Sunteți pe pagina 1din 14

Aplicatii Stagiu An II semestru I - 2012 Aplicatiile reprezinta urmatoarele aspecte: prezentarea rationamentului professional in legatura cu

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare. 2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare. 3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare. 4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare. 5. Studiu de caz privind veniturile financiare. 6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare. 7. Studiu de caz privind IAS 18. 8. Studiu de caz privind costurile indatorarii. 9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta. 10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale. 11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale. 12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta. 13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare. 14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment. 15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare. 16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila. 17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala. 18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata. 19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare. 20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii. 21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta. 22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta. 23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale (10). 24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10). 25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10). 26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10). 27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10). 28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10). 29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10). 30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10). Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational). 1

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.

SC X SA inregistreaza plata in numerar a sumei de 200 lei, TVA 19%, pentru achizitionarea de sucuri si cafea consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie a unui partener strain. % 623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate 4426 TVA deductibila = 5311 Casa in lei 23 600 20 000 3 600

2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare. La 25 noiembrie N, o ntreprindere vinde unui client strin produse n valoare de 10.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decontat la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9 lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei. S se contabilizeze operatia de vnzare si ncasarea creantelor. ss n contabilitate se vor nregistra urmtoarele: - la 25.1 l.N, vnzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro): Clienti = Venituri din 39.000 lei vnzarea produselor - la 25.12.N, ncasarea creantei fat de clienti (10.000 euro x 4 lei/euro) si recunoasterea diferentelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro): Conturi curente = % 40.000 lei la bnci Clienti 39.000 lei Venituri din diferente de curs valutar 1.000 lei

3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare. SC Z SA inregistreaza produse finite distruse de calamitati in valoare de 400 u.m. 671 Cheltuieli extraordinare = 345 Produse finite 400

4.Studiu de caz privind veniturile de exploatare. Se inregistreaza suma de 6000 lei, tva 19% ca redeventa cuvenita pentru concesionarea unui teren altei societati comerciale, pe anul in curs. 411 = % 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4427 7140 6000 1140

5121 = 411 7140

5.Studiu de caz privind veniturile financiare. La 25 noiembrie N, o ntreprindere vinde unui client strin produse n valoare de 10.000 euro. Contravaloarea produselor a fost decon tat la 25 decembrie N. Cursul de schimb leu/euro a evoluat astfel: la 25 noiembrie N, l euro = 3,9 lei, iar la 25 decembrie N, l euro = 4,0 lei. S se contabilizeze operaia de vnzare i ncasarea creanelor. n contabilitate se vor nregistra urmtoarele: - la 25.1 l.N, vnzarea produselor (10.000 euro x 3,9 lei/euro): Clieni = Venituri din 39.000 lei vnzarea produselor - la 25.12.N, ncasarea creanei fa de clieni (10.000 euro x 4 lei/euro) i recunoaterea diferenelor de curs valutar (10.000 euro x l leu/euro): Conturi curente = % 40.000 lei la bnci Clieni 39.000 lei Venituri din diferene de curs valutar 1.000 lei 6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare. Inregistrarea in contabilitate a donatiei primite pentru activitati fara scop patrimonial in suma de 2.000 lei in baza contractului de donatie, indiferent daca aceste donatii se primesc de la persoane fizice sau juridice: In numerar, in baza chitantei emise de dumneavoastra: 5311 Casa in lei = 7331 Venituri din donatii 2.000

Prin banca, in baza extrasului de cont: 5121 Conturi la banci in lei = 7331 Venituri din donatii 2.000

7. Studiu de caz privind IAS 18. Pe data de 10 decembrie N, societatea X vinde mrfuri n urmtoarele conditii: pret de vnzare 70.000 u.m., costul mrfurilor vndute 62.000 u.m. Creditul acordat nu depseste duratele obisnuite de creditare. S se contabilizeze operatia de vnzare n conformitate cu IAS 18 Venituri.

Vanzarea marfurilor: 411 = 707 70.000 Clienti Venituri din vanzarea marfurilor Descrcarea din gestiune: 607 = 371 Chelt cu marfurile Marfuri

62.000

8. Studiu de caz privind costurile indatorarii. La 01.01.2008 firma A a imprumutat 15 mil. ron in vederea vederea finantarii productiei a doua active. Producerea lor a inceput dupa doi ani. Fodurile au fost utilizate astfel:

Activul A La 01.01.2010 au fost utilizate 2 mil iar la 01.07.2010 au mai fost utilizate inca 3 milioane. Activul B La 01.01.2010 au fost utilizate 4 mil iar la 01.07.2010 au fost utilizate inca 6 mil. Imprumutul a fost contractat la o rata de 10%. Fondurile neutilizate pot fi valorificate la 9%. Care sunt costurile indatorarii care pot fi capitalizate pentru fiecare activ? Raspuns: Activul A Costurile indatorarii = 2 mil *10%* 6/12 + (2 mil+3mil)*10%*6/12 = 0.35 mil Castigul obtinut din valorificarea temporara a surplusului = 3*9%*6/12 = 0.13 mil Costul indatorarii care se poate capitaliza = 0.35 mil 0.12 mil = 0.22 mil Activul B Costurile indatorarii: 4 mil *10%* 6/12 + (4 mil+6 mil)*10%*6/12 = 0.7 mil Castigul obtinut din valorificarea surplusului : 6*9%*6/12 =0.27 mil Costul indatorarii care se poate capitaliza = 0.7 mil 0.27 mil = 0.43 mil

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta. SC VAOP SA primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$. a) primire imprumut: 16 550 (5000$*3,31Lei/$)

5124 = 167

b) rambursare imprumut: conform cursului de primire: 5 000$*3,31Lei/$ = 16 550 conform cursului de la data achitarii 5000$*3,38Lei/$ = 16 900 5124diferente nefavorabile

167 = 5124 16 550 lei c) inregistrare diferente 665 = 167 d) plata dobanzii conform cursului de primire: 200$*3,31Lei/$ = 662 conform cursului de la data achitarii 200$*3,38Lei/$ = 676 5124 diferente nefavorabile 168 = 5124 662 lei e) inregistare diferente 665 = 168 14 lei 350 lei

10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale. Se consider o societate consolidant M care deine 80 % din capitalul social al societii consolidate F, adic 800 u.m. ntre cele dou societi nu existoperaii reciproce. Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare se prezint astfel:

Bilant M Activ Imobilizari corporale Imobilizari financiare F Active circulante 10 000 800 9 200 Capitaluri proprii si datorii Capital social Rezerve Rezultat Capitaluri proprii Datorii 6 000 2 200 1 000 9 200 10 800 20 000

Total

20 000

Bilant F Activ Imobilizari corporale Active circulante 1 400 2 600 Capitaluri proprii si datorii Capital social 1 000 Rezerve 100 Rezultat 300 Capitaluri proprii 1 400 Datorii 2 600 4 000

Total

4 000

Imobilizarile financiare sunt titluri de participare detinute de M in capitalul social al societatii F. Bilantul consolidat al grupului dupa metoa integrarii globala va arata astfel:

Rezervele consolidate: 2.200 + 100x80% = 2280 Rezultatul consolidate: 1.000 + 300 x 80% = 240, Se observ c, n bilanul consolidat, a fost eliminat n activ valoarea titlurilor de participare deinute de M n F (800 u.m.), iar n pasiv s-a eliminat din capitalul social al lui F contravaloarea titlurilor de participare deinute de M (800 u.m.), iar diferena de 20% ce aparin acionarilor din afara grupului, se regsete la interese minoritare".Suma intereselor minoritare de 280 a fost obinut adunnd cota de participare la capitalurile proprii ale acionarilor societii F din afara grupului, respectiv capital social1.000 x 20% = 200, cota de participare a acelorai acionari la rezulatul societii F 300 x 20% = 60 i rezerve 100 x 20% = 20, deci 200 + 60 + 20 = 280.n vederea exemplificrii contului de rezultate consolidat conform metodei integrriiglobale se consider urmtoarele conturi de rezultate. 11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale. Se consider o societate consolidant M, care deine 40% dincapitalul social al societii consolidate F, adic 400 u.m. Se presupune c nu au existat o p e r a i i r e c i p r o c e n t r e s o c i e t a t e a c o n s o l i d a n t i s o c i e t a t e a c o n s o l i d a t . B i l a n u r i l e societii M i F nainte de consolidare, se prezint astfel

Imobilizrile financiare" F reprezint titlurile de participare deinute de Mn capitalul social al lui F (1000 x 40% = 400).n bilanul consolidat n partea de activ", sunt preluate integral elementele din bilan ul consolidantei (mai puin valoarea titlurilor de participare), iar elementele de activdin bilanul consolidatei sunt preluate proporional cu procentul de interes al consolidantei.n bilanul consolidat prin integrare proporional, n partea de pasiv a par elementele bilaniere noi: rezerve consolidate, rezultat consolidat i datorii consolidate, cu urmtorulconinut: rezervele consolidate reprezint cota parte din rezervele acumulate de societateasupus integrrii ce revine grupului, din momentul n care societatea a intrat n perimetrulde consolidare, care se adaug rezervelor societii consolidante; rezultatul consolidat cuprinde pe lng rezultatul societii consolidante i cota parte conform procentului de interes din rezultatul filialei; datoriile consolidate reprezint datoriile consolidantei i cota parte din datoriileconsolidatei conform procentului de interes

Interesele minoritare nu sunt reflectate n bilanul consolidat prin metoda integrrii proporionale. Rezervele consolidate includ rezervele societii M de 2.200 la care adugm cota parte de 40% din rezervele societii F (100 x 40% = 40), obinnd2.240. Rezultatul consolidat a fost obinut prin adunarea la rezultatul societii M de 1000 acotei pri din rezultatul obinut de societatea F (300 x 40% = 120), deci 1.000 + 120 =1.120.La datoriile societii M de 10.800 s-a adunat 40% din datoriile societii F conform procentului de interes al societii M, deci 10.800 + 40% x 2.600 =11.840.Se observ c, n bilanul consolidat , n partea de activ, s-au cumulat elementele deactiv ale lui M (mai puin titlurile de participare) cu cota parte aferent procentului deinteres al lui M n F din elementele bilaniere de activ alelui F.Referitor la pasivul consolidat, se observ c acesta este format din elementele bilaniere de pasiv ale lui M luate n totalitate i din cota parte din elementele bilaniere de pasiv ale lui F, aferent intereselor grupului M n F, mai puin capitalul social. Cota parte din capitalul social al filialei F, ce aparine grupului M, este exclus din bilanul consolidat, ntruct n activ a fost exclus valoarea titlurilor de participare deinute de grup n filiala sa.

12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta. se consider societatea M care deine de la nfiinareasocietii F, 30% din capitalul acesteia, de 1.000 U.M. Societatea F va fi cuprins nconsolidare prin metoda punerii n echivalen. Rezervele lui F sunt de 60 U.M. ireprezint profitul anilor anteriori nedistribuit, iar profitul exerciiului curent este de 120U.M. Conform metodei substituiei vom substitui titlurile n valoare de 300 u.m. din bilanul societii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce revin societii M:

Deci n bilanul consolidat al societii M la activ apare postul de titluri puse nechivalen" la valoarea de 1.180 x 30% = 354 u.m., n locul valorii titlurilor la cost deachiziie de 300 u.m. Diferena dintre valoarea de subscriere de 300 u.m. reprezint parteasocietii M n rezervele i profitul societii F (354 -300 = 54), adic partea din rezerve 18u.m., i partea din profit 36 u.m., care vor majora capitalurile proprii ale societii M. 13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare. Cum se reflecta in contabilitate reorganizarea unei firme? Societatile comerciale care se reorganizeaza si care detin actiuni/parti sociale una in capitalul social al celeilalte, procedeaza la anularea acestora la valoarea contabila, pe seama elementelor de capitaluri proprii. Elementele de capitaluri proprii pe seama carora se face anularea se stabilesc conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor. In cazul in care nu exista elemente de capitaluri proprii suficiente sa acopere contravaloarea actiunilor/partilor sociale detinute, diferenta se suporta pe seama cheltuielilor sau pe seama contului 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute". Pierderea reflectata in contul 1491 "Pierderi rezultate din reorganizari si legate de anularea titlurilor detinute" se acopera din profit sau din alte elemente de capital propriu, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor. Pentru identificarea sumelor corespunzatoare elementelor transferate cu ocazia reorganizarii societatilor comerciale, conturile sintetice din planul de conturi se vor dezvolta pe conturi analitice, conform reglementarilor contabile aplicabile, daca este cazul. Societatile comerciale care fuzioneaza/se divizeaza si care au inregistrat pierdere contabila reportata vor stipula in documentele de fuziune/divizare incheiate intre parti modalitatea de acoperire a pierderii sau vor mentiona faptul ca aceasta se transfera catre societatile comerciale implicate in reorganizare. Societatile comerciale care se reorganizeaza vor lua masurile necesare pentru respectarea prevederilor legale cu privire la pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate. In acest sens, societatea comerciala/societatile comerciale care a/au preluat elemente de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii de la alte societati comerciale, in urma operatiunilor de reorganizare, poarta raspunderea pentru pastrarea si arhivarea documentelor si registrelor contabile apartinand societatilor comerciale predatoare, corespunzatoare elementelor preluate. In proiectul de fuziune sau divizare trebuie sa se prevada entitatea care raspunde de pastrarea si arhivarea documentelor justificative si a registrelor de contabilitate ale societatii comerciale care isi inceteaza existenta. 14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment. Ce va cuprinde notificarea intrrii n faliment? a) termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii in faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta inregistrata sa fie considerata valabila; b) termenul de verificare a creantelor, de intocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, d) termenul de intocmire a tabelului definitiv consolidate

15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.

Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice. Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m. In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni: -societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 u.m.; -societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral de catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului N. Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel: Bilantul societatii M ACTIV Terenuri Constructii Titluri de participare Imprumuturi acordate pe termen lung Creante-clienti 500 Disponibilitati TOTAL ACTIV 41.000 TOTAL PASIV 41.000 20.000 10.000 6.000 3.000 1.500 Capital social Rezerve Rezultat Furnizori PASIV 25.000 6.000 2.000 8.000

Contul de profit si pierderi al societatii M Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat 100.000 98.000 2.000

Bilantul societatii F ACTIV Terenuri Constructii Creante-clienti Disponibilitati 17.500 5.000 1.000 1.500 Capital social Rezerve Rezultat Datorii pe termen lung Furnizori TOTAL PASIV PASIV 18.000 2.000 1.000 3.000 1.000 25.000

TOTAL ACTIV Contul de profit si pierderi al societatii F

25.000

Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.

60.000 59.000 1.000

a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din bilantul societatii F in procent de 30% Post bilantier Societatea M (100%) 20.000 10.000 6.000 000 1.500 500 41.000 25.000 6.000 2.000 Societatea F (30%) 5.250 1.500 300 450 7.500 5.400 600 300 TOTAL

Terenuri Constructii Titluri de participare Imprumuturi acordate pe termen lung Creante clienti Disponibilitati Total activ Capital social Rezerve Rezultat

25.250 11.500 6.000 000 1.800 950 48.500 30.400 6.600 2.300

10

Datorii pe termen lung Furnizori Total pasiv b). Eliminarea operatiilor reciproce

8.000 41.000

900 300 7.500

900 8.300 48.500

1). Eliminarea imprumutului acordat societatii F de catre societatea M, conform procentajului de integrare: Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000) 2). Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor, conform procentajului de integrare: Furnizori = Clienti 240 (30%*800) c). Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F: - calculul diferentei de achizitie: (+) Costul de achizitie a titlurilor (-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate (=) Fond comercial 3). Contabilizarea fondului comercial: Fond comercial = Titluri de participare 600 4). Eliminarea participatiilor detinute de M in F Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600) 6.000 5.400 600

16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila. Ce ntelegeti prin valoarea patrimonial a unei ntreprinderi?

11

Valoarea patrimoniala a intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor datoriilor acesteia (pasivul exigibil). 17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala. n ce const metoda substractiv de calcul a activului net corijat? Metoda substractiva = se identifica obiectul evaluat cu unul/unele obiecte identice, pentru care privind tranzactii recente. 18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata. Cum se determina valoarea activului net reevaluat? ANR se determin pornind de la valorile contabile corectate lainflaie i innd seama de eroziunea monetar 19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare Cum se determina activul net de lichidare? Activul net de lichidare se determin pe baza activului net contabil care se corecteaz astfel: se adaug plus valoarea asupraelementelor de activ corporale si necorporale, se scade minusvaloa-rea elementelor de activ corporale si necorporale determinate pe baz de valori lichidative, se scad costurile de lichidare (costuri dedezafectare, costuri de funcionare pe perioada lichidrii), se scadeeventualul impozit (sau alte obligaii fiscale) asupra plusvalorii, dacacestea exced asupra pierderilor din lichidare. exista date

20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii. n ce const metoda remunerrii capitalurilor permanente necesare exploatrii? Prin metoda remunerarii capitalurilor permanente necesare exploatarii valoarea unei intreprinderi este egala cu capitalurile necesare crearii unei intreprinderi similare cu intreprinderea de evaluat.

21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta. n ce const metoda remunerrii valorii substantiale brute? Metoda remunerarii valorii substantiale brute consta in reevaluarea activului net in ipoteza continuitatii activitatii, la care se adauga valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietatea acestora, si din care se scade valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze (inchiriate etc.).

12

22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta. Relatia a) b) c) Valoarea substantiala bruta Datorii totale reprezinta: valoarea substantiala neta valoarea substantiala redusa valoarea substantiala bruta

23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale n cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca oimobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrata lavaloarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia nregistrata: a) la costul sau; b) la valoarea contabila; c) la valoarea justa. Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior. O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata,dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei. 24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c: a) Planul de amortizare este acelai ca n anul precedent; b) Planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal; c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglenentrile n vigoa re

25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare 1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat. 2. Decideti pentru care conturi este necesara verificarea detaliata. 3. Verificati corespondenta posturilor bilantiere cu balanta de verificare. 4.Verificarea intrarilor de investitii financiare. 5. Verificarea iesirilor de investitii financiare. 26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor Prezentati 5 lucrari de efectuat cand examinati conturile de imobilizari financiare 1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si contractele pe termen lung aferente exercitiului curent si anterior. 2. Revizuiti fisele de inventar finale ale stocurilor, verificand adunarea pe verticala si orizontala, precum si elementele neobisnuite. 3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-a facut deosebirea intre contractele pe termen lung si cele pe termen scurt, iar prezentarea lor este in concordanta cu standardele contabile relevante. 4. Examinarea analitica. Comparati viteza de rotatie a stocurilor, precum si clasificarea stocurilor si a contractelor din exercitiul auditat cu cele din exercitiul anterior. 5. Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.

13

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor Enumerati 3 riscuri de frauda pe care auditorul trebuie sa le ia in considerare in ceea ce priveste creantele fata de terti. a) unitatea poate inregistra vanzari fictive b) deturnare de numerar dac acelai angajat ncaseaz concomitent facturile de la clieni i actualizeaz i jurnalul de vnzri c) acordarea de reduceri comerciale i financiare neautorizate. 28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an Obiectivele de audit cu privire la datoriile pe termen scurt: - toti creditorii au fost inclusi n situatiile financiare si exist n mod real la data bilantului; - datoriile au fost calculate astfel nct cheltuielile sunt nregistrate potrivit cu serviciile prestate; - au fost constituite provizioane adecvate n legtur cu soldurile debitoare ale creditorilor si pentru eventuale pierderi rezultate din tranzactiile de cumprare; - datoriile preliminate si alti creditori inclusi n bilant reprezint obligatii viitoare sau sume de pltit.

29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an Tabloul de finanare Se bazeaz pe urmtoarele clasificri: a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizri i resurse b) Diferenierea utilizrilor i resurselor n stabile i temporare Din ce categorie face parte rambursarea de datorii pe termen mediu si lung? Rambursarea de datorii pe termen mediu si lung face parte din categoria utilizrilor temporare.

31. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt Analiza detaliat a portofoliului de investiii este inclusa in:

a) Notele ataate situaiilor financiare b) Bilant c) Contul de profit si pierdere

14