Sunteți pe pagina 1din 23

Categoria I,XII 468.

SC MOCA SA primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$. a) primire imprumut: 5124 = 167 16 550 (5000$*3,31Lei/$)

b) rambursare imprumut: conform cursului de primire: 5 000$*3,31Lei/$ = 16 550 conform cursului de la data achitarii 5000$*3,38Lei/$ = 16 900 diferente nefavorabile 167 = 5124 16 550 lei c) inregistrare diferente 665 = 167 d) plata dobanzii conform cursului de primire: 200$*3,31Lei/$ = 662 conform cursului de la data achitarii 200$*3,38Lei/$ = 676 diferente nefavorabile 168 = 5124 662 lei e) inregistare diferente 665 = 168 14 lei 483. Pentru aprovizionarea cu material deficitare, un salariat al SC OMEGA SA este delegate sa se deplaseze la Timisoara. La plecare primeste un avans de 5000 lei. La intoarcerea din delegatie, in timp de 3 zile, justifica prin decontul de cheltuieli, urmatoarele: - bilet CFR dus-intors 60 lei - cazare hotel 2 nopti 140 lei - diurna deplasare 3 nopti 100 lei Total 300 lei 350 lei

Materiale cumparate 4200 lei Sume nefolosite 500 lei Total 5000 lei

a) acordarea unui avans de trezorerie catre un salariat care urmeaza sa plece intr-o delegatie suma de 5000 lei 542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 5000 b) inregistare cheltuieli 625 cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri = 542 Avansuri de trezorerie c) inregistare materiale cumparate 602 Materiale auxiliare = 542 Avansuri de trezorerie 4 200 d) Restituirea avansului neutilizat 5311 Casa in lei = 542 Avansuri de trezorerie 500 515. Onorariile cuvenite unui expert contabil, pentru expertiza contabila efectuata, este in suma de 400 lei, TVA 19%. % = 401 476 400 76 300

622Chelt privind comisioanele si onorariile 4426

545. SC MOBILA SA face o donatie de materii prime la pretul de achizitie de 200 lei, Scolii speciale nr.7 Oradea si alte materiale, la pretul de inregistrare de 130 lei, cheltuieli de transport aferente 20 lei, Grupului Scolar nr. 1 din Oradea. 6582 Donatii si subventii acordate 6582 Donatii si subventii acordate = 301 200 Materii prime = 3028 150 Alte materiale consumabile

576. Se inregistreaza suma de 6000 lei, tva 19% ca redeventa cuvenita pentru concesionarea unui teren altei societati comerciale, pe anul in curs.

411 = % 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4427 5121 = 411 7140 626. Din casarea unui strung se obtin piese de schimb, in valoare de 350 lei. 303 = 7588 Alte venituri din exploatare

7140 6000 1140

350

676. Durata de utilitate a unui utilaj cumprat la nceputul exerciiului N-2 i amortizat linear a fost fixat iniial la 7 ani. Prin analiza strii activului respectiv, la nchiderea exerciiului N, se apreciaz c durata sa rezidual de utilitate este numai de 3 ani din acest moment. Se presupun un cost de achiziie de 140.000 lei i o valoare rezidual nul estimate la data punerii n funciune. S se calculeze amortizarea aferent exerciiilor N-2, N-1, N, N+1, N+2 i N+3 n conformitate cu IAS 16 Imobilizri corporale.

Exercitiul Cheltuiala cu amortizarea (lei) N-2 140.000/7 ani = 20.000 N-l 120.000/6 ani = 20.000 N 100.000 / (3 ani + 1 an) = 25.000 N+l 75.000 / 3 ani = 25.000 N+2 50.000 / 2 ani = 25.000 N+3 25.000

Valoarea neta contabila (lei) 140.000-20.000=120.000 120.000-20.000=100.000 100.000-25.000 = 75.000 75.000-25.000 = 50.000 50.000-25.000 = 25.000 25.000 - 25.000 = 0

726. Pe data de 10 decembrie N, societatea A vinde mrfuri n urmtoarele condiii: pre de vnzare 70.000.000 u.m., costul mrfurilor vndute 62.000.000 u.m. Creditul acordat nu depete duratele obinuite de creditare. S se contabilizeze operaia de vnzare n conformitate cu IAS 18 Venituri. Vanzarea marfurilor: 411 = 707 70.000.000 Clienti Venituri din vanzarea marfurilor Descrcarea din gestiune: 607 = 371 Chelt cu marfurile Marfuri 62.000.000

776. Se achiziioneaz un teren cu preul de 50.000 lei, TVA 19%, care se achit cu ordin de plat. Pe acest teren se efectueaz apoi lucrri de desecare de o firm specializat. Lucrrile de amenajare sunt facturate la suma de 20.000 lei, TVA 19%, iar apoi se face recepia final. Investiia se amortizeaz ntr-o perioad de 4 ani. Dup 3 ani se vinde terenul mpreun cu amenajrile aferente pentru suma de 80.000 lei, TVA 19%. S se nregistreze n contabilitate operaiile. a) achiziia terenului: % = 2111 Terenuri 4426 TVA deductibil b) plata furnizorilor: 404 Furnizori de imobilizri = 512 Conturi curente la bnci 59.500 lei 23.800 20.000 3.800 20.000

404 Furnizori de imobilizri

59.500 50.000 9.500

c)primirea facturii pentru amenajarea de terenuri: % = 404 Furnizori de imobilizri 231 Imobilizri corporale n curs de execuie 4426 TVA deductibil d) recepia lucrrilor: 2112 Amenajri de terenuri = 231 Imob corporale n curs de execuie

e)la sfritul fiecruia dintre primii 3 ani se contabilizeaz amortizarea (20.000 lei / 4 ani = 5.000 lei/an): 6811 = 2811 5 000

826. Se emit obligaiuni n vederea obinerii unui mprumut referitor la care se cunosc urmtoarele elemente: numrul obligaiunilor emise 20.000 buc.; valoarea nominal a unei obligaiuni 10 lei; valoarea de emisiune a unei obligaiuni 9,6 lei; valoarea de rambursare a unei obligaiuni 10,5 lei; rata anual a dobnzii 10%; termenul de rambursare a mprumutului 10 ani; primele de rambursare a mprumutului se amortizeaz pe durata mprumutului. S se nregistreze n contabilitate urmtoarele operaii: a) obligaiunile emise i vndute; b) dobnda aferent; c) amortizarea primelor de rambursare a obligaiunilor; d) rambursarea la scaden a mprumutului.

a) Emiterea obligatiunilor: % = 161 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 210.000 (20.000 obligaiuni x 10,5 lei) 461 Debitori diveri 192.000 (20.000 obligaiuni x 9,6 lei) 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor 18.000 incasarea: 5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 192.000

b) Dobanda anuala: 20.000 obligaiuni x 10 lei x 10% = 20.000 lei: 666 Cheltuieli privind dobanzile = 1681 20.000 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni c) Amortizarea primelor pe durata imprumutului: 18.000 lei /10 ani = 1.800: 6868 = 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor 1.800 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaiunilor d) Rambursarea imprumutului la scadenta: 161 imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 5121 210.000 Conturi la banci n lei 876. SC ABC SA detine un teren cu o valoare contabila de 900.000 lei. La sfritul anului N, terenul este reevaluat la valoarea just de 1.200.000 lei. La sfritul exerciiului N+3, terenul este reevaluat la valoarea just de 1.100.000 lei. Conform IAS 16 Imobilizri corporale, care este valoarea rezervei din reevaluare la sfritul anului N+3? La sfritul anului N rezerva din reevaluare este creditat cu 1.200.000 lei 900.000 lei = 300.000 lei: 211 = 105 300.000 La sfritul anului N+3 se nregistreaz un minus de valoare de 100.000 lei prin diminuarea rezervei din reevaluare: 105 = 211 100.000 Soldul rezervei din reevaluare la sfritul anului N+3 este de 200.000 lei.

Categoria II 35. Elementele probante n auditul situaiilor financiare ale unei bnci trebuie s fie: a) obinute din controlul propriu al auditorului; b) obinute din surse interne sau externe; c) suficiente i adecvate. Raspuns: b) 44. n cazul unei opinii fr rezerve, dar cu un paragraf de observaii, acesta se situeaz: a) naintea paragrafului de opinie; b) dup paragraful de opinie; c) ntr-o not anex la raportul de audit. Raspuns: b) 53. Care sunt elementele de baz ale unui raport asupra situaiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului 13. Relund datele din ntrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizat n contul Terenuri? a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 lei. Raspuns: c)

Categoria IV 62. Valoarea de lichidare a unui bun este egal cu: a) valoarea de origine, mai putin uzura; b) pretul de vnzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveaz bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare; c) valoarea actual a bunului. Raspuns: b) 73. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative: activ net contabil = 120.000 mii lei; plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei; minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor); cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei. Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de: a) 117.000 mii lei; b) 118.000 mii lei; c) 116.000 mii lei. Raspuns: a) 87. Definiti valoarea actual a unui bun. Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmeaz a fi generate de derularea normala a activitii ntreprinderii. Valoarea actuala = valoare de utilitate

Categoria X 24. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de prestari servicii. Organizarea contabilitatii de gestiune este flexibila, in sensul ca procedeele si tehnicile utilizate de fiecare firma se stabilesc in functie de particularitatile activitatii desfasurate. In aceasta situatie, exista posibilitatea de organizare a contabilitatea de gestiune pe conturi analitice aferente fiecarei publicatii astfel incat sa fie o imaginea

clara si fidela a eficientei economice a fiecarei publicatii. Din contabilitatea de gestiune se preiau in contabilitatea financiara ( avand de asemenea posibilitatea deschiderii de conturi analitice) costurilor unitare ale produselor obtinute . Prin contabilitatea de gestiune se asigura: inregistrarea operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii, pe activitati si faze de fabricatie; calculul costului de achizitie, de productie, de prelucrare al bunurilor intrate/obtinute , lucrarilor executate, serviciilor prestate si a productiei in curs de executie; Pentru determinarea corecta a structurii costurilor , in contabilitatea de gestiune trebuie aplicate urmatoarele 5 principii ale calculatiei costurilor: 1. principiul separarii cheltuielilor care privesc obtinerea bunurilor, lucrarilor, serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achizitia, productia sau prelucrarea acestora si nu se includ in costul acestora, respectiv:

cheltuielile de administratie; cheltuielile de desfacere; regia fixa nealocata costului; cheltuielile financiare; cheltuielile extraordinare. etc., nu se includ in costul acestora.

2. principiul delimitarii cheltuielilor in timp care impune includerea cheltuielilor in costuri in perioada de gestiune careia ii apartin cheltuielile in cauza. 3. principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu care impune delimitarea cheltuielilor efectuate intr-o anumita perioada de gestiune pe principalele procese (in cadrul sectorului productie pe sectii, ateliere, linii de fabricatie) sau locuri care le-a generat (aprovizionare, productie, administratie, desfacere) 4. principiul delimitarii cheltuielilor productive creatoare de valoare, de cele cu caracter neproductiv ; 5. delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile aferente productiei in curs de executie . Lista conturilor de gestiune este adaptata in functie de scopurile urmarite, respectiv: - calculatia costurilor bunurilor/lucrarilor/serviciilor (organizata in functie de tipul si modul de organizare a productiei, tehnologiei de fabricatie); - evidentierea fluxului costurilor; - determinarea costurilor aferente stocurilor; - determinarea veniturilor si a rezultatelor economice. Costurile sunt structurate in functie de natura activitatii desfasurate, astfel:

1. pentru activitatea de productie costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente productiei:

materiale directe; energie consumata ; manopera directa si cheltuielile cu protectia sociala aferente acesteia; cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata.

2. pentru activitatea prestari servicii costurile sunt reprezentate de cheltuielile directe aferente:

manopera directa si cheltuielile de protectie sociala aferente atat muncitorilor cat si sefilor de echipa ai acestora; cota cheltuielilor indirecte .

Costul complet al materiei prime sau al produsului finit obtinut cuprinde costul de productie la care se adauga cheltuielile generale de administratie si cheltuielile de desfacere repartizate asupra acestora pe criterii determinate de fiecare firma in parte. Costurile aferente obtinerii productiei sau efectuarii de prestari servicii reflectate in contabilitatea de gestiune au la baza urmatoarele cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara : a) cheltuieli directe: acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate ) inca din momentul efectuarii lor si cuprind:

costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate; energia electrica consumata in scopuri tehnologice; manopera directa (salarii, asigurari si protectia sociala etc.); alte cheltuieli directe

b) cheltuieli indirecte: acele cheltuieli care nu se pot identifica si atribui direct pe un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga productie a unei sectii sau a persoanei juridice in ansamblul ei si cuprind:

regia fixa de productie = cheltuieli indirecte de productie care raman relativ constante indiferent de volumul productiei ( amortizarea utilajelor si echipamentelor, intretinerea sectiilor si utilajelor, cheltuielile cu conducerea si administrarea sectiilor); regia variabila de productie = cheltuieli indirecte de productie, care variaza in raport cu volumul productiei (cheltuielile indirecte cu consumul de materiale si forta de munca).

c) cheltuieli de desfacere: d) cheltuieli generale de administratie: In costul produselor obtinute nu se includ urmatoarele cheltuieli:

pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de productie inregistrate peste limitele normal admise; cheltuielile de depozitare, cu exceptia cazurilor in care astfel de costuri sunt necesare in procesul de productie, anterior trecerii intr-o noua faza de fabricatie; regiile generale de administratie care nu participa la procesul de productie; costurile de desfacere; regia fixa nealocata costului.

Indiferent de natura activitatii desfasurate, in contabilitatea de gestiune se utilizeaza urmatoarele conturi dezvoltate in functie de necesitati, pe conturi analitice:

GRUPA 90 Decontari interne

CONTURI 901 Decontari interne privind cheltuielile incepe prin a se credita 9011 materii prime si materiale 9012 servicii terti 9013 salarii si contributii salarii 9014 chelt. Repartizate din alte activitati 902 Decontari interne privind productia obtinuta 903 Decontari interne privind diferentele de pret 921 Cheltuielile activitatii de baza

92 Conturi de calculatie cont de colectare 921 = 9011 921 = 9012 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare salarii ateliere de prod. si contrib. salarii 923 Cheltuielile indirecte de productie amortizarea salarii TESA productie si contrib. Salarii energie electrica 924 Cheltuielile generale de administratie

10

salarii TESA administrativ, conducere si contrib. salarii 925 Cheltuielile de desfacere

financiar

contabilitate,

salarii TESA desfacere si contrib. salarii 931 Costul productiei obtinute 93 Costul productiei predarile de produse finite 345=711 concomitent cu 931 = 902 933 Costul productiei in curs de executie inventarierea productiei neterminate 331 = 711concomitent cu 933= 902

Categoria III 6. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii: - daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai. - Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau calitate de angajat - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; - Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; - Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respectiv - Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii - Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor. - Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand

11

intaietate - Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti - Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv - Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; - Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile 8. Ce conine capitolului I al Raportului de expertiz contabil ? (Introducere) Cap. I Introducerea cuprinde: - datele expertului care efectueaza lucrarea - partile implicate in process - imprejurarile si circumstantele in care a luat nastere litigiul - obiectivele expertizei contabile - perioada si locul desfasurarii expertizei contabile - materialul documentar care a stat la baza efectuarii ei - daca s-au folosit si alte documentatii intocmite de alti experti - data fixate si daca au fost prelungiri perioada expertizei 9. Ce conine cap.II al Raportului de expertiz contabil (Desfurarea expertizei contabile)? Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil. Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisa , concise si fara echivoc.

Categora VII 1. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare? Investiia poate fi privit ca o cheltuial pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obine bunuri i servicii. Sunt acele renunri la o satisfacie imediat i sigur, n schimbul unei sperane al crei suport sunt tocmai resursele investite, cu alte cuvinte, sunt acele cheltuieli certe pentru venituri viitoare incerte Noiunea de investiie are un sens larg i unul restrns. n sens restrns, investiiile sunt mijloace financiare destinate achiziionrii unor bunuri de folosin ndelungat

12

sau de capital fix pentru lrgirea i modernizarea produciei. n sens larg, investiiile nglobeaz att cheltuielile cu procurarea mijloacelor de munc, ct i pe cele destinate achiziionrii materiilor prime, materialelor, plata salariilor, precum i pentru diverse operaiuni bancare, adic toate resursele financiare folosite n mod curent ntr-o unitate economic pentru finanarea produciei. ntre aceste dou interpretri date noiunii de investiie exist deosebiri eseniale de coninut. Astfel, definiia n sens larg include unele elemente de costuri specifice procesului de producie i suprapune noiunea de investiii cu cea care poart denumirea de cheltuieli de producie. Cu toate acestea, ntre noiunile prezentate exist anumite diferenieri care rezult din coninutul material al investiiei care se transform ntotdeauna n capital fix comparativ cu cheltuielile de producie care se transform n produse i servicii, dar exist i un aspect financiar. Investiiile sunt economiile fcute de o persoan fizic, juridic sau de societate n totalitatea ei, rezultate ca excedent de venituri peste cheltuielile de consum i care sunt plasate de acestea pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea capitalului fix n vederea obinerii unui flux durabil de ctig viitor. Aceste interpretri date noiunii de investiie au n vedere investitiile de capital, care sunt caracteristice i proiectelor de investiii pentru lucrri de mbuntiri financiare, specifice agriculturii. Activitatea de investiii, sub forma investiiilor de capital, se concretizeaz, n majoritatea cazurilor, pe baz de programe i proiecte. Programele de investiii, indiferent de nivelul la care au fost elaborate, au o arie de cuprindere mai mare i de cele mai multe ori, pentru implementarea lor este nevoie s fie detaliate n unul sau mai multe proiecte de investiii. Proiectul de investiii poate fi definit ca un ansamblu optimal de aciuni de investiii bazate pe o planificare sectorial, global i coerent, pe baza creia, o combinaie definit de resurse umane, materiale .a. provoac o dezvoltare economic, social determinat. Aadar, investiiile pot fi definite ca reprezentnd totalitatea veniturilor economisite i alocate pentru achiziionarea de capital fix, respectiv pentru creterea patrimoniului unui agent economic, materializate n imobilizri corporale, imobilizri necorporale, imobilizri financiare n scopul obinerii unui flux de venit net pe o perioad de timp ct mai mare. Categora VIII 16. Sa se analizeze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC AMONIL SA. SC AMONIL SA Informatii financiare anuale 2007 (RON) Active imobilizate - Total Active circulante - Total 39,15 3,337.00 54,98 7,181.00 2006 (RON) 39,056, 352.00 68,937, 272.00 2005 (RON) 22,83 3,508.00 38,96 2,603.00

13

Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans

24,67 1,948.00 30,30 2,733.00 69,45 6,070.00 72 0,978.00 15 7,912.00 29,28 4,133.00 66,53 2,144.00 36,95 5,757.00 25,39 2,926.00 139,190 ,732.00 140,495 ,662.00 130,473 ,814.00 10,02 1,848.00 2,71 1,217.00 1,81 4,506.00 89 6,711.00 10,91 8,559.00 0,00 0,00 0,00 143,206 ,879.00

28,355, 332.00 40,581, 940.00 79,449, 063.00 1,178, 995.00 189, 229.00 29,284, 133.00 66,823, 961.00 7,582, 347.00 29,534, 327.00 140,976, 614.00 143,786, 393.00 126,759, 422.00 17,026, 971.00 2,639, 124.00 2,269, 375.00 369, 749.00 17,396, 720.00 0,00 0,00 0,00 146,425, 517.00

16,38 8,188.00 22,57 4,415.00 45,40 5,235.00 2,688.00 29,28 4,133.00 42,65 8,516.00 12,09 7,538.00 16,38 8,188.00 102,73 4,723.00 105,46 4,254.00 98,31 3,131.00 7,15 1,123.00 1,88 6,494.00 1,13 2,541.00 75 3,953.00 7,90 5,076.00 0,00 0,00 0,00 107,35 0,748.00

Capital subscris varsat Total capitaluri proprii

Creante - Total Datorii - Total

Cifra de afaceri neta

Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare

Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar

Venituri totale

14

Cheltuieli totale

132,288 ,320.00 10,91 8,559.00 10,14 6,868.00 -

129,028, 797.00 17,396, 720.00 13,450, 668.00 -

99,44 5,672.00 7,90 5,076.00 6,80 0,130.00 -

Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune

Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)

1 ,646.00

1,679.00

1,810.00

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

PROFITABILITATEA SI RENTABILITATEA CAPITALULUI Eficienta capitalului disponibil Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Capital disponibil (B) A/B Eficienta capitalului propriu Profitul net (A)

2007 (RON)

2006 (RON)

2005 (RON)

10,918,55 9.00 67,253,12 2.00 16.24% 10,918,55 9.00

17,396,720.0 0 68,002,956.0 0 25.58% 17,396,720.0 0

7,905,076. 00 42,658,516. 00 18.53% 7,905,076. 00

15

Capital propriu (B) A/B Rata profitului operational Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Venituri din exploatare (B) A/B Rata profitului net Profitul net (A) Venituri totale (B) A/B Rata activelor totale Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Total active (B) A/B

66,532,14 4.00 18,03% 10,918,55 9.00 140,495,66 2.00 26,81% 10,146,86 8.00 143,206,87 9.00 7.09% 10,918,55 9.00 93,970,10 6.00 11.62%

66,823,961.0 0 18,03% 17,396,720.0 0 143,786,393.0 0 25,88% 13,450,668.0 0 146,425,517.0 0 9.19% 17,396,720.0 0 107,615,166.0 0 16.17%

42,658,516. 00 18,03% 7,905,076. 00 105,464,254. 00 25,88% 6,800,130. 00 107,350,748. 00 6.33% 7,905,076. 00 61,790,735. 00 12.79%

SOLVABILITATE Rata datoriei Total obligatii (A) Total active (B) A/B Rata autonomiei financiare Capitalul propriu (A) Total active mai putin datorii curente nete (B) A/B Rata acoperirii dobanzii Profit inainte de dobanzi si impozit (A) Dobanda (B) A/B-

25,392,92 6.00 93,982,60 6.00 27.02% 66,532,14 4.00 69,456,07 0.00 95.79% 10,918,55 9.00 0

29,534,327.0 0 107,804,395.0 0 27.40% 66,823,961.0 0 79,449,063.0 0 84.11% 17,396,720.0 0 0

16,388,188. 00 61,793,423. 00 26.52% 42,658,516. 00 45,405,235. 00 93.95% 7,905,076. 00 0

LICHIDITATE SI CAPITAL DE LUCRU 16

Rata lichiditatii generale Active curente Obligatii curente (A/B) Rata rapida a lichiditatii Active curente Stocuri Obligatii curente (A-B)/C

54,987,18 1.00 24,671,94 8.00 2.23 54,987,18 1.00 0 24,671,94 8.00 2.23

68,937,272.0 0 28,355,332.0 0 2.43 68,937,272.0 0 0 28,355,332.0 0 2.4 3 7,582,347.0 0 140,976,614.0 0 20 0 0 0

38,962,603. 00 16,388,188. 00 2.38 38,962,603. 00 0 16,388,188. 00 2. 38 12,097,538. 00 102,734,723. 00 43 0 0 0

Perioada incasarii clientilor Creante comerciale (A) Cifra de afaceri neta (B) (A/B)*365- zile Perioada imobilizarii stocurilor Stocuri (A) Costul productiei vandute (B) (A/B)*365- zile Perioada achitarii furnizorilor Furnizori (A) Cheltuieli materiale si din afara (B) (A/B)*365- zile

36,955,75 7.00 139,190,73 2.00 97 0 0 0

17

24. S se calculeze rezultatele intermediare n manier anglo-saxon pentru ntreprinderea care e caracterizat prin urmtoarele venituri i cheltuieli:

Indicatori 1.CA = Venituri din vanzarea marfurilor+ Productia vanduta+Productia stocata 2.Costul de productie al bunurilor vandute = Materii prime+Chelt salariale+Costul mf vandute+Chelt cu chirii 3.Marja bruta = 1 - 2 4.Alte cheltuieli de exploatare 5.Profit de exploatare = 3 - 4 6.Alte venituri si cheltuieli = Venituri din dobanzi Chelt cu dobanzi Impozit pe profit 7.Rezultatul curent = 5 + 6 8. Profitul sau pierdere neta = Rezultat curent + Ven exceptionale Chelt exceptionale

u.m. 40 000 25 700

14 300 2 000 12 300 (2 800) 9 500 9 500

31. Sa se analizeze soldurile intermediare de gestiune si evolutia acestora n cazul S.C. ACI S.A. Bistrita (aplicatia 19). Solduri intermediare de gestiune activitate 1 .Cifra de afaceri = Vanzari de marfuri (activitate comerciala + prestari servicii) + Productia vanduta 2.Marja Comerciala = venituri din vazarea marfurilor cheltuieli cu marfurile vandute (suplimentul de valoare adusa de intreprindere prin activitatea de comercializare, element al valorii adaugate)

18

3 .Productia exercitiului= Productia vanduta+Productia stocata+Productia imobilizata (cuprinde bunurile si serviciile produse de intreprindere in cursul exercitiului, indiferent de destinatie) 4.Valoare adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului -consumuri intermediare (exprima ceea ce adauga intreprinderea la circuitul economic prin propria activitate) Solduri intermediare de gestiune rentabilitate 5 .Excedent Brut din Exploatare = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare Impozite, taxe, Varsaminte asinilate Cheltuieli cu personalul(rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera si conserva fonduri in conditii de functionare, independent de politica financiara, fiscala si in domeniul amortizarii) 6.Rezultatul din exploatare = EBE+Alte venituri din exploatare Amortizari si provizioane Alte cheltuieli de exploatare 7 .Rezultatul financiar = Venituri financiare Cheltuieli financiare 8 .Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare+Rezultatul financiar 9 .Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare-Cheltuieli extraordinare 10 .Rezultatul Brut = Venituri Totale-Cheltuieli Totale 11 .Rezultatul net = Rezultatul brut Impozit pe profit

Se remarca o scadere a Rezultatului societatii in anul 2007 in comparatiecu 2006 respectiv 2005, datorata in cea mai mare parte Rezultatului dinactivitatea de exploatare.

19

Categoria IX 1. Impozitul pe profit 24. O societate comercial achiziioneaz i pune n funciune n luna mai 200X un mijloc fix n valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influen are amortizarea fiscal, precum i cea contabil asupra profitului impozabil n perioada n care este amortizat? Cheltuiala cu amortizarea reprezint o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea rezultatului perioadei. In practica se utilizeaz att amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct de vedere fiscal. Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal. Din punct de vedere contabil, are loc nregistrarea in contabilitate a unor cheltuieli anuale cu amortizarea de 20.000 lei ( 100.000 / 5 ). Din punct de vedere fiscal cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile limitat in condiiile prevzute la art. 24 din Codul Fiscal. In cazul de fata, in primul an amortizarea fiscala mijlocului fix este de 50% x 100.000 = 50.000 lei, urmnd ca pentru urmtorii 4 ani amortizarea sa se determine prin raportarea valorii rmase de amortizare a mijlocului fix la durata normal de utilizare rmas a acestuia, respectiv 50.000 / 4 = 12.500 lei / an Tabel comparativ privind amortizarea contabila si fiscala a mijlocului fix in cei 5 ani

Amortizarea contabila si fiscala au influenta asupra profitului impozabil in perioada in care mijlocul fix este amortizat, in cazul de fata in sensul diminuarii acestuia pe parcursul primului an cu valoarea de 30.000 lei si majorarea esalonata in urmatorii 4 ani cu valoarea de 7.500 lei/an. Acest fapt influenteaza si impozitul pe profit de plata care, practic, corespunzator valorii de 30.000 lei, este reportat si esalonat din primul an pentru urmatorii 4 ani in mod egal.

20

28. Un agent economic prezint n anul 2009, conform datelor din bilan, urmtoarea situaie: 1 capitaluri proprii la nceputul anului 20.000 lei; 2 capitaluri proprii la sfritul trimestrului I 21.000 lei; 3 capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la nceputul anului 50.000 lei. 4 capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la sfritul primului trimestru 100.000 lei. Pe 1 februarie a contractat un mprumut de la o banc n valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rat anual a dobnzii de 25% (dobnda fiind pltibil lunar, iar mprumutul rambursabil la scaden). Tot pe 1 februarie a contract un mprumut de la un acionar n sum de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anual a dobnzii fiind de 20% (mprumutul se restituie integral la scaden, iar dobnda se pltete lunar). Rata de referin a BNR pentru luna martie este de 10%. S se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile. a) Dobanzile aferente imprumutului obtinut de la o banca autorizata de BNR sunt deductibile fiscal . cheltuiala cu dobanda pentru lunile Februarie si Martie = (20000 x 25 %) x 2/12 = 833,33 lei deductibile integral b ) In cazul impumuturilor obtinute de la alte entitati ( imprumut actionar) deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile se calculeaza astfel : 1. Limita este dobanda de referinta BNR din ultima luna a trimestrului precedent, in cazul imprumuturilor in lei . Tot ce depaseste limita de mai sus este dobanda nedeductibila , fara a mai fi luata in calcul in perioadele urmatoare. 2. Apoi se calculeaza gradul de indatorare = media capital imprumutat T lung / medie capital propriu - daca gradul de indatorare < 3 => dobanda este integral deductibila - daca gradul indatatorare >3 => dobanda este nedeductibila, dar se reporteaza pt perioada urmatoare, cand se analizeaza din nou incadrarea in limita. 1. Chelt.cu dobanda pentru lunile Februarie si Martie = (30000 x 20 %) x2/12 =1000 lei Chelt.cu dobanda pentru lunile Februarie si Martie calculata la dobanda de referinta BNR = (30000 X 10%) x 2/12 = 500 lei Dobanzile deductibile sunt limitate la suma de 500 lei. 2. Gi = (50000 + 100000) / 2 = 3,66 (20000 + 21000) / 2 Gi > 3 => dobanda de 500 lei este nedeductibila fiscal dar se va reporta pentru perioadele urmatoare pana la deductibilitatea integrala a acestora

21

2. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice 26. O persoan fizic obine n luna mai 200X urmtoarele categorii de venituri : 3000 lei din drepturi de autor asupra unor opere monumentale i 10000 lei din drepturi de autor aferente unor opere literare. Persoana este salariat cu carte de munc la o societate comercial. Determinai diferena de recuperat ca urmare a definitivrii impozitului n anul 200X+1. Venituri din drepturi de autor = V Net Chelt forfetare Contributii sociale Chelt forfetare --- 25% VB-- lucrari de arta monumentala --- 20% VB pentru alte lucrari Cheltuieli forfetare opera monumentala = 3 000*25%= 750 Chelt forfetare opere literare = 10 000*20% = 2 000 Venitul net = Venit brut Cheltuieli forfetare Contribuii sociale obligatorii Cum persoana fizic a realizat pe tot parcursul anului i venituri din salarii, ea nu mai pltete nici un fel de contribuii sociale pentru venitul obinut din drepturi de proprietate intelectual Venit net = Venit brut Cheltuieli forfetare VN= 13 000 750 2 000= 10 250 Impozitul sub forma de plati anticipate: 10%* 13 000 = 1300 Impozitul final = 16%*VN = 16% * 10250 = 1640 Diferenta de plata = 340

3. Impozitul pe veniturile microntreprinderilor 5. O microntreprindere, pltitoare de impozit pe venit, prezint urmtoarea situaie a veniturilor (valorile sunt n lei i sunt cumulate de la nceputul anului): Tip venit trim. I 2008 trim. II 2008 100.000 1.000 1.500 trim. III 2008 160.000 1.200 2.600 trim. IV 2008 230.000 2.100 3.700

Venituri din vnzarea mrfurilor 70.000 Venituri din diferene de 900 curs valutar Venituri din dobnzi 500

De asemenea, cunoatem c microntreprinderea cumpr i pune n funciune o cas de marcat, n luna iunie, n valoare de 700 lei. Determinai impozitul pe venitul microntreprinderilor de plat la fiecare dintre scadenele legale. Trim I 22

70.000 + 900 + 500 = 71.400 (venit impozabil) 71.400 x 2,5% = 1785 (impozit venit microintreprinderi) Trim II 100.000 + 1.000 + 1.500 = 102.500 102.500 700 = 101.800 (venit impozabil) 101.800 x 2,5% = 2545 (impozit venit microintreprinderi) Trim III 160.000 + 1.200 + 2.600 = 163.800 (venit impozabil) 163.800 x 2,5% = 4.095 (impozit venit microintreprinderi) Trim IV 230.000 + 2.100 + 3.700 = 235.800 (venit impozabil) 235.800 x 2,5% = 5.895 (impozit venit microintreprinderi)

23