Sunteți pe pagina 1din 30

Cuprins

I.PREZENTARE GENERALA A FRANTEI I.1 Poziia geografica I.2. Mediul natural I.2 PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE IN FRAN A I.3 Politica Turistica II. Analiza Pest a Frantei III. Analiza SWOT IV.Matricea TOWS IV.Segmentarea Pietei V.Determinarea Mixului de Marketing si Submixului VI.Strategii de Marketing VI.1 Ciclul de viata al destinatiei VII.Conceperea unui Model Propriu

I.PREZENTARE GENERALA A FRANTEI


Nume oficial : Republica Franceza; Suprafata: 543.965 km2 (locul 4);

Populatia: 62.662.842 loc. (locul 5); Densitatea populatiei: 109,1 loc/km2 (locul 20); Sarbatoarea nationala: 14 iulie (aniversarea caderii Bastiliei-1789); Limba oficiala: franceza; Capitala: Paris P.I.B/loc.:23.300 $ (locul 9) Turism: Cea mai vizitata tara din lume continua sa ramana Franta, cu o cota de piata de aproape 10% din totalul vizitelor inregistrate, urmata, pe podium, la ceva distanta, de Spania si SUA. Franta se apropie, de pragul de 80 de milioane de turisti anual.

I.1 Poziia geografica


Dei marea parte a teritoriului francez se afl n vestul Europei, Frana este constituit i din teritorii aflate n America de Nord, Caraibe, America de Sud, vestul i sudul Oceanului Indian, nordul i sudul Oceanului Pacific i Antarctica, aici ns suveranitatea este exercitat n cadrul Tratatului Antarcticii. Frana metropolitan se ntinde de la Marea Mediteran la Canalul Mnecii i Marea Nordului i de la Munii Alpi i Rul Rin pn la Oceanul Atlantic. Datorit formei geometrice a teritoriului Franei continentale, ara este denumit colocvial ca Hexagonul (francez: L'Hexagone).

I.2. Mediul natural


Relief

Frana posed o larg varietate de relief, de la cmpiile din nordul i vestul rii pn la lanurile muntoase din sud (Munii Pirinei) i sud-est (Munii Alpi), acetia din urm avnd cel mai nalt punct din vestul Europei, Mont Blanc (4810 m). Mai exist regiuni muntoase cum ar fi Masivul Central sau Munii Vosgi, precum i largi bazine ale unor ruri cum ar fi Loara, Ronul, Garonne i Sena. Clima

Nord-vestul Franei are o clim blnda oceanic, ale carei condiii sunt determinate de curentul nord-atlantic. n est iarna este mai geroas, vara mai calda, i n general sunt mai puine precipitaii. n sud vara este mai fierbinte i mai secetoas, iarna mai blnd i deseori ploioas. Hidrografie

Reeaua hidrografic este dens i orientat spre patru ntinderi marine: - Oceanul Atlantic Loire (1.012 km), Garonne (650 km), Dardogne (472 km ) - Marea Mnecii - Seine (776 km) cu afluenii si Moselle (550 km ) i Marne ( 525 km ) -Marea Mediteran - Rhonul (812 km din care 552 km pe teritoriul Franei) - Marea Nordului - Rhinul ( 195 km pe teritoriul Franei ) i afluentul su Meuse ( 950 km ). Apele Franei sunt legate ntre ele prin canale navigabile n lungime total de 4.600 km..

Diviziuni administrative

Frana este divizat din punct de vedere adminisatrativ n 26 de regiuni: iar patru sunt regiuni de peste mri. Aceste 26 de regiuni se subdivid n 100 de departamente fiecare avnd asociat un cod ce ndeplinete o serie de funcii administrative,. Patru dintre aceste departamente, sunt parte integrant a Franai i a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid i ele n 342 de arondismente alctuite din 4.035 de cantoane i 36.682 de comune. Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltat cu un numr mare de kilometrii de cale ferat, autostrzi i drumuri naionale i peste 400 de aeroporturi. Reeaua de cale ferat are aproximativ 30.000 km cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificai. Frana este renumit pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze de peste 300 km/h. . Reeaua rutier are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din care reeaua de asutostrzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu tax i unele sunt operate de companii private. De asemenea exist o reea bine dezvoltat de drumuri naionale, de peste 30.000 km, care leag principalele orae.

I.2 PRINCIPALELE FORME DE TURISM PRACTICATE IN FRANA

I.3.1. Formele de turism Turism intern - activitatea turistic practicat n interiorul rii de ctre rezidenii ei care viziteaz propria lor ar. Turism internaional - activitate turistic practicat n afara granielor rezidenilor. a) Turism receptor - totalitatea primirilor, sosirilor; b) Turism emitor - totalitatea plecrilor; Turism national -activitatea care grupeaz turismul intern al rii i turismul emitor ce serefer la rezidenii acestei ri care viziteaz alte ri.

I.3.2.Turismul cultural Turismul cultural are o veche tradiie n Frana. Religia a jucat un rol deosebit de important n aceast ara, fapt oglindit n multitudinea de biserici, catedrale i complexe monahale de aici, printre care cele mai importante sunt: Catedral NAtre-Dame din Paris, Catedral din Chartres, Abaia Saint Denis, Catedrala din Reims, Catedrala Sf. Petru i Pavel din Nantes, Mnstirea Mont Saint Michele toate acestea avnd att importan istoric, arhitectonic, ct i cultural de renume mondial.

Castelele i palatele constituie un alt punct de atracie al turismului din Frana. Valea Loarei este renumit pentru frumoasele sal castele: Blois, Amboise, Chianon, Talcy, Castelul Chenonceau, Castelul Ancenis, ChAteau de la HuardiAre, Castelul Saint-Maurice, Castelul Saumur, Castelul Serrant, Castelul Sully-ur-Loire.

I.3.3 Turismul rural Frana este ara cu vechi tradiii n practicarea turismului rural. Aceast form de turism a fost considerat o soluie a problemelor din agricultur, dezvoltarea ei fiind posibil urmare a tendinei cetenilor de a mai avea o reedina a familiei la ara i a manifestrii fenomenului de fragmentare a vacantelor permind petrecerea timpului liber n mai multe locuri. Din 1965 se ntlnete conceptul de a statiune verde ca produs turistic complet din cazare i alimentaie, echipamente de agrement i mijloace proprii de comercializare. Anul 1975 aduce mbuntiri activitii turismului rural prin organizarea circuitelor turistice i promovarea turismului ecvestru, fluvial i pedestru arandonee n aezrile rurale. Oferta turismului rural francez se bazeaz n primul rnd pe casele de vacan cunoscute sub denumire de a les Gates de France, desemnnd adposturile rurale, particulare sau individuale ale productorilor agricoli i meseriai, cele comunale amenajate precum i cele familiale sub form bungalow-urilor sau pavilioanelor mari cu apartamente de 1-5 camere Aceste structuri de primire turistica le intalnim sub diverse forme

I.3 Politica Turistica


Turismul reprezinta 6.4% din PIB si constituie unul din pilonii importanti ai economiei francize.Pe fondul unor tensiuni economice si politici internationale, mediul turismului mondial a devenit unul dificil. In contextul unei concurente intense, turismul francez trebuie sa faca fata unor noi provocari: accelerarea cresterii turistice mondiale si deschiderea anumitor tari, considerate noi destinatii precum China, state de pe continentul sud-american, tarile baltice sau ex-sovietice din centrul Asiei ; dezvoltarea produselor turistice de calitate si foarte competitive din partea concurentilor, dar si valorificarea unor politici de promovare agresive si ambitioase, ce beneficiaza de bugete pe masura ; industrializarea retelelor de productie si distributie; reorganizarea orelor de lucru si mobilitatea crescatoare a populatiei, ca rezultat al dezvoltarii transportului rapid si putin costisitor preocuparile privind securitatea atat in privinta destinatiilor, cat si in privinta produselor si a persoanelor, masuri accentuate la nivel mondial, dupa atentatele din 11 septembrie 2001

II. Analiza Pest a Frantei


Mediul Politic

Mediul Tehnologic

Mediul Economic

Destinatie Franta

Mediul Social

Factorii Politici In ceea ce priveste considerentul politic aici sunt inclusi o serie de factori deoarece Franta este vazuta ca o tara dezvoltata in care acest mediu este unul stabil fara probleme politice, razboaie, crize sau conflicte; acest aspect reprezentand un plus in atragerea de investitori si deschiderea de noi afaceri. In alta ordine de idei sa-ti deschizi o afacere in Franta necesita un capital mare din partea investitorilor, astfel ca in unele zone, Saint Pierre sau Monaco, guvernul a fixat o limita a investitiei de 1500.000 euro pentru investitorii straini. De fapt guvernul a realizat o lista de taxe si impozite care trebuie sa fie achitate de oamenii de afacere in Franta.Se poate observa ca nu exista niciun fel de restrictii asupra noilor afaceri care vor sa apara .

Factorul Economic Este un indicator cu o contributie majora in analiza privind situatia unei destinatii de pe teritoriul francez, pozitia tarii fiind foarte importanta. Situatia economica inglobeaza o serie de notiuni : ratele dobnzii, nivelul inflaiei i a ocuprii forei de munc, produsul intern brut al rii (PIB), venituri pe cap de locuitor etc. Rata de creste a PIBului a inregistrat o majorare de la (0,3% n 2008 la 8% n 2009), acest lucru dezvluie o situaie economic mai buna in ciuda fenomenului de recesiune.Tinandu-se cont de toate modificarile pozitive survenite de-a lungul anilor putem afirma ca situatia din Franta este una favorabila dezvoltarii destinatiei.

Factorul Social

Acesta debuteaza cu indicatorul de populatie a Frantei de 2010 este de 65.056.792.Impartirea populatiei de varste este : -0-4 ani 18% -15-64 ani 65% -65 peste 16% Speranta de viata a Frantei este urmatoarea: la barbati de 77-78 ani ,iar la femei de 84.Rata de alfabetizare este de 99% din totalul populatiei, exista 2 limbi de circulatie pe teritoriu oamenii fiind foarte mandrii de nationalitatea si identitatea lor. O pasiune declarata a francezilor este mancarea ,vin si branzeturi.

Factorul Tehnologic Frana are un mediu excelent tiinific i tehnologic.Franta detine statut de putere a industrial a lumii, fiind unul dintre liderii mondiali in tehnologia de spatiu, in domeniul de energie nucleara, in ingineria calculatoarelor ,in domniul protectiei mediului. Franta si-a capatat aceasta caracteristica pe baza sistemul educational de calitate care include 230 de univeristati de inginerie si 86 de universati recunoascute pentri baza lor de cercetare.Cresterea industrial si tehnologica finantata de govern ajuta la imbunatatirea standardului de viata al oamenilor. Franta cheltuie aproape 2,2% din PIB pentru dezvoltarea tehnologiei si industriei.Numarul cererilor pentru brevet pentru o tara indica in ce mod un process sau un produs ofera o noua solutie tehnica unei problem.Au fost eliberate aproape 14743 de noi brevet in 2009.Numarul articolelelor tehnice publicate in Franta a fost de peste 30.000 in acelasi an.

Factorul natural In Franta padurile acop[era peste 30 % din suprafata.Franta este prima tara care are un minister care se ocupa doar de mediu.Este clasata pe locul 17 pentru emisiile de dioxid de carbon. Din totalul energiei produsen 78% reprezentata de energia nucleara.Aceasta tara a impus chiar si o taxa pentru emisiile de carbon in valoare de 17/tona/emisii, insumand o contribuite de 4,5 mild. pe an.Fiind membra G8, Franta a decis sa micsore cu 20% aceste emisii incepand cu anul 2012.

III. Analiza SWOT

Analiza S.W.O.T. (puncte forte,puncte slabe, oportunitati si amenintari) este un instrument de analiza a unei destinatii si a mediului sau; este o prima etapa a planificarii si ajuta marketerii sa se concentreze asupra problemelor cheie. Poate fi folosita laolalta cu alte instrumente de analiza, cum ar fi analiza P.E.S.T. Este important de tinut minte faptul ca atuurile si punctele slabe sunt cunostinte sau bunuri cu valoare intrinseca (potentiala) fata de fortele competitiei. Oportunitatile si amenintarile, pe de alta parte, sunt factorii externi: nu sunt create de firma, ci apar ca un rezultat al dinamicii competitive cauzate de viitoare goluri sau aglomerari din piata. O cercetare a mediului intern si a celui extern este o parte importanta a procesului de planificare strategica. Factorii mediului intern al firmei sunt clasificati, de obicei, n: puncte tari (S) sau puncte slabe (W), iar cei din mediul extern al firmei n: oportunitati (O) sau amenintari (T). La o astfel de analiza, a mediului strategic se refera analiza S.W.O.T. Ea aduce informatii care ajuta la adaptarea resurselor si abilitatilor firmei la mediul competitiv n care activeaza. Este, deci, un instrument de selectie si formulare a strategiei. Urmatoarea diagrama arata modul n care analiza S.W.O.T. corespunde unei cercetari a mediului1.

http://www.scritube.com/management/marketing/Lucrare-de-diploma-marketing1333101711.php

Puncte Forte
1.notorietatea destinatiei; 2.membra a UNIUNII Europene 3.pozitia de lider in economia mondiala; 4. mare varietate de atractii turistice, raspandite pe intreg teritoriul tarii; 5. cultura si autenticitate 6.existenta a numeroase traditii, obiceiuri populare, manifestari culturale si festivaluri 7.limba franceza 8. structuri de cazare de calitate si diversificate; 9.locatie compettitiva pentru forta de munca calificata; 10.beneficiar de fonduri straine directe 11.bucataria franceza gourmet inclusa in patrimoniu 12.libertatea de investii; 13.atmosfera romantica a Parisului; 14.ocupa locul 4 la productivitatea muncii pe ora; 15.simbolul tarii: Turnul Eiffel. 16.Retea de transporturi foarte dezvoltata ceea ce reprezinta un usor acces la obiectivele turistice

Puncte Slabe
1.complexitatea procedurilor administrative; 2.rata somajului; 3.pret ridicat al ofertei de produse si servicii turistice; 4.decalajul

Oportunitati
1.activitati acvatice; 2 comertul online 3. cresterea veniturilor populatiei ca urmare a a incasarilor din turism; 4. incheierea unui parteneriat intre Franta si Africa de Sud in lupta impotriva schimbarilor climatice; 5.incurajarea inovarii; 6.atragerea investitiilor din partea companiilor indiene; 7.fonduri europene pentru dezvoltarea turismului;

Amenintari
1.Spania principalul receptor de turisti 2.schimarile climatice; 3.efecte negative ale testelor nucleare efectuate; 4.Europa este perceputa ca o macrodestinatie invechita; 5.atacurile teroriste

Analiza si matricea SWOT ofera cadrul general care permite definirea unor alternative strategice, pe baza unei analize combinate ale destinatiei si a mediului extern. Uneori, simpla analiza a celor patru elemente specifice permite acumularea unor informatii despre management si a altor date utile. n unele cazuri, firma si poate nvinge slabiciunile pentru a se pregati pentru urmarirea unei oportunitati necesare. Pentru dezvoltarea strategiilor ce iau n considerare profilul S.W.O.T., poate fi construita o matrice a acestor factori: matricea S.W.O.T.(cunoscuta si sub denumirea de matricea T.O.W.S.

Chiar daca matricea a fost elaborata cu grija, deciziile vor fi luate dupa o atenta citire si analizare de catre management. n luarea deciziei, consideratiile legate de riscurile implicate de fiecare dintre alternative si cele legate de resurse pot juca un rol la fel de important ca analiza propriu-zisa. Cadranul analizei SWOT va ajuta la stabilirea unor noi obiective si strategii, precum si la planificarea acestora. Strategia S-0: strategii care utilizeaza atuurile pentru a profita de posibilitati; Strategia W-0: strategii care profita de posibilitati pentru a atenua punctele slabe; S-T: strategii care utilizeaza atuurile pentru a preveni sau minimiza

Strategia amenintarile;

Strategia W-T: strategii care atenueaza punctele slabe si previn amenintarile.

TOWS

SO S1S11S13O6 Strategia de dezvoltare a pietei

ST S3S12 T4 Strategia de diversificare conglomerat

WO

WT W1T1 Strategia intoarcerii radicale

W30107 Strategia de integrare pe verticala

1.Cadranul SO
-strategia de dezvoltare a pietei: S1S11S13O6 Incheierea unui parteneriat intre Franta si India pentru a patrunde pe piete noi.

2.Cadranul ST
-strategia de diversificare conglomerata:S3S12T4 Promovarea Parisului si pe celelalte continente bazandu-ne pe combinatia atractiilor turistice cu statutul detinut in lumea modei.

3.Cadranul WO
-strategia de integrare pe verticala: W3O1O7 Pe baza programelor europene Franta trebuie sa puna accentul pe dezvoltarea produselor turistice bazate pe activitati acvatice.

4.Cadranul WT
-strategia intoarcerii radicale:W1T1 Reducerea complexitatii procedurilor administrative pentru a atrage investitorii straini in defavoarea Spaniei.

IV.Segmentarea Pietei

Segmentarea pieei reprezint mprirea pieei n grupuri de consumatori cu anumite caracteristici distincte, cu anumite nevoi specifice i cu un comportament aparte. Acest procedeu curpinde metodele de fracionare, divizare a pieei n raport cu anumite criterii, aa-zisele variabile, avnd ca rezultat identificare segmentelor de pia int. Segmentelor se mai numesc i nie de pia i sunt reprezentate de un segment redus sau foarte redus de consumatori cu nevoi ce sunt clar definite. Clasificarea variabilelor de segmentare a pieei: Variabile geografice: regiunea, ara, oraul, cartierul, clima, densitatea populaiei Variabilele demografice: vrst, sex, ras, religie, rata mortalitii, ciclul de via al familiei, statutul, numrul de membri ai familiei, nivelul de educaie, rata omajului, venit, ocupaie Variabilele psiho-grafice: stilul de via, valorile personale, personalitatea, domenii de interes, clasa social Variabilele de comportament: statutul consumatorului, frecvena utilizrii, gradul de fidelitate, atitudinea fa de destinaie.2

Pentru Frana am ales urmtoarele variabile, n funcie de care am realizat schema de mai jos: Ca variabil geografic am ales regiunea, rezultnd consumatori din Europa i consumatori din afara Europei Ca variabil demografic am ales vrsta: copii, tineri, vrstnici Ca variabila psiho-grafic am ales stilul de via: consumatori activi sau pasivi Ca variabil de comportament am ales gradul de fidelitate, rezultnd consumatori fideli sau nefideli.

Cismaru, L. Note de curs

SEMNIFICATII: C-consumatori CE- consumatori din UE CAE-consumatori din afara UE CEC-CE copii CET- CE tineri CEV- CE varstnici CAEC-CAE copii CAET- CAE tineri CAEV-CAE varstnici CECA-CEC activi CECP-CEC pasivi CETA-CET activi CETP-CET pasivi CEVA-CEV activi CEVP-CEV pasivi CAECA-CAEC activi CAECP-CAEC pasivi CAETA-CAET activi CAETP-CAET pasivi CAEVA-CAEV activi CAEVP-CAEV pasivi CECAF-CECA fideli

CECAN-CECA nefideli CECPF-CECP fideli CECPN- CECP nefideli CETAF-CETA fideli CETAN-CETA nefideli CETPF-CETP fideli CETPN-CETP nefideli CEVAF-CEVA fideli CEVAN-CEVA nefideli CEVPF-CEVP fideli CEVPN-CEVP nefideli CAECAF-CAECA fideli CAECAN-CAECA nefideli CAECPF-CAECP fideli CAECPN-CAECP nefideli CAETAF-CAETA fideli CAETAN-CAETA nefideli CAETPF-CAETP fideli CAETPN-CAETP nefideli CAEVAF-CAEVA fideli CAEVAN-CAEVA nefideli CAEVPF-CAEVP fideli CAEVPN-CAEVP nefideli

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

intirea prezint alegerea segmentului int, inndu-se cont de atractivitatea segmentelor, mrimea real a lor, potenialul de cretere, obiectivele destinaiei i resursele acesteia. Prin urmare, am realizat diagrama care reprezint segmentele int, care sunt urmtoarele: -Segmentul 2 reprezint consumatorii din Europa copii activi nefideli -Segmentul 7 reprezint consumatorii din Europa tineri pasivi fideli -Segmentul 11 reprezint consumatorii din Europa vrstnici pasivi fideli -Segmentul 20 reprezint consumatorii din afara Europei tineri pasivi nefideli -Segmentul 24 reprezint consumatorii din afara Europei varstnici pasivi nefideli.

n funcie de tipologia segmentelor, putem realiza gama de produse special conceput pentru fiecare din categoriile de mai sus. Ca o atracie principal putem incadra Parisul, care prezint unele dintre cele mai faimoase obiective turistice din lume, precum Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, biserici i catedrale, muzeul Luvru, faimosul Moulin Rouge i nu n ultimul rnd parcul Disneyland, care reprezint principalul obiectiv turistic pentru segmentul copiilor.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


n continuare se remarc Valea Loirei, denumit i inutul catelelor,o regiune a superlativelor, unde se concentreaza cele mai multe castele din cea mai vizitata tara din lume. O alt atracie turistic o reprezint plajele din Normandia, care sunt curate si frumoase in zilele cu soare. Este un loc ideal pentru un ejur linitit pentru persoanele pasive, fie ele din rndul tinerilor sau vstnicilor. Riviera Franceza este recunoscut n ntreaga lume pentru plajele ei exotice, pentru hotelurile sale luxoase, pentru mncarea deosebit i pentru cumprturi, zona putnd sa fie astfel ncadrat n atraciile turistice franceze care se potrivesc tiparului nostru.

V.Determinarea Mixului de Marketing si Submixului


Mixul de marketing, n ansamblul su, poate fi privit ca un vector cu mai multe dimensiuni pentru creterea competitivitii. Astfel c procesul de concepere a unui mix de marketing a fost definit ca acel proces de alegere logic a mijloacelor de aciune la care pot apela destinaiile i a modului de antrenare eficient a lor, n combinaii diferite, n raport de resursele proprii i de mediul extern cu scopul de a obine un avantaj competitiv. De altfel, fiecare dintre elementele mixului ales se poate constitui ntr-o potenial surs de obinere a unui avantaj competitiv. Mixul de marketing al destinaiei turistice nu trebuie s conin n mod obligatoriu cele patru elemente din cadrul mixului tradiional. Dup cum s-a subliniat n literatura de specialitate, n unele cazuri, este suficient chiar un singur element, restul rmnnd n realitate ngheate la nivelul i structurile anterioare. Mixul de marketing al destinaiei turistice se particularizeaz, n funcie de specificitatea acesteia, de nevoile pe care le are la un anumit moment dat, precum i n funcie de obiectivele pe care i le-a fixat pe un anumit termen. Ca orice alt variabil a mixului de marketing, elementele care compun mixul destinaiei turistice trebuie s ndeplineasc urmtoarele caracteristici eseniale: 1. s fie n msur s influeneze cererea pentru produsul/produsele i serviciile oferite de ctre destinaie; 2. s fie controlabil de ctre echipa de management ; 3. s fie interrelaionat cu celelalte elemente ale mixului, adic s poat influena, respectiv s poat fi influenat de fiecare din celelalte componente .

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


n cazul destinaiei turistice, conceptul de produs turistic poate fi abordat din dou perspective: 1. dintr-o perspectiv de ansamblu, specific, fcnd referire la produsuldestinaie turistic. 2. dintr-o perspectiv clasic de marketing, fcnd referire la produsele turistice concepute i oferite n cadrul unei destinaii. Produsul de ansamblu destinaie turistic se suprapune peste conceptual de experien turistic. n tot ceea ce ofer, ca i trire, o destinaie turistic, spiritul ei este omniprezent. Deoarece acest caracter de omniprezen este specific fiinelor, destinaia, ca i produs de ansamblu, ca i experien turistic, este vie, ea pulseaz n tot ce triete turistul n cadrul su. Din aceste considerente, se va aborda produsul turistic de ansamblu destinaie turistic sub denumirea, deja consacrat, de experien turistic . Experiena turistic se contureaz ca i element de prim importan, cu totul specific marketingului destinaiei turistice. Urmtorul element al mixului de marketing specific destinaiei turistice, n ordinea importanei, este comunicarea. Alegerea termenului comunicare n locul celei tradiionale de promovare se justific prin importana pentru o destinaie turistic a obinerii informaiilor de la turiti. Comunicarea are, prin definiie, dou sensuri emitere de mesaj i recepionare de mesaj. n marketingul destinaiei turistice, ambele sensuri trebuie acoperite. Datorit necesitii cooperrii actorilor destinaiei turistice, se susine includerea parteneriatelor n categoria elementelor sine qua non ale mixului de marketing al destinaiilor turistice. nsi organizaia de management al destinaiei este de fapt un parteneriat. Tot pe baza identificrii unor interese i responsabiliti comune ale actorilor din cadrul destinaiei, se poate considera c un alt element important al mixului de marketing specific destinaiei turistice este constituit din oameni, incluznd angajaii din turism i comunitatea gazd. n domeniul marketingului destinaiei turistice, marketerii au un control foarte mic asupra preului, distribuiei i combinrii sau mpachetrii, prin urmare trebuind s se concentreze mai mult pe celelalte componente ale mixului de marketing. Demonstrnd faptul c ndeplinete toate cele trei cerine ale unui variabile de mix de marketing, se propune introducerea unui nou element specific mixului de marketing propriu destinaiei turistice securitatea.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Produs Varietate Calitate Design Caracteristici Marca Servicii

Plasament Canale Acoperire Sortimente Amplasare Stocuri Transport

Mixul de marketing
Promovare Pre Pre de catalog Rabaturi Faciliti Perioada de plat Condiii de creditare Reclama Aciuni promoionale Publicitate Vnzare personala Relaii publice Promovare directa Fora de organizare

Figura 1.1. Mixul de marketing

Locul central n cadrul mixului de marketing revine produsului, ca principal mijloc de comunicare a ntreprinderii cu piaa, fiind, n acest sens, elocvent faptul c, parafraznd un dicton biblic- dac produs nu e nimic nu e . Pot exista, totui i unele situaii cnd accentul cade pe alte elemente (promovare, pre, distribuie), n funcie de condiiile concrete ale implementrii mixului, de specificul strategiei pe care urmeaza s o susin.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Componentele mixului de marketing


Fiecare dintre elementele mixului de marketing este influenat de o serie de factori specifici. Aa, de exemplu, stabilirea mixului promoional este influenat de: tipul pieei produsului, strategia adoptat - de mpingere sau de atragere pentru stimularea vnzrilor, stadiul de pregtire a cumprtorilor, faza din ciclul de via al produsului, poziia ntreprinderii n cadrul pieei. n procesul fundamentrii mixului de marketing se va urmrii prin opiunile asupra instrumentelor respective s se asigure optimizarea eforturilor de marketing, criteriul eficienei economice fiind decisiv. Componentele mixului de marketing trebuie s se intercondiioneze, respectiv s se susin reciproc. Pentru asigurarea unei eficiene ridicate a mixului de marketing, diferitele elemente ale celor 4P trebuie s fie interdependente n cadrul fiecruia i ntre ele, modificarea survenit n cadrul unui element al mixului putnd avea repercusiuni asupra celorlalte componente. De exemplu, mrimea forelor de vnzare va depinde de canalul de distribuie ce urmeaz a fi folosit, de intensitatea acestuia; imaginea de marc a produsului trebuie ntrit prin politica de pre aplicat mrcii; amploarea i maniera reclamei, precum i a promovrii vnzrilor vor influena percepia produsului de ctre consumatori. n condiiile n care survin, pe parcurs, unele modificri n cadrul mediului de afaceri al ntreprinderii este necesar o ajustare structural corespunztoare a mixului de marketing. n acest context trebuie reinut c nu toate variabilele mixului respectiv pot fi ajustate pe termen scurt. Pe un astfel de orizont se pot efectua, de regul, modificri la nivelul mrimii preurilor, al forelor de vnzare i al chetuielilor cu publicitatea. Alte instrumente viznd de exemplu, creearea unor produse noi i modificarea canalelor de distribuie sunt obiective pe termen lung. Cei patru P reprezinta, de fapt, punctul de vedere al ofertantului producator sau distribuitor asupra instrumentelor de marketing pe care le are la dispozitie pentru a-I influenta pe cumparatori. La randul lor, cumparatorii considera ca fiecare dintre aceste instrumente are menirea de a le oferii un avantaj in calitatea de consumatori, concretizat, de cele mai multe ori, in economie si confort. Astfel, toate componentele mixului de marketing au impact asupra consumatorilor. Pot aprea i unele cazuri n care mixul de marketing nu conine obligatoriu toate cele patru componente ale sale, el putndu-se limita la doua-trei sau chiar la un singur element, celelalte rmnnd n realitate ngheate la nivelul i structurile anterioare. Se apreciaz c oportunitile pentru standardizarea variabilelor mixului de marketing pot fi ierarhizate n urmtoarea ordine descresctoare: produsul (poziionarea, marca, ambalajul, serviciile), comunicarea promoional (mesajul, coninutul creativ al temei, mijloacele de comunicare, forele de vnzare, distribuia, preul.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

5% 15%

10%

20%

Promovare Produs Pret Plasament Personal 25% Combinare impachetare Parteneriat

10% 15%

Locul central n cadrul mixului de marketing revine produsului, ca principal mijloc de comunicare a destinatiei turistice cu piaa, fiind, n acest sens, elocvent faptul c, parafraznd un dicton biblic- dac produs nu e nimic nu e,de aceea am clasat produsul pe primul loc cu un procent de 25% Promovare 20% .Se realizeaza prin emiterea de mesaje directe sau indirecte agentilor vizati,organizarea de evenimente pentru promovarea ofertei turistice franceze,participari la manifestari interne si internationale ,brosuri. Atat pretul cat si personalul le-am considerat fiind egale ca procent (15%) deoarece deoarece personalul este cel care asigura prestare serviciilor de calitate superiaoara ,iar pretul este indicatorul care influenteaza decizia finala a consumatorului. Plasament,parteneriat 10% Combinare impachetare 5%.Se realizeaza prin creare de pachete turistice,oferte atractive.

Submixul de produs

Submixul de produs se detaeaz ca importan, deoarece el constituie suportul celorlalte submixuri. Pentru ntreprindere, esenialul este s produc doar bunurile i

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


serviciile care posed caracteristicile dorite de grupul int, att sub aspectul trsturilor sale tangibile (culoare, mrime, funcionalitate etc.) ct i al celor intangibile (transport, servicii secundare, faciliti post-desfacere). Politica de produs, pe baza studierii pieii, urmrete s asigure adaptarea ofertei la exigenele cererii, prin produse care s satisfac trebuinele consumatorului, dar n acelai timp s-i aduc profit .

5% 10%

10%

15% Brand Resurse Imagine Calitate 25% Dezvoltare Inovare Autenticitate 15%

20%

Componenta submixului de produs resurse am clasat-o pe primul loc cu un procent de (25%) datorita faptului ca Franta ca destinatie turistica detine o gama variata de resurse ce genereaza servicii de calitate superioare prin urmare componenta calitate ocupa urmatorul loc cu un procent de 20 %. La un procent egal de 15 % se pozitioneaza imaginea si brand-ul fiind strans legate intre ele ,aceste aspecte creand prima impresie in momentul in care un turist isi cauta o destinatie potrivita de vacanta. Dezvoltare 10%.In mare parte, produsele turistice din Franta sunt folosite la capacitate mare, rezultand un singur grup restrans care necesita dezvoltare. Autenticitate 10%, o componenta de mare insemnatate pentru turisti,reprezinta calitatea de a fi unic si de a atrage prin acest fapt. Inovare 5%.Este ceea ce cauta turistii in a caror vacanta a intervenit monotonia, iar Franta,din pacate nu ofera decat in mica parte aceasta componenta a submixului de produs.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


Submixul de promovare

Submixul de promovare realizeaz comunicarea cu viitorii clieni, stabilind ce i cui se comunic, cum s se realizeze aceasta, n ce form i cu ce mijloacele. Promovarea - nseamn eforturile productorului sau comerciantului de a realiza vnzri, prin formarea unei imagini mai bune a produsului sau serviciului ansamblul activitilor de marketing care stimuleaz cumprturile consumatorilor prin COMUNICARE!

15% 35% 15% Publicitate Vanzare profesionala Marketing direct Relatii publice 10% 25% Promovare vanzari

Un loc fruntas ocupa publicitatea cu un procent de 35%.Se realizeaza prin filmulete video de promovare a destinatiei,panouri publicitare,reclame TV,internet prin pagina proprie pentru descrierea turismului si achizitionarea de pachete turistice,pliante,afise,brosuri.

Vanzare profesionala 25 %.Aceasta se realizeaza prin expozitii si targuri de specialitate,compuse din mai multe personae sau organizatii care promoveaza diverse pachete turistice.

Promovarea vanzarii 15 %. Se realizeaza prin promotii buy one and get two si reduceri de preturi.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


Relatii publice 15 %.Se realizeaza prin conferinte nationale si internationale;

Marketing direct 10%.O alta tehnica importanta de promovare a atractiilor turistice a tarii este realizata prin intermediul cataloagelor turistice si a reclamelor prin

Anul Nr Turisti 30,1 0

Sosire turisti (milioane) 1980 1990 2000 2001 2002 52.5 0 77,2 0 75,2 0 77,0 0

2003 75,0 0

2004 75,1 0

2005 75,0 0

2006 78,9 0

2007 80,9 0

2008 79,2 0

2009 76,8 0

2010 77,10

intermediul teleshopping-ului.

VI.Strategii de Marketing
1.Ciclul de viata al destinatiei

85,00 80,00 75,00 70,00 65,00 60,00 55,00 50,00 45,00 40,00 35,00 30,00 1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Pe baza tabelului cu numarul de turisti care au vizitat Franta incepand cu anul 1980 si pana in anul 2010 am realizat diagrama de mai sus, astfel putand determina ciclul de viata al Frantei. Intre anii 1980-2000 am observat o crestere accentuate a numarului de turisti, ajungand la 77,20 milioane de vizitatori.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


Intre anii 2000-2002 are loc o oscilatie a numarului de turisti, dupa care intre 2003-2005 numarul este aproximativ constant. Urmeaza o crestere incepand cu anul 2006, atingand valoarea de 78,90 milioane de turisti, dupa care numarul acestora scade si ramane constant pana in 2010. In aceasta faza de maturitate Franta adopta o strategie de mentinere a numarului de turisti, care sunt fideli destinatiei printr-o promovare in scop de reamintire3. 2.Matricea Boston Consulting Group 1 ( B.C.G.1)

Date generale: Modelul Boston Consulting Group, cunoscut si sub numele de matricea B.C.G. sau matricea crestere-cota de piata, a fost elaborat de o firma american de consultanta manageriala avand acelasi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupeaza activitatile (produsele) existente in portofoliul unei intreprinderi in patru categorii4, n functie de dou criterii: - rata de crestere a pietei, activitatii (produsului). Ca prag de diferentiere s-a considerat valoarea de 10% care distinge o piata aflata in crestere rapida si una aflata n crestere lenta, stagnare sau scadere; - cota relativa de piata detinuta de o intreprindere in cadrul pietei respective. Ca prag de diferentere s-a considerat valoarea 1,00 care diferentiaza produsele lider de cele non-lider ale intreprinderii. Astfel, n funcie de cadranul n care sunt plasate activittile (produsele) ntreprinderii, acestea vor purta denumiri sugestive, permitand o analiza a lor i vor fi grupate astfel: - produse cu cota de pia mic i rata de cretere mare (Dileme) - produse cu cota de pia mare i rata de cretere mare (Staruri) - produse cu cota de pia mare i rata de cretere mare(Vac de muls) - produse cu cota de pia mic i rata de cretere mic (Cine plouat) a). Dileme (semne de ntrebare, copii dificili), care se caracterizeaz prin urmtoarele: - sunt afacerile nou introduse n portofoliul firmei, cu un ritm de cre tere peste media economiei, avnd un viitor promitor deoarece cererea este n expansiune, dar care nc nu i-au ntrit poziia pe pia. Sunt afacerile cele mai critice. - concurena este acerb deoarece exist posibiliti favorabile pe termen lung. Este greu s mrim cota de pia. - nu este bine s renunm la ele, deoarece pierdem viabilitatea pe termen lung. - piaa este dominat de cel care a dezvoltat produsul. - problema strategic cheie este s decidem n ce domeniu i ct s investim pentru a ajunge n ealonul frunta. Dac ne ocupm concomitent cu prea multe domenii noi, ne frmi m forele i nu vom reui s cucerim o cot de pia substanial n nici unul. Decizia este riscant, deoarece atinge viitorul firmei, perenitatea ei pe termen lung. b). Staruri (stele, vedete), care se caracterizeaz prin: - au o cot de pia mai mare dect concurentul principal i piaa crete mai repede dect economia n ansamblu. - datorit acumulrii de experien n producie i valorificare din partea firmei, aceste afaceri au costuri unitare reduse i aduc profituri substaniale.
3

Cismaru.L, Note de curs Parfene, M.,D., Marketing, EdituraOmnia Uni S.A.S.T., Braov, 2009

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


expansiunea pieei atrage noi investitori, iar pstrarea cotei de pia este dificil, cere noi investiii. dac afacerea "stea" este aproape de cel mai nalt punct al CVP, problema strategic cheie este s se decid pn cnd va mai crete cererea, respectiv ce modificri strategice sunt necesare pentru a prelungi segmentul cresctor al CVP?

c). Vaci de muls (saci cu bani), care se caracterizeaz prin urmtoarele: - ntreprinderea domin pe piaa afacerii, care s-a stabilizat. - cota de pia a afacerii este mare, asigur profituri mari, dar acestea nu mai merit a fi cheltuite pentru modernizarea sau dezvoltarea proprie (afacerea a trecut deja de prima tineree). - problema strategic cheie este gsirea momentului pn cnd merit s ne meninem pe pia pentru a ne maximiza ncasrile totale. Cnd ncasrile ncep s scad (CVP i ncepe declinul), trebuie s se restrng treptat activitatea. - prin investiii suplimentare reduse se poate prelungi interesul pieei pentru produs. Problema critic este s se decid cte i care anume "vaci" merit investiii suplimentare? Dac se adopt tactica "crpirii", firma se mrgine te doar la un orizont decizional scurt. Surplusul de lichiditate se folosete pentru finanarea dilemelor promitoare i a starurilor. d). Cini plouai (pietre de moar, greuti sterile, poveri), care se caracterizeaz prin: - sunt afaceri ale cror prezent a devenit instabil, nepromitor i care nu mai au viitor. - de obicei, aceste afaceri nu mai aduc lichidit i i nu exist posibiliti de ntinerire a lor deoarece au ajuns n ultima faz a CVP. - decizia strategic critic este: cum s ne retragem de pe pia fr pierderi prea mari? De asemenea, se caut piee externe unde produsele s-ar putea vinde rentabil nc un anumit timp, sufficient de ndelungat pentru ca firma s poat recupera cheltuielile de implantare necesare

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Prezentarea datelor generale


Principalii concureni ai croaiei sunt reprezentai de urmtoarele state: 1. Grecia 2. Slovenia 3. Muntenegru Tabela 1. Numrul total de turiti sosii Nr. Statul/Regiunea Crt. 1. 2. Franta Spania Nr. Sosiri turiti/an(milioane ) 2008 2009 79 218 74 200 52 231 57 192

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


3. 8. Croatia Europa 9 415 486 270 9 335 459 253

Formule de calcul: Cota de pia(CP)= Nr. turiti sosii/Nr. total turiti Rata de cretere(RC)= Nr. turiti 2009 Nr. turiti 2008/Nr. turiti 2008 Calculul efectiv a)Franta

b)Spania:

c)Croatia

Strategii: Franta:de transformare in destinatie de tip vaca de mulsprin scaderea atractivitatii (RC), controlarea cotei de piata,fidelizarea clientilor.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

3.MATRICEA EXPERIENTEI
Pentru a definii tipul de experien al unei destinaii trebuie analizat brandul acesteia.n evaluarea experienelor unei destinaii turistice vor fi luate n calcul urmtoarele variabile: Experiena educativ Experiena estetic Experiena de divertismet Experiena de evadare

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Brandurile destinaiilor analizate sunt urmtoarele: Franta: Rendez vous en France; Spania: I need Spain; Croaia: The Mediterranean as it once was I. Experiena educativ se axeaz pe oferirea turistului unui plus de cunoatere, acesta participnd activ i ramnnd cu informaii despre destinaia vizitat. n acest cadran, destinaia Franta ofer diferite activiti cum ar fi vizitarea unor atracii culturale precum muzee i vestigii istorice i buna conservare a tradiiilor. Destinaia Spania, n acest cadran se evideniaz prin prezena unor elemente culturale. Croatia ofer diferite activiti cum ar fi vizitarea unor atracii culturale precum muzee i vestigii istorice i buna conservare a tradiiilor II.Experiena estetic se bazeaz pe integrarea turistului n peisaj, acesta fiind activ i nvatnd ceva n urma sejurului petrecut, vizitnd i admirnd peisajul. Franta n materie de estetic se evideniaz prin oferirea un turism variat, pentru toate vrstele, observndu-se peisaje impresionante n zonele montane i litorale, astefel turiti avnd posibilitatea de a le admira i vizita. Spania n acest cadran se evideniaz prin vizitarea zonelor montane i litorale incadrate n mediul natural bine conservat. Croatia este renumit pentru frumuseea extraordinar a peisajelor naturale i conservarea acestora.

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


III.Experiena de divertisment, n care turistul este pasiv i datorit absorbiei destinaia capteaz atenia acestuia. Franta din punct de vedere al divertismentului pune accent pstarea tradiiilor n materie de dans, muzic ct i gastronomie, oferindu-le turitilor un grad mare de ospitalitate. Spania pune accent pe socializare i modernizare dar nu neglijeaz tradiiile gastronomice i distracia. Croatia mbina foarte bine ospitalitatea cu distracia dar nu neglijeaza nici gastronomia. IV.Experiena de evadare presupune dorina turistului de a se detaa de rutina cotidian i de a face lucruri complet diferite, fiind preocupat de trirea personal. Franta ofer posibilitatea turitilor de a-i dezvolta abilitile de aventur evadnd din mediul obinuit avnd parte de triri intense. n cadranul experienei de evadare, Spania datorit frumuseei naturale, turisii putnd practica o varietate de sporturi de aventur precum surfing, ciclism i drumeii montane. Destinaia Croatia propune evadarea din mediul obinuit si triri intense.

VII.Conceperea unui Model Propriu

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE

Pentru a determina matricea panzei de paianjen pentru Franta am ales 5 indicatori: istorie, autenticitate, arta si cultura, atractii si frumusetea ambientala. Cifrele indica evaluarea tarii in functie de atributele specifice.

VIII.Concluzii

FRANTA LIBERTE, EGALITE, FRATERNITE


In concluzie, arta marketingului reprezinta implicatiile necesare contruirii unui brand. Inca de la inceputurile ei ca si destinatie turistica, Franta a pus accent pe dezvoltarea unui brand care sa redea cat mai fidel atractivitatiile sale, incercand sa se claseze in top nu doar in clasamentul destinatiilor turistice, cat si in cel al brand-urilor de elita. Franta trebuie sa se concentreze pe mentinerea calitatii produselor sale turistice si pe fidelizarea turistilor sai, fiind necesar sa aplice strategiile potrivite pentru atingerea acestor puncte.

IX.Bibliografie Cismaru.L Note de curs http://www.invest-in-france.org/ http://www.ambafrance-rsa.org/Business-opportunities-between http://int.rendezvousenfrance.com/fr/ http://www.scritube.com/management/marketing/Lucrare-de-diplomamarketing1333101711.php