Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului

Proiect la Dezvoltare Rurala si Regionala

ANALIZA JUDETULUI PRAHOVA

Capitolul 1
Caracteristici generale ale judetului
Scurt istoric Teritoriul Judetului Prahova a fost locuit din vremuri imemoriabile, acest lucru fiind atestat si de descoperirile arheologice din localitatile Ploiesti, Ciorani si Mizil. Dezvoltarea administrativa si economica a fost determinata de pozitia geografica, fiind situat la intersectia drumurilor principale care faceau legatura dintre Tara Romaneasca, Transilvania si Moldova, cat si de bogatia subsolului si de diversitatea si frumusetea reliefului. Evenimentele care au marcat istoria judetului Prahova sunt dezvoltarea comertului si prelucrarea resurselor naturale. In 1857, aici s-a dat in exploatare prima rafinarie din lume - Rafinaria Mehedintianu, prin urmare Romania devenind prima tara din lume care in 1857, a avut o productie de 275 tone de petrol, dupa cum consemneaza Enciclopedia Britanica a Petrolului din 1938. Intens locuit de geto-daci, tinutul Prahovei dispune de un numar important de dovezi arheologice in acest sens ( ceramica, unelte, arme, etc..). La Tinosu, Drajna de Sus, Gura Vitioarei, Coada Izvorului, au fost identificate locurile pe care candva se ridicau puternice cetati dacice. Prezenta romana, deasemenea este atestata din plin de cele trei castre puternice: Tirgsor, Malaiesti, Drajna de Sus. Complexele de la Tirgsor si Budureasca, vechile cetati de la Slon si Tabla Butii atesta prezenta si neantrerupta continuitate de locuire pe aceste meleaguri a poporului roman in perioada secolelor II XIII e.n.. Din secolul al XVI-lea ne-au ramas doua constructii ce au invins vitregiile timpului: manastirea Varbila ridicata in 1539 si bisericuta de la Alunis sapata in stanca, parte componenta a schitului construit aici de domnitorul Mircea Ciobanu. Urmatorul veac e dominat de ctitoriile domnitorului Matei Basarab:o biserica domneasca la Gherghita si alta la Ploiesti, complexul arhitectural din comuna Brebu (manastire, casa domneasca, turnul clopotnita si zidul de incinta). Tot din acest veac s-au mai pastrat: biserica de la Lespezi - Comarnic (ctitorie cantacuzina pictata de Parvu Mutu) si cele de la Cocorastii Mislii, Filipestii de Padure si Magureni, manastirile de la Valenii de Munte,Margineni si Sinaia, aceasta din urma cu veritabil aspect de cetate, fiind ctitorita de spatarul Mihail Cantacuzino la 1695. Din secolul al XVIII-lea dateaza o serie de monumente de arhitectura populara specifice zonei, cum ar fi: Hanul Rosu de la Faget, Castelul de la Drajna de Jos, Casa Hagi Prodan si Casa Dobrescu din Ploiesti, manastirile Suzana si Cheia, biserica mica de la manastirea Zamfira. Biserica mare de la Zamfira a fost construita in 1856 si prezinta o valoare deosebita, peretii interiori fiind pictati de Nicolae Grigorescu la 19 ani. Lista vestigiilor istorice si a monumentelor de arhitectura ar putea fi continuata, pe teritoriul judetului existand numeroase marturii ale vietii puternice ce-a pulsat pe aceste meleaguri de-a lungul secolelor. Pe langa acestea, de-a lungul vremii s-a dezvoltat o bogata retea muzeistica, menita sa cuprinda si sa reflecte cat mai mult preocuparile oamenilor din aceasta zona, si care detin in prezent peste 125 mii piese din patrimoniul national ( Muzeul Peles Sinaia, Muzeul Ceasul de-a lungul vremii Ploiesti, Muzeul de arta Ploiesti, Muzeul republican al 2

petrolului Ploiesti, Muzeul memorial Nicolae Grigorescu Campina,Colectiile memoriale I.L.Caragiale Ploiesti, B.P.Hasdeu Campina,Nicolae Iorga Valenii de Munte etc..). Date istorice: cea mai veche asezare din epoca paleoliticului se afla la Lapos; urme ale asezarilor umane din neolitic au fost descoperite la Adunati; unelte agricole din epoca bronzului si prima epoca a fierului - Drajna; din perioada feudala s-a pastrat cetatea de la Slon; primele mentiuni scrise despre Valea Prahovei dateaza din anul 1369; in anul 1581 a fost mentionat in hrisovul lui Mihnea Voievod Schitul Sfantu Nicolae de pe muntele Furnica; in 1695, Mihai Cantacuzino a intemeiat o manastire in apropierea schitului Sfantu Nicolae-Manastirea Sinaia; in 1737, austriecii au construit primul drum de carute pe Valea Prahovei; in 1847 s-a dat in folosinta soseaua nationala de pe Valea Prahovei care a fost legata cu Brasovul in 1854 prin soseaua Predeal-Timis; in anul 1874 numele comunei Podu Neagului a fost inlocuit cu Sinaia; in 1876 au fost incepute lucrarile la linia ferata Ploiesti-Predeal; in 1880 localitatea Sinaia a fost declarata comuna; la 1 iulie 1908 comuna Predeal s-a despartit in doua: comuna Busteni si comuna Predeal. Monumente istorice: Castelul Peles - construit intre anii 1875-1883 la Sinaia de Regele Carol I; Muzeul George Enescu - construit in 1921 la Sinaia; Manastirea Sinaia - ridicata intre anii 1695-1795 de catre Spatarul Mihai Cantacuzino dupa calatoria acestuia la Muntele Sinai; Castelul Iulia Hasdeu - construit intre anii 1894-1896 de catre Bogdan Petriceicu Hasdeu, in memoria fiicei sale Iulia; Biserica Sfantul Nicolae - construita in secolul XVIII; Casa Memoriala Nicolae Grigorescu - construita in 1904; Biserica Domneasca - ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, ridicata in 1889; Muzeul Cezar Petrescu - construit in anul 1918; Complexul Arhitectural Medieval Brebu ; Crucea de pe Muntele Caraiman - construita intre anii 1926-1928 in memoria eroilor cazuti in timpul primului razboi mondial in luptele de pe Valea Prahovei; Descriere Geografica Situat in partea centrala a Romaniei si avand o suprafata de 4.716 kmp, judetul Prahova are o populatie de 872.900 locuitori si o densitate de 184,9 locuitori/kmp, fiind al doilea dupa Bucuresti din acest punct de vedere. Locuitorii acestui judet locuiesc in 100 de localitati: 2 municipii, 12 orase si 86 comune, urbanizarea judetului fiind de 52,4%, iar structura populatiei active avand urmatoarea structura: 54,3% industrie, 26,1 % agricultura, 7,1 % constructii si 12,5 % servicii. Resedinta administrativa a judetului este municipiul Ploiesti cu o populatiei de 252.715 locuitori, al 9-lea din Romania din punct de vedere al populatei. Ploiestiul este al doilea oras dupa Bucuresti ca industrie.

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, aproape de curbura acestora, Judetul Prahova este caracterizat de diferite forme de relief - munti 26,2 % (Vf. Omul - 2505 m), dealuri 36,5 % si campii 37,3%. Principalele resurse naturale sunt: petrol, gaze naturale, carbune, sare, calcar, folosite in industrie. Pozitia geografica a judetului Prahova1
Punctul extrem NORD SUD EST VEST Comuna Maneciu Comuna Poenarii Burchii Comuna Boldesti-Gradistea Oras Sinaia Vecinii judetul Brasov judetul Ilfov judetul Buzau judetul Dambovita

Pe teritoriul judetului Prahova se intretaie paralela de 45 0 latitudine nordica cu meridianul de 260 longitudine estica, intr-un punct situat in apropierea orasului Ploiesti, pe raza localitatii Blejoi. Impartirea administrativa a judetului Prahova in anul 2005 2
Suprafata -kmp4716 Numar localitati 104 Municipii 2 Din care Orase 12 Comune 90 Numar sate total 405

Total judet

Altitudinea oraselor3
Localitatea PLOIESTI AZUGA BAICOI BOLDESTI-SCAENI BREAZA BUSTENI CAMPINA Altitudinea -m165 930 310 / 285 205 / 190 600 875 435 Localitatea COMARNIC MIZIL PLOPENI SINAIA SLANIC URLATI VALENII DE MUNTE Altitudinea -m555 125 252 880 450 142 350

Relieful Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica varietatea si dispunerea lui in forma unui vast amfiteatru. Muntii cu altitudinile lor de peste 1400 m, dar care depasesc pe alocuri inaltimea de 1800 m si chiar 2000 m ocupa partea nordica alcatuind treapta cea mai inalta. Dealurile cu inaltimi cuprinse intre 400 si 800-900 m formeaza treapta mijlocie si ocupa partea mediana a judetului. Campia , cu inaltimi de 70-200 m,
1 2

Anuarul statistic al judetului Prahova, 2006 Anuarul statistic al judetului Prahova, 2006 3 Anuarul statistic al judetului Prahova, 2006

prelungita in lungul Prahovei pana la 350-400, se dispune in partea sudica si se prezinta ca un plan usor inclinat (NV-SE). Intre cel mai inalt punct varful Omu (2505 m)-si cel mai coborat- in zona de varsare a Prahovei (70 m)- este o diferenta de nivel de 2435 m. Aceste trepte de relief sunt asezate proportional si anume : muntii, 26,2%; dealurile, 36,5%; campia, 37,3% din suprafata judetului. Aceste mari trepte sunt , in general, clar delimitate prin denivelari de cel putin 200 m. Muntii. Regiunea de munte, alcatuita predominant din formatiuni cretacice, iar spre est si din formatiuni paleogene, ocupa partea nordica a judetului. Ea este delimitata spre sud de o denivelare de cel putin 200 m, care trece pe la nord de localitatile Talea, Posada, Pietriceaua, Bertea, Schiulesti, Maneciu Ungureni, Cerasu, Batrani, Starchiojd si domina regiunea dealurilor. In cuprinsul muntilor se disting trei trepte de relief care au rezultat in urma unor perioade indelungate de eroziune, ce au avut ca efect nivelarea reliefului, intrerupte de faze de inaltare in bloc. Dupa fiecare inaltare a edificiului muntos eroziunea si-a reluat activitatea ducand la formarea unor nivele mai scunde, cel mai recent reprezentat prin trepte in lungul vailor sau la marginea muntilor. Cel mai inalt nivel de eroziune se situeaza la o inaltime de 1750-1800 m si a fost denumit platforma Bobu Mare. Al doilea nivel de eroziune se numeste platforma Setu si are o inaltime de 1400-1500 m, iar cel de-al treilea nivel poarta denumirea de platforma Predeal si are inaltimea de 1000-1200 m. Masivul Bucegi , cu peisajul lui impozant si cu inaltimi de 2000-2500 m,este impartit intre judetele Prahova, Dambovita si Brasov. Din acest masiv , judetului Prahova ii revine partea lui estica, cu spectaculosul abrupt dintre Sinaia si Busteni. Prin peisajul lor alpin, prin numeroasele cabane , hoteluri, poteci marcate si instalatii de transport pe cablu ca si prin modernizarea unor sosele, Bucegii constituie prima regiune turistica din judetul Prahova. Muntii Garbova, cuprinsi intre vaile Prahovei , Azugii si Doftanei , sunt alcatuiti dintr-o culme principala sinuoasa cu directie generala nord-sud. De-a lungul acesteia se insira cele mai mari inaltimi : Neamtu (1923 m), Rusu (1902 m), Cazacu (1753 m ), Baiu Mare (1895 si 1908 m), Gagu Mare (1660 m). Din culmea principala se rasfira spre vest si est culmi secundare ale caror inaltimi staruie la 1400-1500 m si la 1100-1200 m, reprezentand resturi ale vechilor platforme de eroziune- Setu si Predeal. Muntii Grohotis ocupa spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului.Culmea lor principala, aflata in prelungirea culmii Bratocea din Masivul Ciucas, grupeaza cele mai mari inaltimi:Babes (1684 m), Grohotis (1767 m) si Sf. Ilie(1588 m).Din acest varf se desprinde spre sud-est Culmea Nebunului, intre vaile Crasnei si Teleajenului,o insiruire de maguri despartite de sei, consecinta a alternantei de gresii si sisturi marnoase. Spre sud-est culmea se continua pana in varful Radila Mare (1490 m), unde se bifurca imbratisand Obarsia Varbilaului : Culmea Trifoiu (1372 m), continuata cu Plaiul Serban Voda, si Culmea Paltinetu cu varfurile Clabucet (1394 m) si Paltinetu (1317 m). Masivul Ciucas este al doilea masiv proeminent din judetul Prahova. Desi mai mic decat Bucegii, el isi afirma personalitatea geografica prin inaltimile lui de peste 1800 m ( varful Ciucas cu 1954 m din Culmea Bratocei si varful Gropsoare cu 1883 m din Culmea Zaganului ) si prin relieful sau ruiniform cu o deosebita nota de atractie. Muntii Tataru se intind la est de Telejenel si se prezinta ca o culme monotona, dar nelipsita de pitoresc, ci inaltimi de circa 1400 m. Din ea se desprind culmi secundare,

asemenea unor contraforturi. Inaltimile maxime se gasesc , de la nord la sud , n varfurile Tataru (1476 m), Manaila (1407 m) si Varful lui Crai (1473 m si 1502 m). Ca depresiuni remarcam : Depresiunea Sinaia , din lungul Prahovei, Depresiunea Tesila, dezvoltata pe Doftana, urmata de micul bazinet Valea Neagra, Depresiunea Cheia, sculptata la poalele Ciucasului si Depresiunea Slon, in cursul superior al Drajnei. Dealurile subcarpatice. Dealurile reprezinta o treapta intermediara intre munti si campie, constituie o unitate de relief cu trasaturi aparte : culmi rotunjite, pante domoale, vai largi, cu lunci si terase bine dezvoltate, depresiuni mari si masive colinare inalte. In judetul Prahova,dealurile se desfasoara intre inaltimi de 800-900 m si 300-400 m.La vest de Prahova dealurile subcarpatice sunt reprezentate de doua culmi prelungi care incadreaza valea Prahovitei pe de o parte si de alta, ele desprinzandu-se din muntele Gurguiatu. In culmea vestica , varfurile Magura Mare (911 m), Sultanul (849 m) si Varful Teisului (714 m) sunt cele mai inalte, iar in cea estica, cel mai proeminent varf este Gurga, de langa Breaza (743 m). Partea lor nordica cuprinsa intre marginea muntilor si culoarul depresionar Mislea-Podeni ( Magurele) este denumita si subcarpatii interni. Intre Prahova si Teleajen se desfasoara depresiuni sculptate cum sunt depresiunile Brebu, Alunis si Slanic, iar in partea sudica depresiunile: Macesul (816 m) si Magura Trestioarei (654 m). Mai la est , intre Varbilau si Teleajen se intind Dealurile Bughei, iar la rasarit de Teleajen se distinge mica depresiune de la Cerasu si la sud se desfasoara culoarul depresionar Drajna-Chiojd. Dealurile Priporului marginesc spre sud Depresiunea Drajna-Chiojd si culmineaza in varfurile Lazuri (770 m) si Priporului (823 m). Spre sud relieful scade in inaltime la 500600 m si este fragmentat de Lopatna si de afluentii sai, aici formandu-se Depresiunea Soimari. In regiunea Apostolache sunt culmi ceva mai inalte , dintre care mentionam : Culmea Salciei (716 m), varfurile Chiojdeanca (539 m) si Bordea (580 m).Deasemenea trebuiesc mentionate Dealurile Ploiestilor care sunt formate din dealurile izolate de la Tintea si Blejoi si din Masivul Bucovelului si Masivul Istrita care are inaltimi cuprinse intre 500 si 600 m. Campiile. Treapta de relief cea mai joasa , cu inaltime de 70-200 m, ocupa partea sudica a judetului Prahova. Dar inaltimea ei urca in lungul Prahovei la peste 300 m, continuandu-se in tinutul dealurilor cu terasa Campinei. Suprafata terenului este in general neteda si cel mult prezinta ondulari abia sesizabile. Singurele accidente de teren sunt malurile raurilor, de cele mai multe ori cu inaltimi de cativa metri, iar pe valea Ialomitei o terasa de 4-6 m. Numeroasele movile raspandite la suprafata campiei sunt forme de relief antropice si dateaza din timpuri istorice. Campiile Prahovei sunt : Campia inalta a Cricovului Dulce, Campia Ploiestilor si Campia Gherghitei. Etajarea celor trei trepte de relief: munti, dealuri si campii are importante consecinte pentru ceilalti factori ai mediului geografic din judetul Prahova. Clima Diferenta de nivel de peste 2400 m intre varful Omu, cel mai inalt punct din judetul Prahova, si cel mai coborat punct din campie, ca si dispunerea reliefului in amfiteatru fac ca elementele climei sa difere destul de mult pe verticala si de la regiune la regiune. Temperatura medie anuala a aerului variaza pe teritoriul judetului intre mai putin de -2C in regiunea celor mai mari inaltimi in Bucegi si peste 10C in regiunea de campie, de unde rezulta o amplitudine de circa 13. Intre aceste extreme , temperatura medie

anuala are valori intermediare, in functie de altitudinea reliefului. Astfel in muntii cu inaltime mijlocie ea este de 2-4C . Trebuie mentionat insa , ca pe vai temperaturile sunt mai ridicate cu 1-2 fata de cele de pe culmi, consemnate mai sus. In luna ianuarie temperatura aeruluidin Bucegi, la varful Omu, este mai scazuta de -10, iar in muntii cu altitudine mijlocie ea urca la 5 sau la -8C. In regiunea subcarpatica, temperatura lunii ianuarie este de -3C si chiar -2C, iar in campie ea coboara din nou la sub -3C. In iulie temperatura aerului este de 21-22C in regiunea de campie, 16-20C in regiunea de deal, 12-14C in zona muntilor mijlocii si sub 8C in Masivul Bucegi. Cea mai ridicata temperatura (39,4C) s-a inregistrat la Ploiesti si Valea Calugareasca la 10 august 1945 si , respectiv, la 7 septembrie 1946. Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat la varful Omu, la 10 februarie 1929 (-38C). Precipitatiile atmosferice medii anuale sunt distribuite in mod variat pe teritoriul judetului, in functie de circulatia generala a aerului si de conformatia si altitudinea reliefului. Cele mai mari cantitati de precipitatii se localizeaza in regiunea de munte, unde totalizeaza 1200-1300 mm anual , iar in Bucegi, la peste 2000 m altitudine, ajung si depasesc 1400 mm. Mai jos, in regiunea de deal, precipitatiile totalizeaza un numar de 700-900 mm anual, iar in regiunea de campie acestea se reduc la 550-600 mm. O serie de conditii locale introduc variatie in distributia de detaliu a precipitatiilor, in sensul ca mai ales masivele proeminente, pantele cu expunere vestica si nordica primesc cantitati sporite de precipitatii, in comparatie cu cele expuse spre sud si est. Cele mai abundente precipitatii se produc in luna iunie, cand aerul umed de provenienta oceanica patrunde in tara noastra si este insotit si de puternice procese de convectie ale caror consecinte sunt ploile torentiale. Si in acest caz, valorile cresc de la campie spre munte : Ploiesti-588 mm, Campina-120,6 mm, Sinaia-126,2 mm, varful Omu-173 mm. Circulatia aerului se face in mod diferit la inaltime si la sol, unde relieful constituie un obstacol in calea vanturilor. Se observa diferentieri nete intre frecventa vantului la varful Omu- unde predomina vantul din sectorul vestic fata de vanturile din sectorul estic, iar la Ploiesti predomina vanturile de nord-est si de sud-vest. Variatia pe verticala a tuturor elementelor climei permite si impune chiar desprinderea unor tipuri de clima cu aspecte particulare si anume : clima de munte care se desfasoara in zona reliefului inalt cu altitudini de peste 10001200 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale mai mici de 5-6C si prin amplitudini termice sezoniere, in general reduse. clima de deal care ocupa treapta intermediara a reliefului cu inaltimi de 400-1000 m si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 6-9C si prin precipitatii de 600800mm anual. clima de campie care este localizata in partea sudica a judetului si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de peste 10C si prin precipitatii de 550-600 mm. Resurse naturale Principalele resurse naturale ale judetului sunt: petrol, gaze naturale, carbune, sare, calcar, folosite in industrie. Reteaua Hidrografica Mai bine de 3/4 din suprafata judetului Prahova apartine bazinului hidrografic al Prahovei. Din cei 3740 kmp cat are suprafata bazinului Prahovei numai doua mici

portiuni depasesc limitele judetului, la obarsie si la varsare. In schimb , o fasie ingusta sprijinita pe limitele de vest si sud ale judetulului apartin bazinelor Cricovului Dulce si direct bazinului Ialomitei; deasemenea in partea de nord-vest, o suprafata redusa este inglobata bazinului Buzaului, iar in partea de sud-est, o regiune ceva mai mare apartine iarasi bazinului Ialomitei, prin intermediul afluentilor Saratei. Principalele rauri care constituie bazinul Prahovei sunt Prahova, Doftana , Teleajenul, Varbilaul si Cricovul Sarat. Prahova este cel mai mare colector al apelor din judetul cu acelasi nume, are lungimea de 183 km, din care primii 6 si ultimii 16 km se afla pe teritoriul judetelor Brasov si Ilfov. Izvoraste din Predeal si are ca afluenti raurile: Azuga, Cerbu si Izvorul Dorului si raurile mici Talea si Campinita. Doftana izvoraste de sub pasul Predelus, are lungimea de 50 km si numerosi afluenti: Musita , Prislop, Florei, Secaria, Valea Mare , Negrasul, Irmeneasa , Paltinoasa, Leaotul, Iazul Morilor, Teleajenul si Cricovul Sarat. Teleajenul are o lungime de 119 km si izvoraste din Masivul Ciucas. Principalii sai afluenti sunt : Drajna, Bucovel, Crasna, Varbilau, Bughea, Mislea si Dambul. Cricovul Sarat are o lungime de 83 km , izvoraste de sub varful Poiana Hotilor si are ca afluent raul Lopatna. Alaturi de reteaua de rauri exista in judetul Prahova si o serie de lacuri si anume: in campie sunt lacurile Balta Doamnei, Curcubeul si Saracineanca, iar in zona de deal Lacul Brebu, Lacul Pestelui si Lacul Bisericii la care se adauga Baia Baciului, Baia Verde si Baia Rosie, care sunt lacuri formate in incaperile vechilor ocne de la Slanic. Populatia Populatia judetului la 01.07.2004 a fost de 829.026 locuitori din care 51% traiesc in mediul urban, iar 49% in mediul rural, densitatea populatiei fiind de 176 locuitori/km2. Numarul de locuitori si densitatea populatiei situeaza judetul Prahova pe locul 2, respectiv 3 pe tara, iar din punctul de vedere al contributiei la bugetul de stat, judetul este primul dupa capitala Romaniei, Bucuresti. Evolutia demografica4

http://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Demografie/Prahova

Populatia pe sexe si medii, la 1 ianuarie5

Total (numar persoane) Anul Ambele sexe 831033 829253 825389 822081 M 403738 402676 400510 398806 F 427295 426577 424879 423275 Urban (numar persoane) Ambele sexe 424674 422357 418744 416307 M 202549 201249 199445 197986 F 222125 221108 219299 218321 Rural (numar persoane) Ambele sexe 406359 406896 406645 405774 M 201189 201427 201065 200820 F 205170 205469 205580 204954

2004 2005 2006 2007

Populatia, pe grupe de varsta, la 1 iulie6 numar persoane

Pe grupe de varsta Anul 2004 2005 2006 2007 Total 829026 827512 823509 821013 0 14 ani 123382 119111 118539 117138 15 59 537147 539583 536395 534884 60 ani si peste 168497 168818 168575 168991

Populatia si densitatea populatiei la recensaminte7

Anul 15.mar.66 05.ian.77 07.ian.92 18.mar.02 Numarul locuitorilor 701057 817168 874349 829945 Locuitori/km2 148,7 173,3 185,4 176,0

Structura economica a judetului

Infrastructura Judetul Prahova dispune de o retea de cale ferata in lungime de 348 km din care 163 km este electrificata. Densitatea de 73,8 km/1.000km2teritoriu situeaza judetul pe locul 3 in tara.
5 6

http://www.prahova.insse.ro http://www.prahova.insse.ro 7 http://www.prahova.insse.ro

Demarat in anul 2002, Programul de modernizare a caii ferate Bucuresti Ploiesti Brasov, componenta a Culoarului IV Paneuropean de transport feroviar, reprezentand o investitie de aproximativ 240 milioane USD din surse guvernamentale si externe, a transformat acest sector in cale ferata de mare viteza. In cadrul aceluiasi program a fost inclusa si modernizarea Garii de Sud a municipiului Ploiesti, aceasta devenind Eurostatie la standarde europene, ceea ce a implicat nu numai reabilitarea statiei si a spatiului adiacent, dar si modernizarea infrastructurii de comunicatii CF pentru culoarul IX Paneuropean. Reteaua drumurilor publice are o lungime totala de 2.197 km din care 293 km. drumuri nationale, iar densitatea retelei de 465,9 km/1.000 km2 teritoriu situeaza judetul pe locul 2 in tara. Teritoriul judetului va fi strabatut in urmatorii ani de autostrada Bucuresti-Ploiesti Brasov care va imbunatati in mod real infrastructura de acces rutier si va oferi noi oportunitati. Autostrada Bucuresti Brasov se incadreaza in reteaua generala de autostrazi prevazuta a se realiza in tara noastra si reprezinta zona de mijloc a culoarului 4 de transport paneuropean care va strabate teritoriul Romaniei de la vest la est, intre Arad (punctul de frontiera Nadlac) si Constanta. Autostrada Bucuresti - Brasov face legatura intre municipiul Bucuresti, respectiv partea de sud-est a tarii si municipiul Brasov, facilitand accesul catre centrul si vestul tarii, asigurand un acces direct, comod si rapid la statiunile turistice de pe Valea Prahovei. Autostrada Bucuresti - Ploiesti Brasov, impartita in patru sectoare (Bucuresti Ploiesti, Ploiesti - Comarnic, Comarnic - Predeal, Predeal - Cristian) va avea o lungime de circa 140 de kilometri si o latime variabila cuprinsa intre 23 si 33 de metri. Pe teritoriul judetului Prahova traseul va insuma 110,3 kilometri (57,7 km in zona urbana si 52,6 km in zona rurala) si va strabate 22 de localitati - 2 municipii, 6 orase, 14 comune. In Prahova, traseul incepe in comuna Balta Doamnei (satul Bira), traverseaza raul Ialomita, satul Lacul Turcului si patrunde pe raza satului Olarii Vechi. Apoi strabate raul Prahova, prin comuna Gherghita (sat Independenta). In aceasta zona intersecteaza DJ 101D, DJ 101E si drumurile comunale 94 si 93. Magistrala auto urmeaza un drum sinuos prin extravilanul comunei Dumbrava (sat Zanoaga), traverseaza raul Teleajen si ajunge pe raza comunei Rifov, satul Sicrita si satul Rifov, iar pe o portiune merge in paralel cu paraul Ghighiu. Urmeaza comunele Berceni si Barcanesti satul Ghighiu, intersecteaza DN 1 in zona primariei, strabate intravilanul satului Barcanesti si ajunge pana la granita comunei Brazi. In Ploiesti, noua cale magistrala va traversa calea ferata Bucuresti - Brasov si Centura de Vest apoi intersecteaza DJ 129, spre Tirgsoru Vechi, unde se va realiza un important nod rutier. De asemenea, magistrala va trece prin apropierea Parcului Industrial Ploiesti, patrunde pe raza comunei Aricestii Rahtivani si de aici urmeaza un drum sinuos, in special pe langa albia raului Prahova si calea ferata Bucuresti - Brasov. Proximitatea magistralei fata de Crangul lui Bot a determinat firme internationale sa demareze investitii in Parcul Industrial Ploiesti. De asemenea, interesul investitorilor va creste odata cu aparitia spatiilor destinate serviciilor.

10

De-o parte si de alta a autostrazii s-au prevazut parcari de scurta durata, care vor cuprinde: grup sanitar, statie pompe si conducta refulare ape uzate, statii epurare, parcaje auto, spatii de odihna, etc si locatii cu servicii tip S1: statii de alimentare cu carburanti, snack-bar, grup sanitar, parcare auto, spatii de odihna, spatii de protectie si amenajari peisagistice, spatiu comercial, centrala termica etc.. Locatii cu servicii tip S1 vor exista la km 35, intre Balta Doamnei si Gherghita si la Barcanesti. Spatii destinate serviciilor tip S3 vor fi prevazute de-o parte si de alta a autostrazii, respectiv cladire sociala, spatii comerciale, statie alimentare cu carburanti, autoservice, motel cu circa 20 de locuri, parcaje auto, etc. La Banesti si la Busteni sunt proiectate doua puncte de sprijin si intretinere, avand rolul de a mentine in stare corespunzatoare de exploatare a autostrazii si asigurarii securitatii circulatiei rutiere, prin supravegherea traficului, acordarea de prim ajutor in caz de accidente, intretinerea autostrazii pe tronsonul aferent, etc.. In scopul realizarii acestor obiective vor fi realizate constructii cu functiuni diferite. La nivelul judetului Prahova infrastructura de telecomunicatii asigura cadrul necesar comunicarii la un nivel tehnologic apropiat de standardele europene. Extinderea telefoniei digitale s-a realizat in toate comunele judetului, iar in mediul urban in cea mai mare parte functioneaza centrale digitale, abonatii acestora avand acces atat la INTERNET, cat si la alte servicii suplimentare. De asemenea, telefonia mobila acopera intregul judet iar televiziunea prin cablu se afla in proces de extindere si in mediul rural. United Pan Europe Comunication (UPC Romania S.A.) a lansat la Ploiesti proiectul pilot de INTERNET prin cablu, primul proiect de acest gen din Romania si din Europa de Est. Industria reprezinta ramura de baza a economiei judetului Prahova, detinand ponderi insemnate din productia la nivel national. In prezent sunt operationali aproximativ 26.000 de agenti economici. Ponderea cea mai mare in productia industriala a judetului o detine prelucrarea petrolului, urmata de industria alimentara si bauturi (inclusiv tutun), masini si echipamente, industria extractiva, chimica si prelucrarea cauciucului, textile si produse textile. Ramura de baza, prelucrarea petrolului (benzine, motorine, pacura, uleiuri minerale, etc) este o activitate de traditie, prima rafinarie de petrol din lume fiind pusa in functiune in anul 1856 la Ploiesti. In aceasta ramura functioneaza importante unitati, cum sunt: S.C. PETROBRAZI S.A., unitate de productie, componenta a S.N.P. PETROM care este cel mai mare producator-distribuitor din domeniu in Romania si care s-a privatizat recent, actionar majoritar devenind O.M.V., S.C. PETROTEL-LUKOIL S.A., rafinariile ASTRA ROMANA S.A., ROMPETROL VEGA S.A. din Ploiesti si STEAUA ROMANA S.A. din Cimpina. Dispunand de materii prime, industria alimentara s-a dezvoltat in toate zonele judetului. Productia de bauturi si tutun este realizata in principal de catre societatile cu participare importanta de capital strain: COCA COLA, EFFES PILSENER, BRITISH AMERICAN TOBACCO. O alta ramura importanta a industriei judetului Prahova pe locul trei din punct de vedere al productiei industriale - este cea de masini si echipamente (utilaj petrolier, minier si chimic, rulmenti grei, echipamente si piese de schimb) reprezentata in ceea ce priveste investitiile straine de firme de marca: TIMKEN Ploiesti, PCC STEROM, etc.

11

In prelucrarea cauciucului, Compania transnationala MICHELLIN a preluat societatea de anvelope VICTORIA S.A. din Floresti. Foarte dinamice sunt industria textila si a produselor textile reprezentate de: ROSTYLL MOD, BRITANIC WORLD, MILAPATH, SAHINLER; industria materialelor de constructii, industria sticlei, detergenti: UNILEVER; mobila si cartoane. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a intensificat eforturile pentru incheierea unor contracte de privatizare a societatilor comerciale din judetul Prahova. In cadrul Programului PSAL II au fost privatizate doua societati comerciale: - UZUC Ploiesti; - PETROUTILAJ Campina. In perioada 2001 - aprilie 2004 au fost privatizate prin forte proprii ale AVAS societatile comerciale la care APAPS era actionar majoritar: MEFIN Sinaia si SKI ALPIN Sinaia. Societatea comerciala CAHIRO Boldesti Scaieni a fost privatizata la sucursala regionala a AVAS. In luna decembrie 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a vandut, la nivelul judetului Prahova, doua pachete majoritare de actiuni ale unor societati comerciale incluse in programul de privatizare prin forte proprii: - STICLOVAL S.A. Valenii de Munte (56,64%) achizitionata de S.C. CHIMFOREX S.A. Pleasa; - GES S.A Boldesti Scaieni (99,32%) achizitionata de consortiul format din Asociatia PAS-PRO GES, S.C. LAMINATE S.A., S.C. AEDIFICIA S.A., S.C. SUPREMO CORPORATION S.R.L., S.C. UNIREA INTERNATIONAL TRADING S.R.L. In portofoliul Autoritatii, in luna noiembrie 2004 se aflau si alte societati, astfel: In cadrul programului PSAL I: - societatea UZTEL Ploiesti 76,88% - PAS UZTEL & ARRAY SUA se afla in stadiul negocierilor. In cadrul programului de privatizare prin efort propriu al AVAS: - CIPROM S.A. Ploiesti (51,07% - cota AVAS) data limita pentru depunerea ofertelor fiind 24.11.2004. Pentru atragerea investitorilor s-a acordat o atentie importanta asigurarii utilitatilor de tipul: alimentare cu apa si managementul acesteia, managementul deseurilor, alimentare cu gaz si energie termica. Astfel, incepand cu anul 2000 s-au desfasurat proiecte importante de asigurare a utilitatilor de apa, gaze si management al deseurilor, astfel incat toate localitatile judetului sa aiba infrastructura minima necesara. Instrumentul prin care s-a obtinut succesul in procesul de atragere a finantarilor pentru aceste tipuri de infrastructura a fost acela al parteneriatului intre localitati si consiliul judetean, ca si cel public-privat. Astfel, in domeniul alimentarii cu apa si al tratarii apei, in anul 2000 erau alimentate in sistem centralizat 44 de localitati, iar la finele anului 2004, 80 din cele 103 de localitati beneficiaza de sisteme de alimentare cu apa. Unele programe au beneficiat si de parteneri straini, cum ar fi SOLEL-BONEH INTERNATIONAL si TAHAL JOINT - VENTURE. In ce priveste epurarea si canalizarea, in anul 2000 erau 15 localitati cu sisteme de canalizare, in 2004 sunt 20, in perspectiva fiind rezolvarea acestui capitol conform normelor UE. Este evident ca in multe zone s-a preferat rezolvarea alimentarii cu apa in

12

faza initiala, urmand sa fie integrat sistemul de management al apei, prin sistemul de epurare-canalizare. Alimentarea cu gaze este asigurata in prezent pentru 30 de localitati. Numarul acestora se va mari cu inca 39 de localitati, din care sunt deja in lucru retelele pentru 13 localitati, unele fiind puse in functiune partial, pe tronsoane. In trei zone ale Prahovei este prevazuta inceperea executiei in cel mai scurt timp, existand proiecte, desigur alaturi de parteneri puternici. In domeniul managementului deseurilor s-a realizat un Program judetean de management al deseurilor menajere, care este pus in aplicare, fiind date in folosinta 3 rampe ecologice moderne, la standarde europene carora li se adauga cea de-a patra, in curs de finalizare cu fonduri PHARE. Cele 4 rampe ecologice din localitatile BoldestiScaieni, Banesti, Baicoi si Valenii de Munte, asigura acoperirea necesitatilor pentru intregul judet. Un aspect interesant pentru societatile de profil poate fi si inchiderea rampelor vechi de gunoi, precum si realizarea unui incinerator. Grija autoritatilor locale nu se opreste insa la asigurarea utilitatilor, ci are in vedere si infrastructura specifica deschiderii de noi afaceri, in zone special amenajate: parcuri industriale. In parcurile industriale se asigura administrarea utilitatilor necesare firmelor: apa, gaze, electricitate, telefonie, drumuri de acces precum si transportul salariatilor, intretinerea spatiilor verzi si servicii de salubritate. Infiintarea sub tutela Consiliului Judetean Prahova a cinci parcuri industriale la Ploiesti Valenii de Munte, Plopeni, Brazi si Barcanesti situeaza Prahova pe primul loc si in aceasta privinta si creeaza oportunitati evidente de investitii prin dotarile tehnicoedilitare accesibile, precum si prin potentialul uman disponibil, bine calificat, cu o oferta profesionala variata. S.C. PRAHOVA PARC INDUSTRIAL S.A. VALENII DE MUNTE - La 29 km. spre nord de municipiul Ploiesti; - suprafata parcului = 31,38 ha; Avantaje, utilitati si servicii: - spatii de productie amenajate pentru activitati de productie variate astfel incat investitorul sa-si poata incepe activitatea de productie in scurt timp; - acces la DN 1A, E60 si viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov; - aeroportul Otopeni la 90 km.; - acces la calea ferata; - preturi inchiriere mici 0,3-0,6 uro mp/luna; - Se asigura: energie electrica, gaze, apa, canalizare, salubrizare, retea comunicatii, servicii medicale, servicii de paza.

S.C. PLOIESTI INDUSTRIAL PARC S.A. PLOIESTI

- La 8 km. spre vest de municipiul Ploiesti; - suprafata parcului = 151,80 ha. Avantaje, utilitati si servicii:

13

- drumuri de acces interioare cu suprafata de 15.000 mp. cu acces pe ambele laturi ale halelor de productie; - cladiri de productie cu suprafete intre 250 si 2.200 mp. si inaltimi intre 4,5 si 10 m., dotate cu toate utilitatile necesare (energie electrica, gaze, canalizare, retea comunicatii); - iluminat perimetral pe intreg teritoriul; - sistem de supraveghere si inregistrare video; - spatii verzi 5.000 mp.; - acces direct la DN72 printr-un complex de intrare automatizat cu paza asigurata si la viitoarea autostrada Bucuresti-Brasov; - acces la calea ferata- parcul dispune de cale ferata uzinala in lungime de 3 km. cu 8 rampe de incarcare-descarcare cu legatura la gara Cringul lui Bot; - chirii si tarife deosebit de atractive.

S.C. PLOPENI INDUSTRIAL PARC S.A. PLOPENI

- Pe DJ 102 Plopeni-Slanic, la 15 km. nord-vest de Ploiesti; - suprafata parcului = 36,47 ha. Avantaje, utilitati si servicii: - 15 km. fata de autostrada si E 60; - 70 km. fata de aeroportul Otopeni; - 2 km. fata de calea ferata; - aria amenajata 4,0321 ha. - 32 locatii interne, 12 locatii exterioare; - active inchiriate 100%; - nivelul apei subterane 60m. panza freatica; - drum betonat la fiecare din cele 42 obiective; - energie electrica, canalizare, apa curenta, telecomunicatii; - chirii si tarife deosebit de atractive.

S.C. BRAZI INDUSTRIAL PARC S.A., BRAZI

- In sud-vestul municipiului Ploiesti - suprafata parcului =24,73 ha; - suprafata construita= 18,5 ha. Avantaje, utilitati si servicii: - acces la DN1, DN1A si autostrada Bucuresti-Brasov; - acces la calea ferata - parcul dispune de cale ferata uzinala cu rampe de incarcare-descarcare; - drum betonat; - iluminat perimetral pe intreg teritoriul; - drumuri de acces interioare; - energie electrica, gaze naturale, apa curenta, telecomunicatii; - spatii de productie si cladiri.

14

 S.C. SERPLO S.A. TATARANI, BARCANESTI

- La sud - estul municipiului Ploiesti, pe linia de centura de Est, la 700m fata de DN1; - suprafata parcului =220,5 ha. Avantaje, utilitati si servicii: - 30 de foraje proprii care acopera necesarul de apa industriala si potabila pentru orice tip de activitati care se desfasoara in parc; - furnizeaza energie electrica la parametrii necesari; - constructii speciale cu suprafata intre 350-2.500 mp. care pot fi adaptate oricarui gen de activitate; - frigorifer; - spatii de depozitare; - asistenta tehnica in domeniul horticol, sortare si export legume; - permite legaturi imediate cu municipiul Ploiesti, linia de centura Vest a municipiului spre Tirgoviste si Brasov, linia de centura Est spre Buzau si Urziceni; - in partea de nord-est la 500 m se afla statia CFR Ghighiu; - 800 m. distanta fata de autostrada Bucuresti-Brasov; - producerea de material saditor pentru cultura de legume, arbusti si plante ornamentale. Activitatea din aceste parcuri este in curs de dezvoltare avand in vedere facilitatile oferite investitorilor. Un atu important al judetului Prahova il reprezinta climatul social favorabil, practic lipsit de miscari sociale semnificative si forta de munca disponibila, bine pregatita si relativ ieftina. In ce priveste comertul, in prezent marile magazine de tip supermarket METRO, BILLA, INTEREX, MEGA IMAGE, PRACTIKER si in curand CARREFOUR sunt prezente in municipiul Ploiesti, ca o alta exemplificare a increderii investitorilor straini in capacitatea pietei de bunuri de larg consum pe care o reprezinta Romania. Turismul Activitatea turistica este de asemenea importanta pentru economia judetului si poate prezenta interes pentru operatori si investitori straini. Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica8 numar
Unitati de cazare turistica - total Hoteluri Hanuri turistice si moteluri Cabane turistice Campinguri Vile turistice Tabere de elevi si prescolari 200 0 186 28 8 14 2 88 9 200 1 193 28 10 13 2 76 9 200 2 180 33 9 11 2 60 9 200 3 191 37 9 15 2 57 9 2004 195 39 12 16 2 47 9 2005 203 45 14 15 2 38 8

Anuarul statistic al judetului Prahova, 2006

15

Reteaua turistica aflata la dispozitia turistilor detine o importanta baza materiala, totusi insuficienta, si resurse naturale deosebite, conditii ideale pentru tratamente balneare, odihna si sport. Cele mai importante zone turistice din judet sunt: a) Valea Prahovei, situata de-a lungul raului Prahova. Statiunea turistica de interes national Sinaia, statiune supranumita si Perla Carpatilor, este binecunoscuta prin Castelul Peles, complex arhitectonic construit in perioada domniei Regelui Carol I, care adaposteste inestimabile colectii de arta. De asemenea, Sinaia dispune de 12 partii de schi de dificultati diferite (pentru pregatire medie, avansata si schi fond), partie de bob, partie de sanius, pista de bob, instalatii pe cablu diversificate: 2 telecabine, 2 telescaun, 5 teleschi; totodata, la dispozitia turistilor exista scoli de schi si snowboard si centre de inchiriere a echipamentelor si materialelor sportive, precum si de un cazino. Statiunea turistica de interes national Busteni, dispune de 4 partii de schi (pentru incepatori, avansati si schi fond), 2 telecabine (Busteni Babele, Babele Pestera) si 1 teleschi precum si tabara de alpinism de iarna la refugiul Sorica. Pentru cresterea atractivitatii turistice s-a obtinut finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene, acordata prin Programul PHARE 2000, a unui proiect in valoare de cca. 5 mil. uro, pentru Modernizarea infrastructurii de acces Busteni -Valea Alba - Calinderu, proiect implementat, care include dezvoltarea domeniului schiabil al statiunii, respectiv o partie de schi si o instalatie de transport pe cablu realizata cu firma Leitner din Italia. In statiunea Azuga statiune turistica de interes national, detine amenajari pentru sporturile de iarna, care constau in: 2 partii (Sorica si Cazacu), 10 km pentru schi fond si randonne, 1 telescaun, 1 teleschi, miniteleschi, babyschi si schilifturi. Pe partia Sorica, omologata la nivel de performanta european, ce intruneste conditii optime pentru a gazdui concursuri internationale de slalom slalom urias si probe de schi alpin functioneaza o instalatie de produs zapada artificiala si de iluminat nocturn. Tot la Azuga se va crea o noua partie si se are in vedere unirea domeniului schiabil cu statiunea Predeal din judetul Brasov. b) Zona montana de pe valea Teleajenului ofera un cadru natural favorabil practicarii sporturilor de iarna, dar, pana in prezent nu exista amenajari in acest scop, domeniul schiabil fiind nevalorificat. Structurile de agrement sunt aproape inexistente. In ultimii ani s-au facut primele incercari de formare a acestora prin crearea conditiilor pentru practicarea calariei (inchirieri de cai si echipamente de calarie) si mountain-bike in Maneciu-Cheia si Cerasu. Multe din traseele turistice montane din muntii Ciucas sunt marcate. Valea Teleajenului a reprezentat intotdeauna o zona strategica economic si demografic, in prezent devenind un puternic punct de atractie pentru turistii amatori de agroturism. Pe Valea Teleajenului a fost initiat proiectul Reabilitarea economica si ecologica a bazinului raului Teleajen, finantat tot din fonduri PHARE, de cca. 5 mil. uro si bugetele consiliilor locale beneficiare in parteneriat cu consiliul judetean, care are ca obiectiv dezvoltarea turismului in zona raului Teleajen si prin ecologizarea bazinului raului Teleajen. Cheia este una din statiunile montane aflate intr-o promitatoare dezvoltare, avand in prezent in pregatire un proiect complex de amenajare a unei partii dotata cu instalatie de transport pe cablu, care sa puna in valoare infrastructura de cazare existenta, dezvoltata cu precadere in ultimii ani, ca urmare a factorilor naturali deosebit de prielnici si a unui peisaj foarte pitoresc.

16

Structurile de agrement si sporturi de vara sunt dezvoltate, in principal, in structurile turistice de pe valea Prahovei, si, in mai mica masura, in zonele turistice Slanic si valea Doftanei. Statiunea Sinaia cuprinde cea mai diversificata baza de agrement si sporturi de vara: popicarie mecanica, jocuri mecanice, mese de biliard, piscine, video-discoteci, discoteci, care de obicei functioneaza pe langa hoteluri. Totodata sunt disponibile terenuri si sali de sport. Statiunile Busteni si Azuga detin, de asemenea, terenuri de fotbal, volei, baschet, tenis, precum si o sala de sport si 2 sali de forta (in Busteni). Toate cele trei statiuni constituie puncte de plecare pentru numeroase trasee montane marcate si trasee de alpinism cu grade diferite de dificultate, inclusiv trasee velo toutterrain (Sinaia). Excursiile si drumetiile montane organizate cu ghizi calificati sunt posibile prin Centrele de Informare si Promovare Turistica din statiunile Sinaia si Busteni. Tot pe Valea Prahovei, localitatile Comarnic si Cornu detin terenuri de sport si au conditii pentru cicloturism, mountain-bike si schi randonne (centru de inchiriere echipamente). In zona turistica Valea Doftanei exista trasee turistice marcate de dificultate mica si sunt posibilitati de organizare a unor partide de vanatoare, precum si de practicare a calariei. Zona in curs de dezvoltare cu deosebite elemente turistice naturale nealterate este un loc de refugiu in timpul liber pentru populatia din centrele aglomerate. Prin programul PHARE 2001 a fost promovat proiectul privind Dezvoltarea potentialului turistic in zona montana Valea Doftanei. Se are in vedere si modernizarea legaturii rutiere cu Brasovul. Valea Cricovului este o zona in care, prin eforturile coroborate ale consiliului judetean si ale consiliilor locale din zona vor fi imbunatatite considerabil dotarile tehnicoedilitare, sporind astfel atractivitatea zonei si deschiderea spre practicarea agroturismului si a turismului ecologic. Aceasta zona beneficiaza de produse turistice recente, cum ar fi: Drumul vinului. Distributia dezechilibrata a structurilor de agrement si sport la nivel judetean, cu concentrarea acestora aproape exclusiv pe valea Prahovei, reflecta exploatarea intensiva a potentialului turistic din aceasta zona si slaba valorificare a acestuia in restul teritoriului. Drumul vinului reediteaza un segment dintr-un vechi drum al vinului folosit de romani, care strabatea Europa. Acesta strabate podgoriile renumite ale judetului si include popasuri la conace, curti domnesti si manastiri. Traseul, transversal fata de orientarea geografica a judetului, incepe la Lapos si se desfasoara catre vest spre judetul Dimbovita, pana la Filipestii de Tirg, prin 20 de localitati, insumand cca 100 km. In zonele viticole ale podgoriei Dealu Mare (Valea Calugareasca, Ceptura, Tohani), cat si in cele pomicole, se poate practica acea forma de turism, care sa includa vizitarea podgoriilor si livezilor, asistarea la procesul de fabricatie a vinurilor, degustarea acestora in renumitele crame din aceste localitati. Localitatile din zona de campie pot fi incluse in circuitul agroturistic prin diversificarea productiei agro-alimentare pentru obtinerea de produse cu specific local si deschiderea de piete verzi. Astfel, fermele din zona de campie pot fi furnizoare de produse ecologice pentru fermele agroturistice din zona montana acestea nefiind producatoare de produse agricole specifice campiei cereale, tomate, legume, etc..

17

In vederea unei dezvoltari turistice complexe au fost lansate proiectele altor doua drumuri : Drumul Fructelor si Drumul Voievozilor. Drumul fructelor aflat in nordul judetului strabate de la vest la est mai multe localitati, aceasta ruta avand ca scop facilitarea dezvoltarii zonei de nord a Prahovei recunoscuta si renumita ca fiind una producatoare de fructe. Drumul Voievozilor proiect lansat tot de Consiliul Judetean Prahova, impreuna cu Academia Romana pune in valoare traseele strabatute de ostile unor importanti voievozi romani. Traseul transversal al acestui drum, pornind de la Manastirea Dealu judetul Dimbovita se intersecteaza cu drumul vinului la Filipestii de Padure, continuandu-se spre sud. O alta importanta oportunitate investitionala in domeniul turistic este reprezentata de reamenajarea Parcului de Agrement Constantin Stere , parc situat in imediata vecinatate a municipiului Ploiesti. Suprafata parcului de 193,35 ha., va fi impartita in 10 zone, astfel: Zona pentru cultura: Organizarea Muzeului Memorial Constantin Stere; Amenajarea aleilor cu alveole destinate amplasarii de statui ale unor personalitati din istoria si cultura nationala; Reabilitarea amfiteatrului pentru spectacole in aer liber. Zona pentru spectacole in aer liber: Amfiteatru multifunctional; Anexe si servicii aferente. Zona pentru gradina zoologica: Reabilitarea spatiului destinat gradinii zoologice si reorganizarea acestuia pe principii moderne; Extinderea spre vest a gradinii zoologice; Delimitarea spatiilor pentru animale, separate de public prin santuri cu apa; Utilizarea luciului de apa existent. Zona pentru gradina botanica: Infiintarea unei gradini botanice in zona de extindere a parcului actual; Zonificarea pe tipuri de teren Zona parcului de distractii: Infiintarea unui parc de distractii tematic (istorie, folclor, legende cu specific local); Delimitarea zonelor functionale ( instalatii de agrement, pavilioane, spatii comerciale si de alimentatie publica, servicii anexe); Zona de agrement Amenajarea spatiilor de odihna, a plajei, a mobilierului si a locurilor de joaca; Asanarea si reamenajarea lacurilor si a strandului; Zona de sport Crearea de zone pentru practicarea diferitelor sporturi (baschet, handbal, volei, tenis, tir cu arcul, ciclism, etc.); Amenajarea strandului in lacul existent sau realizarea unei piscine. Zona de cazare, alimentatie publica si reuniuni Construirea unui hotel cu capacitatea de 50-80 locuri, a unui restaurant, terase, sala de conferinte, parcare; Zona de administratie si servicii a parcului

18

Zona complexului pentru protectia animalelor .

Agricultura Suprafata agricola (279.000 ha) asigura conditii favorabile culturilor de cereale (grau, orz, orzoaica, porumb), legume, cartofi, plante tehnice, floarea soarelui, plante de nutret. Suprafata agricola cuprinde suprafata arabila (144.000 ha) din care suprafata cultivata 142.500 ha.. Ponderea suprafetei cultivate de societatile comerciale si societatile agricole private si de gospodariile populatiei in suprafata cultivata, la principalele culturi, se prezinta astfel: 87,0% la cereale pentru boabe; 630% la floarea soarelui; 50,5% la sfecla de zahar; 99,9% la cartofi de toamna; 961% la legume; 589% la viile pe rod; 917% la numarul de pomi fructiferi. De asemenea, legumicultura este prezenta in zona de sud a judetului prin cultura de camp, cultura de solarii si sere de tip industrial. Suprafata cultivata, cu principalele culturi9 hectare
Anul Suprafata cultivata total 140145 144923 1) 136091 1) 128695 1)
1) 2)

Cereale pentru boabe 91177 108446 104817 96195

Din care Orz si orzoaica 1822 4202 3916 2326 Porumb boabe 66975 72684 64073 59920 Cartof i total

Grau 21304 30604 35655 33559

secara 15 -

Sfecla de zahar 805 34 40 353

Plante uleioase Din care floarea soarelui 15248 14245 11516 10748 legume

Total 16615 15742 12943 13111

2003 2004 2005 2006

3644 2503 3898 3763

4794 7765 2) 4871 2) 6319 2)

Nu este cuprinsa suprafata gradinilor familiale si a culturilor succesive Inclusiv suprafata gradinilor familiale si a culturilor succesive. Productia agricola de bunuri si servicii agricole10
Anul 2003 2004 2005 2006 Total 855109 1189632 1010938 1062600 Vegetala 528248 802948 492421 559712 Animala 318132 377585 507009 491411 Servicii agricole 8729 9099 11508 11477

Efectivele de animale (la sfarsitul anului)11 capete

Anul 2003 2004
9

Bovine Din care: vaci, Total bivolite si juninci 63858 41453 61110 42337

Porcine Total 111608 194422 Din care: scroafe de prasila 4827 1614 Total

Ovine Din care: oi si mioare 96212 98088 Caprine 17954 17314

118742 118162

http://www.prahova.insse.ro http://www.prahova.insse.ro 11 http://www.prahova.insse.ro

10

19

2005 2006

60736 63317

43891 38951

192345 190842

4688 5089

119461 129117

104834 109885

18833 19169

Suprafata viilor pe rod, in anul 200612

Vii pe rod Din care: proprietate Total majoritara private 7846 7846 Vii altoite pe rod Din care: proprietate Total majoritara private 6828 6828 Vii hibride pe rod Din care: proprietate Total majoritara private 1018 1018

Anul 2006

Pasunile ocupa 75.000 ha iar fanetele 32.000 ha. Exista peste 16.000 ha de livezi si pepiniere pomicole si peste 10.000 ha de vii si pepiniere viticole reprezentate prin binecunoscutele podgorii Dealu Mare-Urlati, Valea Calugareasca cu zona Seciu-BoldestiScaieni, Ceptura, Tohani-Gura Vadului. Sectorul zootehnic are un potential material valoros 63.800 bovine, 110.000 porcine, 136.000 ovine si caprine, 3.000.000 pasari - efectivele de animale inregistrand cresteri fata de anul anterior. Cea mai mare parte din efectivele de animale sunt crescute in gospodariile populatiei. Silvicultura13
Suprafata fondului forestier total Suprafata padurilor rasinoase foioase Suprafata impaduririi Volumul de masa lemnoasa pusa in circuitul economic U.M mii ha mii ha mii ha mii ha ha mii mc 2000 148.0 145.0 33.0 112.0 125 328.2 2001 148.0 145.1 32.9 112.1 152 364.9 2002 147.5 145.1 32.8 112.3 188 327.8 2003 146.5 144.2 32.3 111.9 504 300.5 2004 146.5 144.2 32.3 111.9 124 351.1 2005 147.7 145.4 32.3 113.0 108 357.4

Forta de munca Numarul mediu al salariatilor14 mii persoane

Anul 2003 Total salariati 185.1 Din care muncitori 122.4

12 13

http://www.prahova.insse.ro http://www.prahova.insse.ro 14 http://www.prahova.insse.ro

20

2004 2005 2006

172.9 173.1 173.5

113.9 112.5 111.5

Numarul salariatilor pe activitati si pe sexe la sfarsitul anului15

2003 185246 85638 3151 1170 918 101 19 6 6888 1107 76106 35042 5131 1545 15814 2083 19887 11082 3143 1928 9689 2372 3935 1887 1626 1136 8786 2868 4557 3064 11489 9305 11198 9318 2909 1624 2004 180539 86039 4038 1904 983 111 26 6 6872 1211 72981 33810 5123 1337 14362 2180 20161 12340 3179 2335 9527 2280 2180 1289 1730 1276 8716 2605 4714 3004 11821 9509 11327 9293 2799 1549 2005 182851 82651 3626 1428 1262 135 27 4 6725 1348 68751 31193 5041 1371 13665 1981 23503 11564 3493 2285 10564 2150 2182 1274 1982 1462 11112 3539 4794 3007 11984 8961 11441 9317 2699 1632

Total judet -din care femei Agricultura si vanatoare -din care femei Silvicultura, exploatari forestiere -din care femei Piscicultura si pescuit -din care femei Industrie extractiva -din care femei Industrie prelucratoare -din care femei Energie electrica si termica, gaze si apa -din care femei Constructii -din care femei Comert -din care femei Hoteluri si restaurante -din care femei Transporturi, depozitare -din care femei Posta si comunicatii -din care femei Intermedieri financiare -din care femei Tranzactii imobiliare si alte servicii -din care femei Administratie publica si aparare -din care femei Invatamant -din care femei Sanatate si asistenta sociala -din care femei Celelalte activitati ale economiei nationale -din care femei

15

Anuarul statistic al judetului Prahova, 2006

21

Somerii inregistrati si rata somajului16

Somerii inregistrati la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca (numar persoane) Total 2003 2004 2005 2006 32385 20568 19509 15938 M 18714 11598 11313 9009 F 13671 8970 8196 6929 Rata somajului (%) Tota l 10.0 6.6 6.3 5.1 M 10. 6 7.0 6.6 5.3 F 9.2 6.3 5.9 5.0

Anul

16

http://www.prahova.insse.ro

22

Capitolul 2
Analiza SWOT Puncte tari judetul Prahova - Pozitia geografica peisaje naturale atractive; - Relief foarte variat o zona naturala deosebita; - Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism pe toata perioada anului (in toate anotimpurile). - Existenta suprafetelor cu vii, livezi, in suprafata agricola - O zona turistica de mare interes datorita numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de arta de o valoare considerabila. - climatul social favorabil, practic lipsit de miscari sociale semnificative si forta de munca disponibila, bine pregatita si relativ ieftina. - resursele: petrol, gaze naturale, sare, carbune, calcar. - autostrada Bucuresti Brasov - statiunile de tratament balnear Oportunitati judetul Prahova Puncte slabe judetul Prahova - Insuficienta comunicare si coeziune pentru realizarea unor obiective majore in domeniul turismului - Colaborarea deficitara intre actorii de pe piata turistica; - Depozitarea necontrolata a deseurilor in mediul rural; - Poluarea atmosferica si nivel crescut de zgomot in localitatile urbane, datorita traficului rutier; - Poluarea apelor de suprafata si subterane ca urmare a inexistentei/ insuficientei capacitati de epurare a apelor reziduale in statiile de epurare - Inexistenta sistemelor centralizate de alimentare cu apa in mediul rural si gradul de uzura avansat al retelelor de distributie apa potabila din zonele rurale

Riscuri judetul Prahova - Nepregatirea si neutilizarea corespunzatoare a fortei de munca prin - Programe comunitare de sustinere a programe de integrare pe piata muncii; protectiei mediului privind gestionarea - Migratia fortei de munca calificate spre deseurilor si epurarea apelor uzate. alte zone sau alte state - practicarea agroturismului si a turismului - Fonduri insuficiente destinate protectiei ecologic. mediului;

23

Capitolul 3
Programe de dezvoltare ale judetului Prahova 1. BIROU DE CONSILIERE PENTRU CETATENII MUNICIPIULUI PLOIESTI Finantator: Programul Societate Civila, linia de finantare RO 0104.03/1.1 prin Componenta 1 - Birouri de Consiliere pentru Cetateni Aplicant principal: Fundatia Oamenilor de Stiinta Prahova Parteneri : - Primaria Municipiului Ploiesti - Directia Generala a Muncii si Solidaritatii Sociale Prahova - Inspectoratul Scolar Judetean Prahova - Administratia Serviciilor Sociale Comunitare Ploiesti Descriere proiect: Proiectul urmareste asigurarea de informare si consiliere, sprijin pentru cetateni in domenii ca: sanatate, asistenta sociala, asigurari sociale, relatii de munca, protectia consumatorului, drepturi si obligatii cetatenesti, regimul proprietatii, taxe, educatie, proceduri notariale, protectia copilului, servicii publice, servicii oferite de ONG-uri. Obiectivele implementarii proiectului sunt: - Imbunatatirea accesului la echitate sociala, in special pentru categoriile sarace si vulnerabile ale municipiului Ploiesti si comunelor limitrofe; - Dezvoltarea de parteneriate durabile intre ONG-uri si autoritatile locale - Crearea de servicii de consiliere pentru cetateni. Cererea de finantare a fost aprobata, proiectul se afla in curs de derulare. 2. CENTRU DE INFORMARE EUROPEANA Finantator: Delegatia Comisiei Europene in Romnia - Fondul Europa - Program de microproiecte - Linia de Buget B7-030 pe 2002 Aplicant principal: Primaria Municipiului Ploiesti Partener: Fundatia TERRA MILENIUL III Descriere proiect: Obiectivele proiectului constau in: - Crearea unui centru de informare europeana functional la nivel local in orasul Ploiesti destinat diseminarii informatiei. - Cresterea gradului de constientizare a cetatenilor din orasul Ploiesti cu privire la problematica integrarii in Uniunea Europeana; - Realizarea unui parteneriat viabil intre autoritatile publice locale si ONG-uri pentru informarea cetatenilor in vederea integrarii in Uniunea Europeana. Grupul tinta este reprezentat de populatia municipiului Ploiesti in ansamblul sau cu actiuni dedicate unor sub- grupuri specifice. Cererea de finantare inaintata pentru realizarea proiectului nu a fost aprobata, pentru aceasta transa de lansare de fonduri.

24

3. ECCOEST Finantator: Ministerul Finantelor Publice - Programul Societate Civila Componenta 1: Birouri de Consiliere pentru Cetateni - Infiintarea de Centre de Resurse pentru ONG Aplicant principal: Asociatia ProVita pentru nascuti si nenascuti Parteneri: - Primaria Municipiului Ploiesti - Universitatea Pitesti - Facultatea de Teologie - Asistenta Sociala Descriere proiect: Proiectul urmareste infiintarea unui centru de resurse pentru ONG-urile din regiunea Muntenia. Obiectivele principale sunt: - Consolidarea parteneriatului intre ONG-uri, autoritati locale si mediul de afaceri; - Furnizarea de training accesibil organizatiilor in domeniile de importanta pentru acestea; - Realizarea unui studiu al sectorului social din regiunea Muntenia pentru a intelege nevoile si problemele acestuia; - Crearea unui buletin lunar cuprinzand informatii despre finantari si legislatie; - Realizarea unui indrumar despre infiintarea si managementul unui ONG in Romania; - Crearea unui web-site interactiv accesibil pentru a asigura un impact maxim asupra competentei ONG-urilor din aceasta regiune. Cererea de finantare inaintata pentru realizarea proiectului nu a fost aprobata. 4. GESTIONAREA DESEURILOR IN ZONA RURALA CARBUNESTI, JUDETUL PRAHOVA17 Miercuri, 14 Mai 2008, ora 10:00, la Primaria Carbunesti a avut loc lansarea oficiala a proiectului Gestionarea deseurilor in zona rurala Carbunesti, judetul Prahova , finantat de Uniunea Europeana in cadrul Programului PHARE CES 2004, Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor. La eveniment au fost invitati sa participe reprezentanti ai Consiliului Judetean si ai Prefecturii Prahova, ai Agentiei de Mediu si ai ADR Sud-Muntenia. Valoarea proiectului este de 435.000 de euro, beneficiarii directi urmand a fi locuitorii din localitatile Carbunesti, Surani, Soimari si Aricesti Zeletin, judetul Prahova. Obiectivul general al proiectului este cresterea calitatii vietii in zona tinta. Intre principalele rezultate estimate se numara: reducerea cu cel putin 60% a cantitatii de deseuri generale depozitate necontrolat, ca urmare a actiunii de dotare cu pubele/containere; cresterea nivelului de cunostinte al elevilor cu privire la protectia mediului, prin actiunile de colectare selectiva a deseurilor; cresterea pietei de materiale reciclabile (hrtie/carton si PET) de la 68,81 tone/an in 2008 la 253,41 tone/an in 2012, estimndu-se un procent de crestere de la 8,5% la 30,2%; obisnuirea locuitorilor cu sistemul de colectare si transport deseuri si cultivarea deprinderii de a utiliza acest sistem; crearea contextului pentru ca autoritatile locale sa poata organiza si alte activitati de gospodarire a mediului si a resurselor locale, naturale sau umane; instruirea personalului ce va opera intregul sistem de gestionare a deseurilor si imbunatatirea capacitatii tehnice si de management a partenerilor de proiect.

17

comunicat de presa: http://www.mdlpl.ro/stiri.php?s=577

25

5. PROIECTE DE COLABORARE INTRE JUDETUL PRAHOVA SI PROVINCIA ITALIANA BRESCIA18 Autoritatile din Brescia au transmis doua propuneri de colaborare autoritatilor prahovene, ca urmare a expozitiei Euro Prahova, organizata de Consiliul Judetean in provincia italiana, la sfarsitul lunii octombrie a acestui an. Consilierul judetean Ludmila Sfarloaga a declarat ca autoritatile din Brescia au trimis propuneri de colaborare in primul rand in domeniul pregatirii profesionale in turism a absolventilor de liceu prahoveni. Ea sustine ca se va face o selectie a absolventilor de liceu care doresc sa urmeze aceste cursuri in Brescia. Beneficiarii acestor cursuri trebuie sa fie absolventi de liceu economic cu specializarea in turism, hoteluri si restaurante si li se va pune conditia de revenire in tara pentru a profesa in acest domeniu, dupa terminarea cursurilor. O alta propunere de colaborare venita din partea italienilor vizeaza domeniul dezvoltarii turismului rural in Romania. In acest sens, partea italiana a propus organizarea unor schimburi de experienta in cadrul carora vor prezenta modele de succes. De asemenea, colaborarea se va concretiza si in stabilirea unor contacte intre operatorii de turism din Prahova si Brescia, precum si in schimburi de pachete turistice. Expozitia Euro Prahova s-a desfasurat in Brescia, Italia, in perioada 23 - 27 octombrie si a avut ca scop promovarea imaginii judetului la nivel european si crearea de noi oportunitati investitionale. Consilierul judetean Ludmila Sfarloaga, initiatorul proiectului de realizarea a expozitiei din Brescia, a declarat ca se asteapta ca partea italiana sa aiba si alte propuneri de colaborare in alte domenii, pentru ca italienii s-au aratat interesati atat de vinurile prahovene, cat si de parcurile industriale in care ar dori sa-si dezvolte viitoare afaceri.

Concluzii si propuneri
Asadar, judetul Prahova este unul foarte atractiv si dinamic, iar autoritatile locale au toata disponibilitatea pentru promovarea unor formule multiple de cooperare cu parteneri interni si externi, cu care sa realizeze impreuna noi proiecte de dezvoltare.; Avand in vedere situatia deosebita a speciilor de plante rare sau amenintate cu disparitia, a arborilor cu valoare deosebita, precum si a altor elemente rare, unice sau cu semnificatie ecologica, stiintifica, peisagistica deosebita, este necesara impunerea unui regim strict de protectie prin declararea lor ca BUNURI OCROTITE ALE PATRIMONIULUI NATURAL;

18

comunicat de presa: http://www.finantare.ro/stire-6193-Proiecte-de-colaborare-intre-judetul-Prahova-siprovincia-italiana-Brescia.html, publicat in data de 5 decembrie 2007

26

Cuprins

1. Caracteristici generale ale judetului 2. Analiza SWOT 3. Strategii de dezvoltare ale judetului Concluzii si propuneri Bibliografie

27

Bibliografie
1. 2. 3. 4. 5. 6. Anuarul Statistic al judetului Prahova, 2006 www.prahova.insse.ro www.carteagalbena.ro www.cjph.ro/ www.cciph.ro/ www.isuprahova.ro/

28