Sisteme de alimentare cu gaze

S 1 2 3 5 6 7 8

sursa de suprafata sau de adancime instalatia de constructive si captare - statia de pompare apa bruta aductiunea (duce apa de la captare la statia de tratare) statii de pompare apa tratata rezervoare reteaua de distributie din localitate statii de pompare, de punere sub presiune Structura consumurilor de apa in localitate poate fi: POPULATIE - nevoi gospodaresti - nevoi publice - nevoi pt industria locala - nevoi pt gospodariile aferente localitatii respective - nevoi pt combaterea incendiilor - pierderile tehnologice ale sistemului de alimentare INDUSTRIE - nevoi igienico-sanitare - apa iin procesul de productie - nevoi pt combaterea incendiilor - pierderi de apa din system Alimentarea cu apa a unei localitati implica trei faze: - producerea - stocajul - distributia. Productia se realizeaza din surse de adancime sau suprafata in functie de resurse aplicand procedee adecvate de tratare a calitatilor apei. Rareori se obtine presiunea de utilizare in system gravitational fiind necesare una sau mai multe trepte de pompare. Stocajul se realizeaza in rezervoare de acumulare amplasate la cote favorabile pentru deservirea tuturor consumatorilor. Rezervoarele au rolul de a inmagazina rezerva de apa pt compensarea varfurilor de consum, volumul de apa necesar stingerii incendiilor si pt a realize volumul de avarie. Distributia se face prin intermediul retelelor din interiorul localitatilor echipate cu armaturi si sisteme de automatizare si semnalizare cu terminale prin bransamente la utilizatori. Criterii pt adaptarea schemelor de alimentare cu apa Pentru definitivarea schemei de alimentare cu apa se parcurg etapele: 1) alimentarea cu apa treb sa se incadreze in planul general de amenajare al bazinului hidrografic 2) solutiile alese trebuie sa prevada realizarea sistemului pentru o functionalitate de perspective de 20 25 de ani Sursele de apa de adancime vor fi dirijate cu preponderenta pt consumul populatiei. In cadrul unei sch de alim cu apa se va incerca gruparea obiectelor de alimentare cu apa se va incerca gruparea obiectelor de alimentare: captarea cu pomparea, tratarea cu inmagazinarea, inmagazinarea cu retelele de distributie.

Variatia consumurilor de apa este determinata de actiunea individuala sau simultana a factorilor materiali sociali tehnologici, se produce ciclic cu particularitati.

Acest ciclu este determinat de variatiile si modifocarile climatice sezoniere carora li se opun factorii umani privind consumul. Consumul creste in lunile de vara. Se evidentiaza un consum mediu si unul maxim. Ciclul saptamanal este determinat de factorii sociologici, structura socio-profesionala a consumatorilor in sistemul de viata si obisnuinte. Consumul creste in ultimele zile ale saptamanii. Ciclul diurn este strans legat de ritmul de viata,obiceiuri si gradul de satisfacere a nevoilor igienico-sanitare.

Presiunea apei in sistemul de disatributie - trebuie sa satisfaca pierderile de energie din sistem - pierderi aparute intre captare, rezervor si retea - survenite la bransamentul utilizatorilor - datorate diferentelor de cota geodezica dintre sursa si utilizator - datorate pierderilor din retelele de distributie - la calculul pres. din retea se foloseste p = 10 + 4 * n (n = numarul de nivele) Determinarea cantitatii de apa necesare sistemului de alimentare cu apa norma de consum -> necesar de apa -> cerinta de apa -> debite caracteristice -> debite de dimensionare Norma de consum - cantitatea de apa necesara satisfacerii unei anumite functiuni ( l/om*zi). Necesarul de apa se determina dupa SR 1343 si are ca elem de baza prevederile studiilor de sistematizare a localitatii respective. La stabilirea consumurilor totale de apa treb avute in vedere apa necesara populatiei pt nevoi publice, pt industrii, pt combaterea incendiilor. N = U*n

U - nr de folosinte deservite n - necesarul specific de apa N = Ng + Np + Nil + Ninc + Ns Ng - necesarul de apa pt nevoi gospodaresti Np - necesarul de apa pt nevoi publice Nil - necesarul de apa pt industria locala Ninc - necesarul de apa pt stingerea incendiilor Ns - necesarul de apa pt spalat strazi si piete Ng = 0.001*suma dupa i de la 1 la n din Ui*ng i [m3/zi] Np = 0.001*suma dupa i de la 1 la n din Ui*np i [m3/zi] Formele specifice de consum pt populatie sunt prezentate in SR 1343. Necesarul de apa pt industrie se determina in functie de procesul tehnologic al intreprinderii respective si datorita faptului ca debitele utilizate sunt foarte mari schemele trebuie sa fie prevazute cu recircularea apei.

Intr-un sistem de alimentare cu apa investitiile necesare retelei de conducte reprezinta pana al 50% din totalul investitiei. De aici necesitatea ca alegerea si dimensionarea aductiunii retelelorsa se realizeze intr-un optim hidraulico-economic. Se va tine cont: 1. alegerea materialului conductelor si tipului de imbinari functie de conditiile de traseu si de presiunile din conducta; 2. delimitarea regimului de functionare, gravitational sau prin pompare, determinand optimul treptelor de pompare; 3. alegerea nr de conducte pt a transporta debitul cerintei luand in considerare vol de avarie si siguranta in functionare. Aductiunile de regula transporta apa de la sursa pana la statiile de tratare sau rezervoare sau de la rezervoare pana la reteaua de distributie. Conductele retelei de aductiune pot fi canale deschise sau canale inchise sub presiune. Canalele deschise si conductele inchise functioneaza prin gravitatie iar conductele sub presiune pot functiona gravitational sau prin pompare. Canalele deschise transporta debite mare de peste 1 m3/sec de apa nepotabila si pot avea forma -\_/- -|_|- sau -U-. Forma optima dpdv hidraulic este semicirculara dar datorita dificultatilor de executie se adopta forma trapezoidala cu baza 0,5m pt sapaturi manuale si pana la 1,5-2m pt sapaturi mecanice. Canalele inchise transporta debite sub 1 m3/sec. Proiectul de executie al unei aductiuni trebuie sa contina cel putin urmatoarele elemente: - planul de situatie cu reprezentarea traseului aductiunii - profilul in lung al aductiunii - profile transversale in punctele caracteristice - detalii de executie pt constructiile si instalatiile de pe aductiune - breviare de calcul, caiete de sarcini pt executia lucrarii

Conducte functionand in camp gravitational In situatiile in care conditiile de relief asigura in mod direct energia necesara pt transportul debitului cerut,curgerea se face gravitational. 1) Functionarea in suprapresiune

Acest tip de functionare este cel mai simplu, este optim dpdv hidraulic, in conducta se realizeaza o presiune pozitiva, sunt diminuate sansele de ijnfiltratie a apelor din exterior in conducta 2) Functionarea in depresiune

Ori de cate ori profilul in lung al conductei depaseste linia piezometrica mentinandu-se totusi sub planul de sarcina pe portiunea BB' curgerea are loc in depresiune. Sub efectul acestei depresiuni aerul dezvoltat se degaja si se acumuleaza in punctele inalte. Este posibil ca prin neetanseitati sa intre aer si din exterior. Linia piezometrica isi modifica pozitia si in punctele B'' B' si S, curgere sub presiune si BB' curgere in depresiune.Regimul de curgere este perturbat si trebuie intervenit cu armaturi pt evacuarea aerului din conducta. 3) Functionarea in sifon

Ori de cate ori profilul in lung al conductei depasesteplanul de sarcina, curgerea are loc in sifon superior. Astfel ca pt a restabili regimul de curgere trebuie evacuat aerul din punctele inalte. 4) Functionarea prin pompare

In raport cu conditiile de relief energia necesara transportului apei la pct de consum poate fi realizata prin pompare, functionand cu presiune relativa pozitiva, existand posibilitatea ca in punctele inalte sa se acumuleze dopuri de aer ce perturba functionarea.

Eliminarea brusca a dopurilor de aer duce la socuri bruste (lovitura de berbec). Pentru buna functionare a aductiunilor functie de configuratia in plan si profilul in lung al aductiunii exista urmatoarele constructii si instalatii: - camine de ventilare - amplasate in punctele inalte ale conductei avand rolul de a evacua aerul din conducta; -camine de golire - amplasate in pct joase ale profilului in lung al conductei cu rol de evacuare a apei in caz de necesitate; - camine de ramificatie - in punctele in care sunt introduse vanele de ramificatie pe trasee;

- camin de vane de linie - cu rolul de a tronsona traseul conductei in scopul reparatiilor curente; - camin de debitmetrie - caminele in care este pozitionat apometrul sau debitmetrul pt masurarea debitelor sau volumelor; - ? masive de ancoraj ?

- Traversari de cai de comunicatii,cai ferate, sosele, vai sau rauri. Calculul hidraulic al conductelor se refera la dimensionare sau verificare. Dimensionarea are ca scop determinarea diametrului pentru a asigura debitul necesar la presiunea ceruta iar verificarea se refera la calculul debitului capabil al unei conducte cu caracteristici geometrice cunoscute atunci cand se cunoaste sarcina h sau la calculul presiunii necesare pt a asigura un debit cerut atunci cand se cunosc elementele geometrice ale conductelor. Q = A*x (ec de continuitate) [m3/sec] z + p/ro + (alfa*v2)/2g = ct (ecuatia lui Bernoulli) alfa = C*radical din R Rezervoare In schema de distributie a apei, rezervoarele au rolul de a realize un volum de compensare pt variatiile orare, un volum pt rezerva de apa necesara pt acoperirea consumului in caz de avarie. Functiuni: tehnologice, economice, de siguranta. Functiunile tehnologice se refera la rolul rezervoarelor de a compensa regimurile hidraulice dintre alimentare si consum. Astfel rezervorul realizeaza echilibru intre aductiunie si distributie avand in vedere ca alimentarea se face constant, si distributia variabil.

Functiunile economice sunt de a realize o presiune constanta conforma cerintei consumatorilor in reteaua de distributie. Mentinand echilibrul intre regimurile diferite de functionare se poate realize un program al consumului energiei electrice cu consum in ora de minim consum al populatiei, realizam astfel economia. Functiunea de siguranta se atribuie rezervoarelor in cazul intreruperii functionarii aductiunii pt realizarea lucrarilor de intretinere si exploatare in timpul realizarii lucrarilor rezervorul nu este alimentat, iar necesarul de apa in reteaua de distributie este satisfacut din rezerva existenta. Cantitatea de apa rezervata se determina printr-un calcul tehnico-economic. Siguranta la incendii se refera la realizarea unei capacitate suficiente pt a stinge incendiile din localitatea respectiva. Volumul si cota de amplasare a rezervoarelor Rezervoarele sunt caracterizate prin capacitatea de inmagazinare, forma constructiei si cota de nivel a radierului. Dupa pozitia pe care o ocupa rezervorul in reteaua de distributie acestea pot fi de trecere, de capat si contrarezervor. Rezervor de trecere

-in aceasta schema rezervoarele sunt amplasate intre conducta de aductiune si reteaua de distributie a localitatii. Rezervor de capat

-in aceasta schema rezervoarele sunt amplasate in capatul opus al schemei de distributie fata de sursa.

Contrarezervoare

-in aceasta schema sunt amplasate in scheme cu rezervoare de trecere si au rolul de a realiza presiunea pe zone de presiune pt localitatea de serviciu. Calculul capacitatii rezervoarelor VR=Vc+Vinc+Va [m3] Vc-volum de compensare Vinc-volum de incendiu Va-volum de avarie Vc este vol pt compensarea variatiilor orare de consum intr-un interval de 24 h si poate fi determinat analitic sau grafic. Analitic:-se determina intocmind un tabel:

Aceasta metoda ia in considerare valorile de alimentare orara si valorile de consum orar. Diferentele positive ale valorilor cumulate indica o acumulare a apei in rezervor iar diferentele negative indica o depasire a alimentarii de catre consum. Grafic:

-se traseaza curba de alimentare si curba de consum Vc=[V+]+[V-] Vinc se determina conform etapei I din proiect. Va este functie de importanta obiectivului alimentat cu apa si poate fi de la 5% din volumul total de apa necesar pana la 100%. In orice ipoteza de determinare a volumului rezervorului capacitatea acestora nu va trebui sa depaseasca volumul de consum pt 7 zile. Forma si dimensiunile in plan ale rezervoarelor. Forma rezervoarelor poate fi circulara, patrata sau dreptunghiulara. Dpdv economica cea mai economica forma este circulara. Forma adoptata in schema de distributie este fct de conditiile terenului, volumul de inmagazinare, functiunile pe care trebuie sa le indeplineasca. Rezervoarele circulare sunt mai putin costisitoare decat alta forma dar se adapteaza mai greu la forma terenului patrata sau rectangulara.

Rezervoarele mici din b.a. cuprinse intre 50-200 m 3 se pot executa cu planseu placa din b.a. care reazema pe peretii exterior. Rezervoare cu capactitati mai mari se executa cu planseu tip ciuperca si cu stalp central. Inaltimea economica a apei in rezervoarele de b.a. este cuprinsa intre 3 si 5 m. La rezervoarele din beton precomprimat inaltimea poate ajunge pana la 10 m. Spatiul liber dintre planseu si nivelul apei in rezervor este aprox 0,25 m. Cota de amplasare a rezrvoarelor Fixarea cotei radierului este conditionata de asigurarea presiunii de serviciu ceruta in retea. Dpdv al amplasamentului rezervoarele pot fi amplasate pe inaltimi natural ce domina central populat respectiv, constructia fiind partial sau total ingropata.

In regiunile de ses rezervorul se aseaza pe o constructive in forma de turn si se numeste castel de apa. Costul unui rezervor subteran ingropat este de circa 8 ori mai mic decat a unui castel de apa

de aceeasi capacitate. Presiunea asigurata de rezervor in reteaua de distributie trebuie sa fie in orice moment cuprinsa intre 25-60 MCA. O presiune de 25 MCA este insuficienta pt alimentarea unor cladiricu 3-4 etaje. O presiune de 40 MCA este suficienta pt alim unor cladiri de 6-7 etaje. Cladirile de inaltimi mai mari vor trebui alimentate cu echipamente locale pt asigurarea presiunii si debitului necesar( statii de hidrofor). Instalatii hidraulice ale rezervoarelor

-este un rezervor de trecere 1-conducta de alimentare cu apa a rezervorului 2-conducta de distributie 3-conducta de golire 4-conducta de preaplin Instalatiile hidraulice ale rezervorului cuprind urm: -apa intra in rezervor prin conducta 1, se ramifica in C.V. fiecare ramificatie, avand in final un ventil cu plutitor are are rolul de a inchide accesul apei cand s-a ajuns la nivelul prestabilit. Plecarea apei se face din rezervor prin conducta 2, care are cate o ramificatie cu un sorb pt fiecare compartiment. Suprafata de aspiratie a apei prin sorb tb sa fie mai mare decat diametrul conductei de plecare. Sorbul se amplaseaza intre 0,25 si 0,30 m fata de nivelul radierului rezervorului, intre 0,5 m fata de cota C.V. si la 0,3 m fata de peretele rezervorului. Conducta de golire 3 pleaca din punctual cel mai de jos al rezervorului iar conducta de preaplin 4 este legata direct de conducta de golire 3. Pe aceasta conducta nu exista nici un organ de inchidere ce ar putea afecta evacuarea debitului preaplinului.

Conducta de golire 3 este astfel dimensionata incat rezervorul sa poata fi evacuate in aprox 6-8 h. C.V. se executa monolit in terenurile stabilizate fiind pompe.. rezervorul, iar in terenurile nestabilizate realizandu-se un element de tasare ce da posibiliteatea protejarii constructiei. Planseul superior al rezervorului se executa in asa fel incat distant pana la luciul apei sa fie de 0,4 m.

Rezervoare tampon -se folosesc pt capacitate mici printr-o singura conducta, echipata de clapeta de sens facandu-se alimentarea si evacuarea apei din rezervor.

Rezervoarele se pot construe cuplate cu statii de pompare sau cu statii de filtrare functie de conditiile economice, tehnologice si de siguranta. Castele de apa -sunt lucrari alcatuite dintr-un rezervor asezat deasupra solului cu o constructive de sustinere in forma de turn care se amplaseaza in central de greutate al retelei de distributie sau in locuri cat mai ridicate in localitatile de ses, de multe ori aceste constructii facand parte din peisagistica localitatii. Dpdv al organizarii C.A. pot fi cu un rezervor sau cu rezervoare etajate. Aceste constructii pot avea rezervorul si turnul din acelasi material sau din materiale diferite. Calculul capacitatii castelului este identic cu calculul capacitatii rezervorului. Instalatiile dintr-un rezervor sunt:

A-conducta de alimentare pt rezervor 1-conducta de umplere 2-conducta de plecare a apei 3-conducta de incendiu 4-conducta de golire 5-conducta de preaplin 6-camin de evacuare 7-garda hidraulica Prin conducta 1 apa intra in rezervor, prin conducta 2, apa pleaca din rezervor; conducta 3 este pt rezerva de incendiu, iar conducta 4 pt golirea rezervoarelor. Conducta de preaplin si de golire se prevede cu garda hidraulica pt ipedicarea infestarii apei, pozitionata intr-un camin din ext constructiei. Pt exploatare se prevad scari de acces in rezervor, platform de exploatare a instalatiilor, instalatii de ventilare, climatizare, iluminat ,protejare si semnalizare a constructiei. Pt evitarea inghetarii apei in rezervor, peretele, fundul si acoperisul acestuia se izoleaza cu materiale termoizolante, considerand ca temp apei in rezervor este intre 1 si 5 grade C , iar temp in ext de -25 grade C. In punctele de trecere a conductelor prin peretii rezervorului se vor prevede piese special de trecere pt a asigura etanseitatea rezervorului. Rezervorul de apa inainte dedarea in exploatare se dezinfecteaza si se verifica izolatia termica. In conditiile in care trebuie asigurata presiunea pt sisteme locale se vor prevedea instalatii locale de ridicare a presiunii (hidrofoare) calc pt debitul si presiunea solicitata de consumatori.

Retele de distributie

Retelele de distributie realizeaza legatura de la statii de pompare sau rezervoare la bransamentele consumatorilor. Reteaua de distributie trebuie sa asigure Qsomax si presiunile de serviciu pt. satisfacerea cerintelor consumatorilor. Avem retea ramificata: - in care consumatorii sunt alimentati intru-un sg. sens, aparitia unu defect pe retea scotand din functune toti consumatorii din aval.Prezinta si dezavantaje ca datorita vitezelor mici realizate in retea apa poate stagna pe anumite transoane cu effect asupra calitatilor apei. Prezinta avantajul ca este mai8 ieftin.

Retea inelara: Prezinta avantajul alimentarii fiecarui punct de consum din cel putin 2 directii incat la aparitia unu defect , consumatorilor din avalul defectului nu sunt scosi din funciune.Este mai scumpa.

Retelele ramificate se utilizeaza din localitati rurale , sub 2000 loc, iar reteleleinelare in loc urbane. D.p.v. functional retelele din distributie pot funciona pe zone de presiune si dupa dispunerea acestor zone avem: 1.zone de presiune in serie: -debitul Q2 pt zona 2 este fie pompat din statia de pompare l direct in zona 1 si2. fie pompat din SP1 pt zona 1 si zona 2 si repompat din SP2 pt zona 2.

2.zone de presiune in parallel: in acest caz intr-o sg statie de pompare sun dimensionate aggregate de pompare pt zona joasa de presiune si aggregate de pompare pt zona inalta de presine ce alimanteaza zona 1 si 2 .

Alimentarea retelelor de distributie poate fi realizata in sistemgrav, direct din rezervoare , presiunile si debitele fiind asigurate pt totii consumatorii sau pot functiona prin pompare in general in localitatile de ses. Conductele retelei de distributie dupa rolul care il au se impart in conducte principale sau artere si conducte secundare se va tine seama de : schita de sistematizre a localitatii respective cu evidentierea consumatorilor nari industriali; planurile topografice cu curbele de nivel; studiul geotehnic cu cract. terenului de fundare si planul correct al tuturor tipurilor de retele ce trec pe traseelepropuse. Conductele se vor amplasa cu generatoare superioare sub adancimea de

inghet specifica fiecarei zone. La alegerea materialului conductei se vor avea in vedere incarcarile de pe zona specifica. Sa va tine seama si de gradul de seismicitate a zonei respective si daca acest grad este > 7 , adancimea de asezare este minim de 1.5 m. In localitatile agglomerate retelele pot fi dispuse in galerii , cu alte tipuri de retele. Galeriile vizitabile sunt costisitoare dor pe anumite tronsoane unde dens. de retele utilitare este mare sau terenurile sunt agressive sau pot fi infiltrate de apele suburbane pot fi folosite aceste galerii. Distanta minima de la fundatia cladirilor si pana la retelele de alimentare cu apa trebuie sa fie de minim 3m. De asemenea fata de reteaua de canalizare distant trebuie sa fie de 3m. In de int. apa uzata, apa potabila totdeauna, reteaua de apa potabila este cu 0,4m mai sus decat apa uzata. In punctele de intersectie pe distanta de 3 m de o parte si de cealalta , reteaua de apa se protejeaza in tub de protectie. Se interzice trecerea retelei de apa prin camine de canalizre sau prin puturi absorbante .

Conductele pp transporta apa de la rezervoare sau statiile de pompare in sectoarele de consum. Aceste conducte trebuie sa fie cat mai mici scurte sis a domine zona pe care o deserves. Distanta dintre ele este intre 300-600 m in afara de cazurile cand aceste distante pot fi mai mari datorita cons. dispersati cand . La aceste conducte nu se leaga hidranti sau bransamente cu conditia cazului cand diametru bransamentului > diam. conductei de serviciu din zona. Conductele de serviciu treansporta apa de la conductele pp . pana la consumatori , au diametru cuprins intre 80250 mmfct. de debitul de incediu pe care trebuie sa il transporte iar tronsoanele cu diam de 80mm sunt acceptate pt. lungimi de pana la cateva sute de m. Se amplaseaza pe toate strazile cu consumatori de apa iar legaturile intre acestia si conductele principale se fac la dist. cuprinse intre 150 si 600m. Conductele pp. [e cat posibile se amplaseaza pe cealalta parte a strazii, de regula cu 300 cm mai jos decat conductele secundare.Aceeasi regula se pastreazp sic s sunt amplasate in aceleasi transee. Bransamentele -asigura racordarea instalatiilor interioarela retelele de distributie. Fuctie de debitul necesar si presiunile disponibile bransamentului pot fi de diam. mici : 15- 400mm sau diam. mari , peste 60mm 1.robinet de concesie-2.robinet pt izolarea inst. de alimentare cu apa.-3.bypass.-4.apometru.-5.conducta de bransament.

In cazul brans. de diameter mari racordarea la conducta secundara se realizeaza cu un teu intercalate pe pozitia dorita. Pt. brans. cu diametru mare exista dispositive de perforare ce pot penetra peretele conductei si realize legatura fara ca aceasta sa fie golita cu apa. Armaturi si constructii pe reteaua de distributie Pt. retele de distributie se prevad de regula urmatoarele asemanari: vane de linie, vane de ramificare , vane de golire, hidranti, apometre pe conducte principale, sup[ape pt. admisia aerului, supape pt. dezaerisire, cismelepublice, compensatoareaparataj pt. evitarea lovituri de berbec, ventile de reducere a presiunii , regulatoare de presiune, clapete de sens , clapete de retinere. Vanele de linie- se prevad in general unde distant dintre ramificatie este > 500m si a.i. in cazul unei defectiuni sa nu fie scosi din fuctiune mai multde 5 hidranti. Vanele de ramificatie- se amplaseaza pe fiecare remificatie ,a.i. sa poata fi scoasa din fuctiune in cazul unei avariiportiuni < 300. Vanele de golire se amplaseaza in punctele joase ale traseului conductei, calculand astfel vana , incat traseul avariat sa poata fi golit in 24 de ore Hidranti de incendiu se amplaseaza de regula pe conducte de serviciu de-alungul strazii la dist de 100m , pe cat posibil la intersectia cu conductele principale Apometre - se amplaseaza in caminele de vizitare pe conducte principale servind la inregistrarea cantitatii de apa consumata pe districte de suprafata cuprinsa intre 20-25 ha. Pot fi de viteza , volumetrice , electromagnetice, cu ultrasunete. Supapa pt admisia aerului se monteaza in puncte inalte ale retelei si au rolul de a evita distrugerea conductei prin sectiune, prin admisia aerului in conducta. Ventile de aerisire se instaleaza in puncte inalte ale conductei si servesc la evacuarea aerului din conducta cand acest lucru nu se poate realize prin hidranti sau bransamente. Cismelele publice se branseaza la conductele de serviciu, in zonele in care cladireile nu au instalatii interioare de alimentare cu apa , distant dintre ele fiind 300m. Compensatoarele se prevad in caminele cu armature pt. a facilita montarea si demontarea acestora. Ventile de siguranta contra loviturii de berbec se prevad numai pe retelele ce functioneaza prin pompare. Ventile de reducere a presiunii se prevad la limita zonelor unde exista pericol depasirii presiunii de 6 bari. Regulatoare de presiune sunt destinate pt. a mentine presiunea la valoare predeterminata in reteaua de distributietie = regim aval ( mentin pres. ct. in aval), reg amonte ( mentin pres. ct. in amonte) , regim amonte--avalmentinerea pres. in val. pre-determinate , functie cerintele din amonte si aval. Constructii pe reteaua de distributie sunt necesare pt. pozitioanrea si buna functionare a armaturilor.( camin pt vizitare , camin pt apometre , ventile , vane) Marimea in plan a acestor camine este de functie de nr armaturilor dispuse si de manevrele executate in exploatare. Adancimea este in fuctie de adancimea conductei. Masive de ancoraj se prevad pt ancorarea cablurilor , tevilor sau capetele de conducte din reteaua de distributie. Traversari de cai ferate/drumuri.

Alegera materialului pt. conducte. - avem conducte din fonta gri/fonta ductile, otel , b.a. precomprimat, p.v.c. , polietilena , poliesteri armati cu fibra de sticla. - alegerea se face in functie de regimul de presiune, natura terenului, costul materialului, costul executiei , facilitate de a executa bransamentul. Conductele din fonta ductile , OL, b.a si material composite sunt recomandate pt. aductiuni. Realizarea bransamentelor pe acestea este dificila. Material utilizat pt. retele secundare. - polietilena PE 80 comercializata in colaco sau in tamburi cu D <125mm - polietelina PE 100 comercializat in tamburi/bare cu D=50-1000mm - p.v.c. D= 100-400mm cu imbinari flexibile ; dezavantaj fragile - fonta ductile bare; se imbina cu inele de D>140mm - PAFSIM poliesteri armati cu fibra de sticla D=150 2000mm Elemente si ipoteza de calcul ale retelei de distributie Elemente geometrice se refera la nr,lungimea si cotele tronsoanelor de conducte .Aceste elemente se determina pe planul de situatie ( 1:5000 ; 1:2000) prin dispunerea conductei pe strat tinand cint ca dist . dintre tronsoane este de 300-500m. -in nodurile retelei se noteaza presiunea de serviciu si eventualele devite concentrate( industrial / de incendiu) Pres. de serviciu se stabileste in functie de nivelul cladirilor consodera ca cladirele au P+1E,Ps= 1bar , iar pt cele cu mai multe nivele se adauga 0,4 bar pt fiecare nivel. Pe graficul retelei de distributie se evidentiaza zonele de sonsum fct. de debitul apar. max.

Debit in nod

Ipoteze de calcul verif. incediu -se refera la nr. de incendii simultane si debitul acestor incendii determinat conform normativelor Ipoteza adoptata pt calcul se refera la : -dimensionarea retelei se face in ipoteza unor consumuri uniform distribuite aportizate in nodurile retelei -calculul se face in ipoteza regimului de curgere permanent , pierderile de sarcina fiind determinate in regim turbulent Criteriul princi. de optimizare criteriul chetltuielelor anuale minim pt. retelele de pompare si criteriul de investitie minime pt retele functionale in regimul gravitational.