Sunteți pe pagina 1din 112

UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI GESTIUNEA


AFACERILOR
TRUNCHI COMUN ANUL I zi si ID
ANUL UNIVERSITAR 2012/2013
SEMESTRUL II
SUPORT DE CURS
Anul I
Semestrul 2

Intocmit de:
Anton S. Muresan
Diana Andrada Filip
Paula Curt
Rodica Ioana Lung
Cluj Napoca,
2013
Cuprins
1 MODULUL I. ALGEBRA LINIARA 6
1.1 UNITATEA 1. Aplicatii economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.2 UNITATEA 2. Sisteme de ecuatii liniare. Solutii admisibile de baza . . . . . . . . . . . . 8
1.3 UNITATEA 3. Programare liniara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.4 UNITATEA 4. Problema de repartitie (de transport) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2 MODULUL II. MATEMATICI FINANCIARE 43
2.1 UNITATEA 1. Dobanzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.1.1 Dob anda simpla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
2.1.2 Factor de fructicare. Factor de actualizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
2.1.3 Dobanda compus a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
2.1.4 Echivalent a sistemelor de mprumuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
2.2 UNITATEA 2. Imprumuturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.2.1 Not iuni introductive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.2.2 Anuitat i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2.2.3 Amortizarea mprumuturilor indivizibile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
3 MODULUL III. MATEMATICI ACTUARIALE 76
3.1 UNITATEA 1. Funct ii biometrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
3.2 UNITATEA 2. Plat i viagere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
3.3 UNITATEA 3. Plat i n caz de deces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
3.4 UNITATEA 4. Asigurari de persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
3.4.1 Principiul echilibrului nanciar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
3.4.2 Asigurarea de viat a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
3.4.3 Asigurarea de pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
3.4.4 Asigurare de deces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
3.4.5 Asigurare mixt a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
2
Informat ii generale
Date de contact ale titularilor de curs:
1. Muresan Anton S., Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: anton.muresan@econ.ubbcluj.ro; tel
0264 418 652/int.5809.
2. Curt Paula, Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: paula.curt@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5809.
3. Filip Diana Andrada, Birou: Cabinetul 229, Etajul II, E-mail: diana.lip@econ.ubbcluj.ro; tel 0264
418 652/int.5809.
4. Lung Rodica Ioana, Cabinetul 230, Etajul II, E-mail: rodica.lung@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5810.
5. Radu Voichit a, Cabinetul 230, Etajul II, E-mail: voichita.radu@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418
652/int.5810.
6. Rosca Alin, Cabinetul 231, Etajul II, E-mail: alin.rosca@econ.ubbcluj.ro; tel 0264 418 652/int.5857.
Fax: 0264-412570
Contact tutori:
1. Lung Rodica Ioana, rodica.lung@econ.ubbcluj.ro
2. Radu Voichit a, voichita.radu@econ.ubbcluj.ro
3. Rosca Alin, alin.rosca@econ.ubbcluj.ro
4. Filip Darius, darius.lip@econ.ubbcluj.ro
5. Coconet Tiberiu, tiberiu.coconet@econ.ubbcluj.ro
6. Pop Flaviu, aviu.pop@econ.ubbcluj.ro
Locul de desf asurare a cursului: Cl adirea Campus, s ali etajul II .
Programarea n orar a activitat ilor (la nvat am antul de zi): Sapt am anal 1 or a de curs + 2 ore de
seminar, conform orarului asat la sediul facultat ii; (la nvat am atul ID): 8 ore activitat i tutoriale
Conditionari si cunostinte prerechizite: - Cursul de Matematici aplicate in economie
3
CERINTE PENTRU EXAMEN: Nota la examen se compune din nota obt inuta pentru lucrarea
scrisa (maxim 7 puncte) la care se adauga maxim 3 puncte pentru activitatea individuala.
Pentru obt inerea celor 3(trei) puncte pentru activitatea individuala la examen se vor prezenta
urm atoarele:
1. Un caiet de teme cu toate problemele propuse din acest syllabus;
2. Referatul 1: Dobanda simpla; Dobanda compusa; Echivalent a sistemelor de mprumuturi
3. Referatul 2: Rezerva matematica.
Bibliograa pentru referate: Colectiv, Elemente de matematici nanciare si actuariale. Teorie si prob-
leme, Editura Mega 2013;
Organizarea temelor (partilor) in cadrul cursului: Cursul va avea urmatoarele trei parti:
1. Algebra liniara
2. Matematici nanciare
3. Matematici actuariale
Organizarea temelor s-a facut avand in vederea ordinea reasca si gradul de dicultate sa urmeze o
ordine crescatoare. Informatia relevanta referitoare la ecare tema (parte) se gaseste in lista bibliograca
ce va prezentata ulterior, iar accesul va realizat direct.
Formatul si tipul activitatilor implicate de curs: Formatul va unul clasic, permitand studentu-
lui de a-si gestiona singur, fara constrangeri, parcurgerea cursului. De sigur o participare la activitatile
planicate va usura intelegerea tematicii cursului. Tipurile de activitati ce vor abordate in cadrul
cursului vor atat cele clasice cat si proiecte de grup.
Materiale bibliograce obligatorii: Principalele materiale bibliograce pe care le vom utiliza, si
care se vor gasi la biblioteca facultatii, iar unele vor putea accesate prin internet, sunt:
1. Colectiv, Elemente de matematici nanciare si actuariale. Teorie si probleme, Editura Mega 2013.
2. Colectiv, Matematici aplicate n economie, Ed. Mega 2012.
Materiale si instrumente necesare pentru curs :
Vom folosi: suport electronic de curs, materiale multiplicate, calculator, videoproiector.
Calendarul cursului: este prezentat in calendarul disciplinei
Politica de evaluare si notare: Evaluarea si notarea nala se va face prin rezolvarea de probleme,
intocmirea unor teme de casa. Toate acestea se vor realiza pe parcursul semestrului. Intrarea in examenul
nal este conditionata de realizarea sarcinilor ce rezulta din temele de control de la sfarsitul ecarui
modul al suportului de curs. Studentii vor primi feed-back la rezultatele realizate in examenul nal prin
comunicare directa cu cei care solicita. In cazul cand studentul doreste sa revina la un examen de marire
a notei, acest nou examen se va desfasura in aceleasi conditii, cu aceleasi cerinte, ca si examenul initial.
Elemente de deontologie academica: Pentru a evita situatiile care pun in discutie onestitatea
studentilor facem de la inceput precizarea ca se interzice categoric frauda, iar tentativele de frauda se
vor trata conform reglementarilor in vigoare elaborate la nivelul facultatii si universitatii. Este normal
4
ca atunci cand se utilizeaza anumite date, texte, formulari, etc. luate din alte surse, sa se faca citarea,
si astfel sa se asume meritele doar pentru munca si contributia proprie. Se va cere studentului sa aiba
un comportament academic fata de profesori si fata de colegi.
Studentii cu dizabilitati: Nu vor avea nici o problema in a se incadra in cerintele cursului si a
celorlalte activitati, sansele in pregatire si obligatiile lor ind de aceeasi factura ca si pentru studentii
fara dizabilitati.
Strategii de studiu recomandate: Recomandam studentilor sa se pregateasca mai intai din as-
pectele teoretice, asa incat, mai intai, din curs, sa e studiate modulele cu teoria si exemplele ilustrative
formulate, apoi sa se abordeze problemele rezolvate, iar apoi si problemele formulate spre rezolvare.
Pentru tot cursul, apreciem ca fondul de timp necesar insusirii complete este de 56 de ore, din care 40
pentru suportul de curs, 8 pentru activitatile directe cu tutorii, iar 12 pentru sarcinile individuale de
studiu al bibliograei si realizarea temelor de control.
II. Suportul de curs propriu-zis Cursul va structurat pe module, iar dorinta este de a se
obtine o prezentare gradata a notiunilor si rezultatelor.
5
Capitolul 1
MODULUL I. ALGEBRA LINIARA
Obiective
Familiarizarea cu notiunile de transformari elementare, rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare prin
metoda lui Gauss;
Denirea solutiei admisibile de baza pentru un sistem de ecuatii liniare;
Formularea si rezolvarea unei probleme de programare liniara;
Formularea si rezolvarea unei probleme de transport.
Concepte de baza
Transformari elementare, solutii pentru sisteme de ecuatii liniare, solutii admisibile de baza;
Problema de programare liniara, algoritmul simplex;
Problema de transport, algoritmul distributiv.
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile
introduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete: modelul matematic al unei probleme simple
de programare liniara, respectiv al unei probleme de transport.
Sinteza
1.1 UNITATEA 1. Aplicatii economice
Formulam cateva exemple de probleme economice care se modeleaza cu ajutorul unor elemente de algebra
liniara, respectiv matematici nanciare si actuariale.
Exemplul 1. O rm a intent ioneaz a s a produca n tipuri de produse stiind c a poate s a utilizeze
m tipuri de resurse. Se cunosc elementele: cantitatile disponibile din ecare resursa pe o perioad a
precizat a (b
i
cantitatea din resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare produs (c
j
6
pentru valoricarea unei buc at i din P
j
, j = 1, n), coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea
din resursa R
i
ce se foloseste pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere s a se determine cantitatile ce urmeaza a realizate din ecare produs x
j
=?, j = 1, n, astfel
ncat s a e consumate toate cantitatile disponibile din resursele existente si sa se obtina beneciul total
maxim.
Modelul matematic al acestei probleme este:
x
j
=?, j = 1, n astfel nc at
_

_
a
11
x
1
+ ...a
1n
x
n
= b
1
...............................
a
m
1
x
1
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
_

_
sistem de restrictii
x
j
0, j = 1, condit ii de nenegativitate
_

_
solutie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+ ... + c
n
x
n
maxim a (funct ia scop, de ecient a).
Exemplul 2. La m furnizori (produc atori) se a a un tip de produs care va solicitat de c atre n
beneciari (consumatori).
Se cunosc:
-cantit at ile disponibile existente la ecare furnizor, astfel dac a furnizorul este F
i
, notam cu
a
i
, i = 1, m cantitatea disponibil a la furnizorul F
i
;
-cantitatea solicitat a de ecare beneciar B
j
, atunci b
j
este cantitatea solicitata, j = 1, n;
-costurile unitare de transport de la ecare furnizor la ecare beneciar c
ij
de la F
i
la B
j
.
Se cer: cantit at ile (x
ij
) ce urmeaza a transportate de la ecare furnizor la ecare beneciar astfel
ncat:
-toat a cantitatea disponibil a sa e transportat a;
-toat a cantitatea solicitata de ecare beneciar sa e primita;
-costul total al transportului sa e minim.
Modelul matematic al acestei probleme se va obt ine prin evident ierea tuturor cerint elor formulate
economic prin relat ii matematice.
In problema economica formulata nu au fost evident iate din anumite motive si alte aspecte referitoare
la problema de transport, cum ar costurile de achizit ie.
C autam necunoscutele: x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n astfel nc at
n

j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toata cantitatea de la F
i
s a e transportata
m

i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toata cantitatea solicitat a de B
j
s a e primit a
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n - condit ii de nenegativitate.
f

=
m

i=1
n

j=1
c
ij
x
ij
s a e minim a min.
Exemplul 3. O persoan a mprumut a de la o banc a suma de 50 000 u.m., pe timp de 6 ani, cu
procentul anual de 9%, urm and ca la sfarsitul ec arui an s a se ramburseze aceeasi cota din mprumut, la
care se adauga dob anda aferent a acelei perioade. S a se ntocmeasc a planul de amortizare corespunzator
acestui mprumut.
Exemplul 4. S a se calculeze valoarea primei lunare pe care trebuie s a o pl ateasca o persoana n
v arsta de 36 ani, timp de 26 ani, pentru ca dupa aceea s a primeasc a o pensie lunar a de 250 u.m. S a se
gaseasca prima lunara si in cazul c and persoana pl ateste prime lunare numai timp de un an.
7
Bibliograe
1. Muresan A. S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura
Mediamira, Cluj-Napoca, 2005
2. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni nanciare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005
1.2 UNITATEA 2. Sisteme de ecuatii liniare. Solutii admisi-
bile de baza
Sisteme de ecuatii liniare
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii n alte domenii se reprezint a
prin intermediul unor sisteme de ecuat ii liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe necunoscute, toate ind la
puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ . . . + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ . . . + a
2n
x
n
= b
2
. . .
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ . . . + a
mn
x
n
= b
m
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, , i = 1, m, j = 1, n, b
i
R, i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina necunoscutele x
j
astfel nc at s a e vericate toate ecuat iile sistemului.
Transformari elementare n matrici. Dac a A este matricea coecient ilor, b coloana termenilor
liberi si x coloana necunoscutelor atunci sistemul se poate scrie sub forma unei ecuat ii matriceale
A x = b.
Pentru a introduce transformarea vom considera matricea A reprezentat a ntr-o forma n care se
evident iaz a liniile sale
A =
_
_
_
_
_
L
1
L
2
.
.
.
L
m
_
_
_
_
_
, L
i
= (a
i1
, a
i2
, . . . , a
in
) .
Principalele dou a tipuri de transformari elementare sunt:
t
1
) nmult irea unei linii cu o constant a nenul a: , L
i
: L
i
L
i
;
t
2
) adunarea la elementele unei linii a elementelor corespunzatoare unei alte linii: L
i
, L
k
:
L
i
+ L
k
L
i
.
8
Figura 1.1: Regula dreptunghiului
Regula dreptunghiului. Reprezint a un algoritm de reducere a coloanelor unei matrici pentru a
obt ine o forma simplicat a, echivalent a a acesteia. O coloan a este redus a daca are toate elementele egale
cu 0, mai put in unul egal cu 1. Elementul pe a carui pozit ie va ram ane valoarea 1 se numeste element
pivot. Regula dreptunghiului implementeaz a o succesiune de transformari liniare pe linii.
Regula dreptunghiului se aplic a dupa cum urmeaza:
1. Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin ncercuire. Fie (i, j) pozit ia
acestuia.
2. Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3. Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4. Restul elementelor matricii se calculeaza dup a regula dreptunghiului, adic a:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezint a colt urile dreptunghiului format din elementul pivot a
ij
si elementul de
calculat a
lk
dup a cum se vede n gura de mai jos.
Observat ie 1 Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana respectiva se poate copia;
Daca pe coloana pivotului avem elemente de 0 atunci putem copia linia respectiva.
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de ecuat ii liniare. Are la baz a
faptul c a solut iile unui sistem de ecuat ii liniare nu se schimb a dac a o ecuat ie a sistemului este nlocuit a
cu ecuat ia obt inut a prin nmult irea acelei ecuat ii cu o constanta nenul a sau cu ecuat ia obt inut a prin
adunarea ei membru cu membru la o alt a ecuat ie a sistemului.
Este evident c a acestor transform ari care nu schimb a solut iile sistemului le corespund transform ari
elementare pe linii n matricea extins a a sistemului respectiv.
Fie sistemul de ecuat ii liniare
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ . . . + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ . . . + a
2n
x
n
= b
2
. . .
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ . . . + a
mn
x
n
= b
m
9
a carui matrice extinsa este
A
e
=
_
_
_
_
_
a
11
. . . a
1n
b
1
a
21
. . . a
2n
b
2
. . . . . . . . . . . .
a
m1
. . . a
mn
b
m
_
_
_
_
_
S a presupunem c a numerotarea necunoscutelor si ordinea n care sunt scrise ecuat iile sunt asa nc at prin
efectuarea unor transformari elementare pe linii n A
e
s a ajungem la matricea
A

e
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
1 . . . 0
1,r+1
. . .
1n

1
. . . . . . . . . . . . . . .
0 . . . 1
r,r+1
. . .
rn

r
0 . . . 0 0 . . . 0
r+1
. . . . . . . . . . .
0 . . . 0 0 . . . 0
m
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
care este matricea extins a a sistemului
(2)
_

_
x
1
+
1,r+1
x
r+1
+ . . . +
1n
x
n
=
1
. . . . . .
x
r
+
r,r+1
x
r+1
+ . . . +
rn
x
n
=
r
. . . . 0 =
r+1
. . . . . .
. . . . 0 =
m
Transformarile elementare pe linii care duc de la matricea A
e
la matricea A

e
corespund trecerii de la
sistemul (1) la sistemul (2) prin transform ari ce nu schimba solut iile sistemului. Deci solut iile sistemului
(2) sunt solut iile sistemului (1) .
Rezult a astfel c a:
(i) daca cel put in unul dintre numerele
r+1
, . . . ,
m
este diferit de zero atunci sistemul de ecuat ii (1)
este incompatibil si
(ii) daca
r+1
= . . . =
m
= 0 atunci solut ia generala a sistemului (1) este:
(3)
_

_
x
1
=
1
(
1,r+1
x
r+1
+ . . . +
1n
x
n
)
. . . . . . . . . . . .
x
r
=
r
(
r,r+1
x
r+1
+ . . . +
rn
x
n
)
x
r+1
R
. . . . . . . . . . . .
x
n
R
Din cele de mai sus rezult a urmatorul procedeu practic de rezolvare a oricarui sistem de ecuat ii liniare,
procedeu care poart a numele de metoda eliminarii complete:
10
A. Se asociaza sistemului dat un tabel (de fapt matricea extins a a sistemului) care are pe prima coloana
termenii liberi ai ecuat iilor sistemului si n continuare coecient ii necunoscutelor x
1
, . . . , x
n
din
ecuat iile sistemului. (Cum se va vedea, scrierea la nceput a coloanei termenilor liberi este mai
convenabila pentru utilizarea acestei metode n algoritmul de rezolvare a problemelor de programare
liniar a.)
B.

In tabelul astfel obt inut se efectueaz a, n pasi succesivi, transform ari elementare pe linii (cu regula
dreptunghiului) aleg and la ecare pas pivotul dintr-o linie din care n-a fost ales pivot la un pas
anterior (n caz contrar zerourile ,,constituite la acel pas anterior s-ar ,,distruge si nu s-ar progresa
n rezolvare),
C. Transform arile de la B. continu a p ana cand nu mai poate ales un nou pivot. Atunci cand nu mai
poate ales un nou pivot este posibil unul si numai unul din urmatoarele cazuri:
(a) au fost alesi pivot i din toate liniile tabelului,
(b) exista linii din care nu s-a putut alege pivot (deci linii care pe coloanele coecient ilor necunos-
cutelor cont in numai zerouri) si toate aceste linii au pe coloana termenilor liberi zerouri,
(c) exista linii din care nu s-a putut alege pivot si cel put in una are pe coloana termenilor liberi un
element diferit de zero.
Este clar (vezi forma (3) a solut iei generale) c a ecuat iile ce corespund liniilor din care au fost alesi pivot ii
sunt ecuat iile principale, iar necunoscutele ce corespund coloanelor din care au fost alesi pivot ii sunt
necunoscutele principale ale rezolv arii respective a sistemului.

In cazul a) sistemul este compatibil, el neav and ecuat ii secundare.

In cazul b) sistemul este compatibil deoarece toate ecuat iile secundare au forma 0 = 0,

In cazul c) sistemul este incompatibil deoarece una din ecuat iile secundare are forma 0 = , unde
,= 0.
Un sistem compatibil este compatibil determinat dac a nu are necunoscute secundare si este compat-
ibil simplu (dublu, triplu, . . . ) nedeterminat dac a are una (doua, trei, . . . ) necunoscute secundare.
Pentru a scrie usor solut ia general a (n cazul in care sistemul este compatibil) este convenabil ca
dup a alegerea ec arui pivot s a e scrisa n st anga liniei de unde a fost ales pivotul, necunoscuta din
coloana coecient ilor careia a fost ales acel pivot.
Atunci solut ia se poate scrie astfel: ecare necunoscut a principala (scris a n stanga tabelului) este
egal a cu elementul din coloana termenilor liberi a liniei acelor necunoscute minus combinat ia liniara a
necunoscutelor secundare (dac a asemenea necunoscute secundare exist a, deci daca sistemul cont ine si
necunoscute care nu ajung sa e scrise n st anga tabelului) cu coecient i egali cu elementele situate n
linia acelei necunoscute principale pe coloanele respectivelor necunoscute secundare (vezi (3))
Exemplul 1 Sa se rezolve sistemul
_

_
x
1
+ 2x
2
x
3
+ x
4
= 2
x
1
x
2
+ 5x
3
2x
4
= 8
2x
1
+ x
2
+ 4x
3
x
4
= 10
11
Rezolvare: Rezolvarea acestui sistem cu metoda elimin arii complete este:
b x
1
x
2
x
3
x
4
2 1 2 1 1
8 1 1 5 2
10 2 1 4 1
x
1
2 1 2 1 1
6 0 3 6 3
6 0 3 6 3
x
1
6 1 0 3 1
x
2
2 0 1 2 1
0 0 0 0 0
Din ultimul tabel obt inut se constata c a din linia din care nu poate ales pivot (linia a treia) are
pe coloana termenilor liberi zero (ne a am n cazul b)) deci sistemul este compatibil. Necunoscutele
principale ale rezolv arii date aici sunt x
1
si x
2
deci necunoscutele x
3
si x
4
vor secundare. Astfel
sistemul este compatibil dublu nedeterminat. Solut ia general a este:
_

_
x
1
= 6 3x
3
+ x
4
x
2
= 2 + 2x
3
x
4
x
3
R
x
4
R
Solut ii admisibile de baza. Din mult imea tuturor solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare se poate
extrage o submult ime de solut ii care are o calitate special a, si anume ecare solut ie are necunoscutele
secundare cu valoarea egala cu 0, iar necunoscutele principale cu valorile mai mari sau egale cu 0. Aceste
solut ii se numesc solut ii admisibile de baza.
La o astfel de solut ie admisibil a de baz a se poate ajunge utilizand metoda eliminarii complete la
care alegerea pivotului se face cu respectarea unor condit ii.
S a presupunem c a sistemul considerat are m necunoscute principale, iar restul n m sunt ne-
cunoscutele secundare. Presupunem si c a primele m necunoscute sunt cele principale. Asta revine la
a spune ca trebuie asociat sistemului un tabel care, dupa utilizarea transform arilor elementare (regula
dreptunghiului), are urmatoarea form a:
b x
1
x
2
. . . x
m
x
m+1
. . . x
n

1
1 0 . . . 0
1,m+1
. . .
1,n

2
0 1 . . . 0
2,m+1
. . .
2,n
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

m
0 0 . . . 1
m,m+1
. . .
m,n
12
Din tabel se observ a c a prima solut ie admisibil a de baz a este:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

2
.
.
.

m
0
.
.
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m

In continuare, cu ajutorul unor transformari elementare convenabile, vrem s a trecem de la aceast a


solut ie admisibila de baz a la o alt a solut ie admisibil a de baza. Consider am c a elementul pivot este

1
,
m+1
; aplicand regula dreptunghiului obt inem urmatorul tabel:
b x
1
x
2
. . . x
m
x
m+1
. . . x
n

1,m+1
1

1,m+1
0 . . . 0 1 . . .

1,n

1,m+1

2,m+1

1,m+1
1 . . . 0 0 . . .

2,n

m,m+1

1,m+1
0 . . . 1 0 . . .

m,n
unde

2
=
2

1,m+1

2,m+1
,

m
=
m

1,m+1

m,m+1
,

2,n
=
2,n


1,n

1,m+1

2,m+1
,
iar

m,n
=
m,n


1,n

1,m+1

m,m+1
.
Prima condit ie asupra pivotului este:

1
,
m+1
,= 0 .
Acum necunoscutele principale sunt cele care au coloanele cu 0 si anume x
2
, x
3
. . . , x
m+1
, celelalte ind
necunoscute secundare. Noua solut ie admisibil a de baz a este:
X
2
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0

1,m+1

2,
m+1
.
.
.

1,m+1

m,m+1

1,m+1
0
.
.
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
13
Solut ia X
2
este solut ie admisibila de baza dac a sunt ndeplinite condit iile:

1
,
m+1
0,
2

1,m+1

2,
m+1
0, . . . ,
m

1,m+1

m,m+1
0
Din prima inegalitate rezult a ca
1
,
m+1
> 0, deci pivotul trebuie sa e pozitiv.
Dac a
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat ndeplinit a iar dac a

2
,
m+1
> 0
trebuie ca

2
,
m+1

1
,
m+1
.

In mod analog tragem concluzia c a daca


m
,
m+1
> 0 trebuie ca

m
,
m+1

1
,
m+1
.
Din inegalit at ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent ial a pentru pivot: raportul dintre
termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in
mpart ind termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din coloana pivotului, adic a

1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele

i

i
,
m+1
, cu

i
,
m+1
> 0.
Exemplul 2 Sa se determine o solut ie admisibila de baza pentru urmatorul sistem de ecuat ii liniare:
_
2x
1
+ x
2
+ x
3
x
4
= 3
x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
= 4
b x
1
x
2
x
3
x
4
Rapoarte
3 2 1 1 1 3/2
4 1 1 1 1 4/1
x
1
3/2 1 1/2 1/2 1/2 -
5/2 0 3/2 1/2 3/2 5/2
x
1
7/3 1 0 4/3 0
x
4
5/3 0 1 1/3 1
In prima etap a s-a dorit alegerea pivotului de pe prima coloan a, asa ca s-au construit rapoartele ntre
termenii liberi si elementele acesteia: 3/2 si 4/1, din care se alege cel mai mic, 3/2, si n consecint a pivotul
este 2. Astfel x
1
devine necunoscuta principala.

In continuare alegem element pivot de pe coloana lui x
4
.

In nal se citeste solut ia: x


1
= 7/3, x
2
= 0, x
3
= 0 si x
4
= 5/3 t in and cont c a necunoscutele principale
iau valorile corespunz atoare de pe coloana termenilor liberi iar cele secundare au valoarea 0.
14
Observat ie 1 Un sistem compatibil nedeterminat poate avea mai multe sotut ii admisibile de baza. Pen-
tru a determina si altele se poate continua calculul alegand element pivot de pe una din coloanele core-
spunza toare necunoscutelor secundare.

In exemplul anterior putem continua astfel:
x
1
7/3 1 0 4/3 0 7/4
x
4
5/3 0 1 1/3 1 5/1
x
3
7/4 3/4 0 1 0
x
4
13/12 1/4 1 0 1
Noua solut ie admisibila de baza este: x
1
= 0 (secundara), x
2
= 0 (secundara), x
3
= 7/4 si x
4
= 13/12
ind necunoscutele principale.
Bibliograe
1. Muresan A.S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura Me-
diamira, Cluj-Napoca, 2005
2. Colectiv, Elemente de algebra liniara si analiza matematica pentru economisti, Editura Todesco,
Cluj-Napoca, 2003
1.3 UNITATEA 3. Programare liniara
Formularea problemei canonice In cadrul domeniului economic sunt adesea nt alnite probleme
care n formulare matematic a sunt niste probleme de programare liniara.
O rm a intent ioneaz a sa produc a n tipuri de produse stiind c a poate s a utilizeze m tipuri de resurse.
Se cunosc elementele: cantitatile disponibile din ecare resurs a pe o perioad a precizata (b
i
cantitatea din
resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare produs (c
j
pentru valoricarea unei bucat i
din P
j
, j = 1, n), coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se foloseste
pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere s a se determine cantitatile ce urmeaz a a realizata din ecare produs x
j
=?, j = 1, n, astfel
ncat s a se obtina beneciul total maxim.
Modelul matematic acestei probleme este:
x
j
=?, j = 1, n astfel nc at
_

_
a
11
x
1
+ ...a
1n
x
n
= b
1
...............................
a
m
1
x
1
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
_

_
sistem de restrictii
x
j
0, j = 1, condit ii de nenegativitate
_

_
solutie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+ ... + c
n
x
n
maxim a (funct ia scop, de ecient a).
Problema canonic a de programare liniara, n scriere matricial a se prezint a astfel:
Se cauta coloana necunoscutelor X astfel nc at
AX = b,
X 0,
f = C X max
15
Rezolvarea problemei canonice Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom utilita
rezultatele obt inute p ana acum in legatura cu solut iile admisibile de baz a. Cele dou a solutii sunt:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

2
..

m
0
..
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
X
2
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0

1,m+1

2,
m+1
.
.
.

1,m+1

m,m+1

1,m+1
0
.
.
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

1
,
m+1
> 0

1

1
,
m+1
= min
_

i

i
,
m+1
_
,cu
i
,
m+1
> 0.
Calcul am pentru cele 2 solut ii X
1
, X
2
valorile funct iei si compar am aceste valori. Avem
f (X
1
) = c
1

1
+ c
2

2
+ ... + c
m

m
, si
f (X
2
) = c
2
_

1
,
m+1

2
,
m+1
_
+ ... + c
m
_

1
,
m+1

m
,
m+1
_
+
+c
m+1

1
,
m+1
,
f (X
2
) = c
2

2
+ ... + c
m

m
+ c
m+1

1
,
m+1

1
,
m+1
(c
2

2
,
m+1
+... + c
m

m
,
m+1
).
f(X
2
) = f(X
1
) c
1

1
+

1

1
,
m+1
[c
m+1
(c
2

2
,
m+1
+... + c
m

m
,
m+1
)]
f (X
2
) = f (x
1
) +

1

1
,
m+1
_
_
c
m+1

_
_
not. f
m+1
..
c
1

1
,
m+1
+c
2

2
,
m+1
+... + c
m

m
,
m+1
_
_
_
_
.
Not am f
m+1
= c
1

1
,
m+1
+c
2

2
,
m+1
+... + c
m

m
,
m+1
. Atunci
f (X
2
) = f (X
1
) +

1

1
,
m+1
(c
m+1
f
m+1
)
In aceasta relatie c
m+1
este coecientul lui x
m+1
care este necunoscuta principala din X
2
. Se vede din
ultima relat ie ca solut ia X
2
este mai bun a decat X
1
dac a

1
,
m+1
(c
m+1
f
m+1
) > 0
Deoarece

1

1
,m+1
0, pentru ca relat ia de mai sus s a aiba loc trebuie ca (c
m+1
f
m+1
) > 0, adic a
c
m+1
> f
m+1
.

In concluzie imbun at at irea este posibila numai atunci c and diferent a (c


m+1
f
m+1
) > 0.Ca
16
atare condit iile de optimalitate sunt
c
j
f
j
0, j = 1, n.
Tinand cont de toate cele spuse mai sus, putem enunta etapele algoritmului simplex:
Etapa 1. Se determina o solutie admisibila de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solutiei. (Daca solutia este optima se trece la etapa 5, daca
nu este optima se trece la etapa 3.)
Etapa 3. Se imbunatateste solutia (alegand o noua necunoscuta principala, aceea pentru care
nu a fost indeplinita conditia de optimalitate).
Etapa 4. Se repeta etapele 2 si 3 (pana cand toate conditiile de optimalitate sunt indeplinite).
Etapa 5. Se scrie solutia optima (necunoscutele principale au valorile corespunzatoare din coloana
termenilor liberi, necunoscutele secundare au toate valoarea egala cu zero, iar valoarea optima a functiei
scop se extrage din tabel).
Bibliograe
1. Muresan A.S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura Me-
diamira, Cluj-Napoca, 2005
2. Colectiv, Elemente de algebra liniara si analiza matematica pentru economisti, Editura Todesco,
Cluj-Napoca, 2003
1.4 UNITATEA 4. Problema de repartitie (de transport)
Formularea problemei O problem a de programare liniara de o structur a special a este problema de
repartit ie. La o astfel de problem a se evident iaz a grupul de restrict ii care se mparte n doua,
condit iile de negativitate si funct ia scop care de obicei trebuie minimizata.
Pentru comoditate vom scrie necunoscutele cu doi indici n scopul evident ierii celor doua tipuri
de parteneri. Ilustram modelul matematic al unei probleme de repartit ie sub forma unei probleme de
transport.
Formularea economica. La m furnizori (producatori) se aa un tip de produs care va solicitat de
c atre n beneciari (consumatori).
Se cunosc:
-cantit at ile disponibile existente la ecare furnizor, astfel dac a furnizorul este F
i
, notam cu
a
i
, i = 1, m cantitatea disponibil a la furnizorul F
i
;
-cantitatea solicitat a de ecare beneciar B
j
, atunci b
j
este cantitatea solicitata, j = 1, n;
-costurile unitare de transport de la ecare furnizor la ecare beneciar c
ij
de la F
i
la B
j
.
Se cer: cantit at ile (x
ij
) ce urmeaza a transportate de la ecare furnizor la ecare beneciar astfel
ncat:
-toat a cantitatea disponibil a sa e transportat a;
-toat a cantitatea solicitata de ecare beneciar sa e primita;
-costul total al transportului sa e minim.
Modelul matematic al acestei probleme se va obt ine prin evident ierea tuturor cerint elor formulate
economic prin relat ii matematice. Avem de determinat niste necunoscute care s a satisfac a restrict iile iar
funct ia scop sa aib a valoarea minim a.
17
Observatie. In problema economic a formulat a nu au fost evident iate din anumite motive si alte
aspecte referitoare la problema de transport, cum ar costurile de achizit ie.
C autam necunoscutele: x
ij
=?, i = 1, m, j = 1, n astfel nc at
n

j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toata cantitatea de la F
i
s a e transportata
m

i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toata cantitatea solicitat a de B
j
s a e primit a
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n - condit ii de nenegativitate.
f

=
m

i=1
n

j=1
c
ij
x
ij
s a e minim a min.
Observatie. La modelul formulat se mai alatur a de obicei asa zisa condit ie de echilibrare:
m

i=1
a
i
=
n

j=1
b
j
care arata c a totalul cantit at ilor disponibile coincide cu totalul cantit at ilor necesare solicitate.
Dac a problema nu este echilibrat a atunci ea se poate echilibra prin considerarea unui furnizor ctiv
n primul caz sau a unui beneciar ctiv n al doilea caz astfel nc at problema s a devina echilibrat a.

In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.


Pentru rezolvarea problemei enunt ate se va enunt a un algoritm numit algoritmul distributiv,
etapele c aruia se parcurg comod prin considerarea unui tabel asociat problemei de transport. In tabelul
cu doua intr ari se evident iaz a pe linie datele referitoare la furnizori si pe coloane se evident iaza datele
referitoare la beneciari.
La intersect ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare n tabel ceea ce se numeste ,,c asut a cu 4 camere n
ecare camera urm and a nregistrat un anumit element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+ v
j
x
ij
Exemplu. La doi furnizori se aa acelasi tip de produs n cantitate 80 buc. la primul (F
1
) si 140
buc. la al doilea (F
2
). Trei beneciari solicita acest produs n cantit at ile 60, 90, 70 bucati. Problema
este echilibrat a. In plus costurile unitare de transport sunt prezentate mai jos:
C =
_
2 3 5
4 1 2
_
S a se determine cantit at ile ce vor transportate de la ecare furnizor la beneciari astfel ncat cerint ele
s a e ndeplinite.
Modelul matematic:
Exemplul 1 x
ij
=? , i = 1, 2, j = 1, 3 astfel ncat
_
x
11
+ x
12
+ x
13
= 80
x
21
+ x
22
+ x
23
= 140
18
_

_
x
11
+ x
21
= 60
x
12
+ x
22
= 90
x
13
+ x
23
= 70
x
ij
0 i = 1, 2, j = 1, 3
f = 2 x
11
+ 3 x
12
+ 5x
13
+ 4x
21
+ x
22
+ 2x
23
min
Tabelul asociat acestei probleme:
BF B
1
B
2
B
3
Cant
F
i
2
x
11
3
x
12
5
x
13
80
F
2
14
x
21
1
x
22
2
x
23
140
Cant 60 90 70 220220
Rezolvarea problemei de transport Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? , i =
1, m, j = 1, n (m - furnizori, n - beneciari) astfel nc at:
n

j=1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m

i=1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m

i=1
n

j=1
c
ij
x
ij
min.
cu condit ia de echilibru:
m

i=1
a
i
=
n

j=1
b
j
Examin and modelul matematic rezult a c a avem mn necunoscute si m+n ecuat ii. Vom avea m+n1
ecuat ii principale (din cauza condit iilor de echilibru rezult a c a o ecuat ie e secundara)
Din cele mn necunoscute numai m + n 1 vor necunoscute principale, toate celelalte ind ne-
cunoscute secundare.
Cum determin am care sunt necunoscutele principale?
Utiliz am n continuare o metoda de a gasi necunoscutele principale (m + n 1 ) prin asocierea
la problema de transport a tabelului cu doua intr ari. Pe linii vom preciza toate datele referitoare la
furnizori iar pe coloane vom trece toate elementele ce corespund beneciarilor. La interect tia liniei de
indice i vom trece datele despre F
i
(furnizorii F
i
) iar pe coloane cu indice j datele despre beneciarul
B
j
. La intersect ia (i, j) vom avea n tabel o asa zis a ,,c asut a cu 4 camere
c
ij
u
i
+ v
j
x
ij
Avem 2 3 = 6 - necunoscute; 2 + 3 = 5 - restrict ii; 2 + 3 1 = 4 - necunoscute principale.
19
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport
este similar cu algoritmul simplex, etapele ind ca formulare teoretic a identice, diferind doar n modul
lor concret de parcurgere.
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determin a o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se veric a optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunat at este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2;3 p ana c and toate condit iile de optimalitate vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optim a si se calculeaz a valoarea minima a lui f.
Metoda de determinare a unei solut ii init iale de baza
(Metoda Nord-Vest) Atribuim valori necunoscutelor problemei n ordinea N-V din tabelul asociat
problemei de transport sau n subtabelele r amase. Incepem cu x
11
= min a
1
, b
1
= 60.In acest caz
x
21
trebuie s a ia valoarea 0, devenind necunoscuta secundara. Continuam completarea tabelului cu colt ul
NV ramas liber, adic a x
12
= min a
1
b
1
, b
2
= 20 (sc adem din valoarea lui a
1
pe x
11
-se considera ca
furnizorul F
1
trimite c atre beneciarul B
1
60 de bucat i, ram an and n stoc doar cu 20). Rat ionamentul
continua n acelasi mod.
Ilustr am n tabelul de solut ii calculele si rat ionamentele precizate mai sus.
v
1
= 2 v
2
= 3 v
3
= 4
u
1
= 0
2 2
60
3 3
20
5 4

80 20 0
u
2
= 2
4 0

1 1
70
2 2
70
140 70 0
60 90 70
0 70 0
0
Convenim ca n tabelul de solut ii necunoscutele secundare sa le nscriem cu punct (valorile lor sunt
zero). Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale (acelea la care am nscris
valorile). Celelalte c asut e (cu ) care corespund necunoscutelor secundare se numesc casut e libere.
Pentru Etapa 2, vericarea optimalitat ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale:
u
i
care corespund furnizorilor
v
j
care corespund beneciarilor
Aceste necunoscute sunt solut ii ale sistemului de ecuat ii
u
i
+ v
j
= c
ij
, unde indicii i si j sunt ai necunoscutelor principale (c asut e ocupate).
Condit ia de optimalitate: trebuie sa aiba loc inegalitatile
c
ij
u
i
+ v
j
, unde indicii i si j sunt ai necunoscutelor secundare (c asut ele libere).
Dac a toate condit iile de optimalitate vor ndeplinite atunci de la etapa a 2-a a algoritmului dis-
tributiv se trece la etapa a 5-a .
Dac a nsa cel put in o condit ie de optimalitate nu este ndeplinita atunci se va trece la etapa a 3-a
(de mbunat at ire).
20
La exemplul nostru avem urm atorul sistem:
_

_
u
1
+ v
1
= 2
u
1
+ v
2
= 3
u
2
+ v
2
= 1
u
2
+ v
3
= 2
4 necunoscute principale = 4 ecuat ii; 5 necunoscute
In cazul general sistemul u
i
+ v
j
= c
ij
, are m + n 1 ecuat ii (c ate necunoscute principale avem)
cu m + n necunoscute. Avem o necunoscut a dual a secundar a c areia i putem da orice valoare. Pentru
comoditate i se d a valoarea zero si astfel se va putea rezolva sistemul obt in andu-se o solut ie.
In exemplul nostru presupunem u
1
= 0 =v
1
= 2, v
2
= 3, u
2
= 2, v
3
= 4.
Calculul pentru obt inerea acestor valori ale necunoscutelor duale se poate face pe tabel.
Se testeaz a optimalitatea solut iei g asite. Pentru aceasta vom calcula sumele u
i
+v
j
n casut ele libere.
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
necunoscute secundare
5 4
4 0
_
_

_
= sunt ndeplinite condit iile de optimalitate astfel
ncat se va trece direct la la etapa a 5-a.
Scriem solut ia optima:
x
opt
=
_
60 20 0
0 70 70
_
f
min
= 120 + 60 + 70 + 140 = 390(costul total minim al transportului).
Etapa 3. Dac a cel put in o condit ie de optimalitate nu este ndeplinit a c
i
0
j
0
< u
i
0
+ v
j
0
nseamn a
c a solut ia nu este optima si ea trebuie mbun atat ita n sensul c a necunocuta secundar a x
i
0
j
0
(care are
valoarea zero), trebuie s a devina necunoscut a principal a. Aceasta se realizeaza prin adunarea la zero a
unei cantitat i unde se determina astfel ncat toate ecuat iile care au necunoscuta x
i
0
j
0
s a r aman a
satisf acute, x
i
0
j
0
= 0 + .
Deci daca se adun a ntr-un loc atunci trebuie sa se scad a din alt loc.Sigur scaderile se vor putea
face doar de la necunoscutele care au valori pozitive (sunt necunoscute principale). De fapt acestor
operat ii de adunare / sc adere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de c asut e format dintr-o succesiune de
c asut e, prima de la care se pleac a ind casut a liber a, toate celelalte ind c asut e ocupate.

In acest mod
se obt ine o noua solut ie care este mai bun a dec at vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua
solut ie este mai mic a decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioar a.
Exemplu. S a se rezolve problema de transport dat a prin tabelul:
21
v
1
= 1 v
2
= 5 v
3
= 10
u
1
= 3
4 4
100
2 8

3 13

100
u
2
= 0
1 1
50
5 5
250
2 10
+
300 250
u
3
= 3
3 2

2 2
+ 0
7 7
200
200
150 250 200
50 0
atent ie la x

ij
= x
32
= 0, necunoscuta principal a. Trebuie s a e m + n 1 - necunoscute principale.
Am gasit o solutie initiala. Avem
f
1
= 400 + 50 + 1250 + 1400 = 3100
Etapa 2. Vericam optimalitatea (efectuand calculele direct pe tabel). Deoarece 2 10 este fals,
solutia nu este optima, deci trebuie facuta imbunatatirea (etapa a 3-a), adica acel zero (punctul din
c asut a liber a) trebuie modicat. Pentru aceasta vom adauga ( +). si vom scadea () un total de 200
care este minimul din casutele notate cu . (Plec de la c asut a liber a merg pe linii / coloane t in and
seama ca dac a adun ceva pe o coloan a trebuie s a scad din alt a parte).
=? (dar nu pot scadea mai mult dec at 200 ....se ia minim de la casut ele notate cu pentru
a nu face ca unele valori sa devin a negative) =..sol. = = 200 = veric am optimalitatea
Obtinem o noua solutie. Etapa a 4-a consta in repetarea etapelor 2 si 3. Astfel avem:
v
1
= 4 v
2
= 8 v
3
= 5
u
1
= 0
4 4
100
2 8
0
3 5

u
2
= 3
1 1
+ 50
5 5
- 50
2 2
200
u
3
= 6
3 2

2 2
200
7 1

Deoarece 2 > 8este fals, solutia imbunatatita nu este optima, iar f


2
= 1500. Continuam succesiv
(conform cu etapa a 4-a) si obt inem urm atoarele tabele :
= 50
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 5
u
1
= 0
4 4
50
2 2
50
3 5
+
u
2
= 3
1 1
+ 100
5 1

2 2
200
u
3
= 0
3 4

2 2
200
7 5

22
= 50
v
1
= 0 v
2
= 0 v
3
= 1
u
1
= 2
4 2

2 2
50
3 3
50
u
2
= 1
1 1
150
5 1

2 2
150
u
3
= 2
3 2

2 2
200
7 3

Solutia este optima si trecem deci la Etapa 5.


X
opt
=
_
_
_
0 50 50
150 0 150
0 200 0
_
_
_
f
min
= 100 + 150 + 150 + 300 + 400 = 1100 u.m
Bibliograe
1. Muresan A.S., Lung R. I., Matematici aplicate in economie (cercetari operationale), Editura Me-
diamira, Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. Folosind metoda eliminarii complete sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii:
_

_
2x
1
+x
2
+3x
3
= 2
x
1
x
2
+ x
3
= 2
x
1
+ x
3
= 1
.
Rezolvare. Vom reduce pe rand coloanele matricii asociate sistemului alegand elementele pivot
numere pozitive intotdeauna de pe o linie sau coloane de pe care nu au mai fost alese alte elemente
pivot. Vom aseza matricea sistemului intr-un tabel in felul urmator:
b x
1
x
2
x
2
Transformarea:
I. 2 2 1 3
2 1 1 1 L
1
+ L
2
L
2
1 1 0 1
II. 2 2 1 3 (3)L
3
+ L
1
L
1
4 3 0 4 (4)L
3
+ L
2
L
2
1 1 0 1
III. 1 5 1 0
1
7
L
2
L
2
0 7 0 0 (5)L
2
+ L
1
L
1
1 1 0 1 L
2
+ L
3
L
3
IV. 1 0 1 0
0 1 0 0
1 0 0 1
..
23
Prin transformarile elementare efectuate am obtinut o matrice echivalenta cu matricea sistemului, de
forma:

A

A

=
_
_
_
0 1 0
1 0 0
0 0 1
1
0
1
_
_
_
Din aceasta matrice ne este usor sa citim solutia (unica, sistemul este compatibil determinat):
_

_
x
1
= 0
x
2
= 1
x
3
= 1
.
Problema 2. Sa se rezolve urmatorul sistem de ecuatii:
_
2x
1
+ x
2
x
3
= 0
x
1
x
2
+ 4x
3
= 3
.
Rezolvare. Vom folosi metoda eliminarii complete:
b x
1
x
2
x
3
I. 0 2 1 1
3 1 1 4
II. 0 2 1 1
3 3 0 3
III. 2 0 1 3
1 1 0 1
..
In tabelul III observam ca nu a mai ramas nici o line de pe care sa alegem element pivot. Sistemul nostru
a fost redus la un sistem echivalent de forma:
_
x
2
3x
3
= 2
x
1
+ x
3
= 1
Sistemul este compatibil nedeterminat, x
3
(a carui coloana nu a fost redusa) este necunoscuta secundara
iar solutia se scrie astfel: _

_
x
1
= + 1
x
2
= 3 2
x
3
= R
..
Problema 3. S a se rezolve sistemul de ecuatii liniare:
_

_
x
1
x
2
+ x
3
= 6
2x
1
+ x
2
x
3
= 7
x
1
+ x
2
x
3
= 10
..
24
Rezolvare. Folosim metoda eliminarii complete:
b x
1
x
2
x
3
I. 6 1 1 1
7 2 1 1
10 1 1 1
II. 6 1 1 1
13 3 0 0
16 2 0 0
III. 2 0 1 1
11 0 0 0
8 1 0 0
Dupa cum se observa in tabelul III nu mai putem alege pivot si de pe lina a 2-a deoarece toate elementele
sale sunt nule. In aceasta situatie vericam coloana termenilor liberi. Daca si acolo avem tot zero, atunci
inseamna ca ecuatia corespunzatoare liniei respective este o ecuatie secundara. Daca insa termenul liber
corespunzator nu ese nul, ca si in cazul nostru, inseamna ca avem o situatie imposibila, ecuatia respectiva
ind de forma:
0 = 11.
Spunem ca sistemul este incompatibil.
Problema 4. Sa se rezolve sistemul:
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
= 2a + 1
x
1
x
2
x
3
= 1
2x
1
+ x
2
2x
3
= 2 3b
..
a, b numere reale.
Rezolvare. Construim tabelul corespunzator sistemului:
b x
1
x
2
x
3
I. 2a + 1 1 1 1
1 1 1 1
2 3b 2 1 2
II. 2a + 1 1 1 1
2a + 2 2 0 0
1 2a 3b 1 0 3
III. a 0 1 1
a + 1 1 0 0
3a 3b 0 0 3
IV b 0 1 0
a + 1 1 0 0
a + b 0 0 1
25
Citim solutia din tabelul IV si avem: _

_
x
1
= a + 1
x
2
= b
x
3
= a + b
..
Problema 5. Sa se determine o solutie admisibila de baza pentru urmatorul sistem de ecuatii liniare:
_
2x
1
+ 3x
2
x
3
= 9
x
1
x
2
+ x
3
= 2
..
Rezolvare. Pentru gasirea unei solutii admisibile de baza elementul pivot trebuie ales astfel incat
sa respecte cele doua reguli: sa e strict pozitiv si raportul intre termenul liber si pivot sa e minimul
rapoartelor dintre termenii liberi si celalte elemente pozitive corespunzatoare de pe coloana sa.
b x
1
x
2
x
3
Rapoarte
I. 9 2 3 1
9
2
= 4. 5
2 1 1 1
2
1
= 2.0
II. 5 0 5 3
5
5
= 1
2 1 1 1 -
III. 1 0 1 3/5
3 1 0 2/5
In primul tabel (I.), pentru a alege un element pivot din prima coloana, vom construi rapoartele dintre
termenii liberi si elementele coloanei:
9
2
si
2
1
. Il alegem pe cel cu valoarea cea mai mica, adica
2
1
, deci
element pivot va 1. In tabelul al doilea putem alege element pivot de pe coloana lui x
2
sau a lui x
3
. In
coloana lui x
2
avem o singura varianta de algere a pivotului, deoarece avem un singur element pozitiv
pe coloana. Tabelul III ne furnizeaza o solutie admisibila de baza pe care o citim astfel: necunoscutele
secundare (corespunzatoare coloanelor nereduse) vor lua valoarea 0, iar cele principale (corespunzatoare
coloanelor reduse) se citesc de pe coloana termenilor liberi. Astfel, o solutie de baza a sistemului va :
_

_
x
1
= 3
x
2
= 1
x
3
= 0 - necunoscuta secundara
..
Problema 6. S a se rezolve urmatoarea problem a de programare liniar a:
_

_
x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
x
4
= 6
x
1
+ x
2
+ 2x
4
= 5
2x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
1
+ x
2
+ 5x
3
+ 3x
4
max
Rezolvare. Vom rezolva problema folosind algoritmul simplex. Vom construi un tabel similar cu cel
pentru rezolvarea sistemelor de ecuat ii, doar c a vom mai ad auga niste linii si niste coloane:
26
- deasupra coloanelor corespunzatoare necunoscutelor mai adaug am o linie care s a cont in a valorile
coecient ilor funct iei f corespunz atoare ecarei necunoscute.
- n stanga tabelului vom mai adauga doua coloane, una n care vom trece necunoscutele principale
g asite iar cealalt a n care vom scrie coecient ii funct iei corespunzatori acestor necunoscute principale.
Primul tabel va arata n felul urmator:
2 1 5 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
6 1 2 2 1
5 1 1 0 2
8 2 1 1 1
Pentrunceput nu vom completa coloana B a necunoscutelor principale deoarece nu avemn matricea
sistemului nici o coloan a redusa (nici o necunoscuta nu este inca principala).
Trecem acum la prima etap a a algoritmului simplex, adica determinarea unei solut ii admisibile de
baz a. Pentru aceasta vom avea n vedere ca elementul pivot s a respecte cele doua reguli: s a e pozitiv
iar raportul dintre termenul liber si pivot s a e minimul rapoartelor similare de pe coloana respectiv a:
2 1 5 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
Rapoarte:
6 1 2 2 1
6
2
= 3
I 5 1 1 0 2
5
1
= 5
8 2 1 1 1
1 x
2
3 1/2 1 1 1/2
3
1
2
= 6
II 2 1/2 0 1 5/2
2
1
2
= 4
11 5/2 0 2 1/2
11
5
2
=
22
5
1 x
2
1 0 1 2 3
1
2
III 2 x
1
4 1 0 2 5
1 0 0 7 12 1/7
1 x
2
5/7 0 1 0 3/7
5
3
IV 2 x
1
30/7 1 0 0 11/7
30
11
5 x
3
1/7 0 0 1 12/7
f
j
10 2 1 5 5
c
j
f
j
0 0 0 8
3 x
4
5/3 0 7/3 0 1
V 2 x
1
5/3 0 7/3 0 1
5 x
3
3 0 4 1 0
f
i
70/3 2 59/3 5 3
c
j
f
j
0 56/3 0 0
In tabelul IV observ am c a s-a determinat o prim a solut ie admisibila de baz a. Se trece de aceea la
etapa urm atoare a algoritmului, adica la vericarea optimalitat ii acestei solut ii. Pentru aceasta avem
27
nevoie sa calcul am diferent ele c
j
f
j
, unde c
j
- coecientul lui x
j
n f iar f
j
se calculeaza ca si suma
produselor elementelor de pe coloana coecient ilor bazei C
B
si elementele ec arei coloane j, j = 1, 4.
Se observa c a n tabel vom trece o linie nou a pentru valorile lui f
j
si nc a una pentru diferent ele
c
j
f
j
. Pe linia lui f
j
si coloana termenilor liberi vom obt ine valoarea funct iei f pentru solut ia testata.
Dac a solut ia ar optim a atunci toate diferent ele c
j
f
j
ar trebui sa e negative. Se observa nsa c a
pe coloana lui x
4
, c
4
f
4
= 8 > 0. Trecem la urm atoarea etap a, adic a mbunat at irea solut iei de baz a
g asite. Acest lucru se realizeaz a prin reducerea coloanei pentru care avem diferent a c
j
f
j
pozitiv a (n
cazul nostru coloana lui x
4
), alegand elementul pivot cu respectarea celor dou a reguli.
In tabelul V obt inem astfel o noua solut ie admisibil a de baza. Calculand si pentru aceasta diferent ele
c
j
f
j
constat am c a sunt toate negative sau zero, de unde deducem ca noua solut ie obt inut a este optim a.
O ,,citim din tabelul V t inand cont de faptul c a necunoscutele principale vor lua valorile corespunzatoare
de pe coloana termenilor liberi, adica x
1
=
5
3
, x
3
= 3 si x
4
=
5
3
iar cele secundare, n cazul nostru x
2
va
zero. Solut ia optim a se scrie:
X
t
opt
=
_
5
3
, 0, 3,
5
3
_
Valoarea optim a a funct iei apare n tabelul V pe linia lui f
j
si coloana termenilor liberi:
f (x
opt
) = f
max
=
70
3
.
Problema 7. S a se rezolve problema de programare liniar a canonica:
_

_
3x
1
+ x
3
+ 6x
4
= 11
2x
2
x
3
+ 4x
4
= 8
3x
1
x
3
+ 4x
4
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 4x
1
+ 2x
2
x
3
+ 4x
4
Rezolvare. Vom folosi algoritmul simplex:
28
4 2 1 4
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
11 3 0 1 6
I 8 0 2 1 4
8
2
8 3 0 1 4
11 3 0 1 6
II 2 x
2
4 0 1 1/2 2
8 3 0 1 4 8/3
19 0 0 0 10 19/10 = 1, 9
III 2 x
2
4 0 1 1/2 2 4/2 = 2
4 x
1
8/3 1 0 1/3 4/3 8/4 = 2
4 x
4
19/10 0 0 0 1
IV 2 x
2
1/5 0 1 1/2 0
4 x
1
2/15 1 0 1/3 0
f
j
128
15
4 2
7
3
4
c
j
f
j
0 0 4/3 0
In tabelul IV obt inem o solut ie admisibil a de baz a a carei optimalitate o veric am. Observ am nsa
c a pe coloana lui x
3
diferent a c
3
f
3
=
4
3
> 0 deci solut ia nu e optim a. Daca ns a vrem sa o mbun at at im
observ am nsa c a pe coloana lui x
3
nu e nici un element pozitiv care sa poata ales pivot. Ne aam
ntr-un caz special n care funct ia de optimizat are maxim innit.
Observat ie: Chiar dac a mai avem si alte diferent e pozitive pentru care coloanele corespunz atoare
ne pot furniza un element pivot, existent a unei singure coloane pentru care diferent a c
j
f
j
e pozitiv a
iar elementele coloanei sunt negative implic a faptul c a maximul funct iei e innit.
Problema 8. S a se rezolve problema de programare liniar a canonica:
_

_
x
1
+ 3x
2
+ x
3
+ x
4
= 7
x
1
+ x
2
+ 2x
3
+ x
4
= 7
3x
1
+ 2x
2
+ x
3
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 5x
1
+ x
2
+ 4x
3
+ 2x
4
max
Rezolvare. Aplicam algoritmul simplex
29
5 1 4 2
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
7 1 3 1 1 7/1 = 7
I 7 1 1 2 1 7/2 = 3, 5
8 3 2 1 0 8/1 = 8
7/2 1/2 5/2 0 1/2 7/5
II 4 x
3
7/2 1/2 1/2 1 1/2 7/1
9/2 5/2 3/2 0 1/2 9/3
1 x
2
7/5 1/5 1 0 1/5 7/1
III 4 x
3
14/5 2/5 0 1 2/5 14/2 = 7
12/5
11/5
0 0 4/5 12/11
1 x
2
13/11 0 1 0 3/11 13/3
IV 4 x
3
26/11 0 0 1 6/11 13/3
5 x
1
12/11 1 0 0 4/11
f
j
177
11
5 1 4 7/11
c
j
f
j
0 0 0 15/11
1 x
2
0 0 1 1/2 0
V 2 x
4
13/3 0 0 11/6 1
5 x
1
8/3 1 0 2/3 0
f
i
22 5 1
39
6
2
c
j
f
j
0 0
15
6
0
In tabelul IV observam ca rapoartele minime necesare pentru alegerea pivotului sunt egale intre ele.
In acest caz, pentru a alege pivotul vom folosi ordonarea lexicograca pentru a compara cele dou a
linii. Pentru aceasta vom scrie cele dou a linii, ecare mp art it a la posibilul pivot corespunzator:
L
1
=
_
0,
11
3
, 0, 1
_
si L
2
=
_
0, 0,
11
6
, 1
_
In ordonarea lexicograca se compara elementele celor dou a linii 2 c ate 2. Este declarat a mai mic a
si aleas a ca si linie pivot linia pentru care apare primul element mai mic decat corespondentul s au de
pe cealalta linie.
In cazul nostru avem 0 = 0,
11
3
> 0 de unde rezulta ca linia a doua e mai mica n ordine lexicologica
dec at prima si deci alegem pivot pe
6
11
. Solut ia gasit a n tabelul V este optima deoarece toate diferent ele
c
j
f
j
sunt negative. Citim solut ia si avem:
X
t
opt
=
_
8
3
, 0, 0,
13
3
_
iar
f
max
= 22
30
Observat ie: Faptul c a am avut nevoie de ordonarea lexicograc a pentru a alege ntre 2 rapoarte
minime egale ne indic a faptul c a solut ia pe care o vom obt ine este degenerata, adica vom avea ne-
cunoscute principale cu valoarea zero. Intr-adev ar, n x
opt
avem x
2
= 0 chiar daca x
2
este necunoscut a
principal a.
Problema 9. S a se rezolve problema de programare liniar a canonica:
_

_
3x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
+ x
4
+ 2x
5
= 10
x
2
+ x
1
+ 2x
3
6x
4
+ 3x
5
= 5
x
1
+ x
2
+ x
3
2x
4
+ 2x
5
= 4
x
j
0, j = 1, 5
f = 5x
1
+ 4x
2
+ 8x
3
+ 2x
4
+ 3x
5
max
Rezolvare. Folosim algoritmul simplex
5 4 8 2 3
C
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
10 3 2 3 1 2 10/2
I 5 1 1 2 6 3 5/1
4 1 1 1 2 2 4/1
2 1 0 1 5 2 2/1
II 1 2 0 1 4 1
4 x
2
4 1 1 1 2 2 4/1
5 x
1
2 1 0 1 5 2 2/1
III 5 0 0 3 6 3 5/3
4 x
2
2 0 1 0 7 4
5 x
1
1/3 1 0 0 3 1
IV 8 x
3
5/3 0 0 1 2 1
4 x
2
2 0 1 0 7 4 2/4
f
j
23 5 4 8 3 3
c
j
f
j
0 0 0 1 0
5 x
1
5/6 1 1/4 0 5/4 0
V 8 x
3
13/6 0 1/4 1 1/4 0
3 x
5
1/2 0 1/4 0 7/4 1
f
j
23 5 4 8 3 3
c
j
f
j
0 0 0 1 0
Observ am c a n tabelul IV solut ia admisibila de baza obt inut a este solut ia optima, deoarece toate
diferent ele c
j
f
j
sunt negative. Putem scrie aceast a solut ie
X
t
opt 1
=
_
1
3
, 2,
5
3
, 0, 0
_
31
iar
f
max
= 23
Studiind linia c
j
f
j
observ am c a pe coloana necunoscutei secundare x
5
avem c
5
f
5
= 0. Acest
lucru indic a faptul c a problema are mai multe solut ii optime pe care le putem gasi reduc and coloana lui
x
5
.
Observat ie: Intodeauna c and num arul zerourilor de pe linia c
j
f
j
, n cazul unei solut ii optime,
este mai mare decat numarul necunoscutelor principale nseamn a ca problema poate avea mai multe
solut ii optime.
Reduc and coloana lui x
5
obt inem o noua solut ie:
X
t
opt 2
=
_
5
6
, 0,
13
6
, 0,
1
2
_
pentru care valoarea funct iei f este tot 23.
Observat ie: Solut ia generala a problemei de programare liniara se scrie ca si combinat ie liniara
convexa a solut iilor optime.
In cazul nostru solut ia general a se scrie:
X
t
opt
=
1
X
t
opt 1
+
2
X
t
opt 2
,
1
,
2
0,
1
+
2
= 1
adic a
X
t
opt
=
_

1
3
+
5
2
6
, 2
1
,
5
1
3
+
13
2
6
, 0,

2
2
_
iar
f
max
= 23
Problema 10. S a se rezolve urm atoarea problem a de programare liniar a generala:
_

_
2x
1
+ x
2
+ x
3
50
x
1
+ 4x
2
+ x
4
60
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
3
5x
4
maxima
.
Rezolvare. Observam ca diferenta dintre forma in care este prezentata problema data si forma
canonica a problemei de programare liniara consta in acest caz in faptul ca in sistem apar atat ecuatii cat
si inecuatii. Deoarece nu putem aplica algoritmul simplex decat pentru problema canonica de programare
liniara, va trebui sa transformam problema data intr-una echivalenta, dar scrisa in forma canonica.
Pentru aceasta vom transforma inecuatiile in ecuatii introducand niste variabile noi, de compensare
in ecare inecuatie. Variabilele de compensare trebuie sa se supuna conditiilor de nenegativitate, si de
aceea, in functie de semnul inecuatiilor, le vom aduna sau le vom scadea la membrul stang al inecuatiei
pentru a obtine egalitate.
32
Astfel, in prima inecuatie vom adauga variabila de compensare x
5
iar in a doua x
6
. Problema noastra
va deveni: _

_
2x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
5
= 50
x
1
+ 4x
2
+ x
4
+ x
6
= 60
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
0, j = 1, 6
f = 2x
3
5x
4
maxima
.
Obsevam ca variabilele de compensare nu modica expresia functiei de optimizat.
Avand acum problema scrisa in forma canonica, putem sa aplicam algoritmul simplex:
0 0 2 5 0 0 Rapoarte
c
B
B b x
1
x
2
x
3
x
4
x
5
x
6
I 0 x
5
50 2 1 1 0 1 0
50
2
= 25
0 x
6
60 1 4 0 1 0 1 -
15 1 0 0 1 0 0
15
1
= 15
12 0 0 1 1 0 0 -
II. 0 x
5
20 0 1 1 2 1 0
20
1
= 20
0 x
6
75 0 4 0 2 0 1
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0
20 0 0 1 1 0 0
20
1
= 20
III. 0 x
5
0 0 1 0 3 1 0
0
1
= 0
0 x
6
75 0 4 0 2 0 1
75
4
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0 -
2 x
3
20 0 0 1 1 0 0 -
f
j
40 0 0 2 2 0 0
c
j
f
j
0 0 0 7 0 0
IV. 0 x
2
0 0 1 0 3 1 0
0 x
6
75 0 0 0 14 4 1
0 x
1
15 1 0 0 1 0 0
2 x
3
20 0 0 1 1 0 0
f
j
40 0 0 2 2 0 0
c
j
f
j
0 0 0 7 0 0
In tabelul numarul II observam ca solutia problemei este degenerata, deoarece avem rapoarte minime
egale. Pentru alegerea pivotului am aplicat ordonarea lexicograca. Din tabelul III, datorita faptului ca
avem mai multe zerouri pe linia diferentelor c
j
f
j
decat numarul de coloane reduse, deducem ca
problema s-ar putea sa aiba mai multe solutii. Prin reducerea coloanei respective observam ca solutia
nu se modica. Astfel, avem:
X
t
optim
= (15, 0, 20, 0, 0, 75) si f
max
= 40.
33
Observatie. Problema generala in care se cere minimul functiei obiectiv se rezolva in acelasi mod
doar ca vom schimba conditia de optimalitate, adica o solutie va optima daca toate diferentele c
j
f
j
sunt 0.
Problema 11. Sa se rezolve problema de transport data in tabelul:
4 2 1
40
2 1 3
25
10 35 20
Rezolvare. In primul rand, vericam daca problema data este echilibrata. Avem
10 + 35 + 20 = 40 + 25 = 65.
In acest caz putem aplica algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemei de transport. Vom folosi
metoda Nord-Vest pentru determinarea unei solutii initiale a problemei:
4
10
2
30
1

40 30 0
2

1
5
3
20
25 20 0
10 35 20
0 5 0
0
In continuare vericam optimalitatea solutiei rezolvand sistemul de ecuatii de forma
u
i
+ v
j
= c
ij,
x
ij
sunt necunoscutele principale. In cazul nostru acest sistem are 2 + 3 1 = 4 ecuatii si 2 + 3 = 5
necunoscute. Inseamna ca putem alege una din necunoscute ca ind secundara si sa-i dam o valoare
oarecare. Pentru comoditate ii dam valoarea 0 lui u
1
. Tot pentru comoditate vom rezolva sistemul de
ecuatii direct pe tabel, scriind pe bordura din stanga a tabelului valorile lui u
i
iar deasupra tabelului
valorile pentru v
j
. Pentru rezolvarea sistemului aam pe rand ecare necunoscuta pornind de la cea la
care i-am dat valoare si avand grija ca pentru casutele ocupate sa aiba loc egalitatea u
i
+ v
j
= c
ij
. Pe
masura ce aam valorile lui u
i
si v
j
completam coltul din dreapta sus al ecarei casute ocupate cu suma
lor u
i
+ v
j
.
34
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 4
u
1
= 0
4 4
10
2 2
- 30
1 4
+
40 30 0
u
2
= 1
2 3

1 1
+ 5
3 3
- 20
25 20 0
10 35 20
0 5 0
0
Dupa rezolvarea sistemului vom completa si pentru casutele neocupate coltul din dreapta sus cu
sumele u
i
+v
j
. Solutia determinata este optima daca pentru toate casutele neocupate avem inegalitatea
u
i
+v
j
c
ij
. Vericam asadar casutele neocupate (cu punct) si constatam ca avem u
1
+v
3
= 4 > 1 = c
13
si u
2
+ v
1
= 3 > 2 = c
21
. Deducem ca solutia nu este optima, deci trebuie sa o imbunatatim.
Imbunatatirea solutie se face pornind de la casuta libera care nu satisface conditia de optimalitate
si diferenta dintre u
i
+ v
j
si c
ij
este cea mai mare. In cazul nostru, aceasta este casuta (1, 3). Formam
ciclul pornind de la aceasta casuta, trecand pe linii sau pe coloane doar prin casute ocupate si marcand
alternativ cu + si casutele prin care trecem. Cautam minimul valorilor din casutele cu semn , adica
min30, 20 = 20. Aceasta este valoarea pe care o vom adauga, respectiv scadea din casutele ciclului
pentru a obtine o solutie imbunatatita. Intr-una din casutele ciclului va ramane valoarea 0. In loc de
0 vom trece , necunoscuta respectiva va deveni necunoscuta secundara, iar necunoscuta de la care am
pornit ciclul va deveni necunoscuta principala. Urmatorul tabel va arata in forma:
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
- 10
2 2
+ 10
1 4
20
u
2
= 1
2 3
+
1 1
- 25
3 0

Vericam optimalitatea noii solutii si constatam ca inca nu am ajuns la nal deoarece in casuta
(2, 1) avem u
2
+ v
1
c
21
(2 < 3). Pornim un ciclu de la aceasta casuta si trecem la solutia urmatoare
adunand, respectiv scazand valorilor din casutele din ciclu pe = 10 = min10, 25.
v
1
= 3 v
2
= 2 v
3
= 1
u
1
= 0
4 3

2 2
20
1 1
20
u
2
= 1
2 2
10
1 1
15
3 0

Pentru noua solutie se verica conditiile de optimalitate, asadar putem scrie solutia
X
optim
=
_
0 20 20
10 15 0
_
35
pentru care costul total de transport este minim, si anume:
f
min
= 2 20 + 1 20 + 2 10 + 1 15 = 95.
Problema 12. Sa se rezolve problema de transport data in tabelul:
4 2 5 1
110
6 5 4 4
170
6 8 1 5
140
50 150 70 150
..
Rezolvare. In primul rand vericam daca problema este echilibrata. Avem:
50 + 150 + 70 + 150 = 110 + 170 + 140 = 420.
Putem sa aplicam algoritmul distributiv. La primul pas determinam o solutie a problemei folosind
metoda Nord-Vest.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 1 v
4
= 1
u
1
= 0
4 4
50
2 2
60
5 1

1 1

110 60 0
u
2
= 3
6 7

5 5
90
4 4
- 70
4 4
+ 10
170 80 10 0
u
3
= 4
6 8

8 6

1 5
+
5 5
- 140
140 0
50 150 70 150
0 90 0 140
0 0
Constatam ca solutia gasita nu este optima asa ca vom aplica procedeul de imbunatatire. Vom forma
un ciclu pornind de la casuta (3,3), trecand doar prin casute ocupate, mergand pe linii si pe coloane
si marcand alternativ ecare casuta cu +, respectiv . Alegem minimul valorilor din casutele cu semn
negativ = 70 si trecem la tabelul urmator adaugand, respectiv scazand din casutele ciclului in
functie de semnul ecareia.
v
1
= 4 v
2
= 2 v
3
= 3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 4
- 50
2 2
+ 60
5 -3

1 1

u
2
= 3
6 7

5 5
- 90
4 0

4 4
+ 80
u
3
= 4
6 8
+
8 6

1 1
70
5 5
- 70
36
Nu am gasit inca solutia optima asa ca vom continua procesul de imbunatatire. Formam ciclul pornind
de la casuta (3,1) si trecand prin (1,1), (1,2), (2,2),(2,4) si (3,4). Avem = 50 si putem trece la solutia
urmatoare:
v
1
= 2 v
2
= 2 v
3
= 3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 2

2 2
- 110
5 -3

1 1
+
u
2
= 3
6 5

5 5
+ 40
4 0

4 4
- 130
u
3
= 4
6 6
50
8 6

1 1
70
5 5
20
Solutia gasita este optima:
X
optim1
=
_
_
_
0 110 0 0
0 40 0 130
50 0 70 20
_
_
_
iar
f
min
= 220 + 200 + 520 + 300 + 70 + 100 = 1410.
Faptul ca in casuta (1,4) avem egalitatea u
1
+ v
4
= c
14
(1=1) inseamna ca problema poate avea
mai multe solutii optime (la fel de bune). Pentru a determina si cealalta solutie vom modica solutia
obtinuta pornind ciclul de casute de la cea in care are loc egalitatea ( u
i
+ v
j
= c
ij
). Obtinem o noua
solutie
v
1
= 2 v
2
= 2 v
3
= 3 v
4
= 1
u
1
= 0
4 2

2 2

5 -3

1 1
110
u
2
= 3
6 5

5 5
150
4 0

4 4
20
u
3
= 4
6 6
50
8 6

1 1
70
5 5
20
care este tot optima:
X
optim2
=
_
_
_
0 0 0 110
0 150 0 20
50 0 70 20
_
_
_
.
Putem verica acest lucru calculand valoarea lui f pentru X
optim2
si constatand ca obtinem tot f
min
f = 110 + 750 + 80 + 300 + 70 + 100 = 1410.
Observam ca in casuta (1,2) avem din nou egalitate intre u
1
+v
2
si c
12.
Daca insa am trece la o noua
solutie am observa ca de fapt revenim la X
optim1.
Inseamna ca problema nu mai are si alte solutii, deci
37
putem scrie solutia generala ca si combinatie convexa a solutiilor obtinute, adica
X
optim
=
_
_
_
0 110
1
0 110
2
0 40
1
+ 150
2
0 130
1
+ 20
2
50
1
+ 50
2
0 70
1
+ 70
2
20
1
+ 20
2
_
_
_
iar
f
min
= 1410.
Problema 13. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
4 3 1
100
2 4 3
200
1 2 6
300
500 50 50
..
Rezolvare. Vom aplica algoritmul distributiv. Avem:
v
1
= 4 v
2
= 5 v
3
= 9
u
1
= 0
4 4
- 100
3 5

1 9
+
100 0
u
2
= 2
2 2
200
4 3

3 7

200 0
u
3
= 3
1 1
+ 200
2 2
50
6 6
- 50
300 100 50 0
500 50 50
400 0 0
200
0
= 50 si trecem la solutia urmatoare:
v
1
= 4 v
2
= 5 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
- 50
3 5
+
1 1
50
u
2
= 2
2 2
200
4 3

3 -1

u
3
= 3
1 1
+ 250
2 2
- 50
6 -2

avem = 50 iar tabelul urmator arata astfel:


38
v
1
= 3 v
2
= 3 v
3
= 1
u
1
= 0
4 4
0
3 3
50
1 1
50
u
2
= 2
2 2
200
4 1

3 -1

u
3
= 3
1 1
300
2 0

6 -2

Observam ca la construirea noii solutii apare in doua casute deoarece in casutele cu semn ale ciclului
aveam doua valori minime egale. Este esential insa sa se pastreze numarul de necunoscute prinicipale
constant (numarul de casute ocupate) si de aceea, in una din casutele ciclului in care ar trebui sa apara
vom trece valoarea 0 si o vom considera casuta ocupata.
Solutia la care ajungem este o solutie degenerata. In cazul nostru am ajuns la solutia optima:
X
optim
=
_
_
_
0 50 50
200 0 0
300 0 0
_
_
_
iar
f
min
= 150 + 50 + 400 + 300 = 900.
Teme de control
Probleme propuse
Problema 1. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
x
1
+ x
3
= 4
x
1
+ x
2
x
3
= 4
10x
2
+ x
3
= 3
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 0; x
3
= 3.
Problema 2. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
x
1
+ 2x
2
+ 3x
3
= 2
x
1
x
2
= 3
x
1
+ x
3
= 0
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 2; x
3
= 1.
Problema 3. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
x
1
+ x
3
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
4
= 2
x
1
+ 3x
2
+ 2x
3
x
4
= 1
x
1
+ 7x
2
x
3
= 5
..
Raspuns. x
1
=
9
5
; x
2
=
7
10
; x
3
=
19
10
; x
4
=
9
10
.
39
Problema 4. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
2x
1
+ x
2
x
3
+ x
4
= 4
x
1
+ x
2
+ 2x
3
x
4
= 1
3x
1
2x
2
+ 5x
3
= 5
x
1
x
2
+ x
3
x
4
= 1
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
=
11
6
; x
3
=
1
3
; x
4
=
1
2
.
Problema 5. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
x
1
+ x
2
+ x
3
= 7
x
1
+ 2x
2
+ x
3
= 6
x
1
10x
2
x
3
= 20
..
Rezolvare. Sistemul este incompatibil.
Problema 6. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
3x
1
+ 4x
2
5x
3
+ x
4
= 16
7x
1
+ x
2
+ 3x
3
x
4
= 13
x
1
+ x
3
+ x
4
= 0
2x
1
x
2
+ x
4
= 1
x
1
+ x
2
+ x
3
+ x
4
= 5
..
Raspuns. x
1
= 1; x
2
= 5; x
3
= 3; x
4
= 2.
Problema 7. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
x
1
+ x
2
x
3
+ x
4
= 4
x
1
x
2
+ x
3
x
4
= 4
2x
1
3x
3
= 8
..
Raspuns. x
1
= 4 3 3; x
2
= ; x
3
= 2 2; x
4
= , , R..
Problema 8. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_
x
1
+ x
2
2x
3
= 0
x
1
x
2
2x
4
= 0
..
Raspuns. x
1
= + ; x
2
= ; x
3
= R; x
4
= R..
Problema 9. Sa se rezolve sistemul de ecuatii:
_

_
x
1
+ 2x
2
x
3
= 2 3b
x
1
+ x
2
+ x
3
= 1
x
1
x
2
+ x
3
= 2a + 2b + 1
..
Raspuns. x
1
= a; x
2
= 1 b; x
3
= a + b.
40
Problema 10. Sa se determine o solutie admisibila de baza pentru urmatorul sistem de ecuatii
liniare: _

_
x
1
+ 3x
2
x
3
+ x
4
= 1
x
1
x
2
+ x
3
5x
4
= 2
2x
1
+ x
2
+ x
3
+ 10x
4
= 9
..
Raspuns. x = (
4
3
,
3
2
,
29
6
, 0).
Problema 11. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
8 3 5 2
1000
4 1 6 7
1500
1 9 4 3
2500
500 1000 2000 1500
..
Raspuns. f
min
= 14000, X
optim
=
_
_
_
0 0 0 1000
0 1000 500 0
500 0 1500 500
_
_
_
.
Problema 12. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
2 3 1 1
70
3 2 3 1
240
2 1 4 1
190
50 100 250 100
..
Raspuns. f
min
= 910, X
optim
=
_
_
_
0 0 70 0
0 0 180 60
50 100 0 40
_
_
_
.
Problema 13. Sa se determine solutia generala a urmatoarei probleme de transport:
2 3 2 4
700
2 1 3 4
100
5 3 2 1
200
250 500 150 100
..
41
Rezolvare. f
min
= 2200,
X
optim
=
_
_
_
250
1
+ 250
2
400
1
+ 300
2
50
1
+ 150
2
0
0 100
1
+ 100
2
0 0
0 100
1
0 100
1
+ 100
2
_
_
_
.
Problema 14. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
8 3 5 2
16
4 1 6 7
18
1 9 4 3
26
5 20 20 15
..
Raspuns. f
min
= 140, X
optim
=
_
_
_
0 2 0 14
0 18 0 0
5 0 20 1
_
_
_
.
Problema 15. Sa se rezolve urmatoarea problema de transport:
2 2 1 3
250
1 2 3 4
150
3 2 3 2
100
100 150 50 200
..
Raspuns. f
min
= 950, X
optim
=
_
_
_
0 100 50 100
100 50 0 0
0 0 0 100
_
_
_
.
42
Capitolul 2
MODULUL II. MATEMATICI
FINANCIARE
Obiective
Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul matematicilor nanciare
Denirea notiunilor de dobanda, anuitati, credite si imprumuturi
Concepte de baza
Dobanda simpla, dobanda compusa
Anuitati
Imprumuturi-rambursari directe, indirecte
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile in-
troduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete: sisteme de imprumuturi echivalente, rambursari
de credite si imprumuturi.
Sinteza
2.1 UNITATEA 1. Dobanzi
2.1.1 Dobanda simpla
Dob anda simpla este una dintre cele mai importante si des folosite operat iuni nanciare.

In general,
dob anda este o sum a de bani pe care o pl ateste o persoan a zic a sau juridica (numit a DEBITOR) unei
alte persoane zice sau juridice (numit a CREDITOR) pentru folosirea unei sume de bani mprumutate
cu un anumit procent, pe o perioad a de timp. Altfel spus, dobanda este pret ul la care se vinde sau se
cump ara capitalul mprumutat pe piat a capitalului.
Formula de baza
43
De obicei, operat ia de doband a simpl a se foloseste pentru mprumuturi sau depozite pe termen
scurt (mai mici de un an), c and suma init iala s r amane invariabil a pe toat a durata mprumutului sau
depozitului si, n nal produce o doband a platit a n totalitate la scadent a.

In continuare, vom folosi
urm atoarele notat ii:
s = suma init iala exprimat a n unitat i monetare (u.m.)
p = procentul anual (%)
t = durata de timp exprimat a n ani
z, l etc. = durata de timp exprimata n zile, luni etc.
D = dobanda
Denit ie. Dob anda este o funct ie D : [0, ) [0, ) [0, ), (s, t) D(s, t), care satisface
cerint ele:
- este strict cresc atoare n raport cu ecare dintre argumentele sale,
- este continua n raport cu ecare dintre argumentele sale.

In denit ie sunt precizate condit iile naturale (resti) din punct de vedere nanciar. De asemenea,
dac a aceast a funct ie este si derivabila, atunci vor ndeplinite inegalitat ile:
D
s
> 0,
D
t
> 0
Pentru a exprima concret dependent a dob anzii n raport cu cele dou a argumente ale sale exista mai
multe formule, nsa cel mai adesea este folosita o relat ie foarte simpl a, aproape unanim acceptat a.
Dup a cum este resc, dob anda este direct proport ionala cu suma init ial a s si cu durata de timp t.
Dac a not am cu i factorul de proport ionalitate, obt inem imediat
D(s, t) = D = i s t
C ateva variante ale acestei formule pentru diverse unitat i de m asura ale timpului sunt urmatoarele:
D =
i s z
360
, D =
i s l
12
care au fost obt inute din formula, av and n vedere urmatoarele:
1 an 360 zile 12 luni
t ani z zile l luni
Observat ia 1. Se constat a c a i = D(1, 1), adic a este dob anda produs a de o unitate monetara pe
timp de un an si de aceea se numeste dobanda unitara anuala.
Observat ia 2.

In aplicat iile practice ale operat iei de dob anda simpl a, cel mai adesean locul dobanzii
unitare anuale i, se foloseste procentul. Acesta este tot o dob anda pentru 100 u.m. pe timp de 1 an, deci
p = D(100, 1). Altfel spus, p = 100 i sau i = p/100.
Exemplu. O persoana zic a a depus n contul sau deschis la o banc a suma de 3 000 u.m. n data de
19 februarie 2005 si suma de 5 000 u.m. n data de 10 martie 2005. Care este dobanda pentru sumele
depuse, la data de 25 septembrie 2005, dac a procentul anual este 9%.
Rezolvare. Calculam duratele celor doua plasamente (sume init iale):
s
1
= 3 000 u.m., z
1
= 218 zile
s
2
= 5 000 u.m., z
2
= 199 zile
Dob anda total a este D = D
1
+ D
2
, unde
44
D
1
=
s
1
i z
1
360
=
=
3 000 0, 09 218
360
= 163, 5 (u.m.)
D
2
=
s
2
i z
2
360
=
=
5 000 0, 09 199
360
= 248, 75 (u.m.)
deci obt inem D = 412, 25 u.m.
Dobanzi unitare echivalente n cazul operat iei de dobanda simpla
S a consider am, n cele ce urmeaz a, ca un an se mparte n m subperioade, unde m 2 este un num ar
natural. Astfel, pentru m = 2 obt inemmp art irea anului n 2 semestre, pentru m = 4 obt inemmp art irea
anului n 4 trimestre, pentru m = 12 obt inem mpart irea anului n 12 luni, iar pentru m = 360 obt inem
mpart irea anului n 360 zile (1an = 360 zile n domeniul nanciar-bancar). Pan a acum am notat cu
t durata n ani a mprumutului sau a depunerii. Notam prin t
m
aceeasi durata de timp, exprimat a cu
ajutorul subperioadelor si avem relat ia t
m
= m t (dac a t inem cont de faptul c a 1 an = m subperioade
si atunci t ani = m t subperioade). De asemenea, not am cu i
m
dob anda unitar a corespunz atoare
subperioadei.
Denit ie. Dobanzile unitare i si i
m
se numesc echivalente dac a pentru aceeasi sum a init iala, pe
acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma nala (produc aceeasi dob and a) n regim de doband a
simpl a.
Dob anda pentru suma init ial a s depus a pe perioada t se scrie
D = i s t
sau
D = i
m
s t
m
= i
m
s m t
de unde se obt ine relat ia de legatur a ntre i si i
m
i
m
=
i
m

Observat ie. Relat ia de mai sus arat a faptul c a dobanda unitara anuala, i, si dobanda unitara
corespunz atoare subperioadei, i
m
, care sunt echivalente sunt si proport ionale. Aceasta se va dovedi a
o situatie specic a doar operat iei de doband a simpla.
2.1.2 Factor de fructicare. Factor de actualizare

In continuare vom considera ca unitatea de masur a a timpului este anul si introducem notat ia S pentru
suma nal a. Aceasta, din punct de vedere matematic este o funct ie, S : [0, ) [0, ) [0, ),
(s, t) S (s, t), obt inut a cumuland suma init ial a cu dob anda. Avem urm atoarele relat ii de calcul:
S = s + D sau S = s (1 + i t)
45
Folosind formula de mai sus, cunosc and suma init ial a, dobanda unitar a anual a si durata de timp putem
determina suma nal a. Invers, cunosc and suma nala, dobanda unitar a anual a si durata de timp putem
determina suma init iala folosind formula:
s =
S
1 + i t
Suma init ial a, la r andul ei, este o funct ie: s : [0, ) [0, ) [0, ), (S, t) s (S, t) .
Cazuri particulare importante
1) Daca s = 1 u.m., t = 1 an, atunci not am cu u suma nala corespunzatoare, deci u = S(1, 1),
de unde obt inem u = 1 + i, pe care l numim factor de fructicare. Avem urm atoarea reprezentare
intuitiv a:
1 u.m.> u u.m.
++>
0 1 an
u este valoarea de peste un an a unei unitat i monetare de azi.
2) Dac a S = 1 u.m., t = 1 an, atunci not am cu v suma init ial a corespunz atoare, deci v = s(1, 1), de
unde obt inem v =
1
1+i
=
1
u
, pe care l numim factor de actualizare. Avem urm atoarea reprezentare
intuitiv a:
v u.m. 1 u.m.
++>
0 1 an
v reprezint a valoarea de azi a unei unitat i monetare de peste un an.
2.1.3 Dobanda compusa
De obicei, pentru aceast a operat iune se mai foloseste denumirea de dob anda capitalizat a sau dob and a
la dob anda. Dob anda compus a apare atunci c and suma init iala s este depus a pe o perioad a de timp mai
mare decat 1 an. Pentru a atrage depunatorii, bancile acord a acest tip de doband a si pentru fract iuni
de timp mai mici decat un an, cum ar depozitele pe 1 luna, 3 luni, 6 luni, 9 luni sau alte variante n
funct ie de banca.
Formula de baza
S a consider am c a suma init ial a s este depusa pe o perioad a de n ani (n N

). Not and cu s
k
suma
de la sf arsitul anului k, k = 1, n, putem scrie urmatoarele relat ii de calcul:
s
1
= s + i s 1 = s (1 + i) = s u
s
2
= s
1
+ i s
1
1 = s
1
(1 + i) = s
1
u = s u
2
...
s
n
= s u
n
.
Ultima relat ie este usor justicabil a prin metoda induct iei matematice. Dac a depozitul a fost facut pe
n ani, atunci suma nal a este dat a de relat ia S = s
n
, deci avem
S = s u
n
46
relat ie care este numit a formula de baza a operat iei de doband a compus a. Prin aceasta formula este
ilustrat a fructicarea sumei init iale s.
Din formula de baz a obt inem imediat exprimarea sumei init iale
s = S
1
u
n
= S v
n
relat ie care ilustreaza actualizarea sumei nale.
Se stie, de asemenea, c a S = s + D, de unde obt inem, pentru dob anda compusa formula de calcul:
D = s (u
n
1)
Observat ie. Semnicat ia dobanzii unitare anuale i se p astreaza si n cazul operat iei de doband a
compus a.

Intr-adev ar, pentru s = 1 u.m., n = 1 an se obt ine D = u1 = i, deci i este dob anda compus a
unitar a anuala.
Dobanzi unitare echivalente n cazul operat iei de dobanda compusa
Consider am, n continuare, c a anul este mp art it n m subperioade si notam prin i
m
dob anda unitara
corespunz atoare subperioadei.
Denit ie. Dobanzile unitare i si i
m
se numesc echivalente dac a pentru aceeasi sum a init iala, pe
acelasi interval de timp, conduc la aceeasi suma nal a (aceeasi dob anda) n regim de dob and a compusa.
Dac a 1 an = m subperioade, rezult a ca n ani = n m subperioade. Exprimam egalitatea dintre sumele
nale obt inute n cele dou a moduri si avem
s u
nm
m
= s u
n

u
m
m
= u
i
m
=
m

1 + i 1
Din relat ia obt inutantre i
m
si i se observ a imediat ca dob anzile unitare echivalente nu sunt proport ionale
n cazul operat iei de doband a compusa.
Observat ie. Folosind procentele echivalente se poate considera durata depunerii t si c and aceasta
nu este un numar ntreg de ani.

In consecint a, din punct de vedere matematic, S : [0, +) [0, +)
[0, +), (s, t) S (s, t) , unde S (s, t) = su
t
. De asemenea s va privit a ca funct ia s : [0, +)
[0, +) [0, +), (S, t) s (S, t) , dat a prin s (S, t) = Sv
t
.
2.1.4 Echivalent a sistemelor de mprumuturi
Denit ie. Se numeste mprumut un triplet format din:
- o sum a nominala (init ial a s sau nala S),
- un procent (p),
- o durat a (un moment t al nominalizarii sumei).
Astfel, mprumutul va (s, p, t) sau (S, p, t).

In orice problema nanciara trebuie sa rezulte dac a folosirea sumei este anterioar a sau posterioar a
datei nominaliz arii. Mai multe mprumuturi formeaz a un sistem de mprumuturi. Sunt situat ii n care
un sistem de mprumuturi se schimb a cu alt sistem de mprumuturi. Schimbarea este posibil a numai
dac a cele doua sisteme sunt echivalente. Aceast a echivalent a se bazeaz a pe principiul echilibrului
47
nanciar, potrivit caruia doua sisteme de mprumuturi sunt echivalente dac a si numai dac a suma
valorilor actuale ale valorilor nominale de la primul sistem este egal a cu suma valorilor actuale ale
valorilor nominale de la al doilea sistem. Aici, prin valori actuale nt elegem:
- valorile nale daca au fost nominalizate valorile (sumele) init iale,
- valorile init iale daca au fost nominalizate valorile (sumele) nale.
Toate considerat iile care urmeaz a sunt valabile atat n cazul operat iei de dob anda simpla, c at si n
cazul operat iei de dob and a compus a. Ilustram rat ionamentele n cazul operat iei de doband a simpla.
Consider am sistemele de mprumuturi date cu valorile nale ca valori nominale, primul sistem ind
format din m imprumuturi, iar cel de-al doilea sistem din n imprumuturi, adica:
(S

k
, p

k
, t

k
)
k=1,m
si (S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
Denit ie. Spunem ca cele dou a sisteme de mprumuturi sunt echivalente si scriem
__
S

k
, p

k
, t

k
__
k=1,m
(S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
dac a si numai dac a are loc egalitatea:
m

k=1
s

k
=
n

k=1
s
k
adic a
m

k=1
S

k
1 + i

k
t

k
=
n

k=1
S
k
1 + i
k
t
k
Analog, dac a sistemele sunt date cu valorile init iale, ca valori nominale ele vor echivalente si
scriem
(s

k
, p

k
, t

k
)
k=i,m
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=i,n
dac a si numai dac a are loc egalitatea:
m

k=1
S

k
=
n

k=1
S
k
adic a
m

k=1
s

k
(1 + i

k
t

k
) =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
Cazuri particulare:
1) m = n = 1 echivalent a a dou a mprumuturi.
(S

, p

, t

) (S, p, t) daca si numai daca s

= s adic a
S

1 + i

=
S
1 + it
48
respectiv (s

, p

, t

) (s, p, t) daca si numai daca S



= S adic a:
s

(1 + i

) = s (1 + i t)
2) m = 1 si n - oarecare, echivalent a unui mprumut cu un sistem de mprumuturi
(S

, p

, t

) (S
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
dac a si numai dac a s

=
n

k=1
s
k
adic a
S

1 + i

=
n

k=1
S
k
1 + i
k
t
k
respectiv (s

, p

, t

) (s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
dac a si numai dac a S

=
n

k=1
S
k
adic a:
s

(1 + i

) =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
3) m = n si se xeaz a unul dintre elementele mprumuturilor. Se obt in valorile medii:
- volumul mediu al sumelor;
- procentul mediu;
- scadent a comun a;
- scadent a mijlocie.
3.1) Volumul mediu al sumelor
Consider am sistemul de mprumuturi (s
k
, p
k,
t
k
)
k=1,n
x am s

k
= s si lu am p

k
= p
k
si t

k
= t
k
, deci
avem echivalent a:
(s, p
k
, t
k
)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n

In aceasta echivalent a, s poart a numele de volumul mediu al sumelor s


k
.
Conform principiului de echivalent a avem relat ia:
n

k=1
s (1 + i
k
t
k
) =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
astfel
s =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
n

k=1
(1 + i
k
t
k
)
3.2) Procentul mediu
Consider am sistemul de mprumuturi (s
k
, p
k,
t
k
)
k=1,n
x am p

k
= p si lu am s

k
= s
k
si t

k
= t
k
, deci
avem echivalent a
49
(s
k
, p, t
k
)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n

In aceasta echivalent a, p poart a numele de procentul mediu al procentelor p


k
.
Principiul de echivalent a ne conduce la egalitatea:
n

k=1
s
k
(1 + it
k
) =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
astfel
i =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
t
k

In concluzie,
p = 100
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
t
k
3.3) Scadent a comun a
Consider am sistemul de mprumuturi (s
k
, p
k,
t
k
)
k=1,n
x am t

k
= t si lu am s

k
= s
k
si p

k
= p
k
, deci
avem echivalent a:
(s
k
, p
k
, t)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n

In aceasta echivalent a, t poart a numele de scadent a comuna pentru scadent ele t


k
.
Conform principiului de echivalent a avem relat ia:
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t) =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
astfel
t =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
i
k
3.4) Scadent a mijlocie
Consider am sistemul de mprumuturi (s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
x am t

k
= t, p

k
= p (procentul mediu) si
lu am s

k
= s
k
deci avem echivalent a:
(s
k
, p
,
t)
k=1,n
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n

In aceasta echivalent a, t poart a numele de scadent a mijlocie pentru scadent ele t


k
.
Conform principiului de echivalent a avem relat ia:
50
n

k=1
s
k
(1 + it) =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
astfel
t =
n

k=1
s
k
(1 + i
k
t
k
)
n

k=1
s
k
n

k=1
s
k
i
Observat ia 1. Pentru a obt ine scadent a mijlocie t se poate pleca de la echivalent a:
_
n

k=1
s
k
, p, t
_
(s
k
, p
k
, t
k
)
k=1,n
unde p este procentul mediu.
Observat ia 2. Valori medii similare se pot deni si n cazul c and sistemul de mprumuturi este dat
prin valorile (nominale) nale, adica (S
k
, p
k
, t
k
) .
Toate considerat iile pot reluate n cazul operat iei de dob and a compus a.
Bibliograe
1. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni nanciare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. S a se calculeze dobanda care s-a obt inut ca urmare a depunerii unei sume init iale de 2 500
u.m. cu procentul anual de 11% din data de 10 martie 2005 pan a n data de 25 iulie 2005 n funct ie de:
a) num arul de zile;
b) num arul de chenzine ntregi (o chenzin a = 15 zile);
c) num arul de luni ntregi.
Rezolvare.
a) calculam num arul de zile z = 137 zile
D
z
=
s i z
360
=
=
2500 0, 11 137
360
=
= 104, 65 (u.m.)
b) ntre 10 martie 2005 si 25 iulie 2005 sunt 9 chenzine ntregi
D
q
=
s i q
24
=
=
2500 0, 11 9
24
=
= 103, 125 (u.m.)
51
c) ntre 10 martie 2005 si 25 iulie 2005 sunt 4 luni ntregi
D
l
=
s i l
12
=
=
2500 0, 11 4
12
=
= 91, 67 (u.m.)
Problema 2. O persoan a dispune de dou a sume de bani s
1
si s
2
astfel ncat prima suma este de
cinci ori mai mare dec at a doua. Persoana plaseaza prima sum a pe timp de 135 zile cu procentul anual
de 10% si a doua suma pe timp de 3 luni cu procentul anual de 9%. Stiind ca dob anda adus a de prima
sum a este mai mare cu 66 u.m. dec at cea produs a de a doua suma, sa se determine valorile celor dou a
sume init iale.
Rezolvare. Notam cu D
1
si D
2
dob anzile corespunz atoare celor dou a sume init iale. Din datele
problemei putem scrie c a:
s
1
= 5 s
2
D
1
=
s
1
0, 1 135
360
D
2
=
s
2
0, 09 3
12
D
1
= D
2
+ 66
Se observa c a avem, de fapt, de rezolvat urmatorul sistem de dou a ecuat ii cu dou a necunoscute:
_
s
1
= 5 s
2
0, 0375 s
1
= 0, 0225 s
2
+ 66

Inlocuind s
1
= 5 s
2
n cea de a doua ecuat ie, obt inem
(0, 1875 0, 0225) s
2
= 66
de unde g asim
s
2
= 400 u.m.
s
1
= 2 000 u.m.
Problema 3. O persoana depune la o banc a suma de 300 u.m.. Stiind ca procentul anual este de
15% pe an, s a se calculeze ce sum a va avea persoana respectiv a dupa 4 ani si care este valoarea dobanzii.
Rezolvare. Se cunosc s = 300 u.m., p = 15%, n = 4 ani. Se va folosi operat ia de dob and a compus a
deoarece n = 4 > 1 an. Pentru suma nal a S avem formula S = s u
n
, iar u = 1 + i.

In cazul de fat a,
dob anda unitara anual a este i =
p
100
= 0, 15, iar factorul de fructicare este u = 1, 15 si avem
S = 300 (1, 15)
4
= 300 1, 749 = 524, 7 (u.m.)
52
D = S s = 524, 7 300 = 224, 7 (u.m.)
Problema 4. O persoan a primeste mostenire un libret de economii ntocmit n urm a cu 6 ani.
Procentul anual a fost n primii doi ani 15%, iar n ultimii patru ani de 12%. Suma nal a care se poate
ridica de pe libretul respectiv este de 2 080, 98 u.m.. Ce sum a init iala a fost depus a?
Rezolvare. Se cunosc n = 6 ani, n
1
= 2 ani, n
2
= 4 ani, p
1
= 15%, p
2
= 12% si S = 2 080, 98 u.m..
Suma init ial a s este necunoscuta. Folosind formula dob anzii compuse, putem scrie:
- dup a primii doi ani suma init ial a s devine S
1
= s u
2
1
= s (1 + i
1
)
2
; aceast a sum a devine sum a
init ial a pentru urm atoarea perioada;
- dup a ultimii patru ani obt inem suma nala S = S
1
u
4
2
= s u
2
1
u
4
2
= s (1 + i
1
)
2
(1 + i
2
)
4
. De
aici obt inem imediat c a
s =
S
(1 + i
1
)
2
(1 + i
2
)
4
=
=
2 080, 98
(1, 15)
2
(1, 12)
4
=
= 1 000 (u.m.)

In concluzie, n urma cu 6 ani s-a depus suma de 1 000 u.m.


Problema 5. Se considera cazul unei b anci care ofer a o rat a anual a a dob anzii de 10% pentru
depozitele pe termen de 1 lun a. S a se calculeze dob anda primit a la scadent a de catre o persoana care a
depus suma de 10 000 u.m. pe timp de 1 luna. Presupun and c a persoana doreste capitalizarea dob anzii,
s a se calculeze ce suma va avea persoana respectiva peste 5 luni si peste 1 an. Sa se calculeze, de
asemenea, care este dob anda unitara anual a echivalent a.
Rezolvare. Se cunosc urmatoarele elemente s = 10 000 u.m., p = 10%, i = 0, 1, i
12
=
i
12
= 0, 008(3),
t
5
= 5 luni, t
12
= 12 luni. Not am prin D
1
dob anda dup a o luna, S
5
suma nala dupa 5 luni, S
12
suma
nal a dup a 12 luni si prin P
1
procentul anual echivalent.
Dob anda pe care o primeste persoana dupa o luna este
D
1
= s i
12
1 = 83, (3) (u.m.)
Dac a dob anda se capitalizeaza, peste 5 luni persoana va putea ridica suma
S
5
= s u
5
12
= s (1 + i
12
)
5
=
= 10 000 (1 + 0, 008(3))
5
=
= 10 000 1, 042196 =
= 10 421, 96 (u.m.)
Deci, dobanda aferent a este de
D
5
= 10 421, 96 10 000 = 421, 96 (u.m.)
53
Dac a se capitalizeaz a dob anda, peste 12 luni persoana va putea ridica suma
S
12
= s u
12
12
= s (1 + i
12
)
12
=
= 10 000 (1 + 0, 008(3))
12
=
= 10 000 1, 104274 =
= 11 042, 74 (u.m.)
Pentru a aa procentul anual echivalent, avem
s u
12
12
= s u
1
(1 + i
12
)
12
= 1 + I
1
unde cu I
1
s-a notat
P
1
100
I
1
= (1 + i
12
)
12
1 =
= (1 + 0, 008(3))
12
1 =
= 0, 104274
si deci avem P
1
= 10, 42%.
Probleme propuse
Problema 1. Care sunt dobanzile si sumele nale obt inute n urma depunerii spre fructicare a unui
capital de 1 000 u.m. pe timp de 150 zile, n regim de dob anda simpl a, calculate n funct ie de num arul
de zile, chenzine si luni, stiind ca rata trimestriala a dobanzii este de 9%.
R: D
z
= D
q
= D
l
= 150 u.m., S
z
= S
q
= S
l
= 1150 u.m.
Problema 2. Se depun spre fructicare urmatoarele sume:
s
1
= 162 u.m. pe timp de 150 zile cu p = 15% (anual)
s
2
= 320 u.m. pe timp de 135 zile cu p = 15% (anual)
s
3
= 400 u.m. pe timp de 120 zile cu p = 15% (anual)
s
4
= 80 u.m. pe timp de 90 zile cu p = 12% (anual)
s
5
= 270 u.m. pe timp de 85 zile cu p = 12% (anual)
s
6
= 125 u.m. pe timp de 50 zile cu p = 12% (anual)
s
7
= 240 u.m. pe timp de 30 zile cu p = 12% (anual)
S a se ae dobanzile pentru ecare suma depusa si apoi s a se ae dob anda total a obt inut a.
R: D
1
= 10, 125 u.m., D
2
= 18 u.m., D
3
= 20 u.m., D
4
= 2, 4 u.m., D
5
= 7, 65 u.m., D
6
= 2, 0833
u.m., D
7
= 2, 4 u.m., D = 62, 66 u.m.
Problema 3. Se considera procentul anual 8%.
Se cere: procentul anticipativ conform, respectiv procentul decursiv conform.
R: q = 7, 4%, p = 8, 7%
54
Problema 4. Se depune spre fructicare suma de 105 u.m.. C at devine aceast a sum a peste 6 ani
dac a n primii patru ani procentul anual este de 20%, iar n urmatorii doi ani procentul anual este de
15% ?
R: S = 287, 95 u.m.
Problema 5. La sfarsitul lunii aprilie 2004 s-a depus spre fructicare suma de 500 u.m., pe termen
de 1 lun a, cu rata anual a a dobanzii de 15%. C at a devenit aceast a sum a la sf arsitul anului 2004 ? Dar la
sf arsitul anului 2005 ? Ment ion am ca la sfarsitul ecarei luni dobanda s-a capitalizat. Cat devine suma
de 500 u.m. dup a 1 an de la data depunerii ? Care este procentul anual echivalent ?
R: S
8
= 552, 24 u.m., S
20
= 641, 02 u.m., S
12
= 580, 38 u.m., P = 16, 07%.
2.2 UNITATEA 2. Imprumuturi
2.2.1 Not iuni introductive
Denit ie. Prin mprumut nt elegem un triplet de forma (s,p,t), unde s reprezint a suma init iala care
se mprumuta debitorului de c atre creditor, cu procentul anual p, pe durata de timp t.
Intuitiv, avem situat ia reprezentat a mai jos
(s, p, t)
CREDITOR>DEBITOR
Debitorul poate rambursa suma mprumutata mpreun a cu dobanda aferent a n urm atoarele dou a
moduri:
- o singur a data plat a unic a
- esalonat, prin plata unor sume de bani la niste momente dinainte precizate.
Pentru primul caz situat ia este simpl a. Se calculeaz a dob anda aferenta, se adauga la suma init ial a si
se ramburseaz a suma nal a la momentul nt elegerii.

In al doilea caz avem nevoie de niste calcule intermediare, pentru a putea determina care este dob anda
pentru suma nerambursata la un moment dat si a vedea care sunt sumele care se ramburseaza de ecare
dat a, cu alte cuvinte sa calcul am ratele. Pentru a usurant elegerea modalit at ilor de calcul vom introduce
si studia not iunea de anuitate.
2.2.2 Anuitat i
Denit ie si clasicari
S a consider am c a se cump ara un bun material, iar plata lui se va face n rate. Astfel, la diverse
momente de timp dinainte precizate, se vor face anumite plat i. Consider am c a se vor pl ati n rate r
k
,
k = 1, n, la momentele de timp t
k
, k = 1, n, dup a cum se poate observa mai jos:
r
1
r
2
... r
n
sume de bani
+++>
t
1
t
2
... t
n
timp
Denit ie. Se numeste anuitate ansamblul format din rate si momentele de timp la care se platesc
ratele respective.
Anuit at ile se mai nt alnesc si sub denumirile de pl at i n rate sau plat i esalonate.
Deoarece ratele se pl atesc la diverse momente de timp si, avand n vedere c a sumele, pe anumite
perioade de timp, produc dobanzi, este dicil s a facem aprecieri sau calcule dac a nu ne referim la acelasi
55
moment de timp. Din aceast a cauz a, se consider a un moment de timp, notat prin t, si toate sumele
se vor evalua (actualiza) n acest moment. Suma tuturor ratelor actualizate la momentul t se va numi
valoarea anuitat ii la momentul t.
r
1
r
2
... r
k1
V(t) r
k
... r
n
sume de bani
++++++>
t
1
t
2
t
k1
t t
k
t
n
timp
Raportate la momentul de evaluare t, ratele r
1
, r
2
, ..., r
k1
sunt sume init iale si astfel, la momentul
t ele vor deveni r
j
u
tt
j
= r
j
v
t
j
t
, j = 1, k 1, n timp ce ratele r
k
, r
k+1
, ..., r
n
sunt sume nale si
ele, actualizate la momentul t vor r
j
v
t
j
t
, j = k, n. Atunci, conform denit iei valorii anuitat ii la
momentul t, avem
V (t) =
n

j=1
r
j
v
t
j
t
Anuit at ile, ind formate at at din rate c at si din momentele de plata ale acestor rate, se pot clasica
dup a mai multe criterii, cum ar :
dup a rate
cu rate constante: r
1
= r
2
= ... = r
n
cu rate oarecare
dup a momentele de plat a
cu intervale constante: t
k
t
k1
= const
anuitate ntreag a, n cazul c and const = 1 an
anuitate fract ionat a, n cazul c and const =
1
m
ani = 1 subperioad a (1 an = m subperioade,
m N

, m 2)
cu intervale oarecare
dup a numarul pl at ilor n
anuitate temporar a, dac a n are valoare nu prea mare (nit)
anuitate perpetua, dac a n are valoare foarte mare (teoretic +)
dup a momentul de evaluare t
anuitate imediat a, dac a t = t
1
anuitate am anata, dac a t < t
1
anuitate avansata, dac a t > t
1
56
Anuitat i constante
Denit ie. Anuitatea se numeste constanta dac a at at ratele, c at si intervalele dintre pl at i sunt
constante, adic a avem urmatoarele relat ii:
r
1
= r
2
= ... = r
n
= r
t
k
t
k1
= const
Anuitat i constante ntregi posticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste ntreaga si posticipata dac a t
k
t
k1
= 1 an si
t
k
= k.
Cu alte cuvinte intervalul dintre doua plat i consecutive este de 1 an, iar ratele se platesc la sf arsitul
ec arui an.
r r ... r r sume de bani
+++++>
0 1 2 n 1 n timp

In cele ce urmeaz a dorim sa determin am valoarea la un moment t a anuitat ii constante ntregi


posticipate.

In acest scop vom particulariza elementele ce intervin n relat ia referitoare la valoarea
anuitatii la momentul t, si anume r
k
= r, t
k
= k, k = 1, n. Atunci obt inem
V (t) =
n

k=1
r v
kt
=
n

k=1
r v
k
v
t
=
= r v
t
n

k=1
v
k
= r u
t
_
v + v
2
+ ... + v
n
_
=
= r u
t

v v
n
v
1 v
= r u
t

v (1 v
n
)
1 v
=
= r u
t

1 v
n
1
v
1
= r u
t

1 v
n
u 1
=
= r
1 v
n
i
u
t

In nal putem scrie, pentru valoarea anuitat ii constante ntregi posticipate, la un moment t, urm atoarea
relat ie de calcul:
V (t) = r
1 v
n
i
u
t
Particulariz and momentul de evaluare t, obt inem c ateva cazuri importante, cum ar :
valoarea init iala a anuitat ii constante ntregi posticipate, dac a t = 0 : V (0) = IN = r
1v
n
i
valoarea nal a a anuit at ii constante ntregi posticipate, daca t = n : V (n) = FIN = r
1v
n
i
u
n
=
r
u
n
1
i
57
Dac a n , atunci obt inem valoarea anuitat ii constante ntregi posticipate perpetue, la momentul
t, adica V

(t) = r
1
i
u
t
Anuitat i constante ntregi anticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste ntreaga si anticipata dac a t
k
t
k1
= 1 an si
t
k
= k 1.
Cu alte cuvinte intervalul dintre dou a pl at i consecutive este de 1 an, iar ratele se pl atesc la nceputul
ec arui an.
r r r ... r sume de bani
+++++>
0 1 2 n 1 n timp

In cele ce urmeaza determin am valoarea la un moment t a anuitat ii constante ntregi anticipate. Dac a
ecare rata de c ate r u.m. (unit at i monetare), care se pl ateste la nceputul ec arui an, se evalueaza la
sf arsitul ec arui an, obt inem n rate de cate ru u.m. care se platesc la sf arsitul ec arui an, dup a cum se
poate observa n reprezentarea urm atoare:
ru ru ... ru ru sume de bani
+++++>
0 1 2 n 1 n timp
Aplic am acum formula referitoare la valoarea anuitatii constante intregi posticipate la momentul t,
n care nlocuim rata r cu ru si obt inem urm atoarea relat ie de calcul pentru valoarea anuit at ii constante
ntregi anticipate, la un moment t:
V (t) = ru
1 v
n
i
u
t
V (t) = r
1 v
n
i
u
t+1
Particulariz and momentul de evaluare t, obt inem c ateva cazuri importante, cum ar :
valoarea init iala a anuitat ii constante ntregi anticipate, daca t = 0 : V (0) = IN = r
1v
n
i
u
valoarea nala a anuitat ii constante ntregi anticipate, daca t = n : V (n) = FIN = ru
1v
n
i
u
n
=
ru
u
n
1
i
Dac a n , atunci obt inem valoarea anuit at ii constante, ntregi, anticipate perpetue, la momentul
t, adica V

(t) = r
1
i
u
t+1
Anuitat i constante fract ionate posticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste fract ionata si posticipata dac a t
k
t
k1
=
1
m
ani si
ratele se pl atesc la sf arsitul ecarei subperioade.
Cu alte cuvinte intervalul dintre dou a plat i consecutive este de
1
m
ani = 1 subperioad a, unde anul a
fost mp art it n m subperioade, m N

, m 2. Se noteaz a cu r
m
rata corespunzatoare subperioadei.
r
m
r
m
... r
m
r
m
sume de bani
+++++>
0
1
m
2
m
...
m1
m
1 timp
Folosind formula referitoare la valoarea anuitatii constante intregi posticipate la momentul t, obtinem
valoarea anuitat ii constante fract ionate posticipate, la momentul t ca ind:
58
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
tm
m
unde n reprezint a numarul anilor, nm num arul subperioadelor, i
m
dob anda unitar a a subperioadei,
u
m
= 1 + i
m
, v
m
=
1
um
.
Anuitat i constante fract ionate anticipate
Denit ie. Anuitatea constanta se numeste fract ionata si anticipata dac a t
k
t
k1
=
1
m
ani si
ratele se pl atesc la nceputul ecarei subperioade.
Cu alte cuvinte intervalul dintre dou a plat i consecutive este de
1
m
ani = 1 subperioad a, unde anul a
fost mp art it n m subperioade, m N

, m 2. Se noteaz a cu r
m
rata corespunzatoare subperioadei.
r
m
r
m
r
m
... r
m
sume de bani
+++++>
0
1
m
2
m
...
m1
m
1 timp
Valoarea la momentul t a anuit at ii constante fract ionate anticipate este
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
tm+1
m
dac a se t ine seama de formulele obtinute mai sus.
Observat ie. Se poate considera, pentru simplicare, ca rata corespunz atoare unui an este
proport ional a cu rata corespunz atoare unei subperioade, astfel c a r = mr
m
. Se obt ine astfel ca daca
r = 1 u.m., avem r
m
=
1
m
u.m. De asemenea, pot avute n vedere si alte leg aturi ntre cele dou a rate:
anual a si a subperioadei.
2.2.3 Amortizarea mprumuturilor indivizibile
Amortizarea mprumuturilor indivizibile, fac andu-se cel mai adesea esalonat, se bazeaz a n principal pe
anuit at i. Pentru a putea pune n evident a diferitele modele de amortizare, vom avea nevoie n cele ce
urmeaz a de notat ii, relat ii ntre elementele care intervin, precum si de tabele de amortizare. Consider am
n continuare (f ar a a restr ange generalitatea), c a rambursarea are loc prin intermediul unor anuit at i
ntregi posticipate.
Pentru a amortiza un mprumut (s, p, t), vom avea nevoie sa cunoastem, pentru ecare an:
- suma nerambursata la nceputul ec arui an k, notat a prin R
k
, k = 1, n, unde t = n este durata n
ani a mprumutului,
- dobanda pentru datoria nerambursat a R
k
n anul k, notat a prin D
k
, k = 1, n,
- amortismentul aferent anului k (cota din mprumut care urmeaz a a se rambursa la sf arsitul anului
k), notat a prin Q
k
, k = 1, n,
- rata corespunz atoare anului k (suma de bani care se va pl ati la sfarsitul anului k), notat a prin r
k
,
k = 1, n.

Intre elementele precizate mai sus au loc, n general, c ateva relat ii, cum ar :
R
1
= s
ceea ce ne spune c a la nceput, n primul an, datoria debitorului fat a de creditor este suma mprumutata
init ial s;
59
R
k+1
= R
k
Q
k
, k = 1, n,
adic a, suma nerambursat a la nceputul anului k + 1 se obt ine din diferent a dintre suma nerambursata
la nceputul anului k si partea din mprumut rambursata la sfarsitul anului k;
D
k
= i R
k
, k = 1, n,
ceea ce nseamna c a dob anda pentru datoria r amasa nerambursata la nceputul anului k se calculeaz a
dup a formula operat iunii de dob anda simpla D = i R
k
1, deoarece datoria r amane neschimbata timp
de un an, iar i reprezint a dobanda unitar a anuala. Dupa ce a trecut perioada mprumutului, datoria
debitorului devine zero, deci
R
n+1
= 0
ceea ce nseamn a c a
R
n
= Q
n
De asemenea, n ecare an, rata se va calcula cu formula
r
k
= Q
k
+ D
k
, k = 1, n
Asa cum am precizat, aceste relat ii au loc n general.

In cazurile cand una dintre aceste relat ii nu va
avea loc, se va face precizarea respectiva.
Relat iile de mai sus nu sunt ntotdeauna suciente pentru a putea determina toate elementele ce
intervin ntr-un plan de amortizare. Ceea ce ne va ajuta n acele situat ii va principiul echilibrului
nanciar, care se exprima printr-o egalitate a datoriilor celor doua p art i (debitor si creditor) la un
acelasi moment de timp t. De exemplu, pentru t = n, acest principiu se scrie n felul urmator
s u
n
=
n

k=1
r
k
v
kn
T in and cont de toate relat iile de mai sus, la ecare amortizare se vantocmi un plan (tabel) de amortizare
care va cont ine cel put in urm atoarele coloane:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
si care va avea at atea linii c at este num arul de ani n care se face rambursarea.
Ca o particularitate a amortizarii mprumuturilor indivizibile este faptul c a aceasta poate avea loc
n mod direct sau indirect si anume:
- n cazul amortiz arilor directe, debitorul ramburseaz a direct creditorului datoria pe care o are fat a
de el;
- n cazul amortiz arilor indirecte, debitorul constituie la o tert a parte e toat a datoria pe care o are
c atre creditor, e numai o parte din ea, urmand ca la scadent a debitorul s a ridice de la tert a parte suma
constituit a pe care o va da creditorului. Cum depunerile de sume la tert a parte de c atre debitor sunt
nsot ite si de o dob anda, este evident c a prin acest procedeu debitorul poate avantajat, n sensul c a
pe seama tert ei p art i debitorul si micsoreaz a datoria fat a de creditor.
60
Amortizari directe
Modelul 1D (modelul de amortizare prin plata unica la scadent a)
Acest model este un model degenerat de amortizare, n care debitorul restituie creditorului o singur a
dat a, la scadent a, ntreaga sa datorie egal a cu S = s u
n
(operat iunea de dob anda compus a). Cu notat iile
adoptate, tabelul de amortizare se va completa n felul urm ator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s s i 0 0
2 s u s ui 0 0
... ... ... ... ...
n-1 s u
n2
s u
n2
i 0 0
n s u
n1
s u
n1
i s u
n1
s u
n
Observat ie.

In acest caz de amortizare, relat ia r
k
= Q
k
+ D
k
nu are loc pentru k = 1, n 1 si are
loc numai pentru k = n (ultimul an). De asemenea, R
k+1
= R
k
+ D
k
, k = 1, n 1, deoarece, dobanda
D
k
desi a fost calculat a, nu s-a pl atit, si deci trebuie cumulat a.
Modelul 2D (modelul de amortizare prin achitarea sumei la scadent a si plata periodica
a dobanzilor)

In acest caz tabelul de amortizare se prezint a n felul urm ator:


k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s s i 0 s i
2 s s i 0 s i
... ... ... ... ...
n-1 s s i 0 s i
n s s i s s u
Ca o particularitate a acestui model este faptul c a liniile corespunzatoare anilor k = 1, n 1 sunt identice
si asta indiferent de cat i ani intermediari sunt.
Pentru a vedea dac a tabloul este bine ntocmit, se poate scrie principiul echilibrului nanciar pen-
tru un anumit moment de timp t. De exemplu, s a consideram t = 0, momentul la care creditorul a
mprumutat debitorului suma s, si la acest moment de timp actualiz am pl at ile f acute de debitor catre
creditor si anume r
k
, k = 1, n. Egal and cele dou a valori actuale, obt inem
s =
n1

k=1
s i v
k
+ s uv
n
Efectu and calculele n membrul drept al relat iei de mai sus obt inem identitatea s = s.
Modelul 3D (modelul de amortizare prin cote constante)
Caracteristica acestui model de amortizare este faptul c a n ecare an se ramburseaza cote egale din
mprumut, nsot ite binent eles de dob anzile aferente pentru datoriile nerambursate. Aceasta nseamn a
c a sunt adev arate urmatoarele relat ii de calcul
61
Q
1
= Q
2
= ... = Q
n
Q
k
= Q =
s
n
, k = 1, n
s = nQ
Atunci, tabelul de amortizare se prezint a n felul urm ator:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 nQ nQi Q (ni + 1)Q
2 (n 1)Q (n 1)Qi Q [(n 1) i + 1]Q
... ... ... ... ...
k+1 (n k) Q (n k)Qi Q [(n k ) i + 1]Q
... ... ... ... ...
n Q Qi Q (i + 1)Q
La acest model se observ a c a at at dobanzile D
k
, k = 1, n, c at si ratele r
k
, k = 1, n, sunt termenii unei
progresii aritmetice cu primul termen D
1
= s i = nQi si respectiv r
1
= s i +Q = (ni +1)Q si cu aceeasi
rat ie Qi. De aceea, putem scrie
D
k+1
= D
k
Qi, k = 1, n
r
k+1
= r
k
Qi, k = 1, n
Prin urmare, la acest model de amortizare, rata corespunz atoare primului an este cea mai mare, celelalte
ind din ce n ce mai mici. Acest fapt poate constitui un avantaj, dar n acelasi timp si un dezavantaj
n funct ie de posibilit at ile pe care la are debitorul.
Facem precizarea c a acest model mai este cunoscut si sub denumirea de model de amortizare prin
rate descrescatoare.
Evaluand la acelasi moment t = 0 datoriile celor dou a p art i, cu alte cuvinte suma s pe de o parte si
ratele r
k
, k = 1, n pe de alt a parte, principiul echilibrului nanciar se scrie sub forma
s =
n

k=1
[s (k 1) Q] i + Q v
k
Efectu and calculele n membrul drept se va ajunge la identitatea s = s.
Modelul 4D (modelul de amortizare prin rate constante)
La acest model, debitorul plateste la sfarsitul ecarui an o aceeasi rata r
k
, k = 1, n, prin intermediul
c areia acoper a at at o parte din mprumut, cat si dob anda pentru suma nerambursata. Deoarece la
nceput suma nerambursat a este mai mare, urm and ca ea s a scad a pe m asur a ce se pl atesc cotele n
ecare an, acest fapt atrage dup a sine dob anzi diferite, cu valoare mai mare n primul an si n descrestere
n anii urm atori. Cum suma dintre dob anda si cot a formeaza rata, care n acest caz este constant a, vom
avea cote din ce n ce mai mari pentru ecare an.

Ins a datele pe care le avem nu sunt suciente pentru
a putea ntocmi planul (tabelul) de amortizare si prin urmare vom avea nevoie de o relat ie suplimentara
62
care este principiul echilibrului nanciar. La momentul t = 0 cele dou a datorii sunt suma init ial a s si
suma ratelor r actualizate. Ratele r formeaz a o anuitate constant a ntreag a posticipat a, pentru care
valoarea init iala este dat a de relat ia V (0) = IN = r
1v
n
i
. Astfel, obt inem urm atoarea relat ie pentru
rata constant a necunoscut a
s = r
1 v
n
i
de unde obt inem
r =
s i
1 v
n
Cunosc and acum suciente elemente, putem construi tabloul de amortizare
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 s = r
1v
n
i
s i = r (1 v
n
) r D
1
= r v
n
r
2 s r v
n
= r
1v
n1
i
r (1 v
n1
) r v
n1
r
... ... ... ... ...
n r
1v
i
r (1 v) r v r
Se constata c a n acest caz de amortizare, cotele corespunz atoare ec arui an sunt termenii unei progresii
geometrice cu primul termen Q
1
= r v
n
si rat ia
1
v
= u. Cotele corespunz atoare anilor k = 2, n se pot
calcula folosind urmatoarea relat ie
Q
k
= Q
1
u
k1
, k = 2, n
Se observa din tabelul de amortizare ca
R
n
= r
1 v
i
= r
1
1
1+i
i
= r
i
1+i
i
= rv
= Q
n
Amortizari indirecte
La acest tip de amortiz ari, dup a cum am mai subliniat, intervine nc a o persoan a (asa numita tert a
parte) pe l ang a creditor si debitor. Schematic, problema se prezint a n felul urmator:
(s,p,t) p
CREDITOR>DEBITOR>TERT A PARTE
<

In timp ce ntre creditor si debitor se lucreaz a cu procentul anual p, ntre debitor si tert a parte se
foloseste, de obicei, un procent p

. Dac a p = p

, acest caz ne conduce la asa-numitul sistem francez.


Dac a ns a p ,= p

, suntem condusi la sistemul american de amortizare. Se demonstreaza matematic


faptul c a daca p

> p atunci debitorul iese n avantaj fat a de creditor, pe seama tert ei part i. Atat ntre
creditor si debitor pe de o parte, cat si ntre debitor si tert a parte pe de alt a parte, va avea loc cate
63
o amortizare direct a efectuata dup a unul dintre modelele de amortizare direct a prezentate mai sus. Se
pot imagina diverse combinat ii. Dintre acestea, prezent am n cele ce urmeaz a cateva.
Modelul 1I (modelul de amortizare prin plata periodica a dobanzilor catre creditor si
constituirea sumei mprumutate la tert a parte prin plat i periodice constante)
Acest model de amortizare indirect a este constituit din dou a modele de amortizare directa, dup a
cum urmeaza
CREDITOR
2D
DEBITOR
4D
TERT A PARTE
Corespunz ator modelului de amortizare direct a 2D, debitorul va pl ati anual creditorului dobanzile (cal-
culate cu procentul p), urm and sa restituie suma mprumutata s la scadent a.

In paralel, debitorul va
constitui aceast a sum a s la tert a parte (folosind procentul p

) prin pl at i periodice constante (conform


modelului de amortizare directa 4D). Dac a n nal suma s va constituit a la tert a parte atunci, la mo-
mentul t = 0, aceast a sum a va s

= s v
n
(pentru a aa datoria la momentul t = 0 fat a de tert a parte,
se actualizeaz a suma s prin intermediul procentului p

). Rata constant a pe care o va pl ati debitorul


tert ei p art i n ecare an se va calcula dupa formula
r

=
s

1 v
n
sau
r

=
s v
n
i

1 v
n
Modelul 2I (modelul de amortizare printr-o unica plata catre creditor si constituirea
ntregii sume datorate la tert a parte prin plat i periodice constante)
Aceste model de amortizare indirect a este constituit din dou a modele de amortizare direct a, dup a
cum urmeaza
CREDITOR
1D
DEBITOR
4D
TERT A PARTE
Corespunz ator modelului de amortizare direct a 1D, debitorul nu va plati nimic creditorului dec at n
ultimul an, la scadent a, c and va napoia ntreaga datorie (calculata cu procentul p), si anume suma
S = s u
n
.

In paralel, debitorul va constitui aceasta sum a S la tert a parte (folosind procentul p

) prin
pl at i periodice constante (conform modelului de amortizare directa 4D). Daca n nal suma S va
constituit a la tert a parte, atunci la nceput (la momentul t = 0) aceast a sum a va S

= S v
n
= s u
n
v
n
(pentru a aa datoria la momentul t = 0 fat a de tert a parte, se actualizeaz a suma S prin intermediul
procentului p

). Atunci rata constanta pe care o va pl ati debitorul tert ei part i n ecare an se va calcula
dup a formula
64
r

=
S

1 v
n
sau
r

=
s u
n
v
n
i

1 v
n
Bibliograe
1. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni nanciare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. O persoan a achizit ioneaz a un bun n valoare de 1 000 u.m., plata acestui bun urm and
a se efectua n rate egale pe timp de doi ani. Se cunoaste procentul anual p = 10% si se consider a c a
dob anda unitara corespunz atoare unei subperioade nu este proport ional a cu dob anda unitara anual a
(suntemn cazul operat iei de doband a compusa). Sa se calculeze care este valoarea unei rate dac a plata
are loc:
a) la sf arsitul ecarui an;
b) la nceputul ecarui an;
c) la sf arsitul ecarei luni;
d) la nceputul ecarei luni;
e) la sf arsitul ecarui trimestru;
f) la nceputul ec arui trimestru;
Care este valoarea acumulat a a ratelor la sf arsitul celor doi ani, n ecare caz n parte?
Rezolvare. Fiind vorba despre o plata n rate, avem, de fapt, pentru ecare caz n parte c ate o
anuitate, dup a cum urmeaz a:
a) anuitate constant a ntreag a posticipat a;
b) anuitate constant a ntreag a anticipata;
c) si e) anuitate constant a fract ionat a posticipat a;
d) si f) anuitate constanta fract ionat a anticipat a.
Pentru ecare caz n parte, pret ul bunului achizit ionat (1 000 u.m.) reprezint a valoarea init ial a a
anuit at ii (V (0) = IN), iar valoarea acumulata a ratelor la sf arsitul celor doi ani reprezint a valoarea
nal a a anuitat ii (V (n) = V (2) = FIN). Prin urmare, rata constant a se va gasi, de ecare dat a, din
formula valorii init iale a anuit at ii respective.
a)

In acest caz avem n = 2 si
V (t) = r
1 v
n
i
u
t
V (0) = r
1 v
n
i
V (n) = r
u
n
1
i
p = 10%; i = 0, 1; u = 1, 1; v = 0, (90)
de unde, nlocuind elementele cunoscute, obt inem
10
3
= r
1 (0, (09))
2
0, 1
65
care este o ecuat ie de gradul nt ai n necunoscuta r. Solut ia acestei ecuat ii se exprim a astfel
r =
0, 1 10
3
1 (0, (90))
2
de unde rata constant a ce se va pl ati la sf arsitul ecarui an este
r = 576, 19 u.m.

In acest caz, valoarea nal a a anuit at ii este


V (2) = r
u
2
1
i
= 576, 19
(1, 1)
2
1
0, 1
= 1 210 (u.m.)
b) Daca plata ratelor constante se va face la nceputul ecarui an, suntem condusi la urm atoarele
valori ale anuit at ii constante ntregi anticipate
V (t) = r
1 v
n
i
u
t+1
V (0) = r
1 v
n
i
u
V (n) = r
u
n
1
i
u
p = 10%; i = 0, 1; u = 1, 1; v = 0, (90)

Inlocuind elementele cunoscute n valoarea init ial a a anuit at ii, obt inem rata n acest caz:
10
3
= r 1, 1
1 (0, (90))
2
0, 1
r =
0, 1 10
3
1, 1
_
1 (0, (90))
2
_
r = 523, 81 u.m.
Valoarea nal a a anuitat ii este
V (2) = r
u
2
1
i
u =
= 523, 81 1, 1
(1, 1)
2
1
0, 1
=
= 1 210 u.m.
66
c)

In acest caz, persoana va pl ati lunar, la sf arsitul ecarei luni, timp de doi ani aceeasi suma de bani
(rat a). Fiind vorba de lun a, m = 12 (num arul subperioadelor n care se mparte anul). Suntem n cazul
unei anuit at i constante fract ionate si posticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de timp t este
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
tm
m
V
m
(0) = r
m

1 v
nm
m
i
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
1
i
m
nm = 24, i
12
=
12

1 + i 1 = 0, 0079,
u
12
= 1, 0079, v
12
= 0, 9920

Inlocuind datele cunoscute, obt inem


10
3
= r
12

1 (0, 9920)
24
0, 0079
r
12
=
0, 0079 10
3
1 (0, 9920)
24
r
12
= 45, 95 u.m.
Valoarea nal a este
V
12
(24) = r
12

u
24
12
1
i
12
=
= 45, 95
(1, 0079)
24
1
0, 0079
=
= 1 210 u.m.
d)

In acest caz, persoana va pl ati lunar, la nceputul ec arei luni, timp de doi ani o aceeasi suma de
bani (rata). Fiind vorba de luna, m = 12 (num arul subperioadelor n care se mparte anul). Suntem n
cazul unei anuitat i constante, fract ionate si anticipate, iar valoarea ei la un anumit moment de timp t
este
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
V
m
(0) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
1
i
m
u
m
nm = 24, i
12
=
12

1 + i 1 = 0, 0079,
u
12
= 1, 0079, v
12
= 0, 9920
67

Inlocuind datele cunoscute, obt inem


10
3
= r
12
1, 0079
1 (0, 9920)
24
0, 0079
r
12
=
0, 0079 10
3
1, 0079
_
1 (0, 9920)
24
_
r
12
= 45, 58 u.m.
Valoarea nal a este
V
12
(24) = r
12

u
24
12
1
i
12
u
12
=
= 45, 58 1, 0079
(1, 0079)
24
1
0, 0079
=
= 1 210 u.m.
e)

In acest caz, persoana va pl ati trimestrial, la sfarsitul ec arui trimestru, timp de doi ani o aceeasi
sum a de bani (rat a). Fiind vorba de trimestru, m = 4 (numarul subperioadelor n care se mparte anul).
Suntem n cazul unei anuit at i constante fract ionate si posticipate, iar valoarea ei la un anumit moment
de timp t este
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
tm
m
V
m
(0) = r
m

1 v
nm
m
i
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
1
i
m
nm = 8, i
4
=
4

1 + i 1 = 0, 0241,
u
4
= 1, 0241, v
4
= 0, 9764

Inlocuind datele cunoscute, obt inem


10
3
= r
4

1 (0, 9764)
8
0, 0241
r
4
=
0, 0241 10
3
1 (0, 9764)
8
r
4
= 138, 94 u.m.
Valoarea nal a este
68
V
4
(8) = r
4

u
8
4
1
i
4
=
= 138, 94
(1, 0241)
8
1
0, 0241
=
= 1 210 u.m.
f)

In acest caz, persoana va pl ati trimestrial, la nceputul ec arui trimestru, timp de doi ani o aceeasi
sum a de bani (rat a). Fiind vorba de trimestru, m = 4 (numarul subperioadelor n care se mparte anul).
Suntem n cazul unei anuitat i constante fract ionate si anticipate, iar valoarea ei la un anumit moment
de timp t este
V
m
(t) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
(t+1)m
m
V
m
(0) = r
m

1 v
nm
m
i
m
u
m
V
m
(nm) = r
m

u
nm
m
1
i
m
u
m
nm = 8, i
4
=
4

1 + i 1 = 0, 0241,
u
4
= 1, 0241, v
4
= 0, 9764

Inlocuind datele cunoscute, obt inem


10
3
= r
4
1, 0241
1 (0, 9764)
8
0, 0241
r
4
=
0, 0241 10
3
1, 0241
_
1 (0, 9764)
8
_
r
4
= 135, 67 u.m.
Valoarea nal a este
V
4
(8) = r
4

u
8
4
1
i
4
u
4
=
= 135, 67 1, 0241
(1, 00241)
8
1
0, 0241
=
= 1 210 u.m.
Problema 2. O persoan a mprumut a suma de 500 u.m., negociind scadent a mprumutului la 6 ani
si dob anda anual a la valoarea de 25%. De asemenea, la momentul efectuarii mprumutului se stabileste
c a ntreaga datorie (suma mprumutat a si dob anda aferenta) se va pl ati la scadent a. Sa se ntocmeasc a
planul de amortizare corespunzator ramburs arii acestui mprumut.
69
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare direct a 1D. Se cunosc urm atoarele date:
s = 500, n = 6, p = 12%
de unde obt inem, pentru factorul de actualizare u valoarea 1, 12. La momentul scadent ei (sf arsitul celui
de-al patrulea an) se va rambursa suma S = s u
n
= 986, 91 u.m.; la sfarsitul celorlalt i ani nu se pl ateste
nimic. Tabloul de amortizare se prezinta dupa cum urmeaza
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 0 0
2 560 67.2 0 0
3 627.2 75.26 0 0
4 702.46 84.3 0 0
5 786.76 94.41 0 0
6 881.17 105.74 881.17 986.91

Problema 3. Se consider a acelasi mprumut de 500 u.m. (ca si la Problema 2), rambursabil pe
timp de 6 ani cu dob anda anual a 12%. De aceasta dat a, la sfarsitul ec arui an, vor platite dob anzile
aferente, iar suma mprumutat a se va restitui la scadent a. S a se prezinte tabloul de amortizare.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare direct a 2D. Tabloul de amortizare urmatorul:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 0 60
2 500 60 0 60
3 500 60 0 60
4 500 60 0 60
5 500 60 0 60
6 500 60 500 560

Problema 4. O persoan a mprumuta de la o banc a suma de 500 u.m., pe timp de 6 ani, cu dob anda
anual a 12%, urm and ca la sf arsitul ecarui an sa se ramburseze aceeasi cot a din mprumut, la care se
adaug a dob anda aferent a acelei perioade. Sa se ntocmeasc a tabloul de amortizare corespunzator acestui
mprumut.
Rezolvare. Este vorba de modelul de amortizare direct a 3D pentru care cota corespunz atoare ec arui
an este aceeasi si anume
Q
k
= Q =
s
n
, k = 1, n

In acest caz avem:


s = 500, n = 6, p = 12%
si atunci obt inem
70
i = 0, 12, u = 1, 12
Q
k
= Q = 83, (3), k = 1, 6
Tabloul de amortizare este:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 83.33 143.33
2 416.67 50 83.33 133.33
3 333.33 40 83.33 123.33
4 250 30 83.33 113.33
5 166.67 20 83.33 103.33
6 83.33 10 83.33 93.33

Problema 5. S a se ntocmeasc a planul de amortizare pentru un mprumut de 500 u.m., pe timp de


6 ani, cu dobanda anuala de 12%, dac a rambursarea are loc prin plat i periodice constante (la sf arsitul
ec arui an).
Rezolvare. Pl at ile periodice constante care vor avea loc sunt, de fapt, rate constante, deci este vorba
de modelul de amortizare directa 4D. Datele problemei sunt:
s = 500, n = 6, p = 12%
Rata constant a se calculeaz a consider and ca suma mprumutat a s este valoarea init ial a a unei anuitat i
constante, ntregi, posticipate cu ratele constante r. Atunci are loc urm atoarea relat ie:
s = r
1 v
n
i
de unde rezulta formula de calcul pentru rata constanta si anume:
r =
s i
1 v
n
Prin urmare, la sf arsitul ec arui an se va rambursa rata constant a r cu care se acoper a atat o parte din
mprumut, cat si dob anda pentru suma nerambursat a corespunzatoare ec arui an.

In acest caz avem:
r =
500 0, 12
1
_
1
1,12
_
6
r = 121, 61 (u.m.)
Tabloul de amortizare este urmatorul:
71
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 500 60 61.61 121.61
2 438.39 52.61 69.01 121.61
3 369.38 44.33 77.29 121.61
4 292.09 35.05 86.56 121.61
5 205.53 24.66 96.95 121.61
6 108.58 13.03 108.58 121.61

Problema 6. O persoan a (creditorul) mprumut a de la o banc a suma de 2 500 u.m., pe timp de 5


ani, cu dob anda anuala 11%. Persoana n cauz a (debitorul) urmeaza s a restituie creditorului dobanzile
la sfarsitul ec arui an, iar suma necesar a restituirii sumei mprumutate o va constitui la o alt a banc a
(tert a parte) prin pl at i periodice constante pe timp de 5 ani, cu dobanda anuala 12%. S a se ntocmeasc a
planurile de amortizare pentru rambursarea acestui mprumut.
Rezolvare.

Intre debitor si creditor va avea loc o amortizare directa de tipul 2D, cu procentul p, iar
ntre debitor si tert a parte, o amortizare direct a de tipul 4D, cu procentul p

, ceea ce nseamn a c a este


vorba, de fapt de o amortizare indirecta dup a modelul 1I. Se cunosc:
s = 2 500, n = 5, p = 11%, p

= 12%
La scadent a, debitorul trebuie s a aiba constituit a la tert a parte suma s care, actualizata la momentul
contract arii mprumutului, cu procentul corespunz ator tert ei p art i, p

, este
s

= s v
n
s

= 1418, 57 (u.m.)
Aceast a sum a este valoarea init iala a unei anuitat i constante ntregi posticipate cu rata constant a r

.
Deci, putem scrie
s v
n
= r

1 v
n
i

Astfel, rata constanta r

ce va trebui platit a la sf arsitul ecarui an tert ei part i este data de relat ia


r

=
s v
n
i

1 v
n
r

=
2 500
_
1
1,12
_
5
0, 12
1
_
1
1,12
_
5
r

= 393, 52 (u.m.)
Tabloul de amortizare debitor-creditor (2D) este urmatorul
72
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2500 275 0 275
2 2500 275 0 275
3 2500 275 0 275
4 2500 275 0 275
5 2500 275 2500 2775
Tabloul de amortizare debitor-tert a parte (4D) este:
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 1418.57 170.23 223.3 393.52
2 1195.27 143.43 250.09 393.52
3 945.18 113.42 280.1 393.52
4 665.08 79.81 313.72 393.52
5 351.36 42.16 351.36 393.52
Se observa c a sumele depuse la tert a parte, vor deveni la scadent a:
r

_
u
3
+ u
2
+ u

+ 1
_
= 393, 52 (1, 4049 + 1, 2544 + 1, 12 + 1) =
= 1 880, 75 (u.m.)
Problema 7. S a se ntocmeasc a planul de amortizare a unui mprumut n valoare de 2 500 u.m.,
rambursabil pe timp de 5 ani, cu dobanda anual a 11%, prin achitarea la scadent a a ntregii datorii c atre
creditor si constituirea sumei datorate la o tert a parte cu dob anda anual a 12%, prin pl at i periodice
constante.
Rezolvare. Se cunosc
s = 2 500, n = 5, p = 11%, p

= 12%

Intre debitor si creditor procentul este p, iar modelul de amortizare direct a este 1D; ntre debitor si
tert a parte procentul este p

, iar modelul de amortizare direct a este 4D.



In concluzie, este vorba de o
amortizare indirect a dup a modelul 2I.
Tabloul de amortizare debitor-creditor (1D) este
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2500 275 0 0
2 2775 305.25 0 0
3 3080.25 338.83 0 0
4 3419.08 376.1 0 0
5 3795.18 417.47 3795.18 4212.65
La scadent a, debitorul trebuie s a aiba constituita la tert a parte suma s u
n
care este datoria pe care o
are fat a de creditor si care, actualizata la momentul init ial (n raport cu procentul p

) este s u
n
v
n
. Deci,
73
la momentul init ial, datoria debitorului fat a de tert a parte este s u
n
v
n
, sum a care reprezinta valoarea
init ial a a unei anuit at i constante, ntregi, posticipate, cu rata constanta r

. Are loc urm atoarea relat ie:


s u
n
v
n
= r

1 v
n
i

s u
n
v
n
= 2 390, 37 u.m.
de unde obt inem formula de calcul pentru rata r

si anume
r

=
s u
n
v
n
i

1 v
n
r

=
2 500 (1, 11)
5

_
1
1,12
_
5
0, 12
1
_
1
1,12
_
5
r

= 663, 11 (u.m.)
Tabloul de amortizare debitor-tert a parte (4D) este
k R
k
D
k
Q
k
r
k
1 2390.37 286.84 376.27 663.11
2 2014.1 241.69 421.42 663.11
3 1592.68 191.12 471.99 663.11
4 1120.69 134.48 528.63 663.11
5 592.06 71.05 592.06 663.11

Teme de control
Probleme propuse
Problema 1. O persoana doreste sa cumpere un autoturism n valoare de 5100 u.m., achitand un
avans de 20% din pret si urm and ca restul sumei de bani sa o achite prin pl at i periodice constante pe
timp de 5 ani. Se cunoaste procentul anual p = 10% si se consider a ca dob anda unitar a corespunz atoare
unei subperioade nu este proport ional a cu dob anda unitar a anual a (suntemn cazul operat iei de doband a
compus a). S a se calculeze care este valoarea unei rate dac a plata are loc:
a) la sf arsitul ecarui an;
b) la nceputul ecarui an;
c) la sf arsitul ecarei luni;
d) la nceputul ecarei luni;
e) la sf arsitul ecarui trimestru;
f) la nceputul ec arui trimestru;
Care este valoarea acumulat a a ratelor la sf arsitul celor 5 ani, n ecare caz n parte.
R: a) r = 1076, 29 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
b) r = 978, 45 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
c) r
12
= 85, 83 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
74
d) r
12
= 85, 15 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
e) r
4
= 259, 53 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
f) r
4
= 253, 42 u.m., V (5) = 6570, 88 u.m.
Problema 2. O persoan a mprumut a suma de 6 000 u.m., pe timp de 4 ani cu un procent anual
de 9%. La momentul efectuarii mprumutului se stabileste c a ntreaga datorie (suma mprumutat a si
dob anda aferenta) se va rambursa la scadent a. Sa se ntocmeasc a tabloul de amortizare corespunz ator
acestui mprumut.
R: Este vorba de modelul de rambursare 1D, r
k
= 0 pentru k = 1, 3, iar r
4
= 8469, 49 u.m.
Problema 3. Se considera un mprumut de 4 500 u.m., rambursabil pe timp de 5 ani cu un procent
anual de 11%. La sf arsitul ec arui an, vor pl atite dobanzile aferente, iar suma mprumutat a se va
restitui la scadent a. S a se construiasca tabloul de amortizare.
R: Este vorba de modelul de rambursare 2D, D
k
= 495 u.m., unde k = 1, 5.
Problema 4. O persoan a mprumuta de la o banc a suma de 20 000 u.m., n vederea achizit ion arii
unei locuint e, pe timp de 10 ani, cu un procent anual de 10%, urm and ca la sf arsitul ec arui an s a
se ramburseze aceeasi cota din mprumut, la care se adaug a dobanda aferenta acelei perioade. Sa se
ntocmeasc a tabloul de amortizare corespunzator acestui mprumut.
R: Este vorba de modelul de rambursare 3D, Q
k
= 2 000 u.m., k = 1, 10.
Problema 5. S a se ntocmeasc a planul de amortizare pentru un mprumut n valoare de 2 500 u.m.,
pe timp de 6 ani, cu un procent anual de 11%, dac a rambursarea are loc prin pl at i periodice constante
(la sfarsitul ec arui an).
R: Este vorba de modelul de rambursare 4D, r
k
= 316, 98 u.m., k = 1, 6.
Problema 6. O persoan a mprumut a de la o alta persoana suma de 7 500 u.m., pe timp de 5 ani,
cu un procent anual de 12%. Debitorul urmeaz a s a restituie Creditorului dobanzile la sfarsitul ec arui
an, iar suma necesara restituirii sumei mprumutate o va constitui la o banca (Tert a parte) prin plat i
periodice constante pe timp de 5 ani, cu dobanda anual a 15%. S a sentocmeasc a tablourile de amortizare.
R: Este vorba de modelul de rambursare 1I, D
k
= 900 u.m., unde k = 1, 5, iar R

1
= 3 728, 83 u.m.,
r
k
= 1 112, 37 u.m., k = 1, 5,
Problema 7. S a se ntocmeasc a planul de amortizare pentru unmprumut n valoare de 12 000 u.m.,
rambursabil pe timp de 10 ani, cu un procent anual de 12%, prin achitarea la scadent a a ntregii datorii
c atre Creditor si constituirea sumei datorate la o Tert a parte cu dob anda anuala 9%, prin plat i periodice
constante.
R: Este vorba de modelul de rambursare 2I, r
10
= 37 270, 18 u.m., R

1
= 11 004, 53 u.m., r
k
= 2453, 13
u.m., k = 1, 10.
75
Capitolul 3
MODULUL III. MATEMATICI
ACTUARIALE
Obiective
Familiarizarea cu tehnicile si metodele utilizate in cadrul matematicilor actuariale
Denirea notiunilor de plata viagera unica, anuitati viagere, plati in caz de deces, asigurari de
persoane si bunuri
Concepte de baza
Functii biometrice (probabilitati de viata si de deces, functia de supravietuire, viata medie, tabele
de mortalitate)
Plati viagere (plata viagera unica, anuitati viagere)
Plati in caz de deces (plata unica in caz de deces, anuitati de deces)
Asigurari de persoane. Rezerva matematica.
Asigurari de bunuri
Rezultate asteptate
In urma parcurgerii acestui modul se asteapta ca studentii sa cunoasca si sa opereze cu notiunile
introduse, sa e in stare sa le aplice la problemele concrete.
Sinteza
3.1 UNITATEA 1. Funct ii biometrice
1.1. Introducere
Not iunea de asigurare de persoane vizeaza modurile n care se poate face o plata, nu n mod cert
ci numai probabil, daca se realizeaza anumite evenimente ce privesc viat a sau decesul unei persoane
asigurate. Studiul acestor fenomene de viat a si de deces poate realizat datorit a unor caracteristici ce
76
li se pot atribui. Cea mai important a caracteristic a este mortalitatea. Intensitatea mortalitat ii este data
de anumit i coecient i numerici. Acestia pot lua mai multe valori, variat ia ecaruia prezent and un aspect
funct ional n sensul c a n general variabila independent a este varsta, iar funct ia (variabila dependent a)
este mortalitatea.
1.2. Probabilitat ile de viat a si de deces
Se considera o colectivitate n care tot i indivizii au aceeasi v arst a - x ani. Se poate pune ntrebare:
care este probabilitatea ca o persoan an varst a de x ani sa en viat a la varsta de y ani, y x. R aspunsul
este exprimat prin probabilitatea de viat a, notat a prin simbolul p (x, y). Probabilitatea evenimentului
contrar, ca persoana n varst a de x ani s a nu e n viat a la y ani, este probabilitatea de deces pe care
o vom nota cu simbolul q (x, y).

Intre cele dou a notat ii are loc relat ia corespunz atoare probabilitat ilor
unor evenimente contrare
p (x, y) + q (x, y) = 1
Cazuri particulare:
1) Dac a y = x + 1 vom scrie p (x, y) = p(x, x + 1) = p
x
care este probabilitatea ca persoana n
v arsta de x ani sa e n viat a peste 1 an, respectiv q (x, y) = q(x, x + 1) = q
x
, care este probabilitatea
ca persoana n varst a de x ani sa nu mai e n viat a peste 1 an. Evident, avem: p
x
+ q
x
= 1.
2) Daca y = x + n vom scrie p (x, y) = p(x, x + n) =
n
p
x
care este probabilitatea ca persoana n
v arsta de x ani s a e n viat a peste n an, respectiv q (x, y) = q(x, x + n) =
n
q
x
care este probabilitatea
ca persoana n varst a de x ani sa nu mai e n viat a peste n an. Evident, avem:
n
p
x
+
n
q
x
= 1.
Observat ie: Probabilit at ile de viat a si de deces se determin a pe cale experimentala studiind o mare
colectivitate de persoane care traiesc n aceleasi condit ii. Cu aceste probabilitat i se ntocmesc tabele.
1.3. Funct ia de supraviet uire
Una dintre cela mai importante caracteristici ce se reg asesc n teoria asigur arilor este funct ia de
supraviet uire.
Consider am o colectivitate de persoane, toate avand aceeasi v arsta de a ani si notam cu l
a
volumul
colectivit at ii (num arul de persoane ce formeaz a respectiva colectivitate).
Denit ie. Se numeste funct ie de supraviet uire l
x
num arul mediu de persoane din cele l
a
care vor
n viat a la varsta de x ani (a x).
Observat ie. Funct ia de supraviet uire depinde deci de v arsta persoanei asigurate si se deneste ca
valoarea medie a numarului de persoane care ajung la varsta de x ani dintr-un num ar de l
a
persoane
n v arst a de a ani
Pentru a exprima valoarea funct iei l
x
vom construi o variabila aleatoare Z pentru care M(Z) = l
x
.
Not am cu z num arul persoanelor n viat a la x ani si cu p (a, x) probabilitatea ca o persoan a n v arsta
de a ani s a e n viat a la v arsta de x ani. Persoanele din colectivitate traiesc n aceeasi zon a, n aceleasi
condit ii si astfel putem aprecia ca distribut ia variabilei aleatoare Z este o distribut ie binomiala (dac a
experient a se repet a de mai multe ori n aceleasi condit ii, deci dac a probabilitatea de a se realiza un
eveniment nu se modica la diverse repet ari ale experient ei, atunci distribut ia binomiala este cea care
trebuie realizata, iar pentru variabila aleatoare, Z, p(a, x) are aceeasi valoare pentru orice persoana din
colectivitate).
Facem precizarea c a distribut ia binomiala, n general, are forma:
77
X :
_
x
C
x
n
p
x
q
nx
_
x=0,n
pentru care valoarea medie este: M(X) = np, iar dispersia este D
2
(X) = npq.

In cazul nostru, variabila este notat a cu Z, valorile variabilei sunt z, n = l


a
, p = p(a, x), q =
q(a, x).Astfel obt inem
Z :
_
z
C
z
la
(p (a, x))
z
(q (a, x))
laz
_
z=0,la
Conform formulei de mai sus pentru media distribut iei binomiale, obt inem
M(Z) = l
x
= p (a, x) l
a
de unde rezulta imediat
p (a, x) =
l
x
l
a

Consider am n cele ce urmeaz a a x y. Extinz and rezultatele, putem spune c a evenimentul ca o


persoan a n v arsta de a ani s a e n viat a la varsta de y ani este dat de intersect ia a doua evenimente
dependente si anume: primul, ca persoana n varst a de a ani s a e n viat a la x ani si al doilea, ca
persoana n v arst a de a ani (si care a ajuns la v arsta de x ani) s a e n viat a si la y ani. Respect and
formula pentru probabilitatea intersect iei a doua evenimente dependente se poate scrie:
p (a, y) = p (a, x) p (x, y)
unde p(x, y) este de fapt o probabilitate condit ionata. Din aceasta relat ie, se obt ine
p (x, y) =
p (a, y)
p (a, x)
adic a obt inem exprimarea probabilit at ii de viat a cu ajutorul funct iei de supraviet uire
p (x, y) =
l
y
l
x
dac a s-a f acut simplicarea cu l
a
.
1.4. Viat a medie
A treia funct ie biometrica important a este viat a medie. Pentru a o deni consider am o persoan a
n varst a de x ani. Trebuie evident iat n cele ce urmeaza num arul de ani c at i mai are de trait aceast a
persoan a. Pentru simplicarea calculelor, admitem urmatoarea ipoteza simplicatoare: persoana, oricare
ar ea, decedeaz a la jum atatea unui an, deci admitem ca o persoana de o anumit a v arsta de x ani mai
are de tr ait un numar ntreg de ani si jumatate.
Not am cu Z variabila aleatoare ce reprezint a numarul de ani si jum atate c at i mai are de tr ait o
persoan a n v arst a de x ani.
Z :
_
n +
1
2
n/n+1
q
x
_
n=0,1,...
78
unde
n/n+1
q
x
este probabilitatea ca persoana s a decedeze ntre x + n si x + n + 1 ani (la jumatatea
anului), adic a
n/n+1
q
x
= p (x, x + n) q
x+n
=
l
x+n
l
x

_
1
l
x+n+1
l
x+n
_
=
l
x+n
l
x+n+1
l
x
Denit ie. Viat a medie, notat a cu simbolul e
x
, se deneste ca valoarea medie a num arului de ani
c at i mai are de trait o persoan a n v arsta de x ani.
Prin urmare, e
x
= M (Z) si are valoarea
e
x
=

n0
_
n +
1
2
_

l
x+n
l
x+n+1
l
x
sau, dezvolt and suma, obt inem expresia
e
x
=
1
2
+
1
l
x

n1
l
x+n
.
Observat ie: Lipsa indicelui superior la semnul sumei semnica faptul ca nsumarea este limitat a
numai la acei indici ai elementelor constitutive pentru care v arsta x + n nu dep aseste limita de v arsta
(practic 100 ani).
1.5. Tabele de mortalitate
Pentru a dispune de valorile funct iilor utilizate, n teoria asigur arilor de persoane, se ntocmesc
tabele de mortalitate fundamentate pe date statistice si pe ajustarea acestor date prin diferite metode
de calcul. De regula, tabelele cont in urm atoarele valori: x - num arul de ani, l
x
- funct ia de supraviet uire,
d
x
- num arul persoanelor decedate ntre v arsta de x si x + 1 ani, p
x
- probabilitatea de viat a, q
x
- probabilitatea de deces, e
x
- viat a medie. De asemenea, tabelele cont in si o serie de ,,numere de
comutat ie la care vom face referire n cele ce urmeaza.
Toate numerele utilizate n teoria asigur arilor de persoane se pot deduce prin calcul, pornind, de
exemplu, de la numerele l
x
.
1.6. Arborescent a viagera si de deces
Pentru ilustrarea momentelor n care se efectueaza diferite categorii de plat i, vom construi o
arborescent a (un graf simplicat) ce evident iaza fenomenul de viat a, respectiv de deces. Varfurile
arborescent ei simbolizeaza anii, iar arcele arat a faptul ca persoana ram ane n viat a de la un an la
altul (arcele superioare) sau ca decedeaz a n anul respectiv (acul inferior).
Vom exemplica arborescent a viagera si de deces pentru urmatoarea situat ie: persoana n varst a de
x ani va n viat a la v arsta de x+n ani si nu va n viat a la v arsta de x+n+1 ani. Astfel vom putea
calcula probabilitatea
n/n+1
q
x
, folosita la determinarea viet ii medii. Asadar, avem:
p
x
p
x+n1
[

[
...
[

x x + 1
...
x + n 1 x + n x + n + 1
[

q
xn
Pe arcele superioare s-au nscris probabilit at ile p
x
, ..., p
x+n1
, iar pe arcul inferior probabilitatea
q
x+n.
Deci, evenimentul ca persoana n v arst a de x ani sa e n viat a la x + n ani are probabilitatea
79
p
x
p
x+1
... p
x+n2
p
x+n1
=
l
x+1
l
x

l
x+2
l
x+1
...
l
x+n1
l
x+n2

l
x+n
l
x+n1
=
l
x+n
l
x
= p (x, x + n) =
n
p
x
Atunci, evenimentul ca persoana n v arst a de x ani s a decedeze ntre x + n si x + n + 1 ani are
probabilitatea
n
p
x
q
x+n
=
l
x+n
l
x

_
1
l
x+n+1
l
x+n
_
=
l
x+n
l
x+n+1
l
x
=
n/n+1
q
x
Observat ie. Dac a ntr-o arborescent a viager a si de deces pot exista mai multe arce superioare,
ecare simboliz and c a persoana este n viat a ntre cei doi ani consecutivi, exist a un singur arc inferior
si anume cel care corespunde anului n care are loc decesul.
Exemplu. S a se construiasc a arborescent a viager a si de deces n cazul x = 49 si n = 2. S a se explice
semnicat iile probabilit at ilor p
49
, p
50
,
2
p
49
si q
51
.
Rezolvare: V arfurile arborescent ei sunt reprezentate de 49, 50, 51 si 52 si cu ajutorul arcelor vom
calcula probabilit at ile ment ionate. Vom avea urm atoarea arborescent a:
p
49
p
50
[

49 50 51 52
[

q
51
Astfel, probabilitat ile cerute vor avea urm atoarele semnicat ii:
p
49
- este probabilitatea ca persoana n varst a de 49 ani sa e n viat a peste un an, deci la 50 ani;
p
50
- este probabilitatea ca persoana n varst a de 50 ani sa e n viat a la 51 ani;
q
51
- este probabilitatea ca persoana n varst a de 51 ani s a nu e n viat a peste un an, la 52 ani;

2
p
49
- este probabilitatea ca persoana n v arsta de 49 ani s a e n viat a peste doi an, deci la 51 ani.
Vom calcula aceste probabilit at i cu ajutorul valorilor funct iei de supraviet uire luate din tabelele de
mortalitate, obt in and:
p
49
=
l
50
l
49
=
81077
81603
= 0, 9935541,
p
50
=
l
51
l
50
=
80501
81077
= 0, 9928956,
q
51
= 1 p
51
= 1
l
52
l
51
= 1
79867
80501
= 0, 0078757

In cazul probabilitat ii evenimentului ca persoana n varst a de 49 ani sa e n viat a peste 2 ani, adic a
la 51 ani, se poate utiliza relat ia
80
2
p
49
= p
49
p
50
= 0, 9935541 0, 9928956 = 0, 9864954
sau relat ia
2
p
49
=
l
51
l
49
=
80501
81603
= 0, 9864955
3.2 UNITATEA 2. Plat i viagere
2.1. Generalitat i
Asa cum am mai precizat, n cadrul asigur arilor de persoane, pl at ile efectuate de cele doua p art i
au un caracter aleator.

In ceea ce l priveste pe asigurat, plata are loc doar dac a este n viat a la
momentul efectuarii pl at ii, iar asiguratorul va efectua operat iunea doar daca se realizeaza evenimentul
stabilit prin contractul de asigurare. Plata se considera ca ind o variabila aleatoare cu distribut ie
stabilit a. Pentru ca ntre obligat iile p art ilor contractante s a se realizeze principiul echilibrului nanciar,
se impune egalitatea valorilor medii actuale ale celor dou a variabile aleatoare: plata efectuat a de catre
asigurator si plata efectuat a de c atre asigurat, ambele actualizate.

In practica, valoarea medie actuala a
pl at ii (plat ilor) efectuate de c atre asigurat se numeste prim a de asigurare si poate unic a sau periodica,
iar valoarea medie actual a a plat ii (pl at ilor) efectuate de c atre asigurator se numeste sum a asigurata
si poate , de asemenea, unic a sau periodic a. Primele, rezultate din compararea obligat iilor celor dou a
part i n momentul semn arii contractului de asigurare, se numesc prime matematice (nete), la acestea
put andu-se ad auga, ns a, unele plusuri ca urmare a unor cheltuieli de administrare.
Dac a not am cu Z
1
, Z
2
, ..., Z
n
variabilele aleatoare corespunzatoare pl at ilor efectuate n cazul mai
multor asigur ari si cu Z variabila sum a a acestor variabile, avem egalitatea:
Z = Z
1
+ Z
2
+ ... + Z
n
Pentru valorile medii avem relat ia
M (Z) = M (Z
1
) + M (Z
2
) + ... + M (Z
n
)
Not and cu P - prima, obt inem urm atoarele relat ii
P = M (Z) , P
1
= M (Z
1
) , ..., P
n
= M (Z
n
)
Astfel, putem scrie egalitatea
P = P
1
+ P
2
+ ... + P
n
ce exprima principiul cumul arii contractelor.
2.2. Tipuri de plat i viagere
Denit ie. Plata viager a reprezint a acel tip de plat a care se efectueaza de (sau c atre) o persoana
at at timp c at ea este n viat a la momentul efectu arii pl at ii.
Plata viagera unica
Vom ilustra aceast a plat a prin formularea unei probleme.
81
Consider am o persoan a n varst a de x ani careia urmeaz a s a i se pl ateasca peste n ani o unitate
monetar a, dac a va n viat a atunci. Daca persoana nu va n viat a la x+n ani, atunci nu se va efectua
nici o plata. Ne propunem s a a am care este valoarea medie actuala a acestei plat i, acum, c and persoana
este n v arsta de x ani.
Not and cu Z variabila aleatoare care reprezint a plata efectuat a, ea va avea urm atoarea distribut ie
Z :
_
v
n
0
n
p
x n
q
x
_
n=0,1,...
Valorile variabilei aleatoare Z sunt sumele actualizate ce se vor plati dupa modelul descris mai sus,
iar probabilit at ile cu care variabila ia aceste valori sunt precizate pe linia a doua. Practic, n cazul
nostru, v
n
reprezint a valoarea actual a a unit at ii monetare (v este factorul de actualizare n operat ia de
dob anda compusa) pentru situat ia n care persoana va n viat a peste n ani, iar 0 este valoarea actual a
a 0 unitat i monetare, dac a persoana nu este n viat a peste n ani. De asemenea, avem
n
p
x
- probabilitatea
ca o persoan a de x ani s a e n viat a peste n ani, iar
n
q
x
reprezint a probabilitatea evenimentului contrar.
Denit ie. Valoarea medie a variabilei aleatoare Z se numeste factor de actualizare viager si se
noteaz a cu simbolul
n
E
x
.
Deci,
n
E
x
= M (Z) = v
n

n
p
x
sau, folosind relat ia
n
p
x
=
l
x+n
l
x
factorul de actualizare viager poate scris si sub forma
n
E
x
= v
n

l
x+n
l
x
=
v
x+n
l
x+n
v
x
l
x
Se introduce urmatoarea notat ie:
D
x
= v
x
l
x
si D
x
se numeste num ar de comutat ie. Deci, mai putem scrie factorul de actualizare viager astfel
n
E
x
=
D
x+n
D
x

Anuitat i viagere
Dac a pl at ile se fac n mai multe transe, ecare aferent a unui anumit moment de timp, atunci putem
extinde problema astfel:
Care este valoarea medie actuala a pl at ilor viagere (rate) S
1
, S
2
, ..., S
k
pl atibile peste n
1
, n
2
, ...n
k
ani,
n condit iile n care acestea se efectueaz a dac a persoana de x ani este n viat a peste n
1
, n
2
, ..., n
k
ani?
Aceste plat i se fac e de c atre asigurat, e de catre asigurator si sunt egale cu S
1
la mplinirea v arstei
de x + n
1
ani,..., S
k
la mplinirea v arstei de x + n
k
ani.
Denit ie: Se numeste anuitate viagera cu ratele S
1
, S
2
, ..., S
k
ansamblul format din momentele de
plat a x + n
1
, x + n
2
, ..., x + n
k
si ratele anuit at ii.
82
Dac a not am cu Z
i
variabila ce exprim a efectuarea pl at ii viagere corespunzatoare varstei de x+n
i
ani
si cu Z variabila ce exprim a suma plat ilor viagere efectuate, se poate scrie
M (Z) = M (Z
1
) + M (Z
2
) + ... + M (Z
k
)
sau, conform relat iilor de mai sus,
M (Z) = S
1

n
1
E
x
+ ... + S
k

n
k
E
x
unde, M (Z) reprezint a valoarea actuala a anuitat ii viagere.
Anuitat i viagere constante ntregi
Anuitat i viagere constante ntregi posticipate
Denit ie: Spunem c a anuitatea viagera este constanta ntreag a posticipat a dac a ratele viagere sunt
constante, se platesc la intervale de cate un an, la sf arsitul ec arui an.
Astfel S
1
= S
2
= ... = S
k
= S = 1 u.m., n
2
n
1
= n
3
n
2
= ... = n
k
n
k1
= 1 an, n
j
= j, j = 1, k.
Anuitatea viagera constanta ntreaga posticipata imediata nelimitata
Denit ie: Spunem ca anuitatea viager a constanta ntreag a posticipat a este imediata si nelimitat a,
dac a ratele viagere se pl atesc ncep and cu primul an, nelimitat (practic pan a la decesul persoanei).
Not and cu a
x
valoarea medie actual a a unei anuit at i viagere constante ntregi posticipate imediate
nelimitate, vom obt ine
a
x
=
1
E
x
+
2
E
x
+ ... =
D
x+1
D
x
+
D
x+2
D
x
+ ...
Introduc and numarul de comutat ie
N
x
= D
x
+ D
x+1
+ ...
anuitatea viager a constanta ntreaga posticipat a imediat a nelimitata se mai poate scrie
a
x
=
N
x+1
D
x
Anuitate viagera constanta ntreaga posticipata amanata cu n ani, nelimitata.
Denit ie: Anuitatea viager a constant a ntreag a posticipata spunem c a este am anata cu n ani si
nelimitat a daca ratele viagere se pl atesc dupa al n-lea an de la ncheierea contractului pan a la decesul
persoanei.
Astfel notand cu
n/
a
x
valoarea medie actual a a acestei anuit at i putem scrie
n/
a
x
=
n+1
E
x
+
n+2
E
x
+ ...
sau
n/
a
x
=
D
x+n+1
D
x
+
D
x+n+2
D
x
+ ...
83
deci
n/
a
x
=
N
x+n+1
D
x
Exemplu. Vom prezenta solut ia pentru exemplul 1.
Rezolvare. Din enunt ul problemei deducem ca nepotul va primi la sfarsitul ecarui an suma con-
stant a de 10 000 u.m. ncep and cu v arsta de 25 ani.

In condit iile n care acesta are acum doar 12 ani,
vorbim despre o anuitate viagera constant a ntreaga posticipata am anat a cu 13 ani, nelimitata. Deci
pentru ca ncep and cu v arsta de 25 ani, nepotul sa primeasc a o sum a de 10 000 u.m. la sf arsitul ecarui
an, n prezent bunicul va trebui s a plateasc a suma (prima) P care este dat a de
P = S
13/
a
12
= 10 000
N
12+13+1
D
12
Numerele de comutat ie necesare se iau din tabelul cu procentul 5%, si avem: D
12
= 49 785, 16
respectiv N
26
= 447 220, 98 Rezulta c a
P = 10 000
447 220, 98
49 785, 16
= 89 830, 2 u.m.
Anuitate viagera constanta ntreaga posticipata imediata, limitata la n ani.
Anuitatea viager a constanta ntreag a posticipat a imediat a si limitat a la n ani daca ratele viagere se
pl atesc ncep and cu primul an, timp de n ani.
Not and cu simbolul
/n
a
x
valoarea medie actual a a acestei anuitat ii avem relat ia
/n
a
x
=
1
E
x
+
2
E
x
+ ... +
n
E
x
De fapt avem
/n
a
x
= a
x

n/
a
x
adic a
/n
a
x
=
N
x+1
N
x+n+1
D
x
Anuitat i viagere constante ntregi anticipate
Deosebirea ntre anuitatea viagera constant a ntreag a anticipat a si cea posticipat a const a n faptul
c a la cea anticipat a ratele viagere se pl atesc la nceputul ecarui an.

In acest caz vom folosi aceleasi tipuri de anuit at i, dar pentru care vom folosi litera a.
Astfel avem urmatoarele relat ii
a
x
=
N
x
D
x
n cazul anuitat ii viagere constante ntregi anticipate imediate si nelimitate,
84
n/
a
x
=
N
x+n
D
x
pentru anuitatea viagera constantantreaga anticipata amanata cu n ani, nelimitata, respectiv
/n
a
x
=
N
x
N
x+n
D
x
pentru anuitatea viagera constant a ntreaga anticipat a imediata, limitat a la n ani.
Anuitat i viagere constante fract ionate
Denit ie: Spunem c a anuitatea viager a constant a este fract ionat a dac a ratele viagere se pl atesc
pentru ecare subperioad a n care se mparte anul.
La aceste anuitat i fract ionate se mparte anul n m intervale egale, m N, m 2.

In plus, consider am
c a la sf arsitul ec arei subperioade astfel obt inute, se pl atesc c ate
1
m
u.m..
Anuitat i viagere constante fract ionate posticipate
Denit ie: Spunem c a anuitatea viager a constant a fract ionat a este posticipata daca ratele viagere
se platesc la sfarsitul ec arei subperioade.
Pentru simplicarea calculelor vom presupune c a, n decursul unui an, factorul de actualizare viager
variaza liniar. Cu alte cuvinte, punctul de coordonate
_
x + n +
j
m
,
n+j/m
E
x
_
apart ine dreptei determinat a
de punctele: (n,
n
E
x
) si (n + 1,
n+1
E
x
) ,adic a
n+j/m
E
x

n
E
x
j
m
=
n+1
E
x

n
E
x
1
Rezult a c a
n+j/m
E
x
=
j
m
(
n+1
E
x

n
E
x
) +
n
E
x,
n 0
Anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata imediata nelimitata
Denit ie: Spunem c a anuitatea viager a constant a fract ionat a posticipat a este imediat a nelimitat a
dac a ratele viagere de c ate
1
m
u.m. se platesc la sfarsitul ec arei subperioade ncep and cu primul an
p ana la decesul persoanei.
Dac a notam valoarea medie actuala a unei anuit at i viagere constante fract ionate posticipate imediate
nelimitate cu a
(m)
x
, obt inem
a
(m)
x
=
1
m

_
1/m
E
x
+
2/m
E
x
+ ...
_
=
1
m

n0
m

j=1
n+j/m
E
x
=
=
m + 1
2m

N
x+1
D
x
+
m1
2m

N
x
D
x
=
N
x
D
x

m + 1
2m
deci
a
(m)
x
= a
x

m + 1
2m
85
Not and cu:
N
(m)
x
= N
x

m1
2m
D
x
vom obt ine:
a
(m)
x
=
N
(m)
x
D
x

1
m
Anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata amanata cu n ani
Denit ie: Spunem ca anuitatea viager a constanta fract ionata posticipata este amanat a cu n ani
dac a ratele viagere de c ate
1
m
u.m. se pl atesc ncep and cu al n-lea an p an a la decesul persoanei.
Not and cu
n/
a
(m)
x
valoarea medie actual a a acestei anuit at i si t in and cont ca
a
(m)
x
=
m + 1
2m

N
x+1
D
x
+
m1
2m

N
x
D
x
vom putea scrie
n/
a
(m)
x
=
1
m

_
n+1/m
E
x
+
n+2/m
E
x
+ ...
_
= a
(m)
x+n

n
E
x
Sau daca avem n vedere c a
a
(m)
x+n
= a
x+n
+
m1
2m
rezult a
n/
a
(m)
x
= a
x+n

n
E
x
+
m1
2m

n
E
x
Stiind nsa ca
a
x+n

n
E
x
=
n/
a
x
expresia nala este
n/
a
(m)
x
=
n/
a
x
+
m1
2m

n
E
x
Anuitatea viagera constanta fract ionata posticipata imediata limitata la n ani
Denit ie: Spunem c a anuitatea viagera constant a fract ionat a posticipata este imediat a si limitata
la n ani daca ratele viagere de c ate
1
m
u.m. se pl atesc ncep and cu primul an, timp de n ani.
Not am cu
/n
a
(m)
x
valoarea medie actual a a acestei anuit at i si ea va data de relat ia
/n
a
(m)
x
= a
(m)
x

n/
a
(m)
x
Anuitat i viagere constante fract ionate anticipate
86
Deosebirea ntre anuitatea viagera constant a fract ionata anticipat a si cea posticipat a const a n faptul
c a la cea anticipat a ratele viagere de c ate
1
m
u.m. se platesc la nceputul ec arei subperioade din ecare
an.
Deoarece plata ratelor se face nc a de la nceputul primei subperioade, avem
a
(m)
x
=
1
m
+ a
(m)
x
Folosind relat ia de calcul a anuit at ii viagere constante fract ionate posticipate imediate nelimitate
vom putea scrie urm atoarea expresie
a
(m)
x
=
N
(m)
x
D
x
Analog, pentru anuitatea constanta fract ionata anticipata amanata cu n ani nelimitata, putem
scrie
n/
a
(m)
x
=
n/
a
x

m1
2m

n
E
x
Pentru anuitatea viagera constanta fract ionata anticipata imediata limitata la n ani avem
n/
a
(m)
x
= a
(m)
x

n/
a
(m)
x
3.3 UNITATEA 3. Plat i n caz de deces
Dac a n cazul pl at ilor viagere evenimentul aleator care condit iona efectuarea acestora a fost ca persoana
s a e n viat a la momentele efectu arii pl at ilor viagere, acum, la pl at ile n caz de deces evenimentul
aleator presupune ca decesul persoanei are loc ntr-un interval precizat.
3.1. Plata unica n caz de deces
Ne x am din nou atent ia asupra unei persoane n varst a de x ani. Pentru simplicarea calculelor se
face urmatoarea presupunere: persoana, oricare ar ea, decedeaza exact la mijlocul unui an. Cu alte
cuvinte, o persoan a mai are de tr ait n ani si jum atate. Daca persoana n cauz a decedeaz a ntre x +n si
x +n+1 ani, la jum atatea anului (conform convent iei de mai sus), familia sa (sau persoana indicat a de
aceasta) va primi 1 u.m. Dac a persoana nu decedeaz a la momentul indicat, atunci nu se va efectua nici
o plata.
Problema care se pune aici const a n a determina care este valoarea medie actuala a pl at ii unice
n caz de deces descris a mai sus.

In acest sens consideram variabila aleatoare Z care are drept valori,
valorile actualizate ale sumelor ce se pl atesc n caz de deces. Aceast a variabil a aleatoare are urmatoarea
distribut ie
Z :
_
0 v
n+1/2
1
n/n+1
q
x n/n+1
q
x
_
unde v
n+1/2
reprezint a valoarea actual a a unei unitat i monetare platibile peste n ani si jumatate, iar
n/n+1
q
x
=
n
p
x
q
x+n
87
reprezint a probabilitatea ca o persoan a n v arst a de x ani sa decedeze ntre x +n si x +n +1 ani, exact
la jumatatea anului.
Denit ie: Se numeste factor de actualizare n caz de deces valoarea medie a variabilei aleatoare Z
de mai sus.
Not am cu simbolul
n
D
x
acest factor si avem
n
D
x
= M (Z) = v
n+1/2

n/n+1
q
x
= v
n+1/2

l
x+n
l
x+n+1
l
x
=
v
x+n+1/2
(l
x+n
l
x+n+1
)
v
x
l
x
=
v
1/2
v
x+n
l
x+n
u
1/2
v
x+n+1
l
x+n+1
v
x
l
x
=
v
1/2
D
x+n
u
1/2
D
x+n+1
D
x
=
u
1/2
(v D
x+n
D
x+n+1
)
D
x
Introducem num arul de comutat ie
C
x
= u
1/2
(v D
x
D
x+1
) ,
si, astfel, se poate scrie
n
D
x
=
C
x+n
D
x
3.2. Anuitat i de deces
Anuit at ile de deces sunt acelea pentru care plata n caz de deces se efectueaza oric and are loc decesul
persoanei, ntre doi ani dinainte precizat i. Aici vomntalni numai cazul ntreg, deoarece intervalul dintre
dou a momente c and ar posibila efectuarea pl at ii este de un an si decesul persoanei se consider a,
conform ipotezei, c a va avea loc peste un numar ntreg de ani si jumatate.
Prin intermediul acestei not iuni suntem interesat i s a vedem care este valoarea medie actual a a mai
multor posibilitat i de plat a n caz de deces, de cate o unitate monetara si care urmeaz a a platite o
singur a dat a n cazul n care persoana decedeaz a n anul respectiv.
Anuitate de deces imediata si nelimitata
Denit ie: Spunem c a anuitatea de deces este imediat a si nelimitat a dac a plata sumei se va face
oric and survine decesul persoanei.
Variabila aleatoare Z aferent a acestei anuit at i se va descompune n variabile aleatoare, Z
k
, k 0,
Z =

k0
Z
k
, Z
k
ind variabile care reprezinta plata unic a ce se va efectua pentru doi ani consecutivi, k,
k + 1.Trecand la valorile medii, putem scrie.
88
M (Z) =

k0
M(Z
k
) =

k0
k
D
x
=

k0
C
x+k
D
x
Introducem un nou num ar de comutat ie M
x
M
x
=

k0
C
x+k
=

k0
u
1/2
(v D
x+k
D
x+k+1
)
M
x
= u
1/2
(v N
x
N
x+1
)
Astfel, putem scrie
M (Z) =

k0
C
x+k
D
x
=
M
x
D
x
Not and A
x
= M (Z), adica valoarea actual a medie a anuit at ii de deces imediat a nelimitata, avem
A
x
=
M
x
D
x
Anuitate de deces dublu limitata inferior la m ani (inclusiv) si superior la n ani
(exclusiv)
Denit ie: Anuitatea de deces spunem c a este dublu limitat a inferior la m ani (inclusiv) si superior
la n ani (exclusiv) dac a plata se va efectua oricand are loc decesul ntre x + m ani (inclusiv) si x + n
ani (exclusiv).
Dac a not am cu
m/n
A
x
valoarea medie actual a a acestei anuitat i de deces dublu limitat a, vom obt ine
m/n
A
x
= M (Z) =
n1

k=m
k
D
m
=
n1

k=m
C
x+k
D
x
=
M
x+m
M
x+n
D
x
Astfel avem
m/n
A
x
=
M
x+m
M
x+n
D
x
Observat ii:
Pentru m = 0 se obt ine anuitatea de deces imediata limitata la n ani si anume
/n
A
x
=
M
x
M
x+n
D
x
Pentru intervalul [n, .) se va obt ine anuitatea de deces amanata cu n ani nelimitata (practic
p ana la limita de v arsta)
n/
A
x
=
M
x+n
D
x

In scrierea [n, .), . simbolizeaza limita de v arsta.


89
3.4 UNITATEA 4. Asigurari de persoane
3.4.1 Principiul echilibrului nanciar
Din cele prezentate pan a n acest punct deducem c a exista o relat ie bine determinat a ntre suma asigu-
rat a, S si prima P, aceasta relat ie av and la baz a tocmai principiul echilibrului nanciar. Legatura dintre
cele doua variabile are loc indiferent dac a pl at ile efectuate de/catre o persoan a se realizeaz a ntr-o sin-
gur a trans a sau esalonat. Pentru cazul concret al asigur arilor de persoane, acest principiu se reect a n
egalitatea (la un acelasi moment de timp) dintre valorile medii actuale ale plat ilor aleatoare pl atibile e
n cazul cand asiguratul este n viat a, e c a a decedat, conform prevederilor din contractul de asigurare.
Acesta contract este un nscris ce ia nastere n urma acordului de voint a a celor doua p art i contractante
(asiguratul si institut ia de asigurare) si n care sunt stipulate o serie de elemente.
3.4.2 Asigurarea de viat a

In contractul de asigurare se stabileste, ntre altele, ca:


Obligat iile asiguratului Obligat iile institut iei de
asigurare
Asiguratul, n v arsta de x ani Asiguratorul va plati asi-
pl ateste periodic, anticipat o guratului o suma, S, cand
prim a de asigurare, P, timp acesta mplineste x + n ani.
de k ani. Dac a la aceast a v arsta asi-
guratul nu este n viat a,
institut ia de asigurare nu are
nici o obligat ienanciara.

In vederea aplic arii principiului echilibrului nanciar, trebuie sa stabilim mai nt ai valorile medii
actualizate ale obligat iilor celor dou a part i. Astfel, avem
Valoarea medie actual a a Valoarea medie actual a
unei unitat i monetare ce a unei unit at i monetare ce
urmeaz a a platit a antici- se plateste peste n ani
pat, timp de k ani este
/k
a
x
, este:
n
E
x
, ntrucat avem
ntruc at avem de-a face cu de-a face cu o plata viager a
o anuitate viagera anticipat a unic a.
cu rata de 1 u.m. Deoarece se pl ateste o su-
Deoarece se pl atesc P u.m. m a, S, vom avea drept
anticipat, vom avea drept valoarea medie actual a,
valoare medie actual a S
n
E
x
.
P
/k
a
x
.
Conform principiului echilibrului nanciar, putem scrie egalitatea
P
/k
a
x
= S
n
E
x
90
Dac a exprim am anuitatea ntreag a constant a anticipata limitat a,
/k
a
x
, respectiv factorul de actu-
alizare viager,
n
E
x
, cu ajutorul numerelor de comutat ie, obt inem
P
N
x
N
x+k
D
x
= S
D
x+n
D
x
si atunci, expresia primei P va
P = S
D
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
1. Pentru k = 1 prima se pl ateste o singur a dat a, altfel spus, avem prima unic a.

In aceste condit ii
diferent a N
x
N
x+1
= D
x
, deci vom obt ine
P = S
D
x+n
D
x
2. Pentru k = n (de obicei k n) si k > 1, adic a atunci c and prima nu este unic a, ea se va plati,
de obicei, periodic pan a cand asiguratul mplineste cei x +n ani, deci pe tot timpul asigurarii.

In
acest moment el va primi de la asigurator suma S.

In aceasta situat ie, prima se exprim a sub forma
P = S
D
x+n
N
x
N
x+n
3.4.3 Asigurarea de pensii
Contractul de asigurare prevede, printre altele, urm atoarele:
Obligat iile asiguratului Obligat iile institut iei de
asigurare
Asiguratul, n v arsta de Asiguratorul va plati
x ani plateste periodic, periodic asiguratului o
anticipat o prima, P, suma (pensie anuala), S,
timp de k ani. din momentul n care
acesta mplineste x + n
ani pan a la decesul s au.
Dac a asiguratul dece-
deaz a naintea mplinirii
v arstei stabilite prin
contract, institut ia de
asigurare nu are nici o
obligat ie nanciar a.
91
Valoarea medie actual a Valoarea medie actual a
a unei unit at i monetare a obligat iilor asiguratorului
ce urmeaza a pl atit a este
n/
a
x
n cazul unei uni-
anticipat, timp de k ani t at i monetare, ntruc at este
este
/k
a
x
, ntrucat avem vorba de anuitate viagera
de-a face cu o anuitate am anata cu n ani.
viager a cu rata de 1 u.m. Deoarece se pl ateste o
Deoarece se pl atesc P pensie anuala, S, vom
u.m. anticipat vom avea avea drept valoarea medie
drept valoare medie actual a S
n/
a
x
.
actual a P
/k
a
x
.
Conform principiul echilibrului nanciar putem scrie
P
/k
a
x
= S
n/
a
x
Proced and analog ca si n cazul asigurarilor de viat a prin folosirea numerelor de comutat ie, vom
obt ine
P
N
x
N
x+k
D
x
= S
N
x+n
D
x
de unde rezulta
P =
N
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
1. Daca prima este unic a (k = 1) si cum N
x
N
x+1
= D
x
, suntem condusi la urmatoarea formul a
P = S
N
x+n
D
x

In situat ia special a c a pensia ncepe a pl atita de catre asigurator chiar din primul an (n = 0)
rezult a
P = S
N
x
D
x
2. Si la asigurarea de pensii putem ntalni cazul n care primele se pl atesc pan a n momentul n care
institut ia de asigurare va ncepe sa plateasca pensia anuala. De aceasta data (k = n) avem
P = S
N
x+n
N
x
N
x+n
3.

In multe situat ii concrete pl at ile se fac fract ionat, pe subperioade ale perioadei de baz a. De exem-
plu, perioada de baza este de 1 an, iar pl at ile se fac lunar. Din acest motiv, vom considera c a avem
de-a face cu m subperioade de plat a (m = 12 la plat ile lunare), caz n care vom utiliza expresia
92
P = S
N
(m)
x+n
N
(m)
x
N
(m)
x+n

In aceasta relat ie, numerele de comutat ie se vor calcula cu ajutorul formulei


N
(m)
x
= N
x

m1
2m
D
x
Exemplu. Ca si aplicat ie la acest tip de asigurare vom rezolva exemplul al doilea prezentat chiar la
nceputul acestui capitol.
Rezolvare. Suntem n cazul unei asigurari de pensii pentru care cunoastem: m = 12, x = 40,
k = n = 30, S = 100 $, p = 5%.

Inlocuind aceste date n formula
P = S
N
(m)
x+n
N
(m)
x
N
(m)
x+n
vom obt ine
P = 100
N
(12)
70
N
(12)
40
N
(12)
70
Din tabelul cu numerele de comutat ie, avem: N
40
= 193 870, 81, N
70
= 13 775, 38, D
40
=
12 053, 29, D
70
= 1 776, 45. Cu ajutorul acestora vom calcula N
(12)
70
respectiv N
(12)
40
astfel
N
(12)
70
= N
70

12 1
2 12
D
70
= 13 775, 13
11
24
1 776, 45 = 12 961, 17
iar
N
(12)
40
= N
40

12 1
2 12
D
40
= 193 870, 81
11
24
12 053, 29 = 188 346, 38
Revenind n relat ia de calcul pentru determinarea primei, obt inem
P = 100
12 961, 17
188 346, 38 12 961, 17
= 7, 39 $

In concluzie, pentru ca pensia lunara sa e de 100 $, dupa 30 ani de la momentul semnarii con-
tractului, asiguratul va trebui s a plateasc a, tot lunar, institut iei de asigurare 7, 39 $ timp de 30 ani.

3.4.4 Asigurare de deces

In contractul de asigurare sunt stipulate, ntre altele, urm atoarele:


93
Obligat iile asiguratului Obligat iile institut iei de
asigurare
Asiguratul, n v arsta de x Dac a asiguratul decedeaz a
ani plateste anual, antici- ntre varsta de x + m ani
pat o prim a P, timp de (inclusiv) si x + n ani (ex-
k ani. clusiv), atunci asiguratorul
va pl ati unei persoane indi-
cate de asigurat suma S.
Valoarea medie actual a a Valoarea medie actual a a
sumelor platite este P
/k
a
x
. sumei platite de asigurator
este S
m/n
A
x
.
Conform principiului echilibrului nanciar putem scrie
P
/k
a
x
= S
m/n
A
x
Din aceasta egalitate, folosind numerele de comutat ie pentru cele doua anuit at i, obt inem
P = S
M
x+m
M
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
1. Daca prima este unic a, k = 1, atunci N
x
N
x+1
= D
x
de unde rezulta
P = S
M
x+m
M
x+n
D
x
2. Daca m = 0 si k = n, ceea ce nseamna ca prima se pl ateste pe tot timpul asigur arii, plata sumei
S realiz andu-se doar dac a decesul survine n acest interval, atunci:
P = S
M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
3. Daca prima platit a de asigurat este unic a, urm and sa se primeasca suma asigurat a, S, oricand ar
avea loc decesul, de la momentul ncheierii contractului si p ana la limita de varst a, adica: m = 0
si n (teoretic), avem
P = S
M
x
D
x
Exemplu. Vom rezolva exemplul al treilea prezentat la nceputul capitolului.
Rezolvare. Suntem n situat ia unei asigur ari de deces pentru care: x = 45, S = 1 000 u.m., n = 35,
m = 0, p = 5%, k = 1 n primul caz si k = 35 n al doilea caz.

In primul caz, formula de calcul este


94
P = S
M
x
M
x+n
D
x
adic a
P = 1 000
M
45
M
80
D
45
= 1 000
2 699, 55 399, 23
9 274, 34
= 248, 03 u.m.

In al doilea caz, cand prima se pl ateste anual, folosim relat ia


P = S
M
x
M
x+n
N
x
N
x+k
Utiliz and datele din ipoteza, obt inem
P = 1 000
M
45
M
80
N
45
N
80
= 1 000
2 699, 55 399, 23
139 436, 85 2 452, 23
= 16, 79 u.m.
3.4.5 Asigurare mixta
Asa cum s-a putut desprinde din prezentarea anterioar a a primelor dou a tipuri de contracte de asigurare,
exist a situat ii n care institut ia de asigurare este exonerata de la plata sumei asigurate sau a pensiei
anuale. Pentru a nl atura acest neajuns, exista posibilitatea ncheierii unei asigur ari mixte ce combin a
elementele asigur arilor de viat a si de deces.
95
Obligat iile asiguratului Obligat iile institut iei de
asigurare
Asiguratul, n v arsta de Asiguratorul va pl ati
x ani plateste periodic, asiguratului suma S, daca
anticipat o prima, P, timp acesta este n viat a la
de k ani. x + n ani sau altor per-
soane indicate de asigurat,
dac a acesta din urma de-
cedeaz a p an a la x + n ani.
Pentru o unitate monetara, Valoarea medie actual a a
valoarea medie actual a unei unitat i monetare ce
corespunz atoare este
/k
a
x
. urmeaz a a platit a peste
Deoarece se pl atesc P u.m. n ani, daca persoana va
anticipat, valoarea medie n viat a atunci, este
n
E
x
.
actual a va : P
/k
a
x
. Dac a are loc decesul, p ana
la mplinirea v arstei de x + n
ani, atunci valoarea medie
actual a este
/n
A
x
.Cumu-
l and cele dou a situat ii avem
n
E
x
+
/n
A
x
.Deoarece este
vorba de S u.m., valoarea
medie actuala va
S
_
n
E
x
+
/n
A
x
_
.
Conform principiului echilibrului nanciar, rezulta egalitatea
P
/k
a
x
= S
_
n
E
x
+
/n
A
x
_
de unde
P = S
n
E
x
+
/n
A
x
/k
a
x
Exprim and cu numerele de comutat ie, dup a simplic ari obt inem rezultatul nal
P = S
D
x+n
+ M
x
M
x+n
N
x
N
x+k
Cazuri particulare:
1. Daca prima este unic a, deci k = 1, deoarece N
x
N
x+1
= D
x
obt inem
P = S
D
x+n
+ M
x
M
x+n
D
x
96
2. C and k ,= 1, avem n cele mai multe cazuri k = n, si astfel
P = S
D
x+n
+ M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
4.6. Rezerva matematica
Metode de calcul
Institut ia de asigurare constituie un fond b anesc, numit rezerv a matematica, care va utilizat pentru
efectuarea plat ilor catre persoanele asigurate. Pentru a evalua valoarea acestui fond se xeaz a un moment
de evaluare si se stabileste c at reprezinta rezerva aferenta ec arui asigurat la momentul respectiv. Rezerva
total a se obt ine prin nsumarea tuturor acestor rezerve actualizate la momentul de evaluare stabilit.

In
principal, exista dou a metode fundamentale de determinare a rezervei matematice: metoda prospectiv a
si cea retrospectiv a.

In vederea prezentarii celor doua metode vom introduce urm atoarele notat ii relat ii:
t momentul de evaluare, la care se calculeaz a rezerva matematica,
D

0
datoria institut iei de asigurare, actualizat a la momentul zero,
D

0
datoria asiguratului, actualizata la momentul zero,
D

t
datoria institut iei de asigurare, actualizat a la momentul t,
D

t
datoria asiguratului, actualizata la momentul t,
R
t
cuantumul rezervei matematice la momentul t,
/t
D

0
valoarea actuala a obligat iilor asiguratorului p ana la momentul t, evaluata la momentul zero,
/t
D

0
valoarea actual a a obligat iilor asiguratului p ana la momentul t, evaluata la momentul zero,
t/
D

0
valoarea actual a a obligat iilor asiguratorului ulterioare momentului t, evaluata la momentul
zero,
t/
D

0
valoarea actual a a obligat iilor asiguratului ulterioare momentului t, evaluat a la momentul
zero.
Rezerva matematic a calculata prin metoda prospectiv a este dat a de:
R
t
= D

t
D

t
,
iar prin cea retrospectiv a:
R
t
=
/t
D

0

/t
D

0
t
E
0
Indiferent de metoda folosit a, rezerva matematic a are aceeasi valoare. Pe de o parte, obligat iile
anterioare si posterioare datei de evaluare a rezervei actualizate, n total dau valoarea actual a a ntregii
obligat ii:
/t
D

0
+
t/
D

0
= D

0
,
/t
D

0
+
t/
D

0
= D

0
,
iar pe de alta parte, obligat iile actualizate ale celor dou a p art i sunt egale:
D

0
= D

0
Deoarece
97
t/
D

0
= D

t
E
0
si
t/
D

0
= D

t

t
E
0
,
rezult a:
R
t
=
/t
D

0

/t
D

0
t
E
0
=
_
D

0

t/
D

0
_

_
D

t/
D

0
_
t
E
0
=
t/
D

t/
D

0
t
E
0
=
D

t
E
0
D

t

t
E
0
t
E
0
= D

t
D

t
Exemplul 1. S a se calculeze rezerva matematic a n cazul unei asigur ari de viat a n urmatoarele
condit ii:
- asiguratul are v arsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, timp de n ani, din momentul ncheierii contractului de
asigurare,
- suma asigurat a de S u.m. se va ncasa peste n ani, de c atre asigurat, daca acesta va n viat a
atunci.
Rezolvare.
Fiind vorba de o asigurare de viat a n condit iile din enunt , avem:
P
/n
a
x
= S
n
E
x
P = S
D
x+n
N
x
N
x+n
+++>
0 t n moment de timp (ani)
x x+t x+n varsta asiguratului
Consider am c a momentul de evaluare t [0, n].
Folosind metoda prospectiva datoriile celor doua p art i evaluate la momentul t sunt:
D

t
= S
nt
E
x+t
, D

t
= P
/nt
a
x+t
Atunci:
R
t
= S
nt
E
x+t
P
/nt
a
x+t
= S
D
x+n
D
x+t
S
D
x+n
N
x
N
x+n

N
x+t
N
x+n
D
x+t
= S
D
x+n
D
x+t

_
1
N
x+t
N
x+n
N
x
N
x+n
_
= S
D
x+n
D
x+t

N
x
N
x+t
N
x
N
x+n

In cazul metodei retrospective


/t
D

0
= P
/t
a
x
,
/t
D

0
= 0
98
deci
/t
D

0
= R
t

t
E
x
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
= S
D
x+n
N
x
N
x+n

N
x
N
x+t
D
x

1
D
x+t
Dx
=
= S
D
x+n
D
x+t

N
x
N
x+t
N
x
N
x+n

Exemplul 2. S a se calculeze rezerva matematic a n cazul unei asigur ari de deces n urm atoarele
condit ii:
- asiguratul are v arsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, pe tot timpul viet ii asiguratului, din momentul ncheierii
contractului de asigurare,
- suma asigurat a de S u.m. se va ncasa de catre o persoana desemnat a de catre asigurat, dupa
decesul asiguratului.
Rezolvare. In acest caz avem
P a
x
= S A
x
Folosind numerele de comutat ie
P
N
x
D
x
= S
M
x
D
x
deci
P = S
M
x
N
x
Calcul and apoi rezerva matematic a prin metoda prospectiva vom obt ine
R
t
= S A
x+t
P a
x+t
= S
_
M
x+t
D
x+t

M
x
N
x

N
x+t
D
x+t
_

Exemplul 3. Sa se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigur ari de pensii n urm atoarele
condit ii:
- asiguratul are v arsta de x ani,
- plata primelor P se va face anual anticipat, timp de n ani, din momentul ncheierii contractului de
asigurare,
- pensia anual a de S u.m. se va ncasa de c atre asigurat, peste n ani, pe tot parcursul viet ii sale.
Rezolvare. Prima neta anual a o vom exprima cu ajutorul relat iei
P
/n
a
x
= S
n/
a
x
P = S
N
x+n
N
x
N
x+n
99
Folosind metoda retrospectiv a n calcularea rezervei matematice, vom avea
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
= S
N
x+n
N
x
N
x+n

N
x
N
x+t
D
x+t

4.7. Alte tipuri de asigurari de persoane


Pe piat a asigurarilor din Rom ania exist a peste 40 de companii care au dreptul de a incheia asigur ari,
o parte dintre acestea ncheie si asigurari de persoane, altele decat cele studiate pan a acum. Fiecare
companie are o oferta proprie de astfel de asigur ari. Informat ii referitoare la tipurile de asigur ari oferite
se pot obt ine vizit and site-ul www.1asig.ro. De asemenea se face si o diferent a ntre persoanele zice si
cele juridice n oferta de asigur ari. Astfel avem asigur ari pentru
- v anatori si/sau pescari sportivi, persoane zice care contracteaza credite bancare, asigurare med-
ical a pentru c al atorii n strain atate, a c al atorilor prin societ at i specializate de transport c alatori, a
turistilor prin societat i specializate de turism sau prin structuri de cazare, a persoanelor din autove-
hicule nchiriate, a component ilor echipelor sportive, a avocat ilor, notarilor, medicilor liber-profesionisti
cu cabinet propriu, a personalului medical, asigurarea individuala de accidente, asigurarea colectiv a de
accidente, asigurarea managerului, asigurarea de accidente a persoanelor din autovehicul, asigurarea de
accidente a taximetristilor si a persoanelor transportate de acestia, asigurarea de accidente a pompierilor,
asigurarea facultativa a pasagerilor pe timpul transportului cu nave maritime/ape interioare, asigurarea
suplimentar a pentru spitalizare si intervent ii chirurgicale n caz de mbolnavire si/sau accident.
4.8. Asigurari de bunuri
Sub acest titlu generic includem urmatoarele tipuri de asigurari:
- Asigur ari de autovehicule, Asigurari maritime si de transport, Asigur ari de aviat ie, Asigurari de
bunuri, Asigur ari de raspundere civila, Asigurari de credite si garant ii, Asigur ari de pierderi nanciare
din riscuri asigurate Asigur ari agricole, Asigurare Auto Obligatorie (RCA), Asigur ari complexe
Pentru exemplicare, la asigurarile de bunuri putem nt alni:
- asigurarea locuint ei (incendiu, explozie, cutremur, inundat ii, vandalism, furt prin efract ie si altele)
- suplimentar se pot asigura bunuri casabile, bani si/sau valori; asigurarea complex a a gospod ariei
- se asigura: bunurile din gospod arie; persoanele pentru riscuri de accidente; raspunderea civil a legala
decurg and din prejudicii produse tert ilor, pentru riscurile ntamplate n gospodaria asigurat a; asigurarea
bunurilor apart inand persoanelor juridice; alte asigurari de bunuri, cum ar : de avarii accidentale a
masinilor, utilajelor, echipamentelor si instalat iilor; de pierdere de prot din ntreruperea activitat ii; a
bunurilor casabile; a echipamentelor electronice; a banilor si/sau valorilor; a lucr arilor de construct ii-
montaj; asigurarea de avarii si furt a autovehicolelor (CASCO); asigurarea de accidente a conduc atorilor
si a altor persoane aate n autovehicul; asigurarea de r aspundere a transportatorului n calitate de
c araus, pentru marfurile transportate (CMR); asigurarea de r aspundere a transportatorului n calitate
de c araus, pentru m arfurile transportate numai pe teritoriul Romaniei; asigurarea de r aspundere civil a
obligatorie auto (RCA); asigurarea de r aspundere civil a excedent peste limitele r aspunderii la asigurare
obligatorie; asigurarea culturilor pentru riscuri generale - se asigur a: culturile de cereale; plantele tehnice;
culturile de legume si carto; plantele medicinale si aromatice; culturile furajere; rodul viilor, pomilor
fructiferi si hameiului;
se mai pot asigura: animalele, culturile pentru riscuri specicate prin clauze speciale, serele si culturile
din sere,
- asigurarea bunurilor pe timpul transportului; asigurarea de r aspundere a transportatorului pentru
pagube produse cal atorilor prin accidente de transport; asigurarea facultativa a navelor; asigurarea
100
facultativa a navelor uviale, navelor de pescuit si navelor colectoare, precum si a altor ambarcat iuni,
instalat ii si utilaje plutitoare, asimilate navelor; asigurarea navelor pe timpul construct iei; asigurarea
facultativ a a unitat ilor de foraj marin; asigurarea aeronavelor aviat iei civile; asigurarea riscurilor ce
decurg din contractele de leasing ncheiate de societatea de leasing cu utilizatorii; asigurarea riscurilor
ce decurg din contractele comerciale (de v anzare-cumparare/ distribut ie/ consignat ie) cu plata la termen,
integral, sau n rate; asigurarea riscurilor ce decurg din contractele de credit bancar si/sau comercial,
ce au ca destinat ie achizit ionarea de c atre persoanele zice a bunurilor casnice, a automobilelor sau
locuint elor;
asigur ari de garant ii: garant ii de plat a a creditului furnizor, garant ii pentru licitat ii, garantarea pl at ii
avansurilor.
La aceste tipuri de asigur ari, evenimentul aleator care condit ioneaz a efectuarea pl at ii sumei asigurate,
este evenimentul de producere a daunei. Dup a cum foarte usor se poate constata, unele dintre asigurarile
ment ionate mai sus sunt obligatorii pentru categoriile de persoane la care se refer a, n timp ce alte sunt
facultative. Astfel, din categoria celor obligatorii ment ionam RCA si asigur arile de malpraxis (pentru
medici, asistent i medicali, farmacisti).
De remarcat faptul c a societat ile de asigurare ncearc a sa-si delizeze persoanele asigurate oferind
polit e complexe de asigurare (combin and diverse tipuri de asigurare), sau extinderea valabilit at ii polit ei
Casco pentru extern dac a aceasta este ncheiata la aceeasi rma de asigurare ca si RCA.
De ment ionat este faptul ca din anul 2005 apare o modicare cu privire la asigurarea RCA, aceasta
devine o asigurare pe timp nelimitat, cu plata primelor de asigurare semestrial sau anual. De asemenea
a aparut obligativitatea unei nstiint ari scrise din partea asiguratului c atre compania de asigurare, dac a
doreste s a schimbe compania, precum si o declarat ie pe proprie raspundere c a nu a asigurat bunul la
nca o companie de asigur ari.

In ceea ce priveste cota de prim a de asigurare, companiile de asigurare si stabilesc cota de prima
individual, lu and n calcul diverse date. Exist a ns a o asigurare de bunuri, si anume RCA, pentru
care prima de asigurare se stabileste la nivel guvernamental si este aceeasi pentru toate companiile de
asigurare.
De la un an la altul, n funct ie de datoriile pe care companiile de asigurare le au catre rmele de
service unde se repara masinile care au avut daun a, lista cu companiile de asigurare care au dreptul sa
ncheie RCA se modica. Este important de ment ionat ca o companie de asigur ari care ncheie numai
RCA, este pusa usor n imposibilitate de plata, deoarece prima de asigurare acoper a daune foarte mici.
Din anul 2004 a ap arut sistemul BONUS-MALUS at at pentru RCA, cat si pentru Casco. Aceasta
nseamn a c a daca ntr-un an asiguratul a avut daun a, n anul urm ator va trebui sa pl ateasc a o prim a
majorata.

In funct ie de compania de asigurare, sistemul BONUS funct ioneaza aplicand reduceri la cota
de prim a pentru rennoirea contractului de asigurare, dac a asiguratul nu a avut dauna n anul anterior,
iar sistemul MALUS funct ioneaz a e aplic and cate o majorare pentru ecare daun a, e aplicand diverse
cote de majorare n funct ie da rata daunei.
Bibliograe
1. Muresan A. S., Filip D. A. , Ban I. M., Hangan A., Operatiuni nanciare, Editura Mediamira,
Cluj-Napoca, 2005
Probleme rezolvate
Problema 1. Sa se calculeze probabilitat ile ca o persoana n varst a de 45 ani sa e n viat a la 65
ani, respectiv s a nu e n viat a la aceast a varst a. Care este viat a medie?
Rezolvare. Probabilitatea ca o persoan a n varst a de 45 ani s a e n viat a la 65 ani este data de
101
p (45, 65) =
20
p
45
Cealalt a probabilitate cerut a se refer a la evenimentul contrar si are forma
q (45, 65) =
20
q
45
Vom exprima probabilitatea ca o persoan a n v arst a de 45 ani sa e n viat a peste 20 ani utiliz and
funct ia de supraviet uire, astfel
p (45, 65) =
l
65
l
45
=
65 068
83 330
= 0, 780847233
si
q (45, 65) = 1 p (45, 65) = 0, 219152767

Problema 2. Care este probabilitatea ca o persoana n v arsta de 24 ani s a decedeze ntre 65 si 70


ani?
Rezolvare. Probabilitatea ceruta n enunt ul problemei (P) se determin a ca probabilitate a dou a
evenimente dependente. Primul eveniment consta n faptul c a persoana trebuie sa e n viat a la 65 de
ani, iar cel de-al doilea - ca persoana s a decedeze ntre 65 si 70 ani. Deci
P = p (24, 65) q (65, 70)
Dar,
p (24, 65) =
l
65
l
24
=
65 068
88 010
= 0, 739325076
respectiv:
q (65, 70) = 1 p(65, 70) = 1
l
70
l
65
= 1
54 051
65 068
= 0, 169315178
Facand produsul valorilor celor dou a probabilit at i, obt inem
P = 0, 125178956 0, 125

Problema 3. Sa se calculeze viat a medie a unei persoane n v arsta de 90 ani.


Rezolvare. Folosind formula pentru viat a medie si anume
e
x
=
1
2
+
1
l
x

n1
l
x+n
precum si valorile funct iei de supraviet uire obt inem rezultatul
e
90
= 0, 5 +
1
3 059
(2 168 + 1 487 + 985 + 628 + 384 + 224 + 125+
= +66 + 33 + 15) = 0, 5 + 1, 9990192 = 2, 4990192 2, 5
102

Problema 4. S a se construiasca arborescent a viagera si de deces n cazul x = 70 si n = 3. Sa se


determine probabilit at ile p
70,
p
71,
p
72,
si
3/4
q
70.
Rezolvare.
Arborescent a viager a si de deces corespunz atoare acestui caz este
p
70
p
71
p
72
[

70 71 72 73 74
[

q
73
Unde:
p
70
=
l
71
l
70
=
51 363
54 051
= 0, 950266919
p
71
=
l
72
l
71
=
48 607
51 363
= 0, 946342698
p
72
=
l
73
l
72
=
45 786
48 607
= 0, 941963091
q
73
= 1 p
73
= 1
l
74
l
73
= 1
42 920
45 786
= 0, 062595553
respectiv
3/4
q
70
=
3
p
70
q
73
= p
70
p
71
p
72
q
73
= 0, 053023995
Problema 5. S a se calculeze factorul de actualizare viager
22
E
50
cu procentul de actualizare 5%.
Rezolvare. Folosind numerele de comutat ie, obt inem
22
E
50
=
D
70
D
50
=
1 449
7 070, 22
= 0, 204944117
De asemenea, mai putem calcula factorul de actualizare viager pornind de la denit ia sa
22
E
50
= v
22

l
72
l
50
=
_
1
1 + 0, 05
_
22

48 607
81 077
= 0, 204944641
Asa cum era de asteptat, cele doua rezultate coincid.
Problema 6. Care este valoarea actuala medie a anuit at ii viagere constante ntregi posticipate
respectiv anticipate n cazul unei persoane de 43 ani care plateste ratele viagere de 50 u.m. timp de 7
ani.
Rezolvare. Presupunem init ial ca plata este de o unitate monetar a.

In aceste condit ii anuitatea
viager a posticipat a limitata la 7 ani este
/7
a
43
= a
43

7/
a
43
=
N
44
D
43

N
51
D
43
=
149 214, 05 90 603, 82
10 304, 22
=
= 5, 687983176
103
Dac a t inem cont de faptul ca ratele viagere sunt formate din 50 u.m., atunci
50
/7
a
43
= 284, 4 (u.m.)
Anuitatea anticipat a limitata la 7 ani este
/7
a
43
=
N
43
N
50
D
43
=
159 518, 28 97 674, 03
10 304, 22
= 6, 001837111
respectiv
50
/7
a
43
= 300, 09 (u.m.)
Problema 7. S a se determine valoarea medie actual a a anuitat ii fract ionate anticipate imediate
nelimitat a, a
(12)
38
.
Rezolvare. Cunosc and c a
a
(12)
38
=
N
(12)
38
D
38
unde
N
(12)
38
= N
38

11
24
D
38
C autand apoi valorile numerelor de comutat ie n tabele, avem: N
38
= 219 942, 02 respectiv D
38
=
13 373, 94. Rezulta c a N
(12)
38
= 213 812, 29, deci
a
(12)
38
=
213 812, 29
13 373, 94
= 15, 98

Problema 8. S a se calculeze factorul de actualizare n caz de deces


18
D
52
, considerand procentul
5%.
Rezolvare. Expresia acestui factor de actualizare n funct ie de numerele de comutat ie este
18
D
52
=
C
70
D
52

In aceasta relat ie
C
60
= u
1/2
(v D
60
D
61
)
Cunosc and D
70
= 1 776, 45, D
71
= 1 607, 72 si D
52
= 6 317, 19 putem calcula
C
70
= (1, 05)
1/2

_
1
1, 05
1 776, 45 1 607, 72
_
= 86, 21491605
Rezult a
18
D
52
=
86, 21491605
6 317, 19
= 0, 013647668
104
Aceast a problem a se mai poate rezolva si exprim and factorul de actualizare n caz de deces conform
denit iei sale, astfel
18
D
52
= v
18+
1
2

18/19
q
52
unde
v
18+
1
2
=
_
1
1, 05
_
18,5
= 0, 405506636
iar
18/19
q
52
=
l
70
l
71
l
52
=
54 051 51 363
79 867
= 0, 033655953

In nal, obt inem aproximativ acelasi rezultat ca si n cazul primei variante,


18
D
52
= 0, 013647712.
Problema 9. Care este valoarea medie actual a a anuit at ii de deces
5/10
A
65
?
Rezolvare.

In acest caz este vorba de o anuitate de deces dublu limitat a pe care o putem scrie
5/10
A
65
=
M
65+5
M
65+10
D
65
Cum M
70
= 1 148, 15, M
75
= 739, 88 si D
65
= 2 729, 37 obt inem
5/10
A
65
=
1 148, 15 739, 88
2 729, 37
= 0, 149583969

Problema 10. O persoan a de 32 ani se asigur a s a i se pl ateasc a peste 18 ani, dac a este n viat a o
sum a de 1 500 u.m.
a) Care este valoarea primei unice?
b) Care este valoarea primei anuale pl atibile p an a la expirarea termenului de asigurare?
Rezolvare.
a) Daca prima se pl ateste o singura data, atunci
P = S
D
x+n
D
x
= 1 500
D
50
D
32
= 1 500
7 070, 22
18 190, 78
= 583, 005 (u.m.)
b) Daca asiguratul prefera s a pl ateasc a anual obligat iile sale catre asigurator, atunci k = 18 si
P = S
D
x+n
N
x
N
x+n
= 1 500
D
50
N
32
N
50
= 1 500
7 070, 22
316 364, 4 97 674, 03
= 48, 49 (u.m.)
Ca si o concluzie, dac a asiguratul pl ateste o singur a dat a, atunci va trebui s a achite o suma de 583
u.m., iar dac a plateste esalonat, suma este de 48, 5 u.m.
105
Problema 11. S a se calculeze valoarea primei lunare pe care trebuie sa o plateasc a o persoana n
v arsta de 36 ani, timp de 26 ani, pentru ca dupa aceea s a primeasc a o pensie lunar a de 250 u.m. S a se
rezolve problema si n cazul cand persoana pl ateste rate lunare numai timp de un an.
Rezolvare.

In primul caz, cunoastem c a: x = 36, n = k = 26, iar S = 250 u.m. Prima se va calcula
astfel
P = S
N
(12)
36+26
N
(12)
36
N
(12)
36+26
= 250
N
(12)
62
N
(12)
36
N
(12)
62
Dar
N
(12)
36
= N
36

11
24
D
36
= 248 852, 74
11
24
14 827, 30 = 242 056, 8942
respectiv
N
(12)
62
= N
62

11
24
D
62
= 34 934, 10
11
24
3 396, 02 = 33 377, 5908
Valoarea primei este
P = 250
33 377, 59
242 056, 89 33 377, 59
= 39, 9867 (u.m.)
Deci, asiguratul va plati lunar, timp de 26 ani suma de 39, 9867 u.m.

In cel de-al doilea an cunoastem c a: x = 36, n = 26, k = 1, m = 12 si S = 250 u.m.


Formula primei de asigurare n acest caz va
P = S
N
(12)
36+26
N
(12)
36
N
(12)
36+1
= 250
N
(12)
62
N
(12)
36
N
(12)
37
Deoarece
N
(12)
37
= N
37

11
24
D
37
= 234 025, 44
11
24
14 083, 42 = 227 570, 53
obt inem
P = 250
33 377, 59
242 056, 89 227 570, 53
= 576, 01 (u.m.)
Cu alte cuvinte, dac a persoana asigurata doreste sa pl ateasca prima lunar doar pe timp de un an,
atunci suma se va ridica la 576, 01 u.m.

Problema 12. O persoana n v arst a de 48 ani si asigur a familia cu o suma de 2 000 u.m. care
urmeaz a s a e pl atit a de c atre institut ia de asigurare daca decesul are loc n decurs de 20 ani.
a) Care este valoarea primei unice?
b) Care este valoarea primei anuale ce urmeaza a pl atit a pe tot timpul asigur arii?
Rezolvare.
a)

In acest caz avem urm atoarele date: x = 48, n = 20, S = 2 000, iar k = 1.
Expresia primei este
106
P = S
M
x
M
x+n
D
x
= 2 000
M
48
M
68
D
48

Inlocuind numerele de comutat ie cu valorile corespunz atoare, obt inem


P = 2 000
2 571, 32 1 313, 22
7 892, 11
= 318, 82 (u.m.)
b) Pentru situat ia n care prima este pl atita anual pe tot timpul asigur arii, adic a k = 20, avem
P = S
M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
= 100000
M
48
M
68
N
48
N
68
= 2 000
2 571, 32 1 313, 22
113 038, 04 17 857, 36
= 26, 43 (u.m.)
Asa cum era de asteptat, n cel de-al doilea caz cuantumul primei este mai mic decat n primul caz
c and se pl ateste o singur a data.
Problema 13. O persoan a n varst a de 52 ani doreste s a primeasc a, dac a va n viat a, la varsta de
67 ani suma de 3 200 u.m., iar dac a decedeaz a naintea mplinirii acestei v arste, suma o va primi familia
sa.
a) Care este prima unica?
b) Care este prima anual a pl atibil a pe tot timpul asigur arii?
Rezolvare. Asa cum se poate observa suntem n cazul unei asigur ari mixte.
a) Deoarece prima este unic a nseamn a ca valoarea lui k este 1.

In plus, din datele problemei rezulta
c a: x = 52, n = 15, S = 3 200 u.m. Atunci
P = S
D
x+n
+ M
x
M
x+n
D
x
= 3 200
D
67
+ M
52
M
67
D
52
Cunosc and ca: D
67
= 2 322, 22, 60, D
52
= 6 317, 19, M
52
= 2 378, 41 si M
67
= 1 394, 90 valoarea
primei va
P = 3 200
2 322, 22 + 2 378, 41 1 394, 90
6 317, 19
= 1 674, 53 (u.m.)
b)

In condit iile n care prima este pl atita pe tot timpul asigurarii (k = 15), relat ia de calcul va
P = S
D
x+n
+ M
x
M
x+n
N
x
N
x+n
= 3 200
D
67
+ M
52
M
67
N
52
N
67
Cum N
52
= 83 918, 12 si N
67
= 20 179, 58 vom avea
P = 3 200
2 322, 22 + 2 378, 41 1 394, 90
83 918, 12 20 179, 58
= 165, 96 (u.m.)
Deci prima anuala este: P = 165, 96 u.m.

107
Problema 14. S a se calculeze folosind metoda prospectiv a rezerva matematic a n cazul asigurarii
de deces dac a asiguratul pl ateste prime anuale pe tot timpul asigurarii.
Rezolvare. Conform metodei prospective, rezerva matematica are urmatoarea expresie
R
t
= D

t
D

t
Dac a asiguratul n varst a de x ani pl ateste prime anuale pe tot timpul asigur arii nseamna ca: m = 0,
k , iar n (p ana la limita de varst a).

In aceste condit ii, prima este: P =
Mx
Nx
. Datoria institut iei
de asigurare actualizat a n momentul t este: D

t
= A
x+t
deoarece obligat ia sa consta n a pl ati o unitate
monetar a (consider am S = 1 u.m.) oric and are loc decesul persoanei, care n momentul t este n varst a
de x + t ani. Cu alte cuvinte avem de-a face cu o anuitate de deces imediat a (din momentul t) si
nelimitat a. Datoria asiguratului actualizat a la momentul t este D

t
= Pa
x+t
, ntruc at are obligat ia de a
pl ati anticipat prima p ana la decesul s au.
Folosind numerele de comutat ie n exprimarea anuitat ilor de mai sus, obt inem
D

t
=
M
x+t
D
x+t
, D

t
=
M
x
N
x

N
x+t
D
x+t
Rezerva matematic a este dat a, n consecint a, de relat ia
R
t
=
M
x+t
D
x+t

M
x
N
x

N
x+t
D
x+t

Problema 15. S a se calculeze, cu metoda retrospectiv a, rezerva matematica n cazul asigurarii


de pensii daca asiguratul pl ateste prima anual a timp de n ani, iar plata pensiei anuale, de o unitate
monetar a, se va face dupa aceast a data.
Rezolvare. Formula rezervei matematice prin aceast a a doua metoda de calcul este
R
t
=
/t
D

/t
D

x
t
E
x
unde presupunem ca 0 t n.
Conform enunt ului avem: x - v arsta persoanei asigurate, S = 1 u.m. si k = n. Stiind c a suntem n
cazul unei asigurari de pensii, prima va
P =
N
x+n
N
x
N
x+n
Pentru calcularea rezervei matematice prin metoda retrospectiva, obligat iile celor dou a p art i vor
actualizate la momentul zero, acela al ncheierii contractului de asigurare, deci cand asiguratul are x
ani. Datoria asiguratului const a n a plati anticipat prima, P p ana n momentul t, deci:
/t
D

x
= P
/t
a
x
.
Institut ia de asigurare nu are nici o obligat ie p ana la momentul t, ntrucat t n, deci:
/t
D

x
= 0.
Rezult a
R
t
=
P
/t
a
x
t
E
x
Dac a exprimam anuitatea si factorul de actualizare viager cu ajutorul numerelor de comutat ie si
facem simplicarile corespunz atoare, obt inem
108
R
t
=
N
x+n
N
x
N
x+n

N
x
N
x+t
D
x+t

Problema 16. S a se calculeze rezerva matematica n cazul c and doua persoane se asigur a n
urm atoarele condit ii:
- prima persoana, n varst a de 30 ani, ncheie o asigurare de viat a de 8 000 u.m. pe timp de 20 ani
cu plata unor prime anuale platibile pe tot timpul asigur arii;
- a doua persoan a, n v arst a de 40 ani, ncheie o asigurare de deces cu plata anual a a primelor timp
de 15 ani, cu condit ia ca, dac a ea decedeaz a n acest r astimp, familia s a primeasca 10 000 u.m.
Cele dou a contracte au fost ncheiate cu un decalaj de 3 ani, iar momentul n care se cere rezerva
este de 5 ani dupa ncheierea primului contract.
Rezolvare. Pentru asigurarea de viat a avem: x
1
= 30, n
1
= 20, S
1
= 8 000, t
1
= 5.
Cu aceste date, rezerva este:
R
t
1
= S
1

D
50
D
35

N
30
N
35
N
30
N
50
= 8 000
7 070, 22
15 607, 64

35 5643 264 460, 38
35 5643 97 674, 03
= 1 280, 94
Datele cunoscute n cazul asigurarii de deces sunt: x
2
= 40, n
2
= 15, S
2
= 10 000, t
2
= 2.
Atunci:
R
t
2
= S
2

_
M
42
M
55
D
42

(M
40
M
55
) (N
42
N
55
)
D
42
(N
40
N
55
)
_
=
= 10 000
_
2 812, 97 2 212, 27
10 858, 35

(2 891, 02 2 212, 27) (170 376, 62 66 010, 99)


10 858, 35 (193 870, 81 66 010, 99)
_
=
= 42, 98
Rezerva total a este suma celor doua rezerve, deci
R
t
= R
t
1
+ R
t
2
= 1 280, 94 + 42, 98 = 1 323, 924 (u.m.)
Teme de control
Probleme propuse
Precizare: Rezultatele date mai jos au fost obt inute, consider and numerele de comutat ie calculate
cu procentul 5%.
Problema 1. Se consider a o persoan a n v arst a de 25 ani. Sa se calculeze: a) probabilitatea ca
persoana sa e n viat a la 80 ani; b) probabilitatea ca persoana sa nu e n viat a la varsta de 80 ani.
R: a) p(25, 80) = 0, 29 b) q(25, 80) = 0, 71
109
Problema 2. S a se calculeze viat a medie a unei persoane de 85 ani.
R: e
85
= 3, 62 ani
Problema 3. S a se construiasca arborescent a viagera si de deces n cazul x = 43 si n = 4. Sa se
calculeze probabilit at ile: p
43
, p
44
, p
45
, p
46
respectiv
4/5
q
43
.
R: p
43
= 0, 9962965, p
44
= 0, 9959959, p
45
= 0, 9954518, p
46
= 0, 994997 respectiv
4/5
q
43
=
0, 0053348
Problema 4. S a se calculeze factorul de actualizare viager
13
E
26
.
R:
13
E
26
= 0, 5148745
Problema 5. S a se calculeze factorul de actualizare n caz de deces
13
D
26
.
R:
13
D
26
= 0, 0016345
Problema 6. O persoan a n v arsta de 22 ani se asigura sa i se pl ateasca peste 10 ani, daca va n
viat a, o suma de 5 000 u.m. S a se determine: a) Care este valoarea primei unice? b) Care este valoarea
primei anuale platibile p ana la expirarea termenului de asigurare?
R: a) P = 3012, 43 u.m. b) P = 374, 22 u.m.
Problema 7. O persoan a n varst a de 34 ani doreste sa primeasca peste 26 ani o pensie lunar a de
300 u.m. Care este valoarea primei semestriale daca aceasta va pl atita pe tot timpul asigur arii?
R: P = 51, 87 u.m.
Problema 8. O persoana n v arsta de 40 ani si asigur a familia cu o sum a de 5 000 u.m. care
urmeaz a s a e pl atit a de catre institut ia de asigurare dac a decesul are loc n urm atorii 30 ani. a) Care
este valoarea primei unice? b) Care este valoarea primei lunare ce urmeaz a a pl atita pe tot timpul
asigur arii?
R: a) P = 722, 98 u.m. b) P = 49, 68 u.m.
Problema 9. O persoana n v arsta de 25 ani doreste s a primeasca, dac a va n viat a la v arsta de
60 ani, suma de 6 000 u.m., iar dac a decedeaza naintea mplinirii acestei varste, familia sa primeasc a
jum atate din aceast a suma. a) Care este valoarea primei unice? b) Care este prima trimestriala pl atibil a
pe tot timpul asigur arii?
R: a) P = 1081, 85 u.m. b) P = 132, 87 u.m.
Problema 10. S a se calculeze, folosind metoda retrospectiv a, rezerva matematica n cazul asigurarii
de deces dac a asiguratul pl ateste prime anuale pe tot timpul asigurarii.
R: R
t
=
M
x+t
D
x+t

Mx
Nx

N
x+t
D
x+t

Problema 11. S a se calculeze, folosind metoda prospectiv a, rezerva matematic a n cazul asigurarii
de pensii daca asiguratul pl ateste prime anuale timp de n ani, iar plata pensiei se va face anual, dup a
aceast a dat a.
R: R
t
=
N
x+t
D
x+t

NxN
x+t
NxN
x+n

Problema 12. S a se calculeze rezerva matematic a n cazul unei asigur ari de deces dac a persoana,
care are v arsta de 40 ani, se oblig a s a plateasc a prime anuale timp de 15 ani, iar dac a decesul se produce
n acest r astimp familia s a primeasca 50 000 u.m. Rezerva se va calcula peste 2 ani.
R: R
2
= 214, 9 u.m.
Problema 13. S a se calculeze rezerva matematica n cazul unei asigur ari mixte dac a persoana
pl ateste prime anuale pe tot timpul asigur arii.
R: R
t
=
D
x+t
+M
x+t
M
x+n
D
x+t

D
x+n
+MxM
x+n
D
x+t

N
x+t
N
x+n
NxN
x+n

Bibliograe modul
1. Colectiv, Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matemetica pentru economisti, Ed. Tode-
sco, Cluj-Napoca, 2004.
110
3. Mihoc I., Calculul probabilitatilor si statistica matematica, lito UBB, Cluj-Napoca, 1998.
4. Muresan A.S., Blaga P., Matematici aplicate in economie, vol. I, Ed. Transilvania Press, Cluj-
Napoca, 1996
Bibliograa completa a cursului:
1. Colectiv, Elemente de Algebra liniara si Analiza matematica pentru economisti, Ed. Todesco, Cluj-
Napoca, 2003.
2. Colectiv, Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matemetica pentru economisti, Ed. Tode-
sco, Cluj-Napoca, 2004.
3. Mihoc M., Mihoc I., Matematici aplicate in economie. Analiza matematica, Ed. Presa Universitara
Clujeana, Cluj-Napoca, 2000,
4. Muresan A.S., Blaga P., Matematici aplicate in economie, vol. I, Ed. Transilvania Press, Cluj-
Napoca, 1996
5. Colectiv, Analiza matematica, Teoria Probabilitatilor si Algebra liniara aplicate in economie, Ed.
Mediamira, Cluj-Napoca, 2008.
6. Colectiv, Elemente de teoria probabilitatilor si statistica matemetica pentru economisti, Ed. Tode-
sco, Cluj-Napoca, 2004.
7. Mihoc I., Calculul probabilitatilor si statistica matematica, lito UBB, Cluj-Napoca, 1998.
8. Muresan A.S., Blaga P., Matematici aplicate in economie, vol. I, Ed. Transilvania Press, Cluj-
Napoca, 1996
111
Numere de comutat ie cu 10%
x Lx Dx Nx Mx x Lx Dx Nx Mx
0 100000 100000.00 994613.18 10048.24 51 80501 623.41 5729.17 107.58
1 91992 83629.09 894613.18 2412.91 52 79867 562.27 5105.76 102.90
2 91000 75206.61 810984.09 1553.06 53 79172 506.71 4543.49 98.24
3 90545 68027.80 735777.48 1194.53 54 78418 456.26 4036.73 93.64
4 90286 61666.55 667749.68 1008.98 55 77603 410.47 3580.52 89.11
5 90101 55945.63 606083.13 888.52 56 76735 368.98 3170.05 84.74
6 89951 50774.99 550137.49 799.71 57 75810 331.39 2801.07 80.50
7 89837 46100.59 499362.50 738.36 58 74815 297.31 2469.68 76.35
8 89735 41862.04 453261.91 688.45 59 73741 266.40 2172.36 72.28
9 89644 38017.81 411399.87 647.97 60 72581 238.38 1905.96 68.28
10 89562 34530.03 373382.07 614.82 61 71320 212.94 1667.58 64.34
11 89484 31363.60 338852.04 586.14 62 69937 189.83 1454.64 60.40
12 89407 28487.83 307488.44 560.41 63 68438 168.87 1264.82 56.52
13 89330 25875.72 279000.62 537.02 64 66817 148.88 1095.94 52.71
14 89250 23502.31 253124.90 514.92 65 65068 132.69 946.06 48.96
15 89165 21345.39 229622.58 493.58 66 63112 117.00 813.37 45.16
16 89070 19384.23 208277.19 471.90 67 61036 102.87 696.37 41.19
17 88967 17601.65 188892.96 450.53 68 58836 90.14 593.50 37.96
18 88856 15981.53 171291.32 429.59 69 56508 78.71 503.35 34.56
19 88737 14509.21 155309.78 409.18 70 54051 68.44 424.65 31.29
20 88607 13170.87 140800.58 388.91 71 51363 59.12 356.21 28.05
21 88470 11955.00 127629.71 369.50 72 48607 50.87 297.08 25.02
22 88322 10850.00 115674.71 350.43 73 45786 43.56 246.22 22.21
23 88167 9846.33 104824.71 332.27 74 42920 37.12 202.66 19.61
24 88010 8935.27 94978.38 315.55 75 40025 31.47 165.54 17.22
25 87844 8107.65 86043.11 299.49 76 37138 26.54 134.07 15.06
26 87686 7357.33 77935.46 285.58 77 34184 22.21 107.53 13.04
27 87527 6676.36 70578.13 272.86 78 31175 18.42 85.31 11.18
28 87368 6058.39 63901.77 261.30 79 28136 15.11 66.90 9.47
29 87205 5497.35 57843.38 250.52 80 25097 12.25 51.79 7.91
30 87036 4987.91 52346.03 240.36 81 22097 9.81 39.54 6.52
31 86860 4525.29 47358.12 230.75 82 19178 7.74 29.73 5.28
32 86678 4105.28 42832.83 221.71 83 16384 6.01 21.99 4.21
33 86488 3723.89 38727.55 213.13 84 13758 4.59 15.98 3.29
34 86295 3377.80 35003.65 205.20 85 11338 3.44 11.40 2.52
35 86092 3063.51 31625.85 197.63 86 9155 2.52 7.96 1.89
36 85877 2778.05 28562.35 190.33 87 7230 1.81 5.44 1.38
37 85647 2518.74 25784.29 183.24 88 5575 1.27 3.63 0.99
38 85399 2283.13 23265.56 176.28 89 4188 0.87 2.36 0.68
39 85132 2069.08 20982.43 169.48 90 3059 0.58 1.49 0.46
40 84855 1874.87 18913.34 163.06 91 2168 0.37 0.91 0.30
41 84571 1698.72 17038.48 157.08 92 1487 0.22 0.54 0.19
42 84278 1538.94 15339.76 151.46 93 985 0.14 0.31 0.12
43 83976 1394.02 13800.62 146.21 94 628 0.08 0.17 0.07
44 83665 1262.60 12406.80 141.28 95 384 0.04 0.09 0.04
45 83330 1143.22 11144.20 136.46 96 224 0.02 0.05 0.02
46 82951 1034.57 10000.98 131.51 97 125 0.01 0.02 0.01
47 82536 935.81 8966.41 126.57 98 66 0.01 0.01 0.01
48 82088 846.12 8030.60 121.73 99 33 0.00 0.00 0.00
49 81603 764.65 7184.48 116.96 100 15 0.00 0.00 0.00
50 81077 690.66 6419.88 112.26
112

S-ar putea să vă placă și