Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Al.I.

Cuza, Iasi Facultatea de Psihologie Master : Psihologia medierii si rezolvarii conflictelor

CONFLICT SI VIOLENTA IN MEDIUL SCOLAR

1. Pe baza definitiilor conflictului, gasiti cat mai multe argumente care sa evidentieze cele doua perceptii ale conflictului: conflictul este distructiv vs. conflictul este construtiv. Dimensiunea constructiva Dimensiunea distructiva

- partile aflate in conflict sunt dispuse la - neincredere intre parteneri negociere - exista incredere intre indivizi - puterea este folosita in mod echilibrat - absenta respectului fata de interlocutor - tendinta de a-i atribui celuilalt intentii negative

- respectul fata de intelocutor permite - perceptia gresita asupra celuilalt, parte dobandirea increderii celuilalt implicata in conflict - conflict privit ca pe o cooperare - atitudine distructiva

- partile implicate inteleg ca fiecare trebuie - lipsa de comunicare sa-si satisfaca nevoile legitime - exista comunicare si cooperare - lipsa punctelor comune

3. Concretizati sursele conflictelor prin referire la conflictele profesor- elevi. Divergente la nivelul obiectivelor Profesorul ofera informatii ce nu tin doar de disciplina predata, pentru a le mari volumul de cunostinte, in timp ce elevii considera necesar sa retina doar informatii specifice obiectului studiat devenind agitati atunci cand se deviaza de la subiect. Divergente la nivelul intereselor Profesorul este interesat ca elevii lui sa fie silitori la materia ce o preda pentru a-si mentine notorietatea in scoala. Elevii nu prezinta aproape nici un interes pentru materia respectiva, astfel incat rezultatele lor sunt slabe. Divergente la nivelul valorilor De cele mai multe ori, valorile, principiile sunt diferite, cu atat mai mult intre profesor-elev. Profesorul considera ca e important sa fii informat, cultivat in timp ce elevul, avand un discernamant slab dezvoltat, nu pune pret pe aceasta valoare. Divergente la nivelul perceptiei asupra problemei Lucrurile depind in mare masure de modul in care se pune problema. Un elev care a avut o problema importanta de a lipsit de la scoala 2 zile insa nu considera important sa dea explicatii pentru acest lucru, va spune ca a lipsit pur si simplu. Acest mod de a pune problema, cu lipsa de interes fata de consecinte ii va cauza probleme.

Acest lucru se va intampla deoarece profesorul considera acest act ca dovada de lipsa de interes pentru participarea la ore si va sanctiona pe masura. Divergente de stil comunicativ Exista profesori care nu pun mult accent pe modul de a explica tema pentru acasa; sau daca o fac, explica in mod specific disciplinei astfel incat unii din clasa nu inteleg intru tocmai indicatiile oferite. Din acest motiv, este posibil ca data viitoare unii elevi sa nu aiba tema corect facuta si aici incepe conflictul. Divergente de putere, statut sau rivalitate Un elev ce ia de doua ori la rand cate o nota mica la tema pentru acasa. Daca profesorul nu ii va explica motivul pentru care acesta primeste notele respective, copilul va crede ca e ceva personal, sau ca i se acorda doar datorita puterii pe care o are profesorul asupra situatiei scolare a acestuia. Nesiguranta Putem mentiona nesiguranta unui profesor debutant sau nesiguranta unui elev ce a invatat lectia dar nu e foarte convins ca stie. In ambele cazuri pot aparea conflicte din cauza perceptiei asupra celuilalt. Rezistenta la schimbare Orice schimbare propusa de profesor, daca nu sunt explicate motivele, obiectivele schimbarii, poate cauza foarte usor reactii de rezistenta. 4. Care credeti ca este reactia cea mai frecventa a unui profesor debutant in fata unui conflict cu un elev. Dar a unui profesor cu experienta? Argumentati raspunsul. Reactia unui profesor debutant se poate manifesta in doua modalitati. Fie doreste sa se impuna, deoarece e debutant si nesigur de autoritatea pe care ar dori sa o transmita si face acest lucru folosindu-se de statutul sau. In acest caz nu se implica foarte mult in conflict, ii gaseste o rezolvare insa e posibil sa fie acceptata doar de el insul. Fie se implica mult in rezolvarea conflictului, din motivul ca diferenta dintre generatii nu e foarte mare astfel incat comunicarea are sanse sa se dezvolte mai usor. De asemenea, reactia unui profesor cu experienta in cadrul unui conflict se poate manifesta in doua moduri. Fie se implica mult in cadrul acesteia si il rezolva cu ajutorul comunicarii si experientei fie se implica putin in rezolvarea conflictului din cauza diferentei mari de conceptii dintre generatii si, de ce nu, a lipsei de interes pe care e posibil sa o manifeste dupa ani multi de practica. 7. a) Dati cinci exemple de conflicte scolare in care se pot dovedi eficiente fiecare dintre strategiile descrise mai sus. strategia de evitare: cand un elev scoate un covrig sa serveasca in timpul orei, profesorul poate evita acest aspect continuandu-si ora intr-un mod in care sa-si pastreze elevii atenti; strategii de diminuare: este adoptata atunci cand profesorul anunta ca le va da un test atunci cand acestia nu se asteptau; diminueaza impactul acestui situatii care poate

declansa un conflict din motivul ca nu se obusnuia acest lucru spunandu-le ca vor fi exercitii usoare. strategii de putere: profesorul le spune ca le va pune nota zece daca vor participa la un concurs pe acelasi profil; se foloseste de statutul pe care il are pentru a-i determina sa participe la acel concurs; strategii de compromis: elevii cer amanarea datei unei teze pe motiv ca nu au avut timp suficient sa se pregateasca; profesorul face un compromis si mai amana cu cateva zile sustinerea tezei; strategii de rezolvare negociata a problemei: profesorul se decide sa asculte cum s-a pregatit elevul X pentru lectia din ziua respectiva; acesta, desi in general e un elev cu situatie buna la invatatura, nu s-a pregatit suficient din diverse motive; pentru a nu-si strica situatia scolara, negociaza cu profesorul sa fie ascultat intr-o data urmatoare prezentand cauzele nepregatirii; profesorul accepta, cu conditia ca elevul de a pregati si o tema suplimentara.

b) Alegeti trei dintre cauzele conflictelor profesor- elevi si realizati un scurt comentariu asupra lor. Lipsa de experienta In perioada liceului, am asistat ca elev la ore sustinute de practicanti. Persoane ce se pregateau sa fie profesori, de psihologie, de exemplu. Erau in pragul absolvirii si isi sustineau lectiile la clasa noastra. Era extraordinar de vizibila lipsa de experienta, atat in comportament cat si in limbaj. Deoarece se aflau la numai un pas de a profesa, pot considera ca erau profesori debutanti. Lipsa experientei, nu doar ca produce deficienta in actul transmiterii de informatii profesor-elev dar si in cazul in care persoana debutanta nu manifesta suficient interes fata de elevi, fata de cum este perceput, are mari sanse sa-si piarda din autoritate inca din primele ore. De asemenea, credibilitatea acestuia este foarte scazuta, la inceput de cariera. Acesta este un motiv destul de important pentru eventualele conflicte. Problemele de comunicare Unii profesori nu comunica suficient de bine din cauza personalitatii lor. Altii nu comunica adecvat clasei de elevi din lipsa de interes fata de cat sau cum asimileaza acestia. Uneori avem de-a face cu o comunicare defectuoasa din cauza diferentei mari de conceptii dintre generatii. Indiferent de motiv, lipsa sau comunicarea defectuoasa este cauza majoritatii conflictelor. Probleme personale Mi s-a intamplat de mai multe ori sa intalnesc un profesor ce aduce in discutie problemele personale. De cele mai multe ori ni s-a parut, atat mie cat si colegilor mei, motiv de chiul in timpul orei. Se devia de la subiect in momentul in care profesorul incepea sa povesteasca ce i se intamplase, ca nu a avut unde parca masina, ca a ajuns acasa si a sunat dirigintele copilului si de aici alta poveste. Acest lucru, nu doar ca ofera prilej elevilor de a se distrage de la disciplina dar si scade din notorietatea profesorului.

c) Dati un exemplu in care profesorul recurge la argumentul autoritatii in rezolvarea unei situatii tensionate aparute in timpul lectiei. Momentele sunt multiple, cele in care profesorul recurge la argumentul autoritatii. Practic, elevii sunt obisnuiti sa raspunda in mare parte doar cand se recurge la acest argument. Un exemplu e cel in care elevul care deranjeaza linistea colegilor, atentia acestor, este amenintat cu scaderea notei la purtare sau ca ii va chema parintii la scoala.