Sunteți pe pagina 1din 38

1.

Discutati situatia Europei n jurul anului 1945 si explicati ce solutii au fost propuse pentru a evita un nou rzboi si care a fost impactul acestora pentru integrarea economic european. nelegerea situaiei dramatice a Europei la sfritul celui de-al Doilea Rzboi Mondial este cheia nelegerii eforturilor de dup 1945 pentru integrare european. Rzboiul a ucis aproximativ 8 milioane de oameni n Europa de Vest, mai mult de 9 milioane n Europa Central i de Est, iar Uniunea Sovietic a pierdut n jur de 20 de milioane de oameni. Rzboiul a cauzat, de asemenea, enorme pagube economice. Spre exemplu, rzboiul a costat Italia i Germania patru decenii sau mai mult de cretere economic i a sczut produsul naional brut al Franei i Austriei la nivelul celor din secolul XIX. In 1945, o familie de oriunde din Europa se gsea ntr-o naiune care a fost sau fusese: (a) condus de un dictator fascist brutal, (b) ocupat de o armat strin sau (c) ambele. Cel de-al Doilea Rzboi Mondial nu a fost un eveniment istoric izolat: cel de-al Doilea Rzboi Mondial a nceput dup doar dou decenii de la cataclismul provocat de Primul Rzboi Mondial (1914-18), fiind a patra oar n 130 de ani cnd Frana i Germania au fost n centrul unor rzboaie devenite tot mai nspimnttoare. Ca un rezultat direct al acestor eecuri guvernamentale, zeci de milioane de europeni erau mori, iar economia Europei zcea n ruine. Europa contientizeaza c este victima unei doctrine greite care a condus la eecuri guvernamentale n lan. Cum poate Europa s evite un alt rzboi? Soluiile oferite s-au bazat pe preri ce ineau de cauzele rzboiului. S-au afirmat astfel trei coli de gndire: A)Prima coal - Planul Morgenthau, plan naintat de Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Henry Morgenthau, n 1944, se baza pe condamnarea marelui perdant Germania i, pentru a se evita alte rzboaie europene viitoare, propunea distrugerea industriei Germaniei i convertirea acesteia ntr-o ar eminamente agricol i pastoral, n caracter. B)Cea de-a doua coal, Marxism-leninismul a dat vina pe capitalism pentru majoritatea relelor din lume, inclusiv cele dou rzboaie mondiale. Aceast prere a sugerat c soluia era comunismul. C)Cea de-a treia a dat vina pe naionalismul distructiv, soluia fiind integrarea ct mai strns a tuturor naiunilor europene. Dorina pentru o Europ unit s-a fcut auzit i dup Primul i dup cel De-al Doilea Rzboi Mondial. Declaraia cea mai faimoas a acestei coli a fost discursul lui Winston Churchill din 1946 Statele Unite ale Europei Soluia integrrii europene a triumfat n cele din urm , dar acest deziderat a fost departe de ndeplinire n anii 1940.

Majoritatea rilor europene sau se luptau cu restabilirea propriilor guverne i economii sau erau sub ocupaie militar direct. Germania i Austria au fost mprite n zone americane, franceze i sovietice. n Europa de Vest, anii 1945 i 1946 au trecut fr a se nregistra progrese semnificative n dezvoltarea unei arhitecturi postbelice. Capacitile de guvernare limitate ale guvernelor din Europa de Vest au fost suprancrcate de situaia umanitar jalnic. Lucrurile s-au micat mai repede n Europa de Est. Uniunea Sovietic ncepuse deja implementarea propriei viziuni a unei Europe noi, nc din timpul rzboiului. La alegerile parlamentare din 1946, comunitii au ctigat 19 % n Italia i 29 % n Frana. 2. Realizati o schem care s prezinte statele membre ale UE, statele candidate, statele potential candidate cu specificarea datelor aderrii. 1957: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg 1973: Danemarca, Irlanda i Marea Britanie; 1981: Grecia; 1986: Spania i Portugalia; 1995: Austria, Finlanda i Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia i Ungaria, 2007: Romnia i Bulgaria State candidate care au deschis negocierile de aderare n 2005 sunt : Turcia (se prevede s adere n 2015), Croaia (se prevede s adere n 2009). Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a decis acordarea statutului de tara candidat i fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, dar negocierile de aderare nc nu au nceput. Statele potential candidate din Balcanii de Vest sunt: Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo respectandu-se Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate a Natiunilor Unite. 3. Ilustrati cu cifre si cu exemple referitoare la populatie, venit/locuitor, marimea economiei etc., afirmatia Statele UE sunt foarte diferite unul de cellalt. Cu toate acestea, statele UE sunt foarte diferite unul de cellalt , fapt care reprezint, de altfel, sursa numrului mare de probleme cu care trebuie s se confrunte UE. Diferenele acoper mai multe paliere, impactul cel mai mare fiind dat de diferenele n ceea ce privete : -nivelul PIB; -diferenele demografice; -diferenele nivelului PIB, respectiv al veniturilor pe cap de locuitor (a se vedea Anexa 1 i Tabelul nr. 1).

Populaia statelor UE Exist n prezent aproximativ 499,6 milioane de ceteni


europeni, o cifr care este substanial mai mare dect corespondenta sa american, rusa sau japonez (307 , 141 milioane de locuitorisi 127). Statele EU27 difer, astfel, mult n ceea ce privete populaia, spre exemplu, cel mai mare stat din punct de vedere demografic Germania, are o populaie de peste 200 de ori mai mare dect Malta - cel mai mic stat din aceast categorie. Diferenele sunt mult mai uor vizibile dac statele UE27 sunt clasificate n foarte mari, mari, mijlocii, mici i foarte mici, prin compararea lor cu populaia unor metropole sau orae foarte cunoscute.

Clasificarea statelor UE n funcie de populaie


State foarte mari (mai mari dect cel mai populat ora al lumii ca zon metropolitan Tokyo) - cu o populaie de peste 35 milioane locuitori: -Germania (peste 80 milioane locuitori); -Marea Britanie, Frana, Italia (n jur de 60 milioane locuitori); -Spania i Polonia (n jur de 40 milioane locuitori). State mari (de mrimea marilor metropole New York, respectiv Beijing) - cu o populaie ntre 16- 22 milioane locuitori:-Romnia (21,49 milioane de locuitori);-Olanda (n jur de 16,48 milioane locuitori). State mijlocii (de mrimea unei metropole cum este Paris zona metropolitan) - cu o populaie ntre 7-11 milioane locuitori:-Grecia, Portugalia, Belgia, Cehia, Ungaria (n jur de 10-11 milioane locuitori);-Suedia, Austria i Bulgaria (n jur de 7-9 milioane locuitori). State mici (de dimensiunea unor orae ca Barcelona sau Lyon) - cu o populaie ntre 1-6 milioane locuitori:-Danemarca, Slovacia, Finlanda (n jur de 5 milioane locuitori); -Irlanda (n jur de 4 milioane locuitori);-Lituania (n jur de 3 milioane locuitori);-Letonia, Slovenia (n jur de 2 milioane locuitori);-Estonia (peste 1 milion de locuitori),. State foarte mici (de mrimea unui ora cum este Genova) - cu o populaie sub 1 milion de locuitori:-Cipru, Luxemburg i Malta. Venitul statelor UE pe cap de locuitor Statele EU27 difer mult i n ceea ce privete nivelul venitului pe cap de locuitor , spre exemplu, cetenii din Luxemburg, cei mai bogai din UE, sunt de 7 ori mai bogai dect bulgarii, cei mai sraci din din UE. Luxemburg, statul cu cel mai mare venit pe cap de locuitor se detaeaz net de celelalte (venitul pe cap de locuitor este de aproape 2 ori mai mare dect al Irlandei, urmtoarea situat din acest punct de vedere);

Clasificarea statelor UE n funcie de venitul pe cap de locuitor 11 dintre statele UE sunt state cu venit mare pe cap de locuitor (peste media UE27) - de
peste 25100 :Luxemburg, Irlanda, Olanda, Austria, Danemarca, Suedia, Belgia, Finlanda, Marea Britanie, Germania, Frana, 9 dintre statele UE sunt state cu venituri medii pe cap de locuitor de la 15000 la 25100 : Spania, Italia,Grecia, Cipru, Slovenia, Cehia, Malta, Portugalia, Slovacia;

7 dintre statele UE sunt state cu venituri mici pe cap de locuitor sub 15,000 : Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, Romnia, Bulgaria.

Mrimea economiilor statelor UE


Nu n ultimul rnd, statele EU27 difer mult n ceea ce privete mrimea economiilor lor, spre exemplu, Germania, cea mai bine situat la aceast categorie, contribuie cu 19,4% la PIB-ul UE27 fa de Cipru sau Malta, care contribuie cu doar 0,1%.

Clasificarea statelor UE n funcie de mrimea economiilor


-economii mari - sase state realizeaz mpreun aproape 75% din PIB-ul UE27 (mai exact, 74,58%):Germania, Frana, Marea Britanie, Italia, Spania, Olanda. -economii mici - reprezint ntre 2-3% din producia UE27:Belgia,Polonia, Suedia, Austria , care reprezint mpreun 9,85% din PIB-ul UE27; -economii foarte mici - reprezint ntre 1-2% din total: Grecia,Danemarca, Finlanda, Portugalia, Irlanda, Republica Ceha si Romania, reprezentnd mpreun 10,16% din PIBul UE27; -economii minuscule reprezint mai puin de 1 % din PIB-ul UE27, iar n aceast categorie regsim nu mai puin de 10 state ale UE27, care mpreun abia realizeaz 2,95% din PIB-ul UE27:Ungaria, Slovacia, Luxemburg, Slovenia, Lituania, Bulbaria, Letonia, Cipru, Estonia si Malta. Extinderile din 2004 i 2007 au avut un impact relativ sczut asupra mrimii de ansamblu a economiei UE. Economiile celor 12 state nou venite au determinat o cretere de 8,76% a PIB-ului statelor UE15, echivalentul a 7,22% din PIB-ul UE27, Polonia singur aducnd o contribuie de mai mult de 1/3. 4. Ce se ntelege prin integrare? Dar prin integrare economic? Termenul de integrare este pentru prima dat definit n prima ediie a The Oxford English Dictionary, ca o combinare a prilor dintr-un ntreg. Dup Macmillan English Dictionary, termenul de integrare poate avea la ora actual trei semnificaii:-procesul de a deveni membru cu drepturi depline ntr-un grup ori societate i de a deveni complet implicat n activitile acestora; -procesul prin care se permite oamenilor, indiferent de ras, s utilizeze un loc, o instituie sau organizaie; -procesul de combinare cu alte elemente, ntr-o unitate mai larg sau ntr-un sistem unic. Termenul de integrare economic a fost utilizat pentru prima dat oficial n documentaia Planului Marshall - Programul de Reconstrucie European, ntocmit de trei economiti americani: Charles P. Kindleberger, Harold Van B. Cleveland i Ben T. Moore coordonarea programului de reconstrucie a Europei n vederea crerii unei Europe puternice i integrate economic. Integrarea economic poate fi definit aadar, att ca proces situaia n care componentele naionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice, ci

funcioneaz mpreun ca o entitate; ct i ca stare de fapt, la care se ajunge printr-o succesiune de transformri. Integrarea economic nseamn crearea unor ansambluri economice tot mai vaste care s permit:-Lrgirea cadrului diviziunii muncii i a specializrii la nivel local, sectorial, de ramur, naional, regional sau global, i creterea productivitii;-Libertatea de micare a factorilor de producie, a bunurilor materiale i serviciilor;-Tratamentul comercial difereniat sau discriminatoriu fa de originea sau destinaia bunurilor, serviciilor i factorilor de producie.Succesele obinute n procesul integrrii economice au condus la o mai clar nelegere a conceptului, oferind posibilitatea formulrii unei definiii operaionale a acestuia, definiie pe care o preferm. Definim, prin urmare, integrarea economic ca un proces care cuprinde: -un ansamblu de politici economice comune; -libertatea de micare a bunurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor; -armonizarea legislaiilor naionale; -instituii comune asupra crora rile participante transfer unele competene de natur economic.Realizarea integrrii economice depinde i de aciunea unor factori precum: excluderea discriminrilor, distribuirea efectiv a unor competene, colaborarea n procesele decizionale, focalizarea unor aspiraii legitime etc 5. Analizati comparativ federalismul si interguvernamentalismul ca trasturi ale integrrii europene.

Federalismul
Teoria neofuncionalist / teoria federalist se bazeaz pe aportul teoretic al lui Jean Monnet la crearea metodei comunitare. Obiectivul federalismului este crearea federaiei europene. Scenariul neofuncionalist al lui Monnet prevedea i integrarea politic prin care s se ajung n cele din urm, la o veritabil federaie european. Integrarea este explicat ca un proces de contaminare (spill-over) care are un caracter politic i funcional. Spill-over-ul funcional argumenteaz c interconectarea diferitelor sectoare economice ale economiei moderne va crea presiuni tehnice pentru extinderea numrului de sectoare transferate la nivel supranaional (de la comer i agricultur, la piaa unic i politica monetar), instituiilor supranaionale, care vor genera la rndul lor noi dezvoltri instituionale (spill-over-ul politic). Etapele Metodei Monnetsunt:-Integrarea va ncepe n sectoare din zona low politics, ns acestea trebuie s fie strategice din punct de vedere economic! -Se va crea o autoritate nalt (tehnocrai fr un balast al interesului naional) care s supravegheze procesul integraionist!-Spill-over I: Integrarea unor sectoare specifice ale economiei naionale va crea presiuni funcionale pentru integrarea altor sectoare interdependente nalta autoritate va dirija aceste evoluii (CECO > CEE > UEM). Spill-over II : Grupurile naionale de interese i vor transfera loialitile i activitatea de lobby ctre noul centru.-Integrarea este vzut ca un proces n continu evoluie, fiind

rezultatul unei palete largi de procese convergente. Dei procesul a pornit de la integrarea sectoarelor din zona de low politics (politicile economice), el va ajunge i la sectoare eseniale (high politics) - politica extern i de securitate comun (PESC) Criticile aduse acestei metode sunt:-Nu explic cum se pot forma identitile i un sentiment al loialitii care s susin o asemenea evoluie.- Comportamentul actorilor interesai este determinat de interesele proprii, n mare parte definite n termeni economici.- Uniunea European supravieuiete doar pentru c reprezint un rspuns funcional la procesul de globalizare.

Interguvernamentalismul
Argumente:-Suveranitatea rezid n cele din urm n statele-naiune, chiar dac acestea decid s o exercite n comun; -n explicarea integrrii, contextul naional are mai mult importan dect actorii i procesele la nivel european; - Contiina naional, pe care Hoffmann o definete drept un sentiment de coeziune i difereniere care separ un grup de altele", va fi ntotdeauna esenial n procesul decizional comunitar. Ipoteze :-Suveranitatea naional aparine, n ultim instan, statului-naiune, chiar dac acesta alege s o exercite n comun la nivel european; - Actorii supranaionali vor avea mai puin importan dect guvernele naionale atunci cnd se va decide viitorul statelornaiune i al Europei;- Integrarea economic nu va atrage dup sine pe cea politic, conform schemei neofuncionaliste;- Dominarea high politics i a interesului naional va prevala;- Identitatea i loialitatea naional nu sunt foarte predispuse la schimbare. 6. Ce se ntelege prin multi-level governance? Teoria federalismului si cea a interguvernamentalismului nu mai corespunde realitilor statului-naiune modern, ale UE i ale globalizrii, prin urmare apare o nou teorie, cea a guvernanei pe mai multe niveluri (multi-level governance) Statul-naiune (guvernul) i-a pierdut autoritatea exclusiv n procesul decizional, mprind-o, pe de o parte, cu instituii internaionale i supranaionale i, pe de alt parte, cu actori privai, crendu-se astfel diferite niveluri de guvernan. Construcia european reprezint o form deosebit de elaborat a acestui sistem, putnd fi considerat un prototip al statului postmodern. Uniunea European cuprinde:- euroregiuni;- guvernele naionale;- instituiile supranaionale (Comisia European, Parlamentul European, Curtea European de Justiie, Banca Central European);- grupuri transnaionale de interes i lobby; -regimuri funcionale cu scopuri i reglementri diferite (UEM, PAC, reguli de mediu, Protocolul Social) etc.

7. Realizati o diagram care s prezinte grafic etapele majore ale integrrii economice europene, cu obiectivele, realizrile, tratatele, datele si numele statelor implicate. Ne propunem sa analizam succint evolutia procesului integrarii europene prin prisma celor cinci forme de integrare identificate de BELLA BALASSA si amendate ulterior de ALI M. EL-Agraa,care au reprezentat, in fapt etape ale constructiei europene :-Prima etapa :obiectivul pietei comune sectoriale-Tratatul de4 la Paris(1951);- A doua etapa :obiectivul uniunii vamale-Tratatul de la Roma 1957;- A treia etapa :obiectivul pietei unice Actul Unic European 1986;- A patra etapa :obiectivul uniunii economice si monetare trattatul de la Maastricht1992;- A cincea etapa ;obiectivul extinderii si al uniunii politice-tratatele de la Amsterdam 1997si Nisa 2000,tratatul Constitutiei 2004 si tratatul de la Lisabona sau Tratatul de Reforma2007 In tratatul de la Paris sa infiintat Comunitatea europeana a Carbunelui si Otelului. Aceasta avea ca scop realizarea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului. Piata unica este dominata de principiul liberei concurente,comunitatea controleaza aprovizionarea regulata si fixarea preturilor la cel mai scazut nivel. Totodata se interzicea pentru produsele din carbune si otel taxele vamale,restrictiile cantitative,subventiile,practicile restrictive privind repartitia sau exploatarea pietelor. Statele membre au renuntat la principiul de suveranitate pentru a adera la noile institutii supranationale. Prin tratatul de la Roma sa infiintat CEE (comunitatea economica europeana)si CEEA(comunitatea eurpeana a energiei atomice). Prin acest tratat sau stabilit o serie de politici concrete pe diferite domenii si anume uniune vamala industriala, politica agricola comuna PAC, politica comerciala comuna PCC, politica concurentiala. Realizarea unei uniuni vamale a fost primul obiecti important ce sa realizat prin abolirea taxei vamale si stabilirea unei politici vamale si comerciale si a unui tarif vamal comun in relatiile cu state terte. Acest lucru a dus la cresterea comertului intarcomunitar de 6 ori, schimburile cu statele terte au crescut de 3 ori, PIB mediu a crecut cu 70%, cresc excedentele si rezerve valutare straine ale celor 6 tari. Interesele statelor autonome devin tot mai importante. Obiectivul celei de a treia etape este crearea pietei unice adica un spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a marfurilor ,persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata. Tot prin Actul Unic European sa realizat si debutul unificarii diferitlor poli de dezvoltare ai Uniunii Europene :-constructia comunitara;- cooperarea monetara in cadrul SME;- cooperarea politica europeana. A treia etapa sa caracterizat prin tensiounile supranational interguvernamental, extindere-aprofundare. Obiectivul major al celei de a patra etape este crearea uniunii economice si monetare europene(UEM) inclusiv crearea si punerea in circulatie a unei monede unice-EURO. Tratatul de la Maastricht fondeaza UE careia i se confera nu numai dimensiuni economice ci si politice. Cu ocazia summitului de la Maastricht sa discutat si sa negociat de catre sefii de state cu legutura la largirea

componentei socio-politice a Comunitatii si opozitia Marii Britanii legate de largire. Sa instituit o noua organizatie si anume UE care se sprijina pe trei piloni si anume COMUNITATEA EUROPEANA, POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA si COOPERARE IN DOMENIUL JUSTITIEI SI AL POLITICII INTERNE. Tot in aceasta etapa sa crea cetatenia UE, s-a definitivat circulatia libera a capitalului, s-a intarit cooperarea UE in sectoarele non-economice, s-a pastrat principiul de subsidiaritate, s-a marit puterea Parlamentulu european , a introdus CAPITALUL SOCIAL. Etapa a 5 a odata cu tratatul de la Maastricht sa realizat ca nu este suficient pentru primire unui numar record de stat si pt a adopta masuri si strategii fundamentale fata de o regiune cu certe valente geopolitcice. La tratatul de la Amsterdam sau realizat progrese importante si anume : -consolidarea Europei cetateanului,- imbunatatirea capacitatii Uniunii de actiune externa,- reformarea cadrului institutional a fost numai partiala .O schimbare adusa de acest tratat este permisiune acordata unor grupuri de stat membre sa adanceasa relatiile dintre ele. Consolidarea dimensiunii sociale a UE a fost una din cele mai importane realizari, iar absenta unei serii de decizii referitoare la reforma institutionala poate fi trecuta la esecuri. Tratatul de la Nisa avea ca obiective 4 zone si anume: -marimea si componenta Comisiei,- ponderea voturilor in Consiliu,- extinderea votului cu majoritate calificata,cooperare avansata.Scopul este reforma institutionala pt a pregati UE de extindere. Tratatul Constitutional si Tratatul de Reforma Dimensiunea politica a Uniunii a fost practic prezenta continuu pe masa negocierilor dupa ACTUL UNIC EUROPEAN. Astfel in cotributie cu tratatul de la Maastricht se realizaeaza asezarea bazelor comunitatii pe trei piloni principali : -uniune economica si monetara europeana(UEM caracterizat printr un grad inalt de comunitarizare), -politica externa si de securitate comuna(PESC cooperare predominant interguvernamentala), -justitia si afacerile interne(JAIcooperare predominant interguvernamentala)

8. Enumerati toate tratatele Uniunii Europene (cu date) si oferiti o scurt explicatie (aprox. 10 cuvinte) a contributiei fiecrui tratat major la integrarea european. - Tratatul de la Paris(1951)constituie prima etapa si a avut ca obiectiv piata comuna sectoriala, prin acest tratat se urmarea realizarea unei piete comune in domeniul carbunelui si otelului;- Tratatul de la Roma 1957 constituie a doua etapa si a avut ca obiectiv uniunea vamala- ;sa realizat o Comunitate Economica Europeana(CEE)si o Comunitate Europeana a Energiei Atomice(CEEA sau EUROATOM);- Actul Unic European 1986-este treia etapa a integrarii cu obiectivul pietei unice se caracterizeaza prin spatiu fara frontiere interioare in care libera circulatie a

marfurilor,persoanelor,serviciilor si capitalurilor este asigurata ;- tratatul de la Maastricht1992 este a 4 etapa cu obiectivul uniunii economice si monetare ;prin el a fost instituita o noua organizatie si anume Uniunea Europeana care se sprijina pe 3 piloni si anume Comunitatea Europeana,Politica externa si de securitate comuna,Cooperare in domeniul Justitiei si al Politicii Interne -tratatele de la Amsterdam1997 sa realizat consolidarea Europei cetateanului, Nisa2000 a avut ca scop reformarea institutionala a UE pentru a o pregati de extindere,tratatul Constitutiei2004 si tratatul de la Lisabona sau Tratatul de Reforma2007 constituie a 5 a etapa si au avut ca obiectiv extindere si uniune politica ;sa definitivat uniunea economica si monetara europeana UEM,politica externa si de securitate comuna(PESC),justitia si afacerile interne(JAI) 9. Explicati cnd si prin ce mijloace organizatia cunoscut astzi sub numele de Uniunea European a shimbat diverse nume ncepnd cu anul 1958. La inceput cand a luat nastere viitoarea UNIUNE EUROPEANA ea s-a numit CEE si a fost formata din sase membri.Cei sase membri sunt Germania,Italia,Franta si cele trei tari BENELUX.Aceasta denumire era in anul 1957. Dupa extinderea spre nord uniunea se numea UE9 .Aceasta denumire provine de la faptul ca avea 9 state membre .Cele 9 state mebre erau cele 6 state fondatoare plus cele 3 si anume Marea Britanie ,Danemarca si Irlanda care au aderat in anul 1973. Din anul 1973 si pana in anul 1981 a purtat denumirea de UE9 ca mai apoi sa devina UE10 prin aderarea Greciei. La numai 5 ani de la aderarea Greciei Uniunea isi schimba din nou denumirea devenind UE 12 odata cu aderarea Spaniei si a Portugaliei. In anul 1995 UE 12 se transforma in UE15 prin aderarea Suediei,Finlandei si a Austriei. Denumirea de UE25 si-o va capata in anul 2004 Uniunea isi va schimba din nou denumirea devenind UE25 prin aderarea a altor 10 tari si anume Cipru , Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Odata cu aderarea tarii noastre Romania care sa produs odata cu aderearea Bulgaria din UE25 avem denumirea de UE27. 10. Ce se ntelege prin piata comun sectorial din perspectiva integrrii economice europene? Obiectivul Tratatului de la Paris din anul 1951, era realizarea pietei comune sectoriale, adica o piata comuna in domeniul carbunelui si otelului, fara operalisti la frontiere si fara distorsiuni ale concurentei. Piata comuna, ca prima forma de integrare negativa interzicea pt carbune si otel:- taxele vamale;- orice restrictii cantitative;- orice discriminari, in special in ceea ce priveste conditiile de livrare si pret si tarifele de transport;subventiile,ajutoarele sau facilitatile fiscale acordate de state;- practicile restrictive privind repartitia sau exploatarea pietelor.

Piata comuna sau unica este dominata de principiul liberei concurente, comunitatea controleaza aprovizionarea regulata si fixarea preturilor la cel mai scazut nivel. 11. Prezentati uniunea vamal ca etap a integrrii economice europene. Este forma de integrare prin care rile membre nltur toate barierele n comerul dintre ele i adopt un tarif vamal extern comun fat de teri. Uniunea vamal adaug la aranjamentul de comer liber - o politic comercial comun fa de statele tere, eliminndu-se astfel riscul de deturnare de comer. Avnd n vedere c elementul principal al politicii comerciale a unei ri este tariful vamal, primul pas n crearea uniunii vamale l va constitui stabilirea unui tarif vamal comun la importurile din tere ri, continund cu armonizarea tuturor celorlalte msuri de politic comercial naional, precum reglementrile privind protecia sntii i securitii, obstacolele administrative n calea comerului, restriciile voluntare la export etc. 12. Ce se nelege prin piaa interna unica din perspectiva integrarii economice europene? Varietatea definiiilor conceptului de integrare economic ridic o serie de ntrebri. Cu toate acestea, se pot delimita o serie de elemente comune i formula cteva concluzii: Integrarea economic poate fi definit aadar, att ca proces - situaia n care componentele naionale ale unei economii mai mari nu sunt separate prin frontiere economice, ci funcioneaz mpreun ca o entitate; ct i ca stare de fapt, la care se ajunge printr-o succesiune de transformri. Integrarea economic nseamn crearea unor ansambluri economice tot mai vaste care s permit:1. Lrgirea cadrului diviziunii muncii i a specializrii la nivel local, sectorial, de ramur, naional, regional sau global, i creterea productivitii; 2. Libertatea de micare a factorilor de producie, a bunurilor materiale i serviciilor; 3. Tratamentul comercial difereniat sau discriminatoriu fa de originea sau destinaia bunurilor, serviciilor i factorilor de producie.Succesele obinute n procesul integrrii economice au condus la o mai clar nelegere a conceptului, oferind posibilitatea formulrii unei definiii operaionale a acestuia, definiie pe care o preferm. Definim, prin urmare, integrarea economic ca un proces care cuprinde: un ansamblu de politici economice comune; libertatea de micare a bunurilor, serviciilor, capitalurilor i persoanelor; armonizarea legislaiilor naionale; instituii comune asupra crora rile participante transfer unele competene de natur economic.Realizarea integrrii economice depinde i de aciunea unor factori precum: excluderea discriminrilor, distribuirea efectiv a unor competene, colaborarea n procesele decizionale, focalizarea unor aspiraii legitime etc.

13. Ce se nelege prin uniunea economic si monetar din perspectiva integrrii economice europene? Uniunea economica presupune, n afara realizrii unei piee comune pentru libera circulaie a bunurilor i serviciilor, existena unui anumit grad de armonizare a politicilor economice naionale incluznd politica monetar, fiscal i social pentru a reduce discriminrile ce apar datorit aplicrii unor politici difereniate n domeniile menionate. Uniunea economic adaug la piaa comun armonizarea politicilor economice naionale ale rilor participante, n msura necesar pentru funcionarea corespunztoare a uniunii economice. Integrarea economic complet reprezint etapa final a integrrii n cadrul creia economiile naionale se contopesc, fiind nlocuite de o economie unificat, toate chestiunile relative la politica economic, inclusiv politicile fiscale i monetare, sunt preluate de o autoritate supranaional, ale crei decizii sunt obligatorii pentru statele membre, putndu-se pstra, la nivele inferioare din ierarhia guvernamental, un grad semnificativ de autonomie. Presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise anterior, spaiul integrat cptnd trsturi apropiate de cele ale unei economii naionale:- instituii comune care guverneaz cu ajutorul unei legislaii comune;- utiliznd un buget comun;adresndu-se unei piee de producie i de desfacere comun;-utilizarea unei monede unice i a unui sistem bancar omogen;-utilizarea politicilor interne i externe comune.Integrarea economic total determin un sistem complex de interdependene care cuprinde toate sectoarele, ramurile i activitile i n cadrul crora sunt eliminate toate restriciile cu privire la mobilitatea factorilor i a produselor, ceea ce conduce la egalizarea preurilor, productivitilor i veniturilor. Liberalizarea nerestricionat a micrii factorilor i a produselor (integrarea comercial) trebuie corelat cu -existena unui sistem legislativ i instituional propriu care s protejeze drepturile de proprietate i s urmreasc punerea n aplicare a contractelor;- a unui sistem propriu de pli care s faciliteze desfurarea schimburilor n interiorul zonei prin nlocuirea monedelor naionale cu una proprie zonei (integrare monetar);- i a unui sistem fiscal care s evite eventualele distorsiuni ivite n alocarea factorilor ca urmare a diferenelor dintre tipurile i nivelurile de impozitare. 14. Explicati notiunea de convergenta n acceptiunea Tratatului de la Maastricht si a Pactului de crestere si stabilitate. n literatura de specialitate, pe baza Tratatului de la Maastricht au fost teoretizate trei tipuri de convergen separate, dar complementare:convergen nominal, convergen legal,convergen real. Prin convergena legal se nelege armonizarea legislaiilor naionale i a regulamentelor bncilor centrale ale rilor membre ale UE, astfel nct s devin

compatibile cu Sistemul European al Bncilor Centrale (SEBC). ntr-un sens general, aceast convergen include aspecte precum independena bncilor centrale naionale i integrarea acestor bnci n SEBC. Convergena real se refer la omogenizarea nivelului de trai, egalizarea standardelor de via n rile membre, realizarea aa-numitei coeziuni economice i sociale" la nivelul Uniunii. Variabilele care msoar convergena real (venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata omajului, cheltuielile guvernamentale etc.). Pentru realizarea unei egalizri n aceste domenii este nevoie de mai mult timp dect pentru variabilele minimale, dar ndeplinire acestora din urm afecteaz benefic variabilele reale.Convergena economic nu este un scop n sine, ndeplinirea condiiilor pe care le presupune reprezentnd un mijloc pentru a garanta creterea economic durabil la nivelul Uniunii. Tratatul de la Maastricht introduce, de altfel, termenul convergen durabil" pentru a sublinia c nu intereseaz un proces de integrare formal i rapid, ci un proces de integrare cu geometrie i ritmuri variabile, n acord cu rezultatele fiecrui stat membru. Criteriile de convergen nominal Sunt prevzute de Tratatul de la Maastricht (art. 104c, 109j), respectiv Protocolul nr. 6 asupra criteriilor de convergen, anexat la tratat, i se refer la: 1. stabilitatea preurilor, care va reiei dintr-o rat a inflaiei observat de-a lungul unei perioade de un an nainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rat a inflaiei care s nu depeasc cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflaia cea mai sczut; 2. rate ale dobnzilor pe termen lung, care nu trebuie s depeasc cu mai mult de 2% rata medie a dobnzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai sczut inflaie; 3. capacitatea de susinere a finanelor publice: deficitul public nu trebuie s depeasc 3% din produsul intern brut(PIB) la preuri de pia; datoria public nu trebuie s depeasc 60% din PIB, mai puin n cazul n care acest raport se reduce suficient i se apropie de valoarea de referin ntr-un ritm adecvat; 4. stabilitatea ratelor de schimb, adic respectarea marjelor normale de fluctuaie prevzute prin mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pentru cel puin doi ani premergtori examinrii, fr devalorizare din proprie iniiativ a ratei de schimb a monedei proprii n raport cu moneda unui alt stat membru. 15. UE este sau nu un stat federal? Argumentati. Conform Tratatelor, U.E. are elemente substaniale care in de un sistem federal: competene n domeniile comerului, monetar, bugetului i mediului; cooperare avansat n privina securitii interne i externe; instituiile includ un sistem judiciar federal:un legislativ bicameral n care Parlamentul, reprezentnd cetenii, are o putere legiuitoare n cretere, Consiliul, care reprezint statele, este ns cel mai puternic organism legislativ i domin n politica privind securitatea intern i extern;

executivul Comisia european, are competene federale considerabile, dei, i n aceast privin, Consiliul menine un control strict cetenia european. Ce lipsete Uniunii Europene pentru a fi similar unui sistem federal? -Parlamentul nu are nc competene egale cu Consiliul n ce privete cca 3/4 din legislaie;- Consiliul voteaz cu majoritatea calificat pentru aproape ntreaga legislaie, cu excepia celei privind politica de securitate intern i extern, unde unanimitatea este regula; Comisia, dei este controlat ntr-o msur crescnd de ctre Parlament, este nc subordonat Consiliului; Uniunea economic i monetar nu este nc finalizat. n prezent, se fac eforturi n cadrul comunitii pentru a determina un set de criterii aplicabile pentru departajarea ntre competenele comunitare, regionale i naionale, prin care s se asigure c "intervenia comunitar nu va fi sistematic i masiv, ci selectiv i fundamentat juridic. Acolo unde competena sa nu este exclusiv, eficiena va fi aceea care va prevala, ca un criteriu". 16. Prezentati etapele parcurse pentru introducerea monedei unice europene si analizati avantajele acesteia. Etapa introducerii monedei unice-1 ianuarie 1999 - 1 iulie 2002 Participarea statelelor membre este condiionat de ndeplinirea criteriilor de convergen, respectiv, a condiiilor necesare pentru adoptarea unei monede unice, constatat de Consiliu pentru fiecare ar separat, prin vot cu majoritate calificat. Statele care nu ndeplinesc criteriile de participare la etapa a treia a UEM vor face obiectul unei derogri pentru o perioad de tranziie n care vor fi monitorizate i susinute s ndeplineasc aceste criterii. Obiective principale:intrarea n funciune a Bncii Centrale Europene i transferul ctre aceasta a suveranitilor monetare naionale din partea bncilor centrale ale celor 11 state care au intrat n uniunea monetar (12 state de la l ianuarie 2001, incluznd i Grecia); introducerea EURO - moneda unic european i dispariia monedelor naionale; nceperea operrii sistemului de pli TARGET (Trans-European Automated Real-Time Gross Settlement Express Transfer). Consiliul european, reunit la Bruxelles, la 3 mai 1998, a decis, n urma evalu rii ndeplinirii criteriilor de convergen" urmtoarele: 11 state membre respectiv Belgia, Germania, Spania, Frana, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia i Finlanda, ndeplinesc condiiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 i, ca atare, vor participa la cea de-a treia etap a uniunii economice i monetare; 2 state membre respectiv Grecia i Suedia nu ndeplinesc condiiile necesare pentru adoptarea monedei unice la 1 ianuarie 1999 i, ca atare, vor intra n categoria statelor cu derogare. Avantajele monedei unice Crete transparena pieei i a preurilor; Producia i investiiile nu mai sunt influenate de evoluia cursurilor de schimb; Scade costul tranzaciilor, ntruct nu mai include cheltuielile legate de riscul valutar; Se dezvolt relaiile comerciale i financiare ntre membrii UE i ntre parteneri, ntruct membrii nu

mai sunt afectai de riscul valutar n aceeai msur n care erauexpusi nainte. Euroland-ul, cu cele 292 de milioane de consumatori, reprezint cea mai mare pia de desfacere din lume, urmat de SUA, cu 270 de milioane de consumatori i de Japonia, cu 127 de milioane de consumatori. Puterea de cumprare n acest spaiu este ridicat, depit doar de SUA; 15% din valoarea tuturor bunurilor i serviciilor realizate la nivel mondial provin din Euroland, 20% din SUA i 7,7% din Japonia; 15,7% din exporturile mondiale provin din Euroland, n timp ce numai 12,6% din SUA i 7,7% din Japonia . Crearea monedei unice reprezint, n opinia lui Romano Prodi, profesor de economie la Universitatea din Bologna, ales n mai 1999 preedinte al Comisiei Europene: - un act de ncredere n Europa i, n acelasi timp, o provocare n contextul mai larg al economiei globale. -un eveniment fr precedent n istoria omenirii. Renunarea la puterea de a emite moned este, de bun seam, o important decizie politic. De fapt, statul renun la unul dintre instrumentele sale tradiionale de suveranitate. n pragul secolului XXI, acest instrument este mai vizibil dect nsi suveranitatea militar, reprezentat simbolic prin spad 17. Ce rol a jucat Tratatul de la Amsterdam n procesul integrrii europene? El a fost semnat n 1997, intrnd n vigoare la data de 1 mai 1999. Tratatul de la Amsterdam a realizat progrese considerabile n ce priveste: consolidarea Europei ceteanului"; mbuntirea capacitii Uniunii de aciune extern; dar reforma cadrului instituional a fost numai parial i va necesita n continuare completri nainte de a se putea proceda la viitoarele extinderi. Tratatul de la Amsterdam, aplicat de la 1 mai 1999, a consolidat dimensiunea social a Uniunii Europene i a prevzut o schi de reforme necesare n vederea aderrii de noi membri la Uniunea European, dar nu a reuit s soluioneze problemele instituionale necesare pentru a se putea realiza o nou extindere. Probabil cea mai mare nemplinire a Summit-ului de la Amsterdam, din 1997 i, implicit, a Tratatului de la Amsterdam, a fost absena unei serii de decizii referitoare la reforma instituional. Un protocol ataat Tratatului stipula clar c o viitoare Conferin Interguvernamental se va ocupa de problema componenei Comisiei Europene (respectiv renunarea statelor membre mai mari la dreptul lor de a numi doi comisari, n schimbul reponderrii voturilor n Consiliu pentru votul cu majoritate calificat. 18. Evaluati succesul Tratatului de la Nisa n ceea ce priveste extinderea UE. Tratatul de la Nisa nu a fost un succes. Problemele critice rmase de la Amsterdam, mrimea i compoziia Comisiei, extinderea majoritii de vot din Consiliul de Minitri i reforma regulilor de vot ale Consiliului nu au fost rezolvate pe deplin. n privina reformei Comisiei, Tratatul a adoptat o reform temporar, provizorie, temporar

deoarece se aplic doar de la data la care cel de-al 27-lea membru va adera i provizorie, deoarece nu s-a gsit o soluie pe termen lung. n privina problemei privind extinderea votului calificat, Tratatul a fost de fapt un exerciiu de curare a casei cu foarte puine modificri n domeniu pentru a fi supus votului majoritii. Cu privire la reforma privind luarea deciziilor de ctre Consiliu, Tratatul de la Nisa a nrutit lucrurile. Analiza ulterioar a dovedit c regulile de vot din Tratatul de la Nisa au ngreunat de fapt lucrurile pentru Uniunea European mrit ca s acioneze. Eficiena lurii deciziilor n UE27 ar fi fost mult mai mare fr nicio reform. De asemenea, Tratatul a schimbat puterea marilor naiuni ntr-un mod major. 19. Ce se ntelege prin sintagma trei stlpi si un acoperis cu referire la structura organizational a UE? 1.Pilonul CE, primul pilon - adic cooperarea bazat pe Tratatul de la Paris (CECO), pe Tratatele de la Roma, precum i pe AUE, completat i modificat acum, prin Tratatul de la Maastricht. 2.Politica Extern i de Securitate Comun (PESC), "al doilea pilon", care reprezint dezvoltarea, iniiat la nceputul anilor 70, a conceptului cooperrii interstatale n domeniul politicii externe (CPE), conferindu-i un fundament n textul Tratatului. 3.Cooperarea n domeniul Justiiei i al Afacerilor Interne (JAI) - "al treilea pilon". Nici acest concept nu este nou, sprijinindu-se pe anumite tendine europene preexistente foarte rudimentare, ce-i drept - n aceste domenii. 20.De unde provine sistemul legal European si ce reprezinta acesta la ora actuala? Sistemele legale ale majorittii statelor democratice sunt bazate pe o Constitutie. Principiile legale din Tratatul Constitutiei UE codific principiile care existau de decenii. Tratatul de la Roma oblig Statele Membre la o serie de obiective generale economice politice. Tratatul nu a fost foarte clar cnd a venit vorba de stabilirea sistemului legal. Tratatul asigur Curtea de Justitie si statele c principala sa sarcin este de a se asigura de respectarea legii si a justitiei n interpretarea si aplicarea acestui Tratat (Articolul 164 din Tratatul original).- Tratatul nu a fost destul de clar n cazul multor probleme prezentate n fata Curtii. Curtea a reactionat n fata lipsei de claritate din Tratat prin crearea sistemului legal al Comunittii prin intermediul spetei. Cu alte cuvinte, a folosit deciziile legate de cazuri particulare pentru a stabili principiile generale ale sistemului legal din CE.Pe scurt, Tratatul de la Roma este punctul de plecare n legea CE. Tratatul a creat Curtea, iar Curtea a creat sistemul legal european. Dreptul din CE este acum o mas enorm de legi, reglementri si practici care au fost stabilite prin:- Tratate (dreptul primar);- legile UE (dreptul secundar); -deciziile Curtii (speta).

21.Prezentati si ilustrati cu exemple principiile actuale ale sistemului legal european. Sistemul legal din Comunitatea Europeana:_cele mai importante principii Principiile dreptului din CE sunt modele generale pe care juristii le-au distins dintre mii de pagini de drept primar, secundar si cazuistic. Trei principii sunt mentionate ntotdeauna:- efectul direct /principiul efectului direct;- prioritatea/ntietatea dreptului CE/principiul aplicrii prioritare;autonomia sistemului legal al CE/ principiul autonomiei. Efectul direct este simplu de definit: nseamn c prevederile unui tratat sau alte forme ale dreptului european, cum sunt directivele, pot crea drepturi prin care cettenii UE pot s se bazeze cnd compar n fata curtilor nationale. Acesta este un lucru radical. nseamn c legile UE trebuie aplicate de ctre curtile Statelor Membre ca si cum legea ar fi fost ratificat de Parlamentul national.Necesitatea logic a acestui principiu este clar. Dac legile UE ar putea fi ignorate n orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare mebru ar fi tentat s implementeze doar legile europene care i convin. Aceasta ar face imposibil, de exemplu, crearea unei piete unice sau asigurarea circulatiei libere a lucrtorilor.Un bun exemplu este cazul unei stewardese de la Sabena din 1976 care a pretins c a fost pltit mai putin si a trebuit s se pensioneze mai devreme dect nsotitorii de zbor de sex masculin. Desi aceasta nu a nsemnat o nclcare a legii belgiene din acea perioad, Curtea CE a hotrt n 1976, c Tratatul de la Roma (care prevede plata egal pentru ambele sexe) avea drept de lege n Belgia sau, n limbaj judectoresc, avea efect direct. Stewardesa a cstigat procesul. Prioritatea/ntietatea dreptului CE nseamn c dreptul comunitar are ultimul cuvnt, nu apare n Tratatul de la Roma, apare explicit pentru prima dat, doar n Tratatul Constitutional.Este, fr doar si poate, un principiu care este acceptat n general de toate statele UE. A fost folosit n mod repetat pentru a desfiinta legile Statelor Membre. Necesitatea logic a acestui principiu este la fel de clar ca aceea a efectului direct. Simplificnd de dragul clarittii, efectul direct spune c legile CE sunt automat legi n fiecare Stat Membru. Prioritatea spune c atunci cnd legea CE si cea national, regional, local sunt n conflict,legea european trebuie aplicat. Un exemplu clasic al acestui fapt este cazul Factortame din 1991,acest caz a confirmat suprematia dreptului CE aspura dreptului britanic. Actul de Transport Maritim Comercial din Marea Britanie, din 1988, a avut ca rezultat interzicerea dreptului companiei spaniole de pescuit numit Factortame, de a pescui n apele britanice. Factortame a afirmat la curtile britanice de justitie c acest lucru nclca legea CE, si a cerut Curtii britanice s suspende Actul de Transport Maritim Comercial pn cnd Curtea European putea lua o hotrre n acest caz (acest lucru necesit, de obicei, ctiva ani). Potrivit legii britanice, nicio curte britanic nu poate s suspende un Act al Parlamentului. Curtea

European a hotrt c, potrivit legii CE, care era suprem fat de legea britanic, o curte national ar putea suspenda legi care contravin dreptului european. Astfel c Inalta Curte de Justitie din Marea Britanie a abolit Actul de Transport Maritim Comercial. Actele Dreptului Comunitar Actele Dreptului Comunitar sau legislatia european, altele dect Tratatele, se clasific n urmtoarele tipuri de documente legislative: Ordonantele se aplic tuturor Statelor Membre, companiilor,autorittilor si cettenilor.Ordonantele se aplic imediat de la intrarea n vigoare, de ndat ce sunt redactate, nu sunt transpuse n alte legi sau prevederi. Directivele pot fi aplicate oricruia din Statele Membre.Totusi,directivele doar traseaz rezultatele care trebuie obtinute. Statele Membre decid, ntr-un interval de timp prestabilit, ce trebuie fcut pentru a ndeplini conditiile prevzute n directiv. Deciziile sunt acte legislative care se aplic unui anumit Stat Membru, unei anumite companii sau unui anumit cettean. Recomandrile sau opiniile sunt dou tipuri de instrumente legislative. Ele nu oblig la nimic din punct de vedere juridic. Autonomia Majoritatea statelor europene au mai multe nivele juridice: locale, regionale si nationale.Curtile inferioare, totusi, nu pot exista independent de naltele Curti si, deseori, naltele curti depind de curtile inferioare (ex. n unele state, nalta Curte poate da un verdict doar dup ce cazul a fost judecat si la un nivel inferior).Sistemul juridic din CE este totusi, n ntregime, independent de sistemele legale din Statele Membre, potrivit principiului autonomiei. Consiliul European este constituit din sefii de stat sau de guvern ai SM, iar lucrrile sale sunt gzduite de SM care detine Presedentia Consiliului Uniunii Europene. 22)Explicati diferentele dintre Consiliul UE si Consiliul Eruopean Consiliul UE nu trebuie s fie confundat cu Consiliul European, care este o instituie diferit a Uniunii Europene, chiar dac foarte apropiat de aceasta. Consiliul European este o instituie interguvernamental, n timp ce Consiliul Uniunii Europene, este un organ (fuzionat) al Comunitilor Europene (CE i EURATOM),acesta fiind ancorat nc de la nceputuri n Tratat,acest lucru nu este valabil si pentru Consiliul European, asa cum reiese din Articolul 4 al Tratatului UE, Consiliul European nu are,propriu-zis, statut de institutie a UE, ns are un rol esential n trasarea priorittilor si definirea orientrilor politice generale ale UE, avnd functii importante de conducere, care se afl deasupra celor trei piloni, pe care i angreneaz. Consiliul Uniunii Europene, denumit i Consiliul de Minitri, reprezint, mpreun cu Parlamentul European, ramura legislativ a Uniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este organul de decizie cel mai important al UE, decide cu privire la legile propuse de Comisie, n colaborare cu Parlamentul European;in

comparatie cu Consiliul European care nu are un rol formal n promulgarea legilor UE , chiar dac este cea mai influent organizatie n acest proces. Deciziile politice ale Consiliului European trebuie traduse n lege urmnd procedurile legislative standard, care implic Comisia, Consiliul de Ministri si, n majoritatea problemelor, Parlamentul European. Nu este abilitat s abordeze detalii legislative, functia lui principal este de a conferi, mai degrab, impulsul politic necesar adoptrii deciziilor si s pun bazele principiale ale politicii si dezvoltrii arhitecturii europene. Consiliul Uniunii Europene i are locul de ntlnire sediul de la Bruxelles, iar Consiliul European la Strasbourg. Consiliul UE este alcatuit din 27 de membrii,in functie de domeniu, reprezentanti la nivel ministerial din fiecare stat membru al UE. Membrii Consiliului se ntrunesc n functie de domeniul politic n discutie, n component diferit, pe domenii de resort: Consiliul Ministrilor pentru Agricultur, Consiliul Ministrilor pentru Mediu etc. n plus, aici trebuie s fie prezent si membrul Comisiei responsabil de domeniul luat n discutie; in timp ce Consiliul European este alcatuit din sefii de state si guverne + presedintele Comisiei, sprijiniti de ministrii de externe si un membru al Comisiei.Minitrii de externe i membrul Comisiei Europene nu au ns dect un rol consultativ.Consiliul UE are atributii absolut diferite de cele ale Consiliului European,si anume: Consiliul UE are puteri legislative si bugetare cu prvire la: - Coordonarea politicilor economice;- Definirea PESC si coordonarea cooperrii politienesti si judiciare n materie penal;- ncheierea de acorduri internationale Iar Comisia Europeana: - impulsioneaz procesul de integrare si ofer indicatii politice generale;- Adopt strategii comune + indicatii privind PESC, politicile economice si privind ocuparea fortei de munc. Conform deciziei Consiliului European, de la 1 ianuarie 2007, regula alegerii preedintelui Consiliului European a fost modificat pentru ca toate statele noi membre ale UE s-i poat asuma preedinia.Preedinia Consiliului European se schimb o dat la ase luni, din rndul efilor de stat i de guvern ai UE, conform unui complicat procedeu de rotaie n care se ine cont att de ordinea alfabetic, ct i de populaia i mrimea rilor membre. ara care deine preedinia n Consiliul de Minitri o preia automat i pe cea din Consiliul European, devenind, astfel, gazda acestuia. Preedinia Consiliului European ofer statelor posibilitatea de a conferi politicii europene un impuls naional propriu i de a-l pune n practic prin mijloacele diplomatice existente 23)Explicati de ce Comisia Europeana este considerata forta principala din spatele integrarii europene.

Comisia Europeana este considerata principala forta din spatele inegrarii europene datorita numeroaselor sale atributii,printre care se numara :dreptul la initiativ:- fiecare decizie luat de Consiliu este precedat de o propunere a Comisiei.- Comisia trebuie, ca fort motorie a procesului de integrare, s elaboreze propuneri n vederea dezvoltrii politicilor comunitare.Acest drept de a stabili ordinea zilei, de a face propuneri si de a interconecta diverse initiative i confer o putere important de influent n cadrul procesului legislativ. Dreptul de veghe la respectarea Tratatelor comisia urmreste modul n care sunt aplicate dispozitiile specificate n Tratat precum si deciziile luate de organismele CE, avnd posibilitatea, n cazul n care constat anumite nereguli, s fac apel la Curtea European de Justitie. organ executiv pentru aplicarea politicii comunitare: acest lucru include administrarea mijloacelor financiare, precum si aplicarea politicilor UE. Asta nu nseamn c, Comisia ia asupra sa, n statele membre, aplicarea nenumratelor regulamente si directive. Nici nu ar fi capabil s fac acest lucru, din pricina numrului sczut de personal. Aplicarea acestor regulamente si directive se afl n sarcina administratiei statelor membre sau a institutiilor regionale din cadrul acestora. Sarcina primordial a Comisiei este mai mult de a veghea si controla modul n care dispozitiile mai sus mentionate sunt aplicate de ctre statele membre. reprezentativitate n afara: Comisia a reprezentat, de exemplu, Comunitatea n rundele GATT/OMC si pe lng organizatiile internationale; acest lucru are loc, n parte mpreun cu statele membre si/sau cu presedintia statului respectiv. 24.Cat de mare este puterea legislative a Parlamentului European? Realizati o diagrama care rezuma legaturile dintre Consiliul de Ministrii, Comisia Europeana si Parlamentul European cand este vorba de votarea legilor. Parlamentul European (PE) este primul organism la nivel supranational. El poart un nume cunoscut nou, din contextul sistemelor politice nationale.Totusi, PE este mult diferit de parlamentele nationale. Competentele si rolul PE n cadrul Comunittii s-au aflat ntr-o permanent schimbare, nc de la nfiintarea CECO, acesta devenind din ce n ce mai influent. Etape importante n acest sens au fost:-extinderea competenelor sale n privinta bugetului (1975) ;- primele alegeri directe (1979) ;- introducerea procedurii de cooperare (1986);- si a procedurii de codecizie (1992);- precum si extinderea considerabil a domeniilor de aplicare a procedurii de codecizie, prin Tratatul de la Amsterdam. Alte modificri au aprut si dup intrarea n vigoare a Tratatului de la Nisa. Rolul PE, ca organ participant mpreun cu Consiliul Ministrilor la procesul legislativ,se afl n plin proces de extindere si de consolidare. Tratatul de la Lisabona sporeste competentele Parlamentului European la nivel legislativ, bugetar n materie de aprobare a acordurilor internationale.

PE reprezint vocea cettenilor UE si interesele acestora. 25.Exista vreo legatura intre Parlamentul European si populatia Statelor Membre? In ce masura populatia Statelor Membre poate exercita un control democratic asupra activitatilor UE? Intre PE si populatia SM exista o legatura foarte puternica!Aceasta afirmatie se bazeaza pe doua aspecte importante,si anume: Din 1979, deputatii sunt alesi prin vot universal direct pentru o perioad de cinci ani.Fiecare stat membru hotrste cu privire la modul de desfsurare a alegerilor,aplicnd, ns, aceleasi reguli democratice: dreptul de vot la 18ani, egalitatea ntre sexe, votul secret.Alegerile europene respect deja o serie de reguli comune: votul universal direct, reprezentarea proportional si un mandat de cinci ani care se poate rennoi. De aici rezulta primul aspect care se refera la faltul ca Parlamentul European este singura institutie supranational ai crei membri sunt alesi n mod democratic, prin vot universal direct. Adica,toate persoanele care au peste 18 ani au puterea de a alege in mod direct personele care ii va reprezenta in PE pe o perioada de 5 ani. Astfel Parlamentul European este implicat n adoptarea a numeroase legi (directive,regulamente etc.) care influenteaz viata fiecrui cettean. Si in al doilea rand trebuie sa retinem ca locurile n Parlament sunt distribuite n mod proportional cu populatia fiecrui stat membru.Fiecare stat membru dispune n acest mandat de un numr fix de locuri,maximum 99 si minimum 5.Pentru mandatul 2009-2014, fiecare stat membru va dispune de un numr fix de locuri, maximum 96 si minimum 6. Din cele enuntate mai sus reiese ca Parlamentul European este organul reprezentativ al celor peste 486 milioane de cetteni ai Uniunii Europene, reprezentandvocea cettenilor UE si interesele acestora. 26.Explicati cum Curtea UE este cea mai inalta autoritate a aplicarii legii in UE si de ce este important faptul ca hotararile Curtii UE nu pot fii contestate de curtile SM. Ilustrati explicatia printr-un exemplu concret. CEJ este cea mai inalta autoritate a aplicarii legii in UEaceasta afirmatie reiese din statutul pe care il ocupa Curtea Europeana de Justitie, el este organul juridic al Comunittilor Europene si are sediul la Luxemburg. Sarcinile CEJ sunt prevzute n art. 220-245 Tratatul UE precum si n propriul su statut,care constau in asigurarea interpretrii uniforme a legislatiei europene. Printre competentele sale se mai numr si aplanarea conflictelor:ntre statele membre, ntre Uniune si statele membre, ntre organismele si institutiile din Uniunea European, ntre persoane fizice si Uniune. Mai mult, judectorii de la curtile de justitie din cadrul statelor nationale se pot adresa CEJ n cazul n care problema n cauz are tangente cu dreptul comunitar. nfluenta deosebit a CEJ asupra dezvoltrii UE decurge din activittile

ntreprinse de aceasta n anumite domenii specifice: Curtea European de Justitie a constituit o fort motorie de important decisiv ndirectia supranationalizrii, impunnd, printre altele, principiul efectului direct -adic pentru fiecare cettean al UE, fr intermedierea statului de care acesta apartine - al dreptului CE, suprematia dreptului comunitar asupra dreptului national. Ca o concluzie referitoare la CEJ, putem constanta astfel faptul c CEJ, fat de unele Curti Constitutionale nationale extrem de influente, precum Supreme Court n SUA sau Curtea Constitutional Federal German sau Consiliul Superior al Magistraturii din Romnia, dispune de o putere mult mai mare, dnd impulsuri decisive procesului de integrare. Bazandu-ne pe cele 2 principii importante pe care le-a impus CEJ,si anume principiul efectului direct,respective suprematia dreptului comunitar,putem deduce importanta faptului ca hotararile CEJ nu pot fii contestate de curtile SM. Simplificnd, efectul direct spune c legile CE sunt automat legi n fiecare Stat Membru, Dac legile UE ar putea fi ignorate n orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare membru ar fi tentat s implementeze doar legile europene care i convin. Acelasi lucru se poate spune si despre hotararile CEJ,daca acestea ar putea fii contestate de curtile SM,atunci UE s-ar dezmembra,deoarece orice curte a SM ar implemanta doar hotararile care ii convin. Prioritatea spune c atunci cnd legea CE si cea national, regional sau local sunt n conflict,legea european trebuie aplicat. 27.Explicati diferentele si asemanarile dintre Curtea Europeana de Justitie si Curtea Europeana de Conturi. Curtea de Justiie a Comunitilor Europene si Curtea European de Conturi sunt organe (fuzionate) ale Comunitilor Europene (CE i EURATOM), ambele avand sediul la Luxemburg. Ambele institutii au in componenta lor 27 de membrii, care provin din cele 27 de state membre, numiti pentru un mandat de 6 ani, cu posibilitate de reinnoire. Presedintele este ales in ambele institutii, de catre membrii ecestora, si din randul lor pentru un mandat de 3 ani care poate fii reinnoit. Cele doua institutii isi desfasoara avtivitatea independent in raport cu alte institutii Comunitare si cu Statele Membre garantand obiectivitatea activitatii acestora. Au domenii diferite de activitate:Curtea Europeana de Justitie se ocupa cu asigurarea interpretrii uniforme a legislatiei europene, ea este responsabil cu respectarea dreptului comunitar. Printre competentele sale se mai numr si aplanarea conflictelor ntre statele membre, Uniune si statele membre, organismele si institutiile dinUniunea European, persoane fizice si Uniune. In timp ce Curtea Europeana de Conturi verifica daca incasarile si cheltuielile UE s-au efectuat legal si correct (verificarea conturilor si a executiei bugetului). Difera si prin faptul ca,CEJ are prerogative jurisdictionale fiind organul juridic al UE,in timp ce Curtea Europeana de Conturi nu are prerogative jurisdictionale. In cazul in care

auditorii descopera nereguli, inclusiv frauda, organismele comunitare competente sunt informate neintarziat spre a lua masurile necesare. 28.La cat se ridica la ora actuala cheltuielile totale ale UE,care este structura acestor cheltuieli si cat revine fiecarui SM?Ilustrati cu cifre si cu exemple. Cheltuielile totale ale UE se ridic astzi la aproape 100 de miliarde de Euro. In timp ce aceast sum era foarte mare pentru majoritatea oamenilor, este totusi destul de mic doar aproximativ 1% din totalul PNB-ului statelor din UE25.Prioritatea principal este de a studia cum sunt cheltuiti acesti bani. Vom analiza mai nti cheltuielile pe zon iar dup aceea cheltuielile pe membru UE. Pornind de la o arie larg, UE cheltuie bani pe: agricultur; regiuni srace; diverse. Agricultura necesit pn la jumtate din buget (47% n 2005),regiunile srace o treime (31%, dar aici s-ar aduga cifra de compensare plus mult din ajutorul de preaderare).Restul este mprtit ntre multe alte lucruri. La un nivel mai detaliat de analiz, mprtim diverse n patru domenii: Alte politici interne (7% din buget). Aici altele nseamn altceva dect agricultur si zone srace. Dup cum sugereaz numele, aceast categorie este foarte divers si include cheltuieli pe cercetare si dezvoltare, pe transport trans-european, energie si retele de telecomunicatii, pe educatie si mobilitatea studentilor, mediu, cultur, informatie si comunicare etc. Actiuni externe (5% din buget). Acesti bani sunt cheltuiti mai ales pe ajutoare umanitare, ajutoare alimentare si dezvoltare asistat n trile nemembre din lume. Sume mici sunt de asemenea cheltuite pe procesul de pace din Orientul Mijlociu, reconstructia din Kosovo, initiativa european pentru democratie si drepturile omului din ntreaga lume, acorduri internationale de pescuit si Politica Comun Extern de Securitate. Administratie (6% din buget). Aceasta implic costul conducerii Comisiei Europene, Curtii Europene de Justitie si al altor institutii europene. Luate mpreun, ele au un numr surprinztor de mic de angajati (30 000). Ajutorul de pre-aderare (3% din buget). Acesti bani se cheltuie pe modernizarea agriculturii, structurile de transport si mediu si mbunttirea administratiilor guvernamentale din statele pe cale s devin membre UE. Suma cheltuielilor UE variaz destul de mult ntre membrii, att n ceea ce priveste suma total ct si natura sa. In 2003, Spania era recipientul numrul unu, cu Franta imediat dup. Majoritatea facturilor franceze provenea de la PAC, n timp ce cheltuielile de coeziune erau cea mai important surs pentru Spania. n 2006, n special, finantarea destinat direct competitivittii a crescut cu 19% fat de anul 2005. Din suma de 106,6 miliarde EUR, executat n 2006, s-au cheltuit peste 37% pentru promovarea coeziunii si competitivittii pentru crestere economic si ocuparea fortei de munc n toate statele membre ale UE. Un procent de 35% a fost destinat ajutoarelor directe si cheltuielilor de piat, 12% dezvoltrii rurale, 5% consolidrii statutului de actor global al UE.

O sum reprezentnd 91% din cheltuielile UE,adic peste 97,4 miliarde EUR, a fost cheltuit n statele membre UE-25. Cele mai mari cinci state membre au beneficiat de 57,8 miliarde EUR, ceea ce reprezint aproape 60% din cheltuielile totale n UE-25. Beneficiarii cei mai importanti au fost statele membre cu cel mai mare numr de locuitori: Franta (13,5 miliarde EUR), Spania (12,9 miliarde EUR), Germania (12,2 miliarde EUR), Italia (10,9 miliarde EUR),Regatul Unit (8,3 miliarde EUR, n afara corectiei n favoarea Regatului Unit n valoare de 5,2 miliarde EUR n 2006). Pe departe cel mai mare destinatar pe cap de locuitor este Luxemburg (2359 euro pe persoan) ceea ce este mult, dar deoarece veniturile sunt mari n Grand Duchy aproape de dou ori media UE de aproape 50 000 de euro pe an n 2003 aceste cheltuieli UE nu au un impact deosebit dupa cum ar putea crede unii. Irlandezii sunt de asemenea recipienti importanti pe cap de locuitor aproape 700 de euro pe persoan dar chiar si aceast cifr reprezint doar o treime din norocul celor din Luxemburg. Media UE este de 216 euro pe persoan, ceea ce nseamn c Finlanda, Franta, Spania, Danemarca, Portugalia, Belgia, Grecia, Irlanda, Luxemburg sunt recipienti deasupra mediei. Deoarece cifrele pe cap de locuitor pentru Luxemburg sunt att de mari (iar Luxemburg este cel mai bogat membru de departe), un acord politic al Consiliului European a cerut Comisiei Europene s calculeze facturile excluznd cheltuielile administrative, cifre numite cheltuieli operationale alocate. De ce state bogate ca Luxemburg, Belgia, Danemarca, Finlanda si Franta sunt recipienti peste medie a cheltuielilor UE? Rspunsul st n natura procesului UE de luare a deciziilor. Partea acordat noilor state membre UE-10 s-a dublat practic n raport cu anul aderrii (2004) si a crescut cu 2,4 miliarde EUR, ajungnd la o valoare de 11,5 miliarde EUR sau aproape 12% din totalul cheltuielilor n UE-25. Principalii beneficiari au fost:Polonia (5,3 miliarde EUR, cu 1,3 miliarde EUR mai mult fat de anul precedent), Ungaria (1,8 miliarde EUR, cu 0,5 miliarde mai mult) si Republica Ceh (1,3 miliarde EUR, cu 0,3 miliarde mai mult). n plus, o sum de aproape 1,1 miliarde EUR a fost acordat Romniei si Bulgariei cu titlu de plti pentru preaderare. Spania beneficiaz n continuare de cea mai mare parte din fondurile destinate actiunilor structurale (5,8 miliarde EUR, adic 17,8% din totalul UE), urmat de Italia (14,0%), Germania (13,6%), Grecia (11,1%) si Regatul Unit (9,3%). Ca si n anii precedenti, Franta a fost cel mai mare beneficiar n domeniul agriculturii (10,1 miliarde EUR, adic 20,3% din totalul UE), naintea Spaniei si Germaniei (13,4% si respectiv 13,2%), Italiei (11,0%) si Regatului Unit (8,7%). Rezumnd perioada 2000-2006, este de precizat c cea mai mare crestere a cheltuielilor UE a fost nregistrat n domeniul liberttii, securittii, justitiei si cetteniei (+78%) si al competitivittii pentru crestere economic si ocuparea fortei de munc (+68%). Aceast tendint va fi accentuat si mai mult n perioada 2007-2013. n ultimii sapte ani, Spania a fost cel mai important beneficiar al finantrii UE (99,5 miliarde EUR pentru

ntreaga perioad), urmat de Franta (89,6 miliarde EUR), Germania(79,1 miliarde EUR), Italia (70,2 miliarde EUR) si Regatul Unit (50,2 miliarde EUR, n afara corectiei n favoarea Regatului Unit, a crei valoare total a fost de 36,6 miliarde EUR pentru ntreaga perioad). Dintre statele UE-10, n perioada 2004-2006 care corespunde apartenentei lor la UE, Polonia a fost cel mai important beneficiar (12,1 miliarde EUR), naintea Ungariei (3,9 miliarde EUR), Republicii Cehe (3,2 miliarde EUR), Lituaniei (2,0 miliarde EUR) si Slovaciei (1,7 miliarde EUR). 29.Care sunt principalele surese de venit ale bugetului UE? Contributia la buget pe Stat Membru este egala ? Dar contributia neta ? Ilustrati cu cifre si cu exemple. Uniunea European are resurse proprii pentru a-si finanta cheltuielile. Din punct de vedere legal, aceste resurse apartin Uniunii. Statele membre le colecteaz n numele UE si le transfer n bugetul acesteia. Veniturile totale ale UE prevzute pentru anul 2007 ajung pn la aproximativ 115,5 miliarde de EUR. Veniturile UE provin din: 1. taxe vamale; 2. . Resurse proprii traditionale (RPT)prelevrile variabile aplicate importurilor de produse agricole dinspre non-membri. Ele contribuie cu aproximativ 15 % la veniturile totale. 3. TVA, Resursele bazate pe TVA reprezint 15 % din veniturile totale. 4. un procent din suma PNB-ului statelor membre (ulterior transformat in Venit National Brut- GNI) calculat la pretul pietei a devenit cea mai mare surs de venituri, contribuind n prezent cu 69 % din veniturile totale. 5. Bugetul primeste si alte venituri, precum: impozitele pe salarii pltite de ctre personalul UE, contributii din partea trilor din afara UE pentru anumite programe ale UE amenzi pltite de ctre companiile care ncalc conditiile de concurent sau alte legi. Aceste resurse diverse constituie aproximativ 1 % din buget. Cu privire la partea de contributie, finantrile UE se ridic la practic 1% din PNB-ul fiecrui membru. Rata precis a contributiei variaz de la an la an n fiecare Stat Membru datorit complexittilor sistemului. Cea mai mare cifr n 1999 a fost de 0,99%(pentru Grecia si Irlanda).Iar cea mai mic cifr a fost cea a Marii Britanii de 0,61 % datorit rabatului. Statele membre contribuie la buget aproximativ proportional cu bogtia lor, deci contributia la buget pe Stat Membru nu este egala, deoarece Statele Membre nu au obligatii egale, acestea difera foarte mult de la un stat la altul. Regatul Unit, Germania, Austria si Suedia beneficiaz totusi de unele ajustri la calcularea contributiilor. Cu privire la contributia neta putem spune ca sapte din statele UE15 sunt contribuabile nete (ele pltesc mai mult la buget dect primesc de la acesta), cu Germania fiind pe departe cea mai mare. Intr-adevr, n 1999, contributia net a Germaniei a fost mai mare dect cea a celorlate state contribuabile luate mpreun. Alte contribuabile nete sunt Marea Britanie, Olanda, Suedia, Austria, Italia (n 1999, dar nu n 2000) si Finlanda.

Recipientii neti, cei cu contributii nete negative, sunt condusi de Spania, Grecia, Portugalia, Belgia, Luxemburg, Franta si Danemarca. Transferurile nete sunt mult mai mici dect totalul bugetului: Franta a pltit 12,5 miliarde de euro ctre buget si a primit 13,1 miliarde de euro din acesta n 1999, deci ne putem gndi c guvernul francez cheltuie 12,5 miliarde de euro pe programe UE de care benficiaz propriii cetteni, Bruxelles trimitnd n plus doar 0,6 miliarde de euro ctre Paris. Chiar pentru cel mai mare contribuabil, Germania, majoritatea pltilor sale pot fi considerate a fi cheltuite pe germani. Din cele 18,9 miliarde de euro pe care guvernul german le-a dat Bruxelles-ului, 10 miliarde de euro au fost cheltuite pe germani. 30.Analizati comparativ cum au evoluat de-a lungul timpului principalele prioritati legate de cheltuieli si de venituri la nivelul bugetului UE. Evolutia cheltuielilor: Priorittile de cheltuieli ale UE si nivelul de cheltuieli s-au schimbat dramatic de la nceputurile sale n 1958. Bugetul a crescut rapid, dar a nceput la un nivel foarte sczut (doar 0,08 % din PIB-ul CEE6). Cheltuielile UE au fost neglijabile pn la sfrsitul anilor 60, crescnd la mai putin de 10 euro pe cettean european. Pn n 1965, bugetul era cheltuit mai mult n administratie (era perioada cnd toate institutiile europene au fost nfiintate, iar uniunile vamale implementate). De la nceputul anilor 70 si pn la nceputul anilor 90, bugetul a crescut constant, pornind de la aproximativ 0,8 % si crescnd la 1,2 % pn n 1993. De la extinderea din 1994, bugetul ca si cot a PIB a rmas destul de stabil la aproximativ 1 %. Cheltuielile PAC au nceput n 1965 si n curnd au dominat bugetul, reprezentnd n mod regulat 80 % sau mai mult din cheltuielile totale; n 1972, au ajuns la 92 % din buget! De la data primei extinderi, 1973, cheltuielile de coeziune au nceput s creasc n important, mpingnd n jos partea pentru agricultur. Suma prtilor acestor dou mari subiecte a rmas remarcabil de constant, variind ntre 80 si 85 % din buget. Analiznd comparativ estimarea din 2013 cu anul 1988 se poate observa c se doreste mentinerea tendintei de scdere a cheltuielilor PAC si de crestere a cheltuielilor pentru coeziune, ns se doreste scderea la aproximativ 70% a ponderii acestor dou categorii de cheltuieli, n favoarea altor politici comune. Evolutia veniturilor UE: n perioada 1971- 2001, se poate observa o tendint de scdere a veniturilor provenite din tarifele aplicate produselor agricole care sunt importate din statele nemembre de la peste 30% n anii 70 la ntre 20%- 10% n anii 80, sub 5% n anii 90. Venituri tarifare provenind de la Tariful Extern Comun au nregistrat o tendint spectaculoas de crestere n anii 70 de la aproximativ 20% la aproximativ 50% n 1977, urmat de o scdere continu. n 2013, cele dou categorii de taxe - vamale si agricole vor cumula aproximativ 15%, fat de 30% ct cumulau n 1988. De asemenea, importanta resursei TVA s-a micsorat si se prevede s continue s scad n important. n 2013 va reprezenta putin peste 10% fat de aproximativ 60% n 1988. n

schimb, creste tot mai mult ca important n alimentarea bugetului UE,contributa bazat pe PNB-ul statelor membre, care va reprezenta n 2013 peste 70% fat de 10% n 1988. 31.Realizati un tabel cu schimbarile majore cu privire la institutiile UE implicate de Tratatul Constitutional. Institutiile UE - Schimbarile majore ale Tratatului Constitutional Consiliul UE(Consiliul Ministrilor)-Constitutia a schimbat regulile de vot,crean o noua regula de vot-Majoritatea de vot dubla,at cand Aprobarea necesita vot pentru. Din partea membrilor, reprezinta: cel putin 65% din pop UE 55% din membrii SM. Crearea potului de Ministru de Externe al UE - Presedintia ramane rotativa-umbrind puterea Ministrului de externe al UE. Comisia Europeana - a intrat in functiune Comisia Barroso Consiliul European - Ofera puterea de a schimba prin vot a.i. Consiliul ar putea decide f bine sa continue cu regula privind un comisar pe membru. Constitutia creaza un nou postPresedintele Consiliului European pt a mari stabilitatea si coerenta activ consiliului european. Ales de membrii Consiliului European pentru un mandat de 2.5 ani, reinnoit imediat,prin vot cu majoritate calificata. Parlamentul european primeste o putere de interventie egala in anumite domenii,dintre care cel mai important este cel legat de buget anual (initail PE nu putea vota cu privire la Ch PAC,pt ca SM se temeau ca PE va taia sau va redirectiona banii). Numarul membrilor a scazut de la 785 cat era pt mandatul 2008,la 750. 32.Ce se intelege in jargonul PAC prin price-floor?Explicati pentru cazul graului. Din motive istorice, termenii utilizati pentru price-floor" au variat n functie de produs : pret tint, pret de interventie, pret prag, prt garantat, pret de baz, pret-etalon, ca si procedura exact pentru stabilirea lor. Jargonul grului si procedurile servesc ns ca un model de reprezentare corect. n luna aprilie a fiecrui an, ministrii agriculturii din UE se reunesc n cadrul Consiliului de Ministri pentru a fixa preturile pentru recolta acelui an. Fiecare stat membru are propria sa autoritate, adesea o organizatie semioficial a productorilor, acesti cumprtori de ultim instant" sunt responsabili cu depozitarea sau cu lichidarea bunurilor pe care le cumpr pentru a sprijini price-floor".Fondurile pentru aceste actiuni provin din sectiunea Garantie a Fondului European pentru Orientare si Garantie Agricol (FEOGA). Pretul tint,, pretul de interventie si pretul prag: Primul pret de stabilit este un pret teoretic - pretul-tint - o linie directoare a preturilor concrete. Asa ciudat cum poate s par, pretul tint se refer la pretul de vnzare al grului n Duisburg, un oras situat exact centrul regiunii Ruhr (deoarece n aceast localitate s-a nregistrat cea mai redus ofert).

Cel mai important pret operational - pretul de interventie" - este stabilit la un nivel inferior pretului-tint, n mod obisnuit cu 12-20% mai redus. Asa cum sugereaz numele su, autorittile sunt ndrituite s intervin", adic s cumpere cantitti nelimitate de gru la pretul de interventie" pe piata oricrui stat membru al UE. Aceast msur garanteaz c, pe nici o piat a UE, preturile nu scad sub nivelul pretului de interventie, deci n cazul acesta pretul de interventie este price-floor". Pretul-prag", este pretul minim la care grul poate fi importat n UE din tri terte. Acesta este stabilit ca pretul-tint minus costurile de transport si manipulare pentru grul importat - care soseste n cel mai mare port al Europei, Rotterdam - si vndut la Duisburg. Pretul-prag este ntotdeauna peste pretul de interventie, astfel c autorittile de interventie nu vor cheltui banii UE pentru a cumpra gru importat la pretul de interventie, n anii normali, pretul prag este mult peste pretul pietei internationale, astfel c taxa de import - prelevarea variabil la import" - este stabilit n asa fel nct grul s nu fie niciodat importat sub pretul-prag. 33)Explicati care au fost consecintele utilizarii price-floor. Oricine a cltorit mult n Europa realizeaz c o ferm" nseamn lucruri diferite n locuri diferite.S analizm comparativ o ferm din bazinul parizian si una din insulele grecesti:n cmpia parizian, fermele tind s fie foarte mari si foarte tehnologizate. Ele utilizeaz seminte scumpe, nalt-productive, rezistente la boli pentru a-si spori productivitatea", mari cantitti de pesticide pentru a controla duntorii, mari cantitti de ngrsminte chimice pentru a mentine fertilitatea solului, masini performante, care economisesc munca pentru a planta, supraveghea si recolta.In insulele grecesti, fermele sunt mult mai traditionale. Fermele tind s fie mai mici, iar echipamentele agricole, mult mai simple. Ca rezultat, fermele franceze sunt substantial mai eficiente si mult, mult mai mari. Mai mult, este foarte probabil ca ferma francez s fie administrat de o societate, n timp ce fermele din insulele grecesti sunt mai curnd ferme Familiale. Asa cum rezult, aceste diferente au implicatii importante pentru distributia cstigurilor rezultate din price-floor". Ferme mari si ferme mici Distributia inegala a proprietatii asupra pamantului: Doar pentru comparatie, s notm c, la acea vreme, n SUA, fermele de mrime medie aveau peste 100 de hectare, iar n Marea Britanie, mrirea firmelor din aceast clas este de la 30 la 177 de hectare. Cifrele arat ct de asimetric era proprietatea asupra terenurilor agricole n UE12 (aceasta a ajuns si mai ru n UE15 si mult, mult mai ru dup extinderea din 2004, asa cum vom arta n continuare). n cazul fermelor mari, circa 50% dintre suprafetele agricole din UE12 erau detinute de doar 7 % dintre fermieri. n cazul fermelor mici, circa 7 % dintre suprafetele agricole din

UE12 au fost mprtite ntre 50% dintre fermieri. n mod clar, proprietarii fermelor mari tind s fie mai bogati dect proprietarii fermelor mici. Acesta este aspectul esential. Price-floor" i ajut pe toti fermierii, dar cea mai mare parte a cstigurilor merge la fermierii mari, care tind s fie mai bogati; ei sunt proprietarii fermelor mai mari. Efectele PAC asupra productorilor si inechitatea beneficiilor PAC Conform unei estimri a Comisiei Europene privind prereforma PAC, 20 % dintre fermieri detin 80 % din beneficiile PAC (Comisia European, 1994). Motivul de baz este c circa 80% din productia fermelor provine de la fermele mari, eficiente, iar un price-floor" recompenseaz productia indiferent de mrimea fermei. Putin matematic scoate la iveal gravele implicatii ale acestei situatii. n 1987, UE12 avea 6,9 milioane de ferme si cheltuia 23 de miliarde de euro pentru PAC (65% din bugetul UE). Estimarea Comisiei 20-80 nsemna c 18,4 miliarde de euro au fost cheltuite pentru 1,38 milioane de ferme, ceea ce nseamn 13.333 de euro/ferm. Cele 20% din cheltuielile PAC rmase, 4,6 miliarde de euro, au fost mprtite ntre 5,52 milioane de ferme, implicnd o medie de 833 de euro/ferm. Pentru 80% dintre ferme, cheltuielile PAC au fost mici; nu este de mirare c cei mai multi fermieri au spus c PAC este inadecvat si au protestat vehement mpotriva oricrei reduceri a cheltuielilor PAC. Ct de inechitabile au fost beneficiile PAC? Aceleasi cifre arat de asemenea c 1,38 milioane de proprietari ai fermelor mari au primit 52% din ntregul buget comunitar! Nu stim exact cti proprietari are fiecare ferm, dar s estimm c ar fi un proprietar pentru fiecare ferm. Dac aceast estimare brut este corect, mai mult de jumtate din bugetul UE ajut numai 0,4% din populatia UE. Mai mult, acesti proprietari, ntr-o msur coplesitoare, tindeau s fie unii dintre cei mai bogati. Aceast distributie inechitabil reprezint un punct critic -cheia unui mare numr de paradoxuri ale PAC. Efectele PAC asupra consumatorilor si impozitarea regresiv" Preturile ridicate la alimente i afecteaz mai mult pe consumatorii sraci dect pe cei bogati. Fiind o necesitate, alimentele tind s detin primul loc n bugetul sptmnal al cettenilor. Impozitarea alimentelor ca pondere n veniturile celor sraci este mai ridicat dect pentru cei bogati. De exemplu, circa 18% din media cheltuielilor totale ale unei familii din Franta reprezint mncarea si butura, dar aceast medie ascunde o larg dispersie ntre familii. S presupunem c familia srac cheltuieste 30% din venit pe mncare, n timp ce familia bogat cheltuieste 9%. Cresterea taxei" price-floor", cu o treime, de exemplu, va face preturile cu o treime mai ridicate. Familia medie din Franta va avea de cheltuit mai mult pe mncare cu 6% mai mult din cheltuielile totale (o treime din 18%). Dar, pentru familiile srace, a cheltui cu o treime mai mult nseamn cresterea cotei alimentelor n venit de la 30 la 40%, ceea ce este echivalent cu un impozit de 10% pe venitul familiei srace n absenta unei modificri a

pretului. Pentru familiile bogate, preturi cu o treime mai ridicate vor creste ponderea alimentelor n bugetul lor de la 9% la 12%. Aceasta ar fi echivalent cu un impozit de 3% pe venitul familiei bogate. n acest sens, price-floor" poate fi gndit ca fiind pltit printrun impozit regresiv", care este, s spunem, un impozit a crui rat este mai ridicat pentru familiile srace dect pentru familiile bogate. Concluzii: consecintele utilizrii price-floor" Beneficiile generate de sprijinirea pretului se ndreapt n principal spre cele mai mari ferme din UE din cauz c fermele mari produc mult (iar sprijinul este legat de nivelul productiei) si din cauz c fermele mari tind s fie mai eficiente (deci costurile lor sunt mai sczute). Deoarece proprietarii fermelor mari tind s fie bogati, beneficiile unui price-floor" sunt sistematic nclinate n favoarea fermierilor mari, bogati. Deoarece price-floor" sunt pltite de consumatori (ei sunt cei care trebuie s plteasc cel mai mare pret), iar alimentele tind s fie mai importante n bugetele familiilor srace dect n bugetele familiilor bogate, price-floor" sunt pltite n esent printr-un impozit regresiv pe consum. Pe scurt, un price-floor" are tendinta de a redistribui puterea de cheltuire de la consumatorii familii relativ srace la fermierii relativ bogati. 34.Prezentati progresiv pasii de reforma ai PAC si evaluati impactul acestora asupra PAC. Toate problemele cele mai mari ale PAC proveneau din decizia de a pstra preturile interne n UE mult peste preturile mondiale. Cea mai evident solutie de reform ar fi fost reducerea acestor preturi. Acest lucru nu era ns fezabil din punct de vedere politic. Desi numrul fermierilor era mic - mai putin de 5 % din populatie - puterea lor politic era si nc este enorm. Marii fermieri comerciali au nceput s se serveasc de miliardele pe care preturile ridicate li le-au adus. Mai mult, ei au investit n restructurarea fermelor si si-au reorientat activittile, concentrndu-se pe produsele cel mai mult sprijinite prin PAC. Fermierii mici au cstigat mult mai putin de pe urma PAC, dar, n absenta preturilor ridicate, multi dintre ei ar fi disprut complet. O parte a disproportiei puterii fermierilor provenea din faptul c, n medie, europenii continuau s aprobe sprijinul PAC pentru fermieri. Este important de notat c tratamentul special acordat fermierilor n UE nu era neobisnuit. La nceputul anilor '90, generozitatea UE era la jumtatea grupului trilor membre OCDE. OCDE (1994) raporta c subventia echivalent pe fermier n UE era de 13.000 $, mai putin de jumtate dect n cazul trilor AELS (Suedia, Elvetia, Norvegia, Finlanda si Austria) si aproape egal cu cea din SUA si Japonia. Acest obstacol politic punea n dilem reforma; scderea preturilor era exclus,dar cumprarea ntregii productii de alimente era prea costisitoare. Prima reactie: a UE a fost aceea de a ncerca s analizeze problema,

concentrndu-se pe situatia surplusului fr nici o modificare fundamental n sistemul price-floor". Asa cum arat Comisia European (1994), perioada 1983-1991 a constat n ani de experimentri". De-a lungul anilor '80, UE a experimentat un set ad-hoc si extrem de complex de controale asupra productiei agricole. Putem puncta dou politici notabile.Contingentele de productie au fost introduse n 1986 pentru fermierii din domeniul produselor lactate; ele fuseser utilizate pentru sfecla de zahr ncepnd din 1968; taxarea fermierilor atunci cnd depseau plafoanele de productie specificate ajuta direct problema bugetului si ncerca s descurajeze productia, ns a creat mari dificultti administrative, care au deschis poarta fraudelor. Pn la mijlocul anilor '80, principala modalitate de a face fat costurilor nalte ale PAC a fost cresterea contributiei statelor membre, ns, cnd Spania si Portugalia au aderat n 1986, politica n cadrul Consiliului de Ministri s-a modificat semnificativ. PAC a ajutat putin fermierii spanioli si portughezi deoarece clima i mpiedica s produc acele bunuri pe care PAC le sprijinea cel mai mult, adic lapte, gru si carne de vit. Cei nou-intrati s-au aliat cu dou tri srace (Irlanda si Grecia) pentru a modifica priorittile cheltuielilor UE n directia cheltuielilor structurale" n trile srace. Aceast situatie a impus primul program general real menit s limiteze costurile PAC n 1988. Reformele din 1988 (care au coincis cu planul bugetar multianual Delors II) au fost complexe, principala presiune constnd n instituirea cantittilor maxim garantate" pentru toate produsele agricole majore, cu exceptia crnii de vit. Desi aceasta a limitat cota bugetului alocat pentru PAC, nu a fcut nimic pentru a rezolva problemele fundamentale de supraofert. Impulsul final pentru o reform profund a PAC a venit din afara UE. n 1986, ntreaga lume s-a angajat la un set de negocieri comerciale Runda Uruguay, care trebuiau s se finalizeze n patru ani. Unul dintre obiectivele explicite era reducerea politicilor agricole protectioniste, cum erau cele ale SUA, UE si Japonia. Desi primele negocieri comerciale mondiale au esuat n mod repetat, n anii '80, SUA au sprijinit liberalizarea n cadrul Rundei Uruguay. Mai mult, un grup de tri exportatoare de alimente - numit Grupul Cairns a refuzat n mod ferm orice acord care nu includea o important liberalizare comercial n agricultur. Pe durata negocierilor, UE a refuzat s accepte orice liberalizare important. Cnd s-a ajuns la reuniunea final", n decembrie 1990, refuzul UE privind liberalizarea a dus la greva" Grupului Cairns. Aceast criz ameninta ntregul viitor al sistemului comercial international un rezultat pe care cei mai multi exportatori din UE nu l-ar fi putut accepta. mai mult de 80% dintre exporturile UE includ bunuri industriale. Guvernele UE au nceput s se confrunte cu o foarte serioas presiune din partea propriilor oameni de afaceri din industrie si sectoarele orientate spre export, n final, aceast presiune a fost suficient pentru a forta o reform a PAC si a permite un acord n cadrul Rundei Uruguay care s fie acceptabil pentru Grupul Cairns.

Acordul privind agricultura ncheiat n 1994 n cadrul Rundei Uruguay a avut 3 efecte importante asupra PAC privind liberalizarea :- Taxele variabile si restrictiile cantitative la import trebuiau transformate n taxe standard, nefluctuante,UE a fixat initial taxele la niveluri extrem de ridicate, ntre 40 150 %. Runda Uruguay ns a insistat ca trile s permit importurile pentru cele mai multe produse la un nivel egal cu cel putin 5 % din consumul intern, deci o anumit liberalizare a importului a avut loc.- Reducerea sprijinului intern, ns pltile compensatorii ale UE nu au fost vizate.- Angajamentul de a reduce gradual subventionarea exporturilor cu procente ntre 1,3 si 1,5. Pachetul reformei PAC, numit reformele MacShary, dup numele comisarului UE pentru agricultur, a fost adoptat la mijlocul anului 1992. Negocierile n cadrul Rundei Uruguay s-au ncheiat 18 luni mai trziu. Fundamentul reformelor MacSharry consta ntr-o reducere substantial a preturilor produselor agricole n UE care a dus preturile UE pentru recoltele vegetale aproape de nivelurile de pe piata international. Pentru a face aceast reducere a preturilor politic acceptabil de ctre fermieri,UE a nceput s-i plteasc direct, prin asa numitele plti compensatorii" . Spre deosebire de cumprrile garantate la price-floor", pltile directe nu recompensau fermierii pentru fiecare unitate n plus de productie; plata era legat de numrul de hectare cultivate. Desi aceasta a ajutat la pstrarea terenului agricol n circuitul productiv, nu a ncurajat productia att de intensiv cum o fcea price-floor" nalt. Problema ofertei" a fost abordat de reforma MacSharry prin prevederile setaside". Pentru a obtine plata direct, fermierii trebuiau s accepte s reduc cu 15% suprafata pe care o cultivau. Scheme de natur similar au fost implementate si pentru produsele animaliere, iar pachetul continea un numr de msuri n favoarea mediului si a bunstrii animalelor. De exemplu, fermierii primeau o prim pe animal pentru pstrarea numrului de capete pe hectar sub limitele specificate. Important de mentionat este c sectoarele laptelui si zahrului nu au fost reformate. La reuniunea de la Berlin din martie 1999, liderii UE au czut de acord asupra viitoarei reforme a PAC n contextul planificrii bugetare pe termen mediu pentru 2000-2006. Reformele sunt n mod esential o amplificare a reformelor MacSharry. Ele vor continua reducerea price-floor" si compensarea fermierilor pentru o parte a pierderilor prin cresterea pltilor directe. Important de notat este faptul c reforma propus prin Agenda 2000 a angajat UE s fixeze cheltuielile totale ale PAC n termeni reali. Aceasta este ceva nou deoarece reformele MacSharry nu au inclus angajamente bugetare totale si, de fapt, cheltuielile PAC au continuat s creasc pe durata anilor '90. Impactul reformelor asupra PAC:

Reforma PAC - n particular reducerea price-floor" al UE ctre nivelurile preturilor mondiale - a rezolvat o serie dintre problemele PAC detaliate. Nivelul total al cheltuielilor PAC, ns, a continuat s creasc, dar UE cheltuieste acum cea mai mare parte a banilor pentru pltile directe ale fermierilor, si nu pentru cumprarea muntilor de alimente. Pe msur ce reformele din 1992 au fost instituite, stocurile de alimente ale UE au sczut brusc. Desi exist o serie de dovezi potrivit crora UE ncepe s stivuiasc din nou, nivelul total al stocurilor este mai putin dect jumtate din cel dinainte de reforma din 1992.Restrictiile impuse de acordul privind agricultura negociat n cadrul Rundei Uruguay au obligat UE s reduc practicarea dumpingului alimentar pe pietele internationale. Dumpingul alimentar al UE ns a continuat. De fapt, membrii UE sunt acum singurele tri bogate care continu s subventioneze ntr-o mare msur exportatorii de produse alimentare, practic cu impact negativ asupra celor mai srace tri ale lumii. Venitul din activitti agricole a crescut simtitor imediat dup reformele MacSharry, dar de atunci foarte putin. Sistemul de sprijin al PAC prezint 2 mari probleme: SPRIJINUL PAC DUP REFORME MERGE MAI ALES CTRE FERMIERII MARI, BOGATI FERMIERII PRIMESC NUMAI CIRCA JUMTATE DIN SPRIJINUL PAC. PAC dup reform a nceput s tin seama de impactul agriculturii asupra mediului, n particular, preturile mai mici au determinat reducerea stimulentelor artificiale de a practica o agricultur intensiv. Mai mult, UE a nceput s se preocupe direct de bunstarea animalelor printr-o serie de reguli care interzic cele mai rele practici. Acest progres este ns probabil doar nceputul ncorporrii preocuprii verzi" n PAC. Gruprile de protectie a mediului si partidele politice continu s critice PAC dup reform pentru impactul su negativ asupra peisajului, calittii apei si biodiversittii n UE. Deoarece PAC dup reform continu s furnizeze cea mai mare parte a sprijinului su pentru fermele mari din UE, agricultura de familie a continuat s decad. Fermele de dimensiune intermediar care obisnuiesc s asigure existenta pentru o familie implicat full-time n agricultur sunt tot mai mult fortate s prseasc sectorul. 35.Explicati si argumentati cu cifre si exemple de ce politica zaharului este considerata cea mai complexa si mai dificila in cadrul PAC. Politica zahrului n UE este una dintre cele mai complexe politici comunitare. Preturile zahrului din UE sunt mentinute la un nivel care este de aproape trei ori nivelul pretului mondial, dar nu pentru ntreaga productie, n conditiile pretului ridicat, multi fermieri din UE ar fi considerat profitabil s se orienteze spre cultivarea de sfecl-de-zahr. Liderii UE au recunoscut aceast amenintare a problemei ofertei", deci cantitatea de zahr pentru care fermierii primesc preturi ridicate este limitat. Deoarece produce, la pret ridicat, mai mult zahr dect consum, UE trebuie s subventioneze exportul excedentelor, dar, din nou, nu pentru ntreaga productie. UE a stabilit un contingent

pentru cantitatea maxim a exporturilor care va fi subventionat; orice cantitate peste acest contingent trebuie vndut la preturile mondiale, nc un lucru ciudat privind politica zahrului din UE const n faptul c, n prezent, ea i impoziteaz pe fermierii UE pentru a strnge banii pentru subventionarea exporturilor. Taxele ridicate ale UE au ndeprtat aproape toate importurile, dar din nou cu o exceptie. UE permite intrarea unor cantitti de zahr din fostele sale colonii, asa-numitele tri ACP (Asia, Caraibe,Pacific), dar trebuie s reexporte aceste cantitti, cu subventii, deoarece produce deja mai mult zahr dect consum. De notat c mai mult de jumtate din zahrul UE este produs n Germania si Franta. Toate aceste miscri au fcut din UE cel mai mare exportator de zahr alb (detinnd aproape dou cincimi din exporturile mondiale de zahr alb). Subventiile UE duc la scderea pretului mondial, iar taxele sale anuleaz posibilitatea altor tri de a vinde pe piata UE. Lund mpreun toate acestea, politica comunitar a zahrului are un impact puternic negativ n trile srace, n special asupra trilor cu cei mai sraci fermieri un grup care tinde s se constituie n cei mai sraci oameni din trile srace. Raportul organizatiei neguvernamental Oxfarm arat c venitul pe locuitor n Mozambic este sub 250 de euro pe an, iar dou treimi din populatie trieste sub limita srciei. 80 % din populatia care trieste n zonele rurale se bazeaz n principal pe agricultur pentru a tri, productia de zahr fiind cea mai important surs de locuri de munc din aceast tar. Oxfarm estimeaz c Mozambicul este una dintre trile care produc zahr la cel mai mic cost, cu un cost de productie sub 300 de euro pe ton. Eliminarea taxelor UE ar ajuta direct Mozambicul, dar chiar si o ncetare a subventionrii exporturilor ar fi bine-venit. De exemplu, UE export circa un milion de tone de zahr n Algeria si Nigeria, tri care ar putea altfel s fie piete de desfacere pentru zahrul din Mozambic. Exporturile de zahr ale UE au fost desemnate n mod special ca duntoare. Zahrul produs din trestie-de-zahr este unul dintre putinele produse pentru care trile tropicale srace au realmente un avantaj comparativ, si, n mod clar, zahrul nu este unul dintre avantajele comparative ale UE.Dat fiind faptul c, n cele mai multe dintre trile UE, nu poate creste trestie-de-zahr, zahrul din Europa este produs din sfecl de zahr o specie care poate creste n nordul Europei. Desi PAC limiteaz productia de sfecl-dezahr prin contingentarea productiei, preturile ridicate ale zahrului i determin pe fermierii UE s produc mult mai mult zahr dect ar produce n conditiile pietei libere. Aceast productie artificial, care este protejat de taxele nalte si subventiile la export ale UE, duce la cresterea ofertei mondiale si i afecteaz astfel pe productorii de zahr din cele mai srace tri ale lumii. 36.Evaluati efectele extinderii UE catre Europa Centrala si de Est asupra pietelor agricole si asupra politicii agricole a UE.

Extinderea ctre est va avea efecte importante asupra pietelor agricole si asupra politicii agricole a UE. Esenta este simpl. Noii membri sunt binecuvntati cu o abundent de teren agricol care este foarte potrivit pentru realizarea acelor produse pe care PAC le sprijin cel mai mult - lapte, came de vit, gru si sfecl-de-zahr. Mai mult, o pondere foarte mare a populatiei noilor membri lucreaz n agricultur. Extinderea din 2004 va reorienta ns complet balanta puterii politice n Consiliul de Ministri al UE, iar aceasta deschide usa unor revizuiri substantiale ale PAC. Extinderea din 2004 va avea un impact masiv asupra PAC din cel putin trei motive: va aduce circa 24 de milioane de noi ferme - o crestere zguduitoare cu 350%. Numrul fermierilor va creste mai putin - cu numai" 60 % deoarece ferma medie n noile state intrate este mult, mult mai mic, de 1,6 hectare, fat de media actual, de 18,7 hectare, n UE15. Aspectele bugetare reprezint un punct de disput care este posibil s apar dup ce noii membri vor avea voturile lor n institutiile de luare a deciziei UE. Termenii aderrii, care au fost finalizati de liderii UE la reuniunea de la Copenhaga din 2002, au prevzut resurse bugetare foarte limitate pentru fermierii noilor membri. Acordul stipuleaz c cheltuielile PAC n cele zece noi state membre nu pot fi mai mari de 3,7 miliarde de euro n primul an integral de dup aderare, 2005, crescnd la 4,1 miliarde de euro n 2006. Multi experti cred c fermele noilor membri nu sunt pregtite s fac fat standardelor de calitate pe care le impune acum PAC ca o conditie pentru efectuarea pltilor, deci aceste cifre mici pot fi realiste. Aceasta se poate ns modifica. bugetul PAC pe ferm pentru noii membri este de doar 172 de euro, mult sub media de 5.000 de euro a UE15, asa nct controversele politice sunt inevitabile. Se poate pune ntrebarea: De ce ar trebui ca o tar relativ srac, precum Polonia, s contribuie la un buget a crui parte esential este pltit fermierilor bogati din statele bogate ale UE? Desi poate fi greu de modificat PAC ntr-un timp foarte scurt, actuala planificare bugetar multianual ia sfrsit n 2006. Extinderea din 2004 poate dubla presiunea international pentru a continua Reformele deoarece economiile noilor membri se bazeaz mult mai mult pe agricultur. Si mai mult, n ciuda importantei agriculturii, fermierii din noile state membre s-a stabilit c vor primi un sprijin redus n cadrul PAC, deoarece fermele lor au, n medie, dimensiuni reduse. Dat fiind c fermierii din noile state membre sunt foarte sraci si c fermierii din UE 15 care primesc cei mai multi bani sunt foarte bogati, reforma este aproape o certitudine, odat ce noile state membre vor avea drept de vot n institutiile comunitare de luare a deciziilor. 37.Ce se intelege prin centru si periferie din perspectiva geografiei economice a Europei.Ilustrati cu cifre si cu exemple si comentati. Dac lum n considerare activitatea economic, Europa este un continent puternic centralizat.Spre exemplu, suprafata alctuit din: vestul Germaniei, trile Benelux, nordestul Frantei, sud-estul Angliei acoper doar 1/7 din suprafata Europei, dar 1/3 din populatia sa si din activitatea sa economic.

Aceast suprafat, pe care o numim inima UE" sau regiunile centrale", este centrul economic al Europei. Putem grupa celelalte regiuni europene n dou grupuri: regiuni intermediare" si regiuni periferice". Regiunile periferice acoper 65% din suprafat si detin 40% din populatie, dar numai 20% din activitatea economic. De ce ar trebui s ne preocupm de localizarea activittii economice? Regiunile periferice puncteaz putin n msurarea performantei economice, ceea ce afecteaz n mod direct bunstarea populatiei. Rata somajului n regiunile periferice este mult mai ridicat dect n regiunile centrale, n special n rndul muncitorilor tineri, n plus, numai 20% din populatia care trieste n regiunile periferice are venituri peste medie, n timp ce, n cazul regiunilor centrale, ponderea este de circa 90%. 38)Ilustrati cu cifre si exemple disparitatile regionale existente la nivelul UE. Disparitatea este chiar mai important dac ne referim la regiunile subnationale. Cea mai bogat regiune din Marea Britanie, Inner London, are un venit/locuitor care este cu 166% mai mare dect media UE25, n timp ce venitul/locuitor n cea mai srac regiune britanic, Merseyside, este cu 30% sub medie. Situatii similare se pot observa n multe dintre celelalte tri ale UE. In Spania, venitul madrilenilor este cu 21% peste media UE25, n timp ce venitul locuitorilor din Extremadura este cu 46% sub medie; venitul n regiunea Trentino-Alto Adige din nordul Italiei, este cu 50% peste medie, n timp ce n Campina este cu 28% sub medie. Cea mai redus diferent se nregistreaz n Suedia, dar chiar si aici, media veniturilor n cea mai bogat regiune este cu 60% mai mare dect media din cea mai srac regiune a acestei tri. EVOLUTIE N TIMP: DIFERENTE NATIONALE MAI REDUSE, DIFERENTE REGIONALE MAI MARI. Distributia geografic a venitului/locuitor n Uniunea European este foarte neuniform. Diferentele privind veniturile sunt enorme, de la 4.750 euro/persoan n Bulgaria (26% din media UE26) pn la 38.800 euro n Luxemburg (212% din media UE26). Chiar si n cadrul UE15, diferentele n ceea ce priveste venitul sunt mari; n medie, danezii cstig, de exemplu, de circa dou ori mai mult dect grecii. Recuperarea a fost important n special n cele patru tri ale coeziunii", Grecia, Irlanda, Spania si Portugalia, Cu o crestere a Irlandei cu totul fantastic, ntre 1988 si 2000, irlandezii au trecut de la un nivel al venitului care reprezenta doar 64% din media UE15 la un nivel care depseste cu 15% media; si venitul spaniolilor a srit de la 73% din medie, n 1998, la 82%, n 2000. Cifrele pentru Portugalia au fost 59%, respectiv 68%, iar pentru Grecia 58%, respectiv 70%.

39.Cum a evoluat in timp preocuparea UE pentru regiunile cele mai dezavantajate? Ilustrati cu cifre si cu exemple si comentati. Asa cum s-a mentionat n introducere, preocuparea pentru cele mai dezavantajate regiuni din Europa a constituit ntotdeauna un obiectiv central al Uniunii Europene. Totusi, pentru primele trei decade si jumtate ale existentei UE, sarcina ajutrii celor mai putin favorizate regiuni a fost lsat cu totul n minile guvernelor nationale. Toate trile europene, att din cadrul, ct si din afara UE, au cheltuit mari sume pentru infrastructura rural, au extins retelele electrice si de telefonie n fiecare municipiu, oras, sat si ferm, au construit sosele, ci ferate si universitti. Pe msur ce CEE a fost implicat n ajutarea comunittilor rurale, ea a fcut-o prin cresterea artificial a pretului produselor agricole prin intermediul politicii agricole comune (PAC). n prima decad a existentei UE, bugetul UE depsea cu putin bugetul PAC si cheltuielile administrative. Finantarea masiv a UE pentru regiunile cel mai putin favorizate a trebuit s astepte o schimbare a politicii Comunittii. Atunci cnd primul membru srac", Irlanda, a aderat n 1973, un nou fond - Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDER) - a fost creat pentru a redistribui bani ctre regiunile cele mai srace, dar bugetul su a fost redus. Situatia s-a schimbat n anii '80, atunci cnd UE a admis trei noi membri,Grecia, Spania si Portugalia. Aceste tri erau deosebit de srace n comparatie cu membrii existenti, si, mai important, fermierii lor nu produceau bunuri pe care PAC le sprijinea mai puternic (mai ales gru, zahr, lapte si carne de vit). Dac aceste tri trebuiau s beneficieze financiar de bugetul UE, priorittile pentru cheltuielile UE trebuiau s se modifice. Puterea de vot a Spaniei si Portugaliei, alturi de voturile Irlandei si Greciei, a fost suficient pentru a determina o realiniere major a priorittilor cheltuielilor UE. n prezent, UE cheltuie circa 1/3 din bugetul su n regiunile cel mai putin favorizate (de ex., circa 200 de miliarde de euro de-a lungul perioadei de programare bugetar de sapte ani, 2000-2006). 40.Cum sunt alocati banii pentru politica regionala a UE? Care sunt instrumentele,obiectivele si principiile directoare? Cum sunt alocati acesti bani? UE are un set de linii directoare, obiective si principii care ajut la canalizarea cheltuielilor acolo unde ele vor face cel mai mult bine. Instrumente: Cea mai mare parte a cheltuielilor regionale ale UE este canalizat prin cinci fonduri": subsumate unei strategii generale care vizeaz s combat somajul si s stimuleze cresterea economic n regiunile srace; patru fonduri structurale" si Fondul de Coeziune; cele patru fonduri structurale pot fi cheltuite n orice regiune eligibil a UE, iar cel deal cincilea - Fondul de Coeziune, finanteaz direct proiecte individuale n domeniul protectiei mediului si al transporturilor numai n Irlanda, Grecia, Spania si Portugalia + statele care au aderat ncepnd cu 2004.

Cele patru fonduri structurale sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regional (care finanteaz lucrri de infrastructur, investitii pentru creare de locuri de munc, proiecte de dezvoltare local si sprijin pentru IMM); Fondul Social European (care i sprijin pe someri si populatia dezavantajat s revin la lucru, mai ales prin finantarea unor msuri de pregtire profesional si acordarea de ajutoare pentru sistemele de recrutare); Instrumentul Financiar de Orientare pentru Pescuit (care sprijin industria de pescuit s se adapteze si s se modernizeze); Fondul European pentru Orientare si Garantie Agricol - sectiunea Orientare (care finanteaz msuri de dezvoltare rural si ajutor pentru fermieri, mai ales n regiunile cel mai putin favorizate). Obiective:Peste 90% din fonduri sunt cheltuite n cadrul a trei obiective" prioritare.Obiectivul l (circa 70% din cheltuielile structurale). Acesta cuprinde cheltuieli pentru infrastructura de baz si subventionarea productiei n cele mai putin dezvoltate regiuni (definite n general ca regiuni cu un PIB pe locuitor mai mic de 75% din media comunitar), n UE15 exist circa 50 de regiuni n cadrul obiectivului l, care detin mpreun circa 20% din populatia UE. Structura cheltuielilor se compune din:infrastructur (30%), din care aproximativ jumtate este infrastructur pentru transport;resurse umane (30%), acordnd prioritate politicilor privind ocuparea si sistemelor de educatie si pregtire; -ajutor pentru sectoarele productive (42%). Obiectivul 2 (circa 10% din cheltuielile structurale). Acesta cuprinde proiecte n regiunile ale cror economii sunt specializate n sectoare n declin, cum ar fi mine de crbuni, pescuit si productie de otel. Cheltuielile sunt menite s sprijine conversia" economic si social, adic mutarea fortei de munca si a investitiilor spre activitti mai promittoare; circa 18% din populatia UE trieste n regiuni acoperite de obiectivul 2. Conform regulilor, dou treimi din populatia acoperit de acest obiectiv provin din zone urbane sau industriale, restul de o treime din regiuni dependente de pescuit. Obiectivul 3 (circa 10% din fonduri). Acesta vizeaz msuri menite s duc la modernizarea sistemelor nationale de pregtire profesional si promovare a ocuprii. Sunt acoperite toate regiunile UE, cu exceptia regiunilor acoperite de obiectivul l. Msurile eligibile sunt definite generic, de exemplu politici active pe piata muncii pentru a combate somajul, promovarea incluziunii sociale si a egalittii de sanse pentru brbati si femei si dezvoltarea ocuprii prin sisteme de formare continu. Principii directoare: Ca parte a responsabilittilor sale n cadrul managementului fondurilor structurale, Comisia European ia decizii privind implementarea concret a reglementrilor. Aceasta include si alocarea banilor pe obiective si pe state membre ale UE. Fondurile structurale nu sunt cheltuite pe proiecte alese la nivel european. Alegerea proiectelor si managementul lor sunt doar n responsabilitatea autorittilor nationale si regionale. Proiectele sunt cofinantate att prin fonduri nationale, ct si prin fonduri comunitare. Ca principiu, asa-numitul principiu al aditionalittii, finantarea comunitar nu ar trebui utilizat pentru a economisi fondurile nationale. Acest principiu este greu de

verificat; priorittile bugetare nationale se modific frecvent, deci este greu de stiut ct de mult ar fi cheltuit membrii dac fondurile comunitare nu ar fi fost disponibile. In afar de aditionalitate, cheltuielile structurale sunt caracterizate prin alte cinci reguli de baz: Concentrarea: Cheltuielile trebuie s fie concentrate geografic; Programarea: Cheltuielile trebuie s se realizeze n contEextul unor programe generale de dezvoltare care sunt elaborate de membrii UE si aprobate de Comisie; Parteneriatul: Comisia, statele membre vizate, autorittile regionale si locale,patronatele si sindicatele vor colabora la cheltuirea fondurilor; Monitorizarea si evaluarea: Cheltuirea fondurilor va fi monitorizat si evaluat; Compatibilitatea si complementaritatea: Cheltuielile vor fi compatibile cu prevederile tratatelor si cu celelalte politici comunitare, cum ar fi Piata Comun, PAC si politica comun n domeniul pescuitului.