Echipamente pentru incalzire, Ventilat si Aer Conditionat

Cap.1 Introducere

Incalzirea prin pardoseala este o solutie eleganta si eficienta pentru incalzirea unei locuinte. Confortul termic este mult imbunatatit, se reduc curentii de aer, instalatia este silentioasa si functioneaza la temperaturi mici, iar aspectul estetic general al camerei este imbunatatit. Caldura este repartizata uniform in incapere si poate fi mentinuta la un nivel constant, prin echiparea acestor sisteme cu un termostat pentru temperatura. Pentru fiecare zona in parte se poate alege temperatura dorita. Incalzirea prin pardoseala se poate face electric sau cu apa calda si poate fi utilizat atat pentru cladiri noi cat si pentru cele in renovare, el putand fi montat chiar peste vechea podea. Ideea folosirii pardoselii ca terminal de incalzire nu este deloc noua. Sisteme de acest fel, intr-o varianta primitiva, existau inca din antichitate, in China, Egipt sau Roma. In aceste sisteme, gazele calde produse intr-un focar erau trecute prin canale special executate sub pardoseala incaperii. In configuratia actuala, instalatiile de incalzire in pardoseala apar la inceputul secolului trecut. Sistemele sunt eficiente pentru asigurarea unei temperaturi constante mai ales in zonele in care acest lucru nu poate fi obtinut cu alte sisteme de incalzire (exemplu: balcoane, terase acoperite sau holuri). Echiparea acestor zone cu sistemul de incalzire in pardoseala prin cabluri va reduce si chiar va elimina problemele legate de condens, igrasie si mucegai. La activarea sistemului, atunci cand nivelul de umiditate creste (din cauza vaporilor de apa, dupa folosirea dusului, sau a aburilor de la gatit), peretii si pardoseala se incalzesc si se usuca mult mai usor si mai rapid.

1.1 Avantaje

Confort: pardoseala este mereu calda, pe toata suprafata ei Estetic: singurele componente vizibile sunt termostatele montate discret pe perete

Cablurile incalzitoare sunt montate in sapa pardoselii si astfel ofera practic posibilitati nelimitate de decorare Nu creaza curenti de aer Nu usuca aerul Nu are zgomote de functionare Nu presupune costuri de intretinere nu sunt necesare revizii tehnice, inlocuiri periodice de piese si componente Automatizarea completa a incalzirii Durata lunga de viata apreciata la 100 de ani, mai lunga decat a imobilelor in sine Iata un sistem cu adevarat eficient si estetic, economic si ecologic! Atat de bun, incat era folosit inca de pe vremea romanilor, in casele marilor nobili. Cu ajutorul focului, acestia incalzeau aerul de sub pardoseala, prin canale special amenajate. Tehnologia timpurilor noastre a perfectionat acest sistem, facandu-l accesibil pentru orice camin care are nevoie de incalzire. Principiul de funcionare este simplu si porneste de la insusirea aerului cald de a urca - acesta fiind mai usor decat aerul rece. Daca incalzesti toata suprafata pardoselii, aceasta se transforma intr-un urias radiator care isi mentine constanta temperatura, radiind treptat caldura catre restul camerei. In felul acesta, temperatura la nivelul solului este constanta (frigul nu mai vine de la picioare), iar gradul de confort sporeste. In plus, aceasta solutie este economica pentru ca reduce consumul de energie cu pana la 20% 30 %. Nu in ultimul rand este o solutie estetica - vechile radiatoare nu mai sunt necesare, lasandu-ti loc pentru creativitate nelimitata. Specialistii in incalzirea locuintei au alcatuit o curba termica ideala pentru om, in raport cu inaltimea si temperatura incaperii. In desenul de mai jos se poate vedea ca, in cazul acesta, curba termica este cea mai apropiata de ideal. Explicatia este simpla: corpul uman are nevoie de mai multa caldura la picioare si de mai putina la nivelul capului. Acestea sunt chiar conditiile naturale, deoarece Soarele incalzeste pamantul care, la randul lui, incalzeste aerul din vecinatatea lui .Acest sistem de incalzire in pardoseala te va ajuta sa te simti acasa la fel de confortabil ca atunci cand te plimbi pe o plaja insorita. Specialistii in incalzirea locuintei au alcatuit o curba termica ideala pentru om, in raport cu inaltimea si temperatura incaperii. In desenul de mai jos se poate vedea ca, in cazul acesta, curba termica este cea mai apropiata de ideal.

Sa facem acum o comparatie intre incalzire electrica in pardoseala si cel traditional, cu radiatoare. Utilizand incalzirea electrica in pardoseala, aerul incalzit urca de la nivelul pardoselii, incalzind treptat aerul din camera. In felul acesta, caldura este prezenta acolo unde ai mai mare nevoie de ea, la nivelul tavanului temperatura fiind cu 4 C mai mica. Temperatura medie a camerei poate fi redusa cu cateva grade, fara a renunta la confort, dar cu economii semnificative la energie.

In cazul incalzirii cu radiatoare, aerul cald incepe sa urce de la 1m deasupra podelei, concentrandu-se inspre tavan. Ramane aici pana cand se raceste, apoi coboara transformandu-se intr-un curent rece la picioarele tale semnificative la energie.

1.2 Dezavantajele

Ca orice sistem, incalzirea in pardoseala prezinta cateva dezavantaje. Acestea sunt: - Cladirile care se echipeaza cu astfel de sisteme trebuie sa fie bine izolate termic - pierderi mici de caldura. - In cazul in care cladirea nu este bine izolata si pardoseala nu poate acoperi necesarul de caldura atunci se recomanda adopterea unui sistem mixt, completand cu alte surse (radiatoare, ventiloconvectoare etc.) - Inertia termica a sistemului este relativ mare (in cladirile cu ocupare ocazionala se recomanda adoptarea unui sistem de incalzire clasic). - Necesita calcule mai complexe in ceea ce priveste proiectarea sistemului, comparativ cu cel traditional.

Cap. 2 Calculul necesar de caldura pentru apartament

2.1 Calculul necesar de caldura pentru apartament
Se determina caldura necesara a fiecarei camere calculandu-se schimbul de energie (pierderile) prin convectie si conductie cu mediul exterior. Necesarul global de caldura al fiecarei incaperi se determina astfel: (1) unde: W]-este pierderea de caldura prin transmisie in regim termic stationar,corespunzator diferentei de temperature dintre interiolul si exteriorul elementelor de constructive care limiteaza incaperea: [W] (2) unde: -] este coeficientul de masivitate termica a elementului de constructie;

=1 pentru elemente de constructie interioare; =(<1>7) pentru elemente de constructie exterioare (din TAB) functie de coeficientul mediu de inertie termica a incaperii (I),din nomograme,functie de caracteristicile ,c,; S[ -suprafata fiecarui element de constructie,functie de dimensiunile

interioare.Se scad golurile (usi,ferstre); coeficientul global de transmisie a caldurii pentru elemental de constructie (din TAB). [] temperatura interioara de calcul (temperatura conventionala a aerului interior) (pentru incaperi de locuit,in STAS: + 18 ). [] temperatura spatiilor vecine incaperiii considerate (fie temperatura conventional a aerului interior din incaperile alaturate,fie temperatura conventional a aerului exterior). C[m] lungimea conturului laturilor exterioare ale planului incaperii (masurate la fata interioara a peretilor la nivelul solului / pardoselii). -coeficientul de transmisie a caldurii pe contur (din TAB.functie de grosimia fundatiei peretilor exterior si de adancimea panzei de apa freatica). [ ] suprafata de pardoseala a incaperii asezata direct pe sol.

] coeficient de transmisie a caldurii catre sol (din TAB.,functie de

tip pardoseala ,adancime, apa freatica). [] temperatura solului considerate conventional +10 indifferent de temperature aerului exterior. -suma adaosurilor care afecteaza pierderile de caldura prin transmisie:

+ unde:

(3)

adaosul pentru orientare ,care tine cont de pierderile de caldura ale incaperilor cu pereti exterior ( 5% functie de orientarea cea mai defavorabila (N) din TAB.). [%] adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci in calculul pierderilor decaldura ale incaperilor cu pereti exteriori (+1,5% +20% din TAB.),(nu se prevede pentru incaperi de trecere casa scarii,camara,depozit,hale industrial,etc.) [%] adaosul special se acorda la cladirile civile unde instalatia de incalzire central functioneaza cu intermitenta (+10% +15% functie de durata intreruperii din TAB.);pentru incaperii cu cerinte deosebite de confort. [W] este necesarul de caldura pentru incalzirea aerului infiltrate prin rosturile ferestrelor si usilor exterioare de la temperature exterioara la cea interioara : [W] unde: L[m] lungimea rosturilor usilor /ferestrelor (perimetrul elementelor mobile ale acestora).Se poate determina din TAB.,functie de lungimea specifica a rostului / i[ . coeficientul de infiltratie prin rosturi,din TAB. functie de felul (4)

usilor si ferestrelor precum si al modului de comportare a cladirilor la actiunea vantului. v [ ] viteza de calcul a vantului,din TAB.

U=0,36

- coeficient ce caracterizeaza cantitatea de caldura pierduta

la deschiderea unei usi. [ n[ ] suprafata usilor exterioare. ] numarul de deschideri ale usilor pe ora (functie de specificul

cladirii). [] idem relatia (2) : temperature int/ext. Calculele,conform relatiilor (1),(2),(3),(4) se sistematizeaza in TABELELE 2 si 3,pentru fiecare element de constructie al fiecarei incaperi. Notatii : FE-fereastra exterioara; PE perete exterior; PI perete interior; Pd pardoseala; C contur laturi exterioare. La calculul necesarului de caldura in cazul izolarii peretilor exteriori, pentru calculul coeficientul global de transmisie a caldurii ca s-au folosit urmatoarele date: Diferena de cldur este de Q=5933.7-4097,44=1836.26 Rezult c necesarul de cldur se reduce cu Q[%] = *100=30.946

Pentru proiectarea instalatiei de incalzire prin pardoseala se va considera cazul izolatiei exterioare a peretilor apartamentului.

2.2 Alegerea elementelor incalzitoare

n funcie de necesarul de caldur din fiecare camer se aleg cablurile incalzitoare (Anexa 1).

Cablurile sunt cu doua conductore, avand conductor de pamantare, izolatie tip XLPE, manta din PVC si diametrul total 6.5mm

Fig.4 Cablul de incalzire Camer dormitor baie camer zi buctrie Necesarul de caldur [W] 1446.63 508.852 1292.8 897.31 Tip cablu TXLP/2R 1700/17 TXLP/2R 500/17 TXLP/2R 1370/17 TXLP/2R Putere la 230V [W] 1700 500 1370 1000 Cod 10022291 10022295 10022290 10022288

1000/17 Tab.4 Tipurile de cabluri alese pentru ncalzirea fiecrei camere

Tip cablu

Lungime element [m] 100 29.3 80.8 58.3

Rezistent nominala [/m] 31.1 105.8 38.6 52.9

Diametru exterior [mm] 7.5 7.5 7.5 7.5

TXLP/2R 1700/17 TXLP/2R 500/17 TXLP/2R 1370/17 TXLP/2R

Greuatat e pe bucat [kg] 6.7 2.2 5.3 4.1

1000/17 Tab.5 Caracteristicile cablurilor alese

2.3 Determinarea modului de amplasare a elementelor incalzitoare

Pentru determinarea modului de amplasare a echipamentelor de incalzire se calculeaza suprafetele corespunzatoare fiecarei camere care vor fi acoperite cu elementele rezistive. Cablurile vor acoperi doar suprafata libera a fiecarei camere (din suprafata totala a camerei se va scade suprafetele elementelor de mobilier).

Incaperea

Element de mobilier

Suprafata [m ] 1*1 1*1.2 1.68*2.08 1.01*0.6 1.75*0.85 0.45*0.6 0.45*0.6 1.06*1.06 2.5*0.9 0.71*0.76 1*0.6 1.5*1.5
2

Suprafata totala ocupata [m2] 6.3

Suprafata ramasa libera Ai [m2] 11.43

Dormitor

birou calculator Dulap haine dublu pat dublu dulap haine Cada Wc Ghiuveta masuta televizor Canapea Aragaz Ghiuveta Camaruta

Baie Camera de zi Bucatarie

2.02 3.37

6.2 19.21

3.38

8.43

Tab. 6 Suprafetele acoperite de mobilier si suprafata ramasa libera n continuare, se estimeaza distana ntre buclele cablurilor: Numarul de bucle al cablului pentru fiecare camere este:

unde Lci este lungimea cablului, iar li este latimea camerei. Pentru a calcula distanta d dintre bucle, consideram aria Ai (calculata mai sus) ca fiind aria unui dreptunghi format din latimea li si lungimea Li. De aici rezulta formula de calcul:

Rezultatele calculelor sunt sintetizate in tabelul urmator:

Incaperea dormitor baie camer zi buctrie Ai [m2] 11.43 6.2 19.21 8.43 Lci [m] 100 29.3 80.8 58.3 li [m] 3.29 2.29 4.19 3.29 Ni 30 13 19 18 di [m] 0.11 0.21 0.23 0.14

Tab. 7 Caracteristicile dispunerii cablurilor pe suprafata pardoselii

Este prezentat modul cum sunt repartizate obiectele in camere. Tot aici sunt descrise si materilele cu care sunt acoperite planseele de betot, gresie,parchet.

In acest desen este prezentat obiectele sub care nu sunt pozate conductoare de incalzire. Modul de plasare a conductoarelor incalzitoare pe suprafata fiecarei camere este prezentata in Fig. 5. Dispunerea se realizeaza respectand valorile minime ale distantei dintre bucle d.

Cu

culoarea

albastru

s-au

marcat

pozitiile

termostatelor,cu

portocaliu sa reprezentat cablul de alimentare al termostatelor, iar cu verde pozitia tabloului de distributie. Termostatele sunt plasate la inaltimea de 1.7 m ferite de de lumina soarelui si de curenti de aer din exterior. Traseul cablurilor care alimenteaza cablurile incazitoare s-a marcat cu maro. Canalul este montat pe perete si contine conductoarele de faza, nul si nulul de protectie pentru fiecare camera.

Cap. 3 Proiectarea instalatiei electrice de alimentare, protectie si comanda

3.1 Elaborarea schemei electrice
Varianta de realizare a schemei electrica de alimentare si de comanda a instalatiel electrice de incalzire prin pardoseala se prezinta in fig. 6. Notatiile sunt urmatoarele: Q intreruptorul general, Fi intreruptoarele modulare, Xi reglete, Bi termostat, K contactor, L1 faza, N nulul de lucru, PE nulul de protectie, Ei cabluri de incalzire.

Fig. 6 Schema electrica de comanda si de alimentare

Alimentarea celor patru elemente incalzitoare E1-4 este comandata de termostate, care prin contactele NI B1-4 asigura/intrerup alimentarea contactoarelor K1-4, a caror contacte principale sunt pozitionate pe circuitele de alimentare a rezistentelor. Circuitul este prevazut cu intrerupator principal Q, si intrerupatoarele F0-4 cu rol de protectie (intreupatoarele F1-4 avand si rolul de comanda locala a alimentarii E1-4). Alimentarea contactoarelor se realizeaza la tensiunea nominala a retelei de 230V.

Schema nu contine circuitele de comanda a iluminarii si a prizelor

3.2 Dimensionarea circuitului electric Calculul puterii aparente se face cu relatia:

unde Pi este puterea activa consumata de fiecare cablu iar

este

factorul de putere corespunzator fiecarei puteri. Avand in vedere ca consumatorii sunt rezistivi ( ) rezulta ca Si = Pi. Intensitatea

curentului pe fiecare circuit este retelei, avand valoarea de 230 V.

Incaperea Pi [W] dormitor 1700 baie 500 camer zi 1370 buctrie 1000 Tab.8 Puterea aparenta

,unde Un este tensiunea nominala a

Si [VA] Ii [A] St [VA] It [A] 1700 7.39 4570 19.85 500 2.17 1370 5.95 1000 4.34 si intensitatea curentului necesare fiecarei camere

Pentru alimentarea cablurilor de incalzire se aleg cabluri cu doua conductoare. Din tabel, pentru valorile intensitatii curentului prin cablu Ii se alege sectiunea conductorului de 1.5 mm2. Estimarea lungimilor necesare a cablurilor: -traseele cablurilor se vor aseza pe perete la inaltimea de 2.5 m. -se considera ca tabloul este pozitiona in holul de la intrare la inaltimea de 2 m si la distanta de 1.5 m de peretele exterior -distanta de la peretele fiecarei camere la capetele cablului de incalzire este de 0.3 m ldorm = 0.3 + 2.5 + 4.19 + 2.29 +( 3*0.125) + (3.29 1.5) + (2.5 2) = 11.945 m lbaie= 0.3 + 2.5 + 5.39 - 3.59 +(4.19+ 2.29) +(3* 0.125) + (3.29 1.5) + (2.5 2 )= 13.745 m

lsufr = 0.3 + 2.5 + 4.19 + 0.125 + (3.29 1.5) + (2.5 2) = 9.4 m Ibuc = 0.3 + 2.5 + (5.39 - 3.59) + 0.125+(3.29 1.5) + (2.5 2) = 7.01 m ltot=42.1m. In continuare, se va calcula caderea de tensiune pe cabluri

,unde li este lungimea cablului, Pi este puterea consumatorului alimentat de cablu, = 56 [m/mm2] este conductivitatea electrica a cuprului, iar Scab este sectiunea conductorului cablului. In mod normal caderea de tensiune pe cablu trebuie sa fie sub 5% din valoarea tensiunii de alimentare.
Incapere a dormitor baie camer zi buctrie Lungimea cablului de alim. [m] 12 14 10 7 Scab[m m ] 1.5 1.5 1.5 1.5
2

Caderea de tensiune pe cablu U [%]

0.9181 0.315 0.6166 0.315

Tab. 9 Caderea de tensiune pe cablurile de alimentare corespunzatoare fiecarei camere

3.3 Alegerea aparatajului

Componentele necesare se aleg din cataloagele diferitelor firme ofertante. La Anexe sunt incluse pagini ale acestor cataloage. Tipul cablurilor de alimentare alese: CYY produs de firma SC.IPROEB.SA (Anexa 2) cu urmatoarele caracteristici:

Numar conductoar eX sectiune nominala

2

Grosime nominal a izolatie [mm]

Grosime nominala manta exterioar a

Diametru exterior [mm]

Masa cupru [kg/km]

Masa cablu [kg/km]

[mm ] [mm] 2 x 1.5 0.80 1.8 11.0 Tab. 10 Caracteristicile cablurilor de alimentare

27

164

Alegerea intreruptoarelor (Anexa 4):

Tip intreruptor intreruptor principal 1 pol+N intreruptoare modulare 1 pol + N

Sim b. Q0 F1-4

Ii [A] 17.17 6.08 2.17 5.43 3.47

IN [A] 20 10 3 6 4

Curentul de rupere [A] 15 15 15 15 15 15

Cod FAZT-B20/1N FAZT-B10/1N FAZT-B3/1N FAZT-B6/1N FAZT-B4/1N FAZT-B1/1

Intrerupt. comanda 1-pol F0 1 Tab. 11 Caracteristicile intrerupatoarelor alese

Alegerea contactoarelor si a regletelor si a tabloului (Anexele 7, 5 si 3): Contactoare : Montarea Toate contactoarele se pot monta pe placa demontaj prin suruburi de fixare. DILE(E)M si DILM pna la 72 A pot fi montate si prin nclichetare pe sina de profil Omega de 35 mm conform IEC/EN 60715. Interblocare mecanica. Doua elemente de fixare si o interblocare mecanica faciliteaza montajul combinatiilor interblocate de contactoare pna la 150 A, fara necesar suplimentar de spatiu. Interblocarea mecanica mpiedica operarea simultana a ambelor contactoare. Chiar si n conditii de soc mecanic, contactoarele nu nchid contactele simultan.Pe lnga contactoarele livrate individual, firma Moeller ofera si combinatii gata montate:

 Contactoare pentru inversare DIUL pentru 3 pna la 75 kW/400 V Contactoare pentru comutare stea-triunghi SDAINL pentru 5,5 pna la 132 kW/400 V

Tip contactor K3WU10 230

Simbo l Ki

Circuit de comanda 230Vca

Circuit de forta 250 Vca 20A 2 NI

Nr buc 4

Pret (euro) 24.0

Cod LA3K18131

Reglete :
Tip regleta SI-412 Simbol xi Cracteristici Terminal strip threated 12pin x6,0mm2 Nr Buc 2

Tablou: Sunt instalatii de distributie in curent alternativ trifazat, cu patru conductoare (trei conductoare de faza si un conductor neutru ), la care sursa de energie are infasurarea in stea cu punctul neutru legat la al patrulea conductor (nulul) si la pamant cazul reteleor cu tensiuni de 400/230, 230/127 si 208/120V. Tablourile electrice din aceasta categorie sunt concepute drept tablouri generale de distributie, tablouri principale sau tablouri secundare in cadrul retelelor de distributie radiala, cu alimentarea tablourilor in cascada. Tablourile sunt de tip cofret monobloc ,cu montare in interior si au gradul de protectie IP55 conform CEI-529. Sosirile se fac : direct din generatoarele de joasa tensiune ;

 din posturile de transformare ale retelei publice sau instalate la consumator ; din tablouri generale de distributie. Sosirile sunt fie prin cablu fie prin sistem de distributie in bare,plecarile sunt prin cablu. Unitatile functionale ce echipeaza aceste tablouri sunt disjunctoare tripolare cu legaturi fata, debrosabile de pe sasiu sau cu montaj fix, cu capacitati ridicate de rupere a curentului de scurtcircuit. Conexiunile interne sunt realizate fie prin cabluri sau conductoare izolate fie prin bare conductoare pentru distributie de forta de intensitati mari (sute de amperi).

Cod tablou

Dimensiuni [mm]

UM

Numar de randuri

pret (euro) 62.3

8GB13 722 164 x 264 x 114 2 x 12 2 Tab 12 Caracteristicile contactoarelor, regletelor si a tabloului

Termostatul ales este (Anexa 6):

Fig. 7 Termostatul CM927RF

Regimuri de lucru: libere Algoritm control: Programare: a saptamanii Intervale de timp: Functiuni aditionale: aplicatiei Tip contact: 24...230Vca Gama de lucru: Sensibilitate: Alimentare electrica: Afisaj: deschis

-manual, automat, vacanta, veghe, petrecere, zile - proportional + integral cu actionare on/off - 7 zile, maxim sase trepte independente pe fiecare zi - la alegere, in pasi de 10 miunute - regim lucru setari instalator pentru personalizarea - releu fara potential, basculant SPTD, 8(3)A la - 5...300C in pasi de 0,50C - 0,50C - 230 Vca - cu simboluri si mesaje in clar, iluminat albastru

4. Concluzii
Prin asigurarea temperaturii uniforme pe toata suprafata pardoselii se obtine un grad de confort net superior fata de sistemul clasic de incalzire cu radiatoare si totodata o economie in functionare de pana la 20% prin controlul temperaturii de la nivelul pardoselii si a celei de ambient cu ajutorul termostatelor. Prin sistemul de incalzire prin pardoseala se obtin 24-25 grade la baza podelei, 22 grade la nivelul corpului si 20 grade la nivelul tavanului; rezulta de aici un consum de energie mai redus comparativ cu sistemele clasice de incalzire cu radiatoare. Gradientul mic de temperatura nu creeaza curenti de aer si nu ridica eventualul praf din ncapere. Confortul termic este realizat printr-o distributie termica optima pe verticala caldurii. Sistemul de incalzire electrica in pardoseala se poate utiliza atat pentru cladiri si imobile noi cat si pentru cele in stadiu de renovare, in acest ultim caz sistemul de incalzire electrica in pardoseala putandu-se monta chiar peste pardoseala veche. Sunt foarte usor de montat si exploatat, ele pot asigura ncalzirea unei incinte ca unica sursa de caldura sau pot fi instalate pe zone delimitate de

pardoseala pentru asigurarea ncalzirii locale de confort a pardoselilor reci Rezistentele incalzitoare sunt incastrate in pardoseala, astfel se castiga spatiul ocupat de clasicele radiatoare, cablurile ncalzitoare sunt montate n sapa pardoselii, ofera practic posibilitati nelimitate de decorare a interiorulu, temperatura se poate regla in fiecare incapere prin intermediul termostatului aferent incaperii, disparitia condensului de pe pereti. Podeaua se pastreaza mereu la o temperatura confortabila; distributie ideala a temperaturii, fiabilitate 100% - sistemul nu necesita intretinere sau consumabile, pardoseala mereu calda pe toata suparafata, temperatura de confort lapicioare, distributie optima a temperaturii pe verticala si posibilitate de reglare, control siprogramare exacte a climatului interior, odata programat, sistemul de ncalzire va functiona automat la parametrii doriti, pna cnd o eventuala modificare a acestora se doreste.

Cuprins:

Cap 1. INTRODUCERE 1.1 Avantaje 1.2 Dezavantaje

Cap 2. CALCULUL NECESAR DE CALDURA PENTRU APARTAMENT 2.1 Calculul necesar de caldura pentru apartament 2.2 Alegerea elementelor de incalzire Cap 3. PROIECTAREA INSTALATIEI ELECTRICE DE ALIMENTARE, PROTECTIE SI COMANDA 3.1 Elaborarea schemei electrice 3.2 Dimensionarea circuitului electric 3.3 Alegerea aparatajului 4. CONCLUZII

Bibliografie

http://www.trotusgrup.ro/

http://www.incalzireinpardoseala.eu www.incalzire-electrica.ro/ www.incalzire-pardoseala.com/ www.misiuneacasa.ro www.novatech-systems.ro/