Sunteți pe pagina 1din 81

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING BUCHAREST Bd. Lacul Tei 124 * Sect.

2 RO-020396 * Bucharest 38 ROMANIA Tel.: +40-21-242.12.08, Tel./Fax: +40-21-242.07.81, www.utcb.ro

CATEDRA CONSTRUCTII DE BETON ARMAT

Studiu documentar preliminar referitor la capacitatea betonului de a fixa dioxidul de carbon atmosferic prin carbonatare si recarbonatare

Beneficiar: CIROM Contract 20/2009

Rector, Prof.dr.ing. Johan NEUNER

Responsabili contract, conf.dr.ing. Dan Georgescu fiz. Adelina Apostu

Aprilie 2009

Studiu documentar preliminar referitor la capacitatea betonului de a fixa dioxidul de carbon atmosferic prin carbonatare si recarbonatare

- cuprins

1. Introducere

2. Studiu documentar privind bilantul de CO2 in beton pe durata ciclului de viata a constructiilor

2.1. Emisia de CO2 in timpul procesului de fabricare a cimentului si de producere a betonului 2.2. Mecanismul de absorbtie a CO2 in beton 2.2.1. Mecanismul carbonatarii 2.2.1.1. Carbonatarea betonului in atmosfera ce contine CO2 2.2.1.2. Carbonatarea betonului concasat 2.2.2. Viteza de carbonatare 2.2.3. Factori care influenteaza carbonatarea 2.2.3.1. Umiditatea 2.2.3.2. Temperatura 2.2.3.3. Dozajul de ciment 2.2.3.4. Calitatea betonului 2.2.3.5. Suprafata betonului si fisurile

2.2.3.6. Presiunea CO2 2.2.3.7. Influenta tipurilor de ciment 2.2.3.8. Alti factori care influenteaza carbonatarea 2.3. Productia de beton si utilizarea acestuia pe tipuri de elemente / structuri 2.4. Reciclarea betonului 2.5. Absorbtia de CO2 pe durata de viata a constructiilor din beton 2.5.1. Calcularea carbonatarii pe durata de viata a betonului 2.5.1.1. Clase de rezistenta 2.5.1.2. Clase de mediu 2.5.1.3. Factori de corectie pentru tratamente de suprafata si pentru finisaje 2.5.1.4. Factori de corectie pentru tipul de ciment 2.5.1.5. Calcularea CO2 absorbit 2.5.2. Calcularea carbonatarii dupa demolare 2.5.3. Volumul de beton carbonatat. Exemplu de calcul a cantitatii de CO2 absorbite 2.5.4. Bilantul de CO2. Exemple

3.Experienta nationala. Determinarea adancimii de carbonatare pentru betoane cu diferite tipuri de cimenturi

4.Concluzii

Bibliografie

Anexa 1 - Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 2/7 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare

Anexa 2 - Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 2/7 zile in apa si expuse in conditii accelerate, dupa varsta de 28 de zile

Anexa 3 - Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune, probe mentinute 2/7 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare. Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune, probe mentinute 2/7 zile in apa si expuse in conditii accelerate dupa varsta de 28 de zile

1.Introducere

Acest referat contine un studiu documentar privind bilantul de CO2 pe durata ciclului de viata a constructiilor din beton armat. Raportul dintre emisia de CO2 care se produce la fabricarea cimentului si, in general, in diferite etape specifice realizarii, mentenantei, demolarii si reutilizarii constructiilor si capacitatea betonului de a absorbi CO2 pe durata de viata a constructiilor din beton a inceput sa constituie obiect de studiu, initiatorii fiind, in special, specialistii din tarile nordice ale Europei. In referat se prezinta o sinteza a acestor studii care trateaza o serie de aspecte legate de: Emisia de CO2 in timpul procesului de producere a cimentului si betonului [1]; Mecanismul de absorbtie al CO2 in beton [2]; Calcularea carbonatarii pe durata de viata a constructiilor din beton armat si aspecte particulare privind betonul demolat; Exemple de calcul al bilantului de CO2; Experienta nationala.

2. Studiu documentar privind bilantul de CO2 in beton pe durata ciclului de viata a constructiilor In momentul in care se doreste sa se calculeze bilantul de CO2 pe durata de viata a constructiilor este necesar sa se cunosca sursele principale de emisie a CO2 pe durata de viata a constructiilor din beton armat. Chiar daca, in mod evident, sursa principala a emisiilor de CO2 o constituie producerea cimentului, nu pot fi neglijate nici celelalte cauze care produc aceste emisii. Aceste analize de tip LCA se efectueaza pentru toate etapele specifice duratei de viata a constructiilor din beton armat. O astfel de analiza este prezentata in figura 1.

Energie

1) Materii prime

CO2 rezultat din producerea de energie CO2 rezultat din calcinare si producerea de energie

Energie (si adaosuri)

2) Ciment

Materiale si energie

3) Beton

CO2 rezultat din producerea de energie

Materiale si energie

4) Executie

CO2 rezultat din producerea de energie Absorbtie de CO2 prin carbonatare*

Materiale si energie

5) Utilizare si metenanta

Materiale si energie

6) Demodare si reciclare

Absorbtie de CO2 prin carbonatare*

Energie

7) Tratarea reziduurilor

CO2 rezultat din producerea de energie

Nota: CO2 emis datorita producerii de energie

Fig. 1. Etapele analizei tip LCA

Analizele de tip LCA trebuie sa includa toate aspectele de mediu din cadrul etapelor specifice pentru durata de viata a constructiilor, exemplul prezentat contine anumite simplificari efectuate in scopul de a scoate in evidenta in mod principal influenta CO2.

Etapele prezentate in figura 1 contin:

Etapa 1

Extragerea materiilor prime pentru ciment si pentru productia de beton. Sunt incluse extragerea calcarului, agregatelor si a altor materiale.

Etapa 2

Producerea cimentului. Sunt incluse producerea clincherului, omogenizarea clincherului si a amestecurilor posibile.

Etapa 3

Betonul. Include amestecarea cimenturilor, agregatelor si altor materiale. Nu este inclusa armatura de otel.

Etapa 4

Executia. Sunt incluse operatiunile de realizarea a elementelor/ produselor din beton. Alte materiale nu sunt incluse.

Etapa 5

Utilizarea si mentenanta. Sunt incluse intretinerea in timpul duratei de viata, consumurile de materiale si energie. Nu este inclusa incalzirea constructiilor. Este inclusa absorbtia de CO2.

Etapa 6

Demolarea. Include demolarea constructiilor, sortarea materialelor si

concasarea betonului. Include, de asemenea, consumul de energie si absorbtia de CO2. Etapa 7 Tratarea reziduurilor. Include depozitarea betonului care nu poate fi reciclat.

2.1. Emisia de CO2 in timpul procesului de fabricare a cimentului si de producere a betonului

Emisia de CO2 este legata, in mare masura, de fabricarea cimentului: CaCO3 Ca O + CO2

Clincherul contine aproximativ 65% oxid de calciu. Acesta mai are in compozitie si alti oxizi metalici. In cazul producerii a 100 kg de clincher, cantitatea de CO2 emisa poate fi calculata astfel: 100 kg 0,65

44 51kg , 56

unde 44 si 56 reprezinta greutatea moleculara a CO2 si respectiv a CaO.

Relatia generala pentru calcularea cantitatii de CO2 emisa pentru calcinare este: Cantitatea de CO2 (kg) = cantitatea de ciment (kg) x continutul de clincher din ciment x 0,51.

In ceea ce priveste energia consumata, trebuie facuta distinctia dintre emisia de CO2 rezultata din procesele termice si cea din electricitate. In ceea ce priveste producerea de energie termica, emisia de CO2 depinde in mod evident de tipul de combustibil utilizat.

De exemplu, in cazul utilizarii a 10 l Diesel emisia de CO2 este : CO2 (kg) = 10 l 0,64 kg/l 3,46 = 29,1 kg

In cazul producerii electricitatii, diferentele de emisii de CO2 pot fi importante datorita diferitelor surse primare (hidro, termo, nucleare, etc.). Desigur, trebuie avut in vedere si emisiile de CO2 avand drept cauza transportul. Acestea pot fi calculate utilizand urmatoarea relatie: Emisii = cantitatea (tone) x distanta (km) x tip transport (naval, auto, CF) x factor de transformare

2.2. Mecanismul de absorbtie a CO2 in beton

Carbonatarea se datoreaza faptului ca, in prezenta ionilor carbonat, ionii de calciu din solutie precipita si formeaza carbonat de calciu. Carbonatul de calciu este putin solubil. In beton, toti componentii de calciu se dizolva si formeaza, in final, carbonatul de calciu. In atmosfera se gaseste o cantitate substantiala de CO2. Dioxidul de carbon in forma gazoasa nu poate reactiona direct cu hidratii din pasta de ciment. Trebuie ca dioxidul de carbon sa fie dizolvat in apa si sa formeze ioni carbonat care vor reactiona cu ionii de Ca din apa aflata in pori. Dioxidul de carbon se va dizolva in apa. Tipul de ioni carbonat depinde de valoarea pH-ului. Cand CO2 vine in contact cu apa se formeaza bicarbonati. In interiorul betonului pH-ul este ridicat, iar bicarbonatul disociaza si formeaza ioni carbonat. Astfel, bicarbonatul formeaza straturi carbonatate dar, in apropierea pastei de ciment necarbonatate, ionii carbonat formeaza (datorita pH-ului ridicat) si precipita in cristale de carbonat de calciu. Carbonatarea poate fi descrisa prin urmatoarele ecuatii chimice:

1. CO2 (g) +H2O= HCO3- (ioni bicarbonat) +H+ 2. HCO3- = CO32- ( ioni carbonat) + H+ Ionii carbonat vor reactiona cu ionii de calciu din solutia aflata in pori. 3. Ca2+ + CO32- = Ca CO3 Acesta va conduce la o concentratie scazuta a CO22+ care va avea ca efect disolutia hidroxidului de calciu. Solubilitatea CaCO3 este mult scazuta decat a Ca(OH)2. 4. 5. Ca(OH)2 = Ca2+ + 2 OH- (solubilitatea 9,95 x 10 4 ) Ca2+ + CO32- = Ca CO3 (solubilitatea 9,95 x 10 6 ) Astfel Ca(OH)2 (CH) va fi dizolvat si CaCO3 (CC) va precipita, iar procesul va continua pana cand CH este consumat. In afara de Ca(OH)2, pasta de ciment contine silicat de calciu hidratat C-S-H si etringita/ monosulfat (Aft/ AFm). Acesti componenti sunt in echilibru si sunt stabilizati de un pH ridicat si de ionii de Ca din solutia din pori. Astfel, cand Ca(OH)2 este consumat, pH si ionii de Ca scad, iar C-S-H se va dizolva. Monosulfatul (Afm) se va dizolva la un pH in jur de 11,6 si, ulterior, si etringita se va descompune la un pH de aproximativ 10,6. La un pH<9,2 (cand fenoftaleina isi schimba culoarea) nici o faza originala ce contine Ca nu se mai mentine.

2.2.1. Mecanismul carbonatarii 2.2.1.1. Carbonatarea betonului in atmosfera ce contine CO2 Mecanismul reactiei este important si controleaza schimbarile structurale in stratul carbonatat. Efectul depinde de proportia intre diferitele faze ale pastei de ciment care depinde de tipul de ciment, tratare si raportul A/C.

Puzzolanele vor descreste Ca(OH)2 si vor creste C-S-H. Zgura de furnal schimba compozitia hidratilor reducand raportul Ca/Si din C-S-H rezultand mai putin Ca(OH)2. Continutul de Ca(OH)2 (CH) si compozitia C-S-H depind de cantitatea de puzzolana sau de zgura. Mecanismul carbonatarii care apare in faza lichida depinde de solubilitate si viteza de difuzie. Difuzia este controlata de diferentele de concentratie. Astfel, trebuie considerate procesele de difuzie si efectul asupra structurii ionilor carbonat. Difuzia gazului este mult mai rapida decat difuzia ionilor. Astfel, viteza de carbonatare depinde de umiditatea betonului. In betonul uscat, CO2 poate penetra adanc, daca nu exista suficienta apa pentru reactia de carbonatare. In betonul saturat cu apa, numai ionii carbonat se pot deplasa si carbonatarea este redusa. Astfel, exista un optim in care viteza de carbonatare este maxima. Acest optim depinde de porozitatea stratului carbonatat, si anume de gradul in care apa blocheaza difuzia gazului. Multe betoane poroase prezinta un optim la un grad mai ridicat de saturare cu apa fata de betoanele compacte. In general, un raport A/C redus ofera o structura densa a betonului ceea ce conduce la o viteza scazuta de carbonatare. Exista doua cai de difuzie. Procesul de carbonatare va conduce la reducerea continutului de ioni de Ca2+ in solutie care va determina disolutia Ca(OH)2 (CH) si difuzia ionilor de Ca2+ din interiorul betonului, spre partea carbonatata, in care concentratia ambilor componenti va fi mai redusa datorita solubilitatii scazute a carbonatului de calciu (CC). Punctul in care CaCO3 precipita depinde de concentratia ambilor componenti. Acesta va influenta structura si porozitatea stratului carbonatat. In cazul extrem al carbonatarii betonului imersat in apa, legea gradientului concentratiei si viteza de difuzie a ionilor carbonat, relativ la difuzia ionilor de Ca2+ din interior, va determina precipitarea calcitei si densificarea suprafetei betonului. In cazul aplicarii unor teste accelerate, trebuie sa se aiba in vedere ca un procent ridicat de CO2 determina o crestere a vitezei difuziei ionilor carbonat, iar precipitarea nu se va mai produce in acelasi loc ca in cazul mediilor obisnuite, avand ca efect o porozitate diferita. Pe de alta parte, aceste tipuri de determinari sunt utilizate in mod frecvent pentru a se putea compara evolutia carbonatarii pentru diferite tipuri si compozitii de betoane.

Carbonatarea produce schimbari de volum. Transformarea Ca(OH)2 (CH) in calcita produce o schimbare de volum de 11%. Aceasta schimbare de volum nu afecteaza stabilitatea mecanica a stratului carbonatat, ceea ce indica faptul ca surplusul de volum al calcitei se produce pe seama umplerii golurilor sistemului capilar ceea ce produce densificarea pastei de ciment. In figura 2 se prezinta procesele de difuzie in porii betonului carbonatat.

Fig. 2 - Procese de difuzie in porii betonului carbonatat

2.2.1.2. Carbonatarea betonului concasat Exista posibilitatea ca betonul component structurilor din beton armat, dupa demolare, sa fie concasat. Astfel se va crea o suprafata mare expusa de beton proaspat necarbonatat. In urma acestei operatiuni, o parte din ciment va deveni pulbere, iar o parte va forma un strat subtire in jurul agregatelor de dimensiuni mari. Astfel, cantitatea de ciment expusa va fi considerabil mai mare decat in cazul betonului din elementele aflate inainte de demolare. Suprafetele rezultate in urma demolarii betonului vor urma acelasi reguli privind mecanismul carbonatarii. Viteza de carbonatare va depinde de mediul in care betonul concasat va fi amplasat. In cazul in care betonul concasat se utilizeaza ca material de umplutura sau ca balast, umiditatea poate fi mai mare si procesul de carbonatare incetinit. Carbonatarea se poate produce si in apa, in prezenta CO2.

2.2.2. Viteza de carbonatare Betonul va carbonata atat timp cat exista dioxid de carbon si apa. Viteza de carbonatare depinde de viteza de deplasare a dioxidului de carbon si/sau a ionilor carbonat in beton si de reactia acestuia cu pasta de ciment. In anumite medii, de exemplu in pamant sau in apa, accesibilitatea gazului si ionilor poate fi un factor de limitare. In cazuri obisnuite, gazul este prezent si, se poate presupune, intr-o cantitate constanta, la suprafata betonului. Difuzia este un transport al maselor datorat gradientului concentratiilor. Difuzia poate fi descrisa prin legea lui Fick:

J=

dc , in care dx

J reprezinta cantitatea care trece printr-o unitate de suprafata intr-o unitate de timp (de exemplu de CO2 sau de ioni carbonat printr-o unitate de suprafata);

dc reprezinta gradientul de concentratie; dx


este coeficientul de difuzie, caracteristica a materialului care depinde de
permeabilitate, care in cazul betonului reprezinta porozitatea interconectata.

Chiar daca procesul de carbonatare este mai complicat decat o combinatie a transportului unui lichid si a unui gaz, poate fi privit simplificat prin legea lui Fick. A doua lege a lui Fick poate fi aplicata pentru a determina adancimea de carbonatare:

c 2c 2 t x
Rezolvarea practica a acestei ecuatii este dificila, avand in vedere difuzia simultana a CO2, a ionilor carbonat si a ionilor de calciu. Complexitatea simplificatoare. si variabilitatea factorilor necesita considerarea unor ipoteze

Viteza de carbonatare in medii uscate sau umede indica faptul ca difuzia ionilor carbonat este lenta. Difuzia gazelor in capilarele uscate este rapida, dar carbonatarea implica formarea ionilor carbonat care necesita prezenta apei. Coeficientul de difuzie este variabil si depinde de microclimat, in special de umiditatea in interiorul pastei de ciment. Astfel, calcularea cantitatii de CO2 absorbite necesita o serie de cercetari de laborator, aplicarea unor relatii empirice si efectuarea de masuratori pe structurile de beton. Este necesara estimarea valorii lui

pentru cele mai importante tipuri de betoane.

Este practic imposibil sa se poata obtine date complete privind acest fenomen si, din acest motiv, se aplica coeficientii specifici pentru calcularea vitezei de carbonatare. Cea mai utilizata relatie este: dc= K t , in care dc= adancimea de carbonatare; k= factor de influenta; t= timpul in ani.

Desigur, cel mai important aspect il reprezinta estimarea valorii coeficientului k in functie de tipul de ciment, acoperirea cu beton a armaturii, concentratia CO2 din atmosfera, etc.

2.2.3. Factori care influenteaza carbonatarea 2.2.3.1. Umiditatea Un beton foarte uscat nu carbonateaza datorita lipsei apei necesare pentru declansarea reactiilor chimice si formarea calcitei. Pe de alta parte, carbonatarea este foarte lenta in conditii de umiditate ridicata. Rezulta astfel o umiditate optima pentru carbonatare. Carbonatarea maxima se obtine pentru o anumita umiditate, o porozitate deschisa si un anumit tip de ciment. Carbonatarea maxima se dezvolta la o umiditate (in interiorul betonului) cuprinsa intre 60% si 80%. Este de asteptat ca un beton poros sa carbonateze mai repede la o umiditate mai mare decat un beton mai putin poros. Alternanta umiditate uscare grabeste procesul de carbonatare.

2.2.3.2. Temperatura Viteza de difuzie si reactiile de carbonatare cresc cu temperatura. Astfel in mediul interior incalzit sau in regiuni cu clima calda carbonatarea este mai accelelarata.

2.2.3.3. Dozajul de ciment Difuzia are loc in paste de ciment si nu prin agregate. Dozajul de ciment nu afecteaza viteza de carbonatare atata timp cat raportul A/C este mentinut constant. Astfel, o cantitate mai mare de pasta de ciment, avand aceeasi porozitate, va conduce la aceeasi adancime de carbonatare, dar la un volum mai mare de pasta carbonatata. Deci, pentru a putea estima volumul de pasta carbonatata trebuie cunoscut dozajul de ciment.

2.2.3.4. Calitatea betonului Un raport A/C redus si un grad ridicat de hidratare conduce la obtinerea unui beton compact cu o porozitate redusa. Rezulta de asemenea densificarea produsilor care conduc la incetinirea carbonatarii in toate mediile. La aceeasi umiditate, o porozitate redusa va determina o patrundere mai dificila a CO2 si astfel va cauza o carbonatare mai redusa. Astfel, calitatea betonului va influenta valoarea coeficientului

Puzzolanele vor afecta, de asemenea, porozitatea si, de asemenea, viteza de carbonatare. Trebuie sa se ia in considerare si gradul de hidratare, deoarece un grad redus de hidratare genereaza o pasta poroasa. Acesta este cazul betoanelor aflate in interior. Suprafetele betoanelor expuse in exterior prezinta o hidratare prelungita care conduce la o densificare a pastei de ciment, incetinind astfel procesul de carbonatare.

Unii autori considera ca efectul unei tratari necorespunzatoare se resimte pe o perioada limitata de timp. Cei mai multi considera insa tratarea betonului esentiala pentru imbunatatirea comportarii in timp a betonului.

2.2.3.5. Suprafata betonului si fisurile Carbonatarea este o reactie care se dezvolta de la o suprafata catre interior. Din acest motiv, starea suprafetei betonului este esentiala. Difuzia se produce prin pori dar trebuie luate in considerare si suprafetele aflate intre pasta de ciment, agregate si fisuri. In interiorul fisurilor, pe suprafata acestora, dioxidul de carbon poate patrunde mai adanc, iar reactia se poate produce pe o suprafata mai mare.

2.2.3.6. Presiunea CO2 O cantitate mai mare de CO2 din atmosfera va creste viteza de carbonatare. Viteza de carbonatare este mai mare in zonele urbane si in interior unde presiunea CO2 este mai mare. In anumite zone industriale, concentratia de CO2 poate fi foarte ridicata. Cel mai scazut nivel este in zonele litorale, unde apa absoarbe CO2. Avand in vedere cresterea globala a concentratiei de CO2, carbonatarea va creste in viitor. Din acest motiv, coeficientii K care au fost calculati intro anumita perioada trebuie reactualizati.

2.2.3.7. Influenta tipurilor de ciment Cele mai utilizate tipuri de ciment sunt cele de tip II. Cimenturile cu adaosuri vor fi din ce in ce mai utilizate din cauza impactului redus pe care-l au asupra mediului. Viteza de cabonatare este legata, in general, de raportul A/C al betoanelor. Adaosurile se pot imparti, in general, in trei categorii: adaosuri minerale inerte, liantii hidrauli latenti si puzzoloanele.

Unul din cimenturile cu adaosuri, ce are o utilizare din ce in ce mai importanta, este de tip II-A/LL. In multe tari acest tip de ciment este utilizat, calcarul inlocuind in general intre 10% si 20% din clincher. Se considera ca, prin inlocuirea acestui procent din clincher, betoanele preparate cu ciment cu calcar (10%-20%) vor avea o viteza de carbonatare mai mare cu 5-10%. Cimenturile cu zgura pot fi fabricate intr-o gama foarte larga de proportii din acest material de adaos care poate fi prezent pana la 20% in cimenturile de tip CEM II/A-S, 35% in cele de tip CEM II/B-S si respectiv intre 35% si 95% in cimenturile de tip III. Cimenturile cu zgura contin mai putin CH si mai mult C-S-H. Astfel, procesul de carbonatare va fi diferit. S-a observat ca betoanele preparate cu procente ridicate de zgura prezinta o viteza mai mare de carbonatare. Acest fapt se explica prin structura porilor stratului carbonat al betonului care este mai putin fina. Unii autori considera ca viteza de carbonatare mai mare se manifesta mai accentuat la inceputul perioadei, viteza reducandu-se in timp. In orice caz, viteza de carbonatare este mai mare decat in cazul betoanelor preparate cu cimenturi fara adaosuri. Cenusile si, in special praful de silice, sunt materiale active puzzolanice. Sunt tari care utilizeaza puzzoloane in cantitati mari in cimenturi (CEM IV). In reactiile puzzolanice CH va fi consumata, iar cantitatea de C-S-H va creste. Efectul este dependent de tipul si de cantitatea de pozzolana. Betoanele avand in componenta praf de silice carbonateaza mai repede. Betoanele preparate cu cimenturi cu cenusa prezinta diferite viteze de carbonatare in functie de reactivitatea si de finetea cenusii. In general, betoanele de varsta mica preparate cu cimenturi cu adaosuri prezinta o porozitate mai mare si o viteza de intarire mai redusa, din acest motiv si viteza de carbonatare este mai ridicata. In orice caz betoanele preparate cu cimenturi avand in compozitie cenusa carbonateaza mai repede, iar viteza de carbonatare este in functie de cantitatea de cenusa.

2.2.3.8. Alti factori care influenteaza carbonatarea Viteza de carbonatare depinde de viteza de difuzie a CO2 prin suprafata betonului.

Astfel, anumite tencuieli sau tapeturi vor incetini viteza de carbonatare. Unele tipuri de protectii aplicate pe suprafata betonului conduc la o reducere a umiditatii in sistemul de pori si astfel vor conduce la cresterea vitezei de carbonatare a structurilor compuse in exterior. Betonanele afectate de inghet-dezghet carbonateaza mai repede datorita faptului ca betonul degradat prezinta suprafete active mai mari.

2.3. Productia de beton si utilizarea acestuia pe tipuri de elemente / structuri

Pentru a se putea calcula bilantul de CO2 trebuie sa se precizeze diferitele utilizari ale betonului si evident mediile de expunere in care acesta este folosit. In mod curent betonul este utilizat in constructii executate monolit sau prefabricat. Principalii factori care trebuie luati in considerare se refera la nivelul rezistentei betonului si la tipul de ciment utilizat. Utilizarea betonului se face in functie de tipul de constructie: Locuinte Poduri Constructii industriale Drumuri Elemente prefabricate, etc. De interes pentru analize de bilant CO2 sunt si tipurile de elemente structurale: pereti structurali; stalpi; grinzi; elemente de poduri; placi; blocuri de beton; pavele, etc. De asemenea, foarte important pentru determinarea carbonatarii este tipul de mediu la care este expusa constructia.

Medii relevante, care pot fi identificate, sunt: interior; exterior la adapost de precipitatii; exterior expus precipitatiilor; subsol; imersat; industrial, etc. Pentru fiecare din aceste medii trebuie precizate/ cunoscute/ apreciate conditii referitoare, in principal, la umiditate, temperatura, concentratia de CO2. De asemenea, trebuie sa se cunoasca daca suprafetele sunt protejate si care este natura substantelor de protectie. In medii interioare se poate presupune ca temperatura si umiditatea sunt practic constante. Exista insa medii interioare, din anumite industrii, in care umiditatea poate sa fie foarte redusa sau foarte ridicata cu efecte directe asupra vitezei de carbonatare. De asemenea, umiditatea este mai ridicata in anumite incaperi ale cladirilor de locuit, de exemplu in bai sau bucatarii. Pentru mediile exterioare, delimitarea principala se face in functie de conditiile referitoare la contactul elementelor de beton cu precipitatiile (elemente protejate sau neprotejate). In cazul elementelor neprotejate, acestea vor prezenta umiditate mai ridicata si astfel viteza de carbonatare va fi mai redusa. De asemenea, importanta este pozitionarea verticala sau orizontala a elementelor, avand in vedere posibilitatea de uscare mai mult sau mai putin rapida. Constructiile subterane au, in mod evident, acces mai redus la CO2 atmosferic, dar trebuie avuta in vedere producerea de CO2 provenit din descompunerea materiilor biologice.

2.4. Reciclarea betonului Multe dintre studiile efectuate pentru a se determina influena agregatelor reciclate asupra caracteristicilor betonului s-au efectuat lund n considerare dou cazuri posibile: Utilizarea agregatelor grosiere reciclate i a nisipului natural; Utilizarea nisipului i agregatelor grosiere reciclate.

1. Agregate grosiere reciclate i nisip natural Cercetrile experimentale efectuate pentru investigarea rezistenei betonului utiliznd aceast combinaie de agregate au indicat o reducere a acestei caracteristici a betonului, n cazul n care s-au utilizat agregate reciclate fa de betoanele preparate cu agregate naturale. Cei mai muli autori au indicat c aceast reducere se situeaz ntre 5 i 24%. Hansen i Narud au constatat c betonul obinut din agregate reciclate poate atinge aproximativ aceleai rezistene cu cele iniiale ale betonului. Ali autori au constatat rezultate similare, cu excepia cazurilor n care betonul de nalt performan este produs din agregate reciclate de rezistene sczute, caz n care rezistena betonului a fost cu 39% mai redus dect betonul de nalt rezisten produs din agregate reciclate de rezisten ridicat. Hansen i Narud au concluzionat c rezistena la compresiune a betonului reciclat depinde de rezistena betonului original i este controlat de o combinaie ntre raportul A/C al betonului original i raportul A/C al betonului reciclat.

2. Nisip si agregate grosiere i reciclate Betonul preparat cu aceast combinaie de agregate a fost, de asemenea, supus unor cercetri experimentale detaliate. Majoritatea cercettorilor au constatat c rezistena la compresiune a betonului preparat din agregate reciclate (grosiere i fine) este inferioar cu circa 15%-40% fa de cea a betonului preparat cu agregate naturale. Amestecuri din 50% agregate naturale i 50% nisip reciclat au condus la o reducere cu cca 10%-20% a rezistenei la compresiune a betonului preparat cu nisip natural. Scderea de rezisten se datoreaz, se pare, agregatelor reciclate cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Din aceast cauz utilizarea agregatelor fine reciclate la prepararea betonului ar trebui evitat.

Variaiile rezistenei Variaiile de rezisten sunt foarte importante, chiar n cazurile n care se utilizeaz aceeai reet de beton, agregatele provenind din surse diferite (deci din betoane diferite). Unii autori indic o variaie ntre 32 N/mm2 i 49 N/mm2, cnd betonul este preparat utiliznd aceleai proporii de amestecuri, sursele de agregate reciclate fiind diferite. n tabelul 1 se indic rezistenele la compresiune ale betonului produs din agregate reciclate provenite de la betoane demolate. Deviaia standard a fost 5 MPa iar coeficientul de variaie de 12%.

Tabelul 1. Rezistena la compresiune a betonului realizat din agregate reciclate produse din betoane vechi de diferite caliti Rezistena la compresiune a unui beton de 15 ani (MPa) 0,53 0,67 0,65 0,80 0,50 0,59 0,65 0,81 0,50 0,50 0,53 75,1 51,5 59,3 38,9 73,1 62,4 67,9 42,1 61,9 84,8 73,4 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 0,57 Rezistena la compresiune a betonului cu agregate reciclate (MPa) 49,1 40,3 43,1 38,0 47,4 43,3 41,8 32,0 39,8 26,8 29,7

Raportul A/C al betonului original

Raportul A/C al betonului cu agregate reciclate

0,50

64,1

0,57

35,2

Staiile de betoane care produc betoane din agregate reciclate (fr a avea restricii n utilizarea lor) vor obine variaii mari n ceea ce privete calitatea.

Modulul de elasticitate. Societatea Contractorilor de Construcii din Japonia a studiat influena reutilizrii agregatelor reciclate din betoane vechi asupra modulului de elasticitate. Rapoartele care au prezentat rezultatele cercetrilor au indicat reduceri ale modulelor de elasticitate ale betoanelor cu 25% - 40% (betoanele fiind preparate cu agregate grosiere i fine reciclate). n cazul utilizrii numai a agregatelor grosiere reciclate i a nisipurilor naturale, betonul a nregistrat reduceri ale modulului de elasticitate ntre 10% i 33%.

Curgerea lent. Muli cercettori au ajuns la concluzia c betonul preparat din agregate reciclate prezint curgere lent mai accentuat cu 30% - 60% fa de betonul preparat cu agregate naturale. Aceste rezultate sunt normale avnd n vedere c betonul ce conine agregate reciclate are mai mult cu 50% volum de past, curgerea lent a betonului fiind proporional cu coninutul de past de ciment din beton.

Contracia la uscare. Betonul ce are n componen agregate reciclate grosiere i nisip natural prezint contracii cu 20% - 50% mai mari dect a betonului preparat cu agregate naturale. Aceste procente sporesc, fiind situate ntre 70% i 100%, n cazul contraciei betoanelor preparate cu agregate grosiere i nisipuri reciclate. Aceste constatri au fost fcute tot de specialitii japonezi. Hansen a constatat c fenomenul de contracie este mai accentuat la betoanele de nalt rezisten dect la cele cu rezisten redus.

Rezistena la ntindere i ncovoiere. Multe cercetri s-au concentrat pe influena agregatelor reciclate asupra acestor caracteristici ale betonului. Majoritatea studiilor au indicat c nu s-a nregistrat o reducere a rezistenei la ntindere a betonului, n cazul utilizrii acestor tipuri de agregate, sau scderile nregistrate nu au fost mai mari de 10% (cazul betoanelor preparate cu agregate grosiere reciclate i nisip natural). n cazul utilizrii numai a agregatelor reciclate (grosiere i fine) scderile sunt mai accentuate, dar oricum nu depesc 20%. Rezultatele acestor cercetri nu sunt confirmate de rezultatele obinute de Malhotra (1976).

Permeabilitatea. Betoanele preparate cu agregate reciclate avnd raportul A/C ntre 0,5 i 0,7 prezint valori ale permeabilitii de la 2 pn la 5 ori mai mari dect cele ale betoanelor preparate cu agregate naturale. Unii cercettori au observat c rezistena sczut i absorbia ridicat de ap a betoanelor cu agregate reciclate pot fi mbuntite prin scderea raportului A/C cu 0,05 i chiar 0,10.

Rezistena la nghe-dezghe. Multe studii privind rezistena la nghe-dezghe au indicat c nu exist diferene ntre betonul preparat cu agregate reciclate i cel cu agregate naturale. Totui, specialitii japonezi au observat scderi sensibile ale acestei caracteristici a betonului n cazul utilizrii exclusive a agregatelor reciclate. Aceste neajunsuri dispar n cazul n care agregatele fine reciclate sunt nlocuite cu nisip natural. Un alt studiu ntreprins n Japonia a indicat faptul c betonul preparat cu aditivi antrenori de aer i cu agregate reciclate au rezistena la nghe-dezghe mai mic dect betonul avnd aceeai compoziie, dar preparat cu agregate naturale.

Carbonatarea, penetrarea clorurilor i coroziunea armturilor. Specialitii japonezi ai Societii Contractorilor de Construcii au concluzionat c rata carbonatrii betoanelor cu

agregate reciclate (din betoane deja carbonatate) este cu circa 65% mai mare dect a unui beton convenional. De asemenea, oelul beton poate coroda mai rapid n asemenea betoane. Ca msur preventiv poate fi reducerea raportului A/C. Reducerea raportului A/C conduce la mbuntirea structurii betonului i, per ansamblu, la mbuntirea durabilitii betonului. In subcapitolul 2.5.2. se va prezenta cum se poate calcula cantitatea de CO2 absorbita, in cazul betoanelor preparate cu agregate reciclate.

Proporiile amestecului Raportul A/C. Selectarea raportului A/C este cea mai critic / important aciune n controlul rezistenei betonului. Exist o foarte bun corelare ntre raportul A/C i rezistenele la compresiune i ncovoiere. Hansen a concluzionat c dependena ntre raportul A/C i rezistena betonului se pstreaz i la betonul preparat cu agregatele reciclate, singura deosebire fiind rata de dezvoltare a rezistenei. Pentru a produce o lucrabilitate similar cu cea a betoanelor preparate cu agregate naturale, este necesar o cantitate de ap cu cca 5% mai mare n cazul betoanelor preparate cu agregate reciclate. Ali cercettori au ajuns la concluzia c este necesar o cantitate de ap cu 15% mai mare pentru a obine aceeai lucrabilitate cu betonul preparat cu agregate naturale fa de cazul n care acestea sunt nlocuite cu agregate reciclate (grosiere i fine). Numeroi cercettori au constatat c tendina de separare a apei este mai puin accentuat n cazul betoanelor preparate cu agregate reciclate dect n cazul betoanelor curente.

Greutatea unitar i aerul oclus. Cercetrile efectuate de numeroi cercettori au evideniat c greutatea unitar a betonului utiliznd agregate reciclate a fost circa 85%-95% din greutatea betonului original. De asemenea, coninutul de aer al betonului proaspt a fost mai mare i variabilitatea mai ridicat n cazul utilizrii agregatelor reciclate n betoane. Coninutul de aer oclus a fost cu aproximativ 0,6% mai mare n aceaste cazuri. Cercettorii au

concluzionat c agregatele reciclate contribuie la o cretere a coninutului de aer din beton, ceea ce determin o scdere a densitii cu circa 5-15 %.

Raportul ntre agregatele fine i grosiere. Acest aspect poate fi privit att din punct de vedere economic, ct i al coeziunii betonului proaspt. Cercettorii japonezi au ajuns la concluzia c raportul ntre agregatele fine i grosiere este acelai n cazul utilizrii agregatelor naturale ct i reciclate.

Proiectarea amestecului n cazul proiectrii amestecului i a utilizrii unor anumite proporii de materiale pentru realizarea unor caracteristici ale betonului cu agregate reciclate trebuie s se aib n vedere urmtoarele aspecte: pentru a putea determina ca int o valoare medie a rezistenei betonului n funcie de rezistena cerut, trebuie avut n vedere considerarea unei deviaii standard mai mari (4,83 MPa) n cazul proiectrii unui beton cu agregate reciclate, avnd n vedere variabilitatea mai mare a rezultatelor f a de cea a calitii betonului preparat cu agregate obinuite; n cazul proiectrii amestecului de beton n care se utilizeaz agregate grosiere reciclate i nisip natural, raportul A/C va fi similar cu cel corespondent, pentru o anumit rezisten, ca i n cazul betonului preparat cu agregate naturale. Sunt posibile cazuri n care, datorit obinerii unei rezistene inferioare celei prescrise, s se efectueze corecii, n sensul diminurii raportului A/C; n cazul aceleiai tasri, pentru betoanele cu agregate reciclate, este necesar o cantitate de ap suplimentar cu 5% fa de betonul preparat cu agregate naturale; sunt necesare, nainte de proiectarea amestecului, determinri specifice ale agregatelor reciclate n ceea ce privete: greutatea specific, absorbia, etc.; proporiile amestecului vor fi stabilite avnd n vedere densitatea (determinat experimental) agregatelor reciclate care vor fi utilizate la prepararea betonului; raportul dintre nisip i agregatele grosiere va fi acelai ca n cazul utilizrii agregatelor naturale;

ncercrile preliminare sunt obligatorii. n cazul turnrii betonului n zone nguste i/sau cu aglomerri de armturi se vor face, de asemenea, teste experimentale pentru a se determina uurina la punerea n oper a betonului.

Producerea betonului realizat din agregate reciclate este, evident, similar cu cea a betonului obinuit, existnd totui anumite particulariti datorit caracteristicilor agregatelor provenite din betoane demolate. Aceste particulariti cuprind, n special, dou caracteristici: capacitatea mai mare de absorbie a apei de ctre agregatele reciclate; particularitile agregatelor fine reciclate, care influeneaz negativ proprietile betonului proaspt i ntrit. n acest scop, nu este recomandat utilizarea agregatelor cu dimensiuni sub 2 mm, provenite din reciclarea betonului.

2.6. Absorbtia de CO2 pe durata de viata a constructiilor din beton

Toate betoanele si alte materiale pe baza de ciment vor carbonata in contact cu CO2 si ionii carbonat. Cum CO2 si ionii carbonat se intalnesc practic in toate mediile de pe pamant, este doar o problema de timp ca betonul sa se carbonateze. Cum absorbtia CO2 este depedenta de timp, este necesara cunoasterea unor date relevante privind productia de beton din trecut, prezent si determinarea relatiei cu viteza de carbonatare. De asemenea, este necesara evaluarea productiei de betoane si a tipurilor de ciment care se vor utiliza in viitor. In mod evident este imposibil sa se obtina date precise legate de aceste aspecte. In orice caz, pentru estimarea vitezei de carbonatare este necesara calcularea adancimii de carbonatare in timp, folosind o forma simplificata a celei de a doua ecuatii a lui Fick: dc= K t unde: dc= adancimea de carbonatare; k= factor de influenta;

t= timpul in ani Valorile coeficientului K trebuie determinate pentru diferite tipuri de betoane si medii. In cazul in care, adancimea de carbonatare (dc) si cantitatea de ciment sunt cunoscute, absorbtia de CO2 poate fi calculata. Trebuie identificate tipurile de structuri si elemente, cimenturile utilizate si mediile de expunere. Viteza de carbonatare este depedenta de porozitate care poate fi apreciata in functie de rezistenta sau de raportul apa/ciment. Cea mai simpla metoda este cea care tine seama de rezistenta la compresiune a betonului, chiar daca in majoritatea publicatiilor carbonatarea este apreciata in functie de raportul A/C. Diferite tipuri de aplicatii au in mod firesc cerinte diferite legate de tipurile de ciment ce sunt utilizate. Este necesar sa se cunoasca, de asemenea, conditii specifice cum ar fi cele legate de suprafetele betonului expuse direct. In toate mediile de expunere viteza de carbonatare scade in timp, iar absorbtia de CO2 de catre o constructie veche de beton va fi mai mica. Cele mai multe din betoane, exceptand betoanele din componenta elementelor subtiri nu vor fi complet carbonatate inainte de demolare. Cand betonul este demolat se creaza suprafete noi proaspete si se porneste un ciclu nou de absorbtie a CO2.

2.5.1. Calcularea carbonatarii pe durata de viata a betonului Carbonatarea betonului este un fenomen de suprafata si din acest motiv cimentul utilizat pentru o anumita structura se raporteaza la suprafetele de beton expuse. Prima etapa consta in identificarea celor mai importante tipuri de structuri si de medii.

2.5.1.1. Clase de rezistenta Porozitatea betonului carbonatat este legata de rezistenta betonului necarbonatat. In literatura tehnica se prezinta patru categorii de betoane in functie de rezistenta la compresiune:

< 15 MPa 15-20 MPa 25-35 MPa >35 MPa

Betoanele constructiilor vechi Betoanele unor constructii si a unor produse din beton Betoanele constructiilor actuale Elemente prefabricate, inclusiv de poduri

2.5.1.2. Clase de mediu In mod evident valoarea factorului K trebuie calculata in functie de un anumit tip de climat. Exemplul de fata este dat pentru climatul specific tarilor nordice care, de astfel, sunt promotorii abordarilor de bilant de CO2. In tabelul 2 se prezinta valorile coeficientului K pentru suprafete de beton expus la diferite medii de expunere. Betonul este preparat cu ciment de tip CEM I, iar betonul de sub pamant nu se afla in contact cu atmosfera.

Tabelul 2. Valorile coeficientului k in functie de rezistenta betonului si mediul de expunere Rezistenta < 15 MPa Mediu 15-20 MPa 25-35 MPa >35 MPa

Imersat Sub pamant Exterior expus Exterior neexpus Interior

2 mm/ an 3 mm/ an 5 mm/ an

1.0 mm/ an 1.5 mm/ an 2.5 mm/ an

0.75 mm/ an 1 mm/ an 1.5 mm/ an

0.5 mm/ an 0.75 mm/ an 1 mm/ an

10 mm/ an

6 mm/ an

4 mm/ an

2.5 mm/ an

15 mm/ an

9 mm/ an

6 mm/ an

3.5 mm/ an

Betonul interior este expus la o temperatura mai ridicata. Temperaturile mai ridicate conduc la o carbonatare mai accelerata. Constructiile industriale pot avea factori de mediu diferiti. De asemenea, nu s-a luat in considerare cresterea continutului de CO2 din atmosfera. In conformitate cu unele date din literatura tehnica, o crestere a procentului de CO2 din atmosfera de la 0,03 la 0,06 va conduce la o crestere a vitezei de carbonatare de 5 ori. Se propune aplicarea unui factor de 1,5 pentru calcularea carbonatarii pentru viitorii 50 sau 100 de ani. Valoarea coeficientului K pentru betonul de sub pamant depinde de procesele biologice si de densitatea pamantului.

2.5.1.3. Factori de corectie pentru tratamente de suprafata si pentru finisaje Valorile pentru factorul K sunt prezentate pentru suprafetele netratate ale betonului. Desigur, betonul poate fi finisat in cele mai multe cazuri. Din acest motiv adancimile de carbonatare masurate pe structuri existente sunt mai reduse decat cele calculate. Anumiti cercetatori au scos in evidenta o reducere a carbonatarii betonului de aproximativ 30%-50% in cazul aplicarii unor protectii/ finisaje. Reducerea depinde in mod evident de tipul si grosimea straturilor aplicate. Astfel, valorile coeficientului pentru betoane situate in interior

trebuie reduse cu aproximativ 30%, in cazul aplicarii unor protectii/ finisaje. Astfel in cazul unui beton avand rezistenta intre 25 si 35 MPa, valoarea lui K va fi 4.5 mm an . Se propun valori reduse cu aproximativ 10% pentru suprafetele fatadelor si balcoanelor. In tabelul 3 se prezinta factorii de corectie pentru betoanele protejate/ finisate.

Tabelul 3. Factorii de corectie pentru betoanele protejate/finisate 1. Beton expus la interior................................................................K x 0,7 2. Beton expus la exterior.......K x 0,9 3. Betonul lucrarilor de constructie ingineresti..K x 1,0

2.5.1.4. Factori de corectie pentru tipul de ciment Factorii prezentati in tabelul 2 se refera la betoanele preparate cu cimenturi de tip CEM I. Este necesar sa se corecteze valorile prezentate in functie de tipul de ciment utilizat. Factorii de corectie sunt prezentati in tabelul 4.

Tabelul 4. Factori de corectie in functie de tipul si de proportia de adaosuri utilizate in cimenturi Tipul si procentul de adaos Calcar Praf de Kx1.05 <10 10-20 20-30 30-40 40-60 60-80

Kx1.05 Kx1.10

Kx1.10

silice Cenusa Zgura Kx1.05 Kx1.05 Kx1.10 Kx1.15 Kx1.10 Kx1.20 Kx1.25 Kx1.30

2.5.1.5. Calcularea CO2 absorbit Din acest calcul rezulta adancimea de carbonatare la un moment dat, putandu-se calcula cantitatea de CO2 absorbita. In cazul identificarii adancimii de carbonatare prin stropire cu solutie alcoolica de fenoftaleina, 75% din CaO din clincherul de ciment Porfland este consumat prin carbonatare. Cantitatea de CO2 absorbita poate fi calculata utilizand formula :

CO2 absorbit = a = 0,75 x C x CaO x

M CO 2 M CaO

(kg/m3)

unde : 0,75 = cantitatea de CaO carbonatata C = cantitatea de ciment Portland pe m3

CaO = cantitatea de CaO in ciment ( %) M = greutatea molara. Pentru a se determina suprafata de beton carbonatata este deosebit de importanta geometria elementelor. Pentru majoritatea elementelor de suprafata, pereti, placi etc. se poate determina suprafata carbonatata utilizand relatia: Suprafata (m2) = volumul (m3) x 2/ grosimea (m) Cunoscandu-se adancimea de carbonatare si suprafata se poate calcula volumul de beton carbonatat. Urmatoarea etapa este de a calcula cantitatea de CO2 care va fi absorbita de un volum dat de beton. Aceasta depinde de cantitatea de ciment pe m3 de beton si de cantitatea de clincher din ciment.

Asa cum s-a mai precizat, 75% din CaO va reactiona cu CO2. Astfel cantitatea de CO2 absorbita poate fi calculata cu ajutorul relatiei: CO2 = adancimea de carbonatare (m) x suprafata (m2) x 0,75 x dozajul ciment (kg/m3) x continutul de clincher din ciment (%) x CaO din clincher x fractia molara (CO2/CaO) Ecuatia poate fi scrisa astfel: CO2 = 0,383 x adancimea de carbonatare (m) x suprafata (m2) x dozaj ciment (kg/m3) x cantitatea de clincher din ciment (%) Adancimea de carbonatare se modifica in timp, celelalte variabile trebuie determinate: CO2= 0,383 x suprafata (m2) x dozaj ciment (kg/m3) x cantitatea de clincher din ciment (%) x k ani (m)

2.5.2. Calcularea carbonatarii dupa demolare

In cazul in care o constructie este demolata betonul poate fi concasat si reutilizat ca agregat reciclat. Acest material va prezenta o suprafata specifica mai mare si carbonatarea se va produce rapid. Pentru a putea estima absorbtia de CO2 dupa demolare trebuie determinate anumite caracteristici legate de marimea agregatelor, proportia intre diferite fractiuni si carbonatarea betonului inainte de demolare. Principiile privind estimarea adancimii de carbonatare sunt similare cu cele prezentate pentru betoanele constructiilor aflate in exploatare. Valorile coeficientului K sunt similare cu cele prezentate anterior. Dupa demolare si procesare se produce o schimbare accentuata a suprafetei betonului fata de cea initiala si, din aceasta cauza, este necesara estimarea dimensiuniilor particulelor dupa efectuarea acestor actiuni. In tabelul 5 se prezinta propuneri privind marimea particulelor ce se pot obtine dupa demolarea betonului.

Tabelul 5. Marimea particulelor ce se pot obtine dupa demolarea betonului Procent din betonul demolat Marime Procent (mm) <1 1-10 Agregat reciclat 90 10-30 >30 Material de umplutura 10 >100 45 5 100 0,020 0,050 0,100 20 30 Diametrul mediu (m) 0,001 0,005

Cea mai scazuta valoare a coeficientului K din tabelul 6.1. pentru betonul aflat sub pamant este de 0,75 mm. Cum acest factor este mai mare decat dimensiunea celei mai mici particule, acestea vor carbonata intr-o perioada mai redusa de un an pentru toate clasele de rezistenta. De asemenea, daca betonul demolat prezenta o clasa de rezistenta < 15 MPa, atunci particulele cu dimensiunea de 5 mm vor carbonata intr-o perioada mai redusa de un an. Pentru simplificare se considera forme sferice ale particulelor. In cazul in care se stabileste valoarea coeficientului K se poate determina viteza de carbonatare.

Numarul de ani necesar carbonatarii totale se determina pentru fiecare din marimile particulelor astfel:
1 2

2 x Adancimea de carbonatare < diametrul particulei egal cu 2 x k x t ( )2 = 4 x k2 x t t= ( /2k)2

In tabelul 6 se prezinta numarul de ani necesar pentru carbonatarea totala in functie de dimensiunea particulelor si de valoarea factorului K.

Tabelul 6. Numarul de ani necesar carbonatarii totale in functie de valoarea factorului K si dimensiunile particulelor dupa demolare Numarul de ani Dimensiunea medie a particulelor 1 5 20 50 100 K= 3 mm K=1,5 mm K=1 mm K=0,75 mm

0,0 0,7 11,1 69,4 277,8

0,1 2,8 44,4 277,8 1111,1

0,3 6,3 100,0 625,0 2500,0

0,4 11,1 177,8 1111,1 4444,4

Din valorile prezentate in tabelul 6 se poate observa ca numai particulele fine carbonateaza total intr-o perioada de timp rezonabila. Se propune sa se considere o perioada de 100 de ani pentru un ciclu de viata a unei constructii (70 de ani de serviciu si 30 de ani postserviciu). Cantitatea de CO2 absorbita se calculeaza in aceiasi modalitate ca si in cazul betoanelor din constructii aflate in exploatare. Calcularea suprafetei si a volumului difera in mod evident. Volumul relativ ce carbonateaza dupa demolare se poate calcula cu relatia:

F= (volumul total volumul carbonatat in timpul duratei de serviciu)/ volumul total

Cantitatea de CO2 absorbit se calculeaza cu relatia:

CO2 (t) = 0,383 x suprafata (m2) x dozaj ciment (kg/m3) x cantitatea de clincher din ciment x F x (K ani )(m)

2.5.3. Volumul de beton carbonatat. Exemplu de calcul a cantitatii de CO2 absorbite Planseu turnat in-situ Date privind planseul: Beton armat monolit Mediu interior Grosime 150 mm Suprafata/m3 beton 13,2 m2 Clasa de rezistenta C 25/30 Dozaj ciment 350 kg/m3 Tip ciment CEM II/A-LL (15%) Cantitatea de ciment Portland 298 kg/m3

Din tabelul 2 in functie de rezistenta betonului si de mediul de expunere rezulta valoarea lui k=6 mm/ an . Avand in vedere faptul ca placile de beton pentru constructii de locuinte sunt finisate se poate aplica un coeficient de reducere de 0,7. De asemenea utilizandu-se un ciment tip II A-LL, conform tabelului 4 trebuie aplicat un coeficient de majorare a coeficientul K de 1,05 pentru un procent de calcar intre 10 si 20%. In 50 de ani rezulta o adancime de carbonatare de: 6 x 0,7 x 1,05 50 = 31 mm Avand in vedere suprafata expusa la m3 de beton, rezulta un volum de beton carbonatat de: 13,2 m2 x 0,031 m = 0,41 m3 Betonul carbonatat contine 298 x 0,41 = 122 kg echivalent de CEM 1. Acest beton contine 0,65 x 122 = 80 kg de CaO.

Avand aceste date la dispozitie se poate calcula cantitatea de CO2 absorbita.

2.5.4. Bilantul de CO2. Exemple Bilantul CO2 poate fi calculat avand in vedere consumul de CO2 in toate etapele de realizare a unor elemente din beton armat. Aceste etape principale sunt: (i) extractia materiilor prime; (ii) transportul materiilor prime; (iii) producerea cimentului; (Iu) transportul cimentului; (u) producerea betonului; (vi) transportul betonului; (vii) executia; (viii) exploatare si intretinere; (ix) demolare si reciclare; (x) transport. Acest bilant al CO2 se efectueaza pentru un anumit obiectiv/ element de constructii si evident poate fi extins si la nivelul unor productii nationale de beton, in cazul in care se cunosc date concrete privind constructiile existente, productia de beton, etc. Desigur, analizele de acest tip trebuie sa se bazeze pe cunoasterea unor date concrete privind emisiile de CO2 pentru fiecare din activitatile enumerate anterior. Trebuie, de asemenea, sa se precizeze tipul elementelor, clasele de rezistenta ale betonului, clasele de expunere si durata de viata a elementului. Rezultatele se prezinta sub forma unor grafice care prezinta bilantul CO2 in kg/ produs pe durata de viata a constructiilor (figura 3).

50 40 30 20 10 0 -10 -20
Transport Adsorbtie Demolare Adsorbtie Intretinere CO2 dupa CO2 in demolare timpul exploatarii Executie Producere Calcinare beton Productie ciment

Fig. 3 - Bilantul CO2 in kg/ produs pe durata de viata a constructiilor

3. Experienta nationala. Determinarea adancimii de carbonatare pentru betoane cu diferite tipuri de cimenturi

Determinarea adncimii de carbonatare a betonului a fost efectuat pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi cu adaosuri si aditivi plastifianti / superplastifianti. Carbonatarea este foarte important pentru durabilitatea betonului. Carbonatarea este influenat att de compoziia betonului (inclusiv de tipul de ciment), de modul de tratare iniial al betonului, ct i de mediul de meninere a probelor. n cadrul programului de cercetare s-au efectuat msurtori ale adncimii medii i maxime de carbonatare (clase de expunere XC2 i XC4), probele fiind meninute n condiii de laborator (umiditate 65%, temperatur 200C), i respectiv 72 ore n concentraie ridicat de CO2 (carbonatare accelerat) dup meninerea acestora 2/7 zile n ap, iar apoi, pn la vrsta de 28 de zile n condiii de umiditate 65% i temperatur 200C. Rezultatele nregistrate pentru adncimile de carbonatare, la 90 si 180 zile (carbonatarea probelor expuse in conditii de laborator) si respectiv in conditii accelerate, sunt prezentate n tabelele 7 -10.

Tabelul 7 Adancimile de carbonatare ale betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi (carbonatarea probelor mentinute 2 zile in apa si apoi in conditii de laborator) Dozaj ciment (kg/m3) 300 360 460 260 280 Rc 90 zile (N/mm2) 37,12 44,49 48,62 32,94 33,75 CN medie 90 zile (mm) 3,02 1,48 1,22 3,74 5,00 CN max. (mm) 6,58 4,15 4,57 6,75 6,89 Rc 180 zile (N/mm2) 39,10 48,12 52,77 34,82 37,13 CN medie 180 zile (mm) 5,21 3,79 2,58 4,96 6,01 CN max (mm) 9,70 5,23 4,41 7,65 7,25

Tip ciment

A/C

Tratarea betoanelor

II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-S 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R

0,58 0,51 0,39 0,61 0,58

2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3)

A/C

Tratarea betoanelor

Rc 90 zile (N/mm2) 39,83

CN medie 90 zile (mm) 2,91

CN max. (mm)

Rc 180 zile (N/mm2)

CN medie 180 zile (mm) 3,87

CN max (mm)

II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4)

350

0,46

2 zile

4,49

41,13

6,44

280

0,58

2 zile

35,33

3,27

5,8

36,13

5,02

7,82

280

0,60

2 zile

32,30

6,30

7,15

34,52

7,01

8,45

280

0,56

2 zile

32,98

5,53

7,71

34,68

6,71

10,24

300

0,56

2 zile

32,64

4,51

6,12

370

0,46

2 zile

42,92

2,60

4,32

Tabelul 8 Adancimile de carbonatare ale betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi (carbonatarea probelor mentinute 7 zile in apa si apoi in conditii de laborator) CN medie Tratarea 90 betoanelor zile (N/mm2) (mm) Rc 90 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 38,56 46,40 51,46 33,32 38,98 38,58 45,09 2,34 1,08 0,52 3,20 3,20 2,46 2,50 CN medie 180 zile (mm) 2,87 2,91 3,18 7,22 5,00 4,45 3,34

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3)

A/C

CN max. (mm)

Rc 180 zile (N/mm2)

CN max (mm)

II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R

300 360 460 260 280 300 320

0,58 0,51 0,39 0,74 0,70 0,63 0,59

3,65 2,99 2,34 5,04 5,03 4,94 4,45

43,31 49,03 55,60 35,40 41,87 42,37 47,21

4,31 4,50 1,34 9,85 7,01 7,00 5,25

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3)

A/C

CN medie Tratarea 90 betoanelor zile (N/mm2) (mm) Rc 90 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 48,81 32,95 38,94 42,77 46,85 52,96 53,81 56,74 66,99 30,69 1,87 2,96 2,27 0,91 0,63 0,50 0,49 0,49 0,40 3,23

CN max. (mm)

Rc 180 zile (N/mm2)

CN medie 180 zile (mm) 2,14 4,64 3,23 3,11 2,17 1,70 1,73 1,23 1,14 4,40

CN max (mm)

II A-V 42,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1)

340 260 280 300 320 340 370 400 470 240

0,54 0,61 0,59 0,54 0,50 0,48 0,45 0,40 0,36 0,65

3,44 5,31 3,8 1,36 1,16 1,04 0,94 0,77 0,56 5,40

52,30 35,17 42,30 46,19 50,12 53,73 56,18 59,78 68,22 37,34

4,22 7,25 5,66 5,60 3,94 3,42 3,12 2,61 2,48 6,45

280

0,58

7 zile

33,70

3,15

5,41

38,21

4,27

6,10

350

0,46

7 zile

45,12

1,90

3,54

47,00

2,83

5,54

280

0,58

7 zile

35,50

2,77

5,27

37,59

4,04

6,62

320

0,47

7 zile

41,44

2,71

4,67

45,79

3,15

5,81

340

0,42

7 zile

51,99

2,50

3,99

54,83

2,93

5,17

370

0,40

7 zile

52,71

2,07

3,55

55,13

2,77

4,02

400

0,36

7 zile

57,88

1,06

1,36

62,35

1,75

3,84

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3)

A/C

CN medie Tratarea 90 betoanelor zile (N/mm2) (mm) Rc 90 zile 7 zile 67,18 0,50

CN max. (mm)

Rc 180 zile (N/mm2)

CN medie 180 zile (mm)

CN max (mm)

II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4)

470

0,33

1,31

67,51

1,04

3,67

280

0,60

7 zile

32,04

5,14

6,87

36,11

6,08

7,95

320

0,50

7 zile

40,05

2,48

4,16

44,27

3,49

5,61

370

0,42

7 zile

49,75

1,71

3,83

53,66

2,68

5,46

400

0,40

7 zile

56,13

1,20

2,02

60,01

1,73

2,68

470

0,34

7 zile

64,46

0,93

1,36

66,89

1,35

2,52

280

0,56

7 zile

34,08

4,77

7,13

35,80

5,92

9,96

320

0,53

7 zile

37,71

4,17

5,53

40,60

5,33

6,36

370

0,43

7 zile

48,13

1,27

2,99

54,60

3,08

4,63

400

0,40

7 zile

53,63

1,23

1,92

57,81

3,01

4,58

470

0,34

7 zile

60,82

0,35

0,57

65,66

1,81

3,80

300

0,56

7 zile

37,49

3,50

5,05

370

0,46

7 zile

46,71

2,09

3,32

430

0,41

7 zile

48,16

1,32

2,61

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3)

A/C

CN medie Tratarea 90 betoanelor zile (N/mm2) (mm) Rc 90 zile 7 zile 40,46 2,73

CN max. (mm)

Rc 180 zile (N/mm2)

CN medie 180 zile (mm)

CN max (mm)

II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4)

340

0,47

3,54

400

0,42

7 zile

45,96

1,67

2,77

460

0,38

7 zile

51,43

1,17

2,25

Tabelul 9 Adancimile de carbonatare ale betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi (carbonatarea probelor mentinute 2 zile in apa si apoi in conditii accelerate - CA) Rc dupa expunere CA (N/mm2) 32,59 43,91 45,51 31,23 32,53 35,74 36,77 44,73 31,89 36,09 43,63 48,46

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3) 300 360 460 260 280 300 320 340 260 280 340 370

A/C

Tratarea betoanelor 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile

CA medie (mm) 7,73 4,63 3,65 18,37 16,71 11,72 11,40 11,10 21,09 17,88 7,61 7,15

CA max. (mm) 9,73 6,93 5,13 30,23 25,17 17,95 16,59 16,76 47,30 27,96 12,89 12,63

II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R

0,58 0,51 0,39 0,74 0,70 0,63 0,59 0,54 0,61 0,59 0,48 0,45

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3) 470 240 280 350 280 340 470 280 320 370 470 280 300 370

A/C

Tratarea betoanelor 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile 2 zile

Rc dupa expunere CA (N/mm2) 64,35 28,30 31,00 36,13 38,82 42,12 61,93 30,32 33,33 33,75 58,32 32,86 35,27 40,14

CA medie (mm) 5,52 23,88 17,06 14,15 17,06 11,88 8,60 20,58 16,14 15,46 9,05 21,96 22,76 14,11

CA max. (mm) 11,00 32,51 22,76 22,41 28,55 17,95 16,33 28,25 26,34 26,56 18,14 30,17 31,63 21,03

II A-S 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4)

0,36 0,65 0,58 0,46 0,58 0,42 0,33 0,60 0,50 0,42 0,34 0,56 0,56 0,46

Tabelul 10 Adancimile de carbonatare ale betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi (carbonatarea probelor mentinute 7 zile in apa si apoi in conditii accelerate - CA) Rc dupa expunere CA (N/mm2) II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R II A-LL 32,5R 300 360 460 0,58 0,51 0,39 7 zile 7 zile 7 zile 33,45 45,63 49,61 3,90 3,20 3,14 7,63 6,74 4,21

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3)

A/C

Tratarea betoanelor

CA medie (mm)

CA max. (mm)

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3) 260 280 300 320 340 260 280 300 320 340 370 400 470 240 280 350 280 320 340 370 400 470 280

A/C

Tratarea betoanelor 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile

Rc dupa expunere CA (N/mm2) 31,84 35,72 36,54 44,22 48,86 33,36 38,04 42,36 44,72 46,75 50,50 55,19 66,72 29,84 37,35 41,76 35,47 44,84 46,80 57,41 63,23 66,96 32,59

CA medie (mm) 12,53 11,98 9,13 8,97 8,79 18,32 17,87 15,50 12,53 11,00 9,52 3,76 2,67 18,49 11,20 7,17 11,04 10,20 9,46 8,79 2,33 2,04 13,18

CA max. (mm) 20,47 18,06 15,03 15,44 14,94 37,65 32,52 26,00 19,02 14,42 13,60 8,43 4,50 29,47 21,15 16,33 20,25 17,53 13,62 13,08 6,60 4,16 26,11

II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-V 42,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II A-S 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (P-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (1) II B-M (S-LL) 32,5R (2)

0,74 0,70 0,63 0,59 0,54 0,61 0,59 0,54 0,50 0,48 0,45 0,40 0,36 0,65 0,58 0,46 0,58 0,47 0,42 0,40 0,36 0,33 0,60

Tip ciment

Dozaj ciment (kg/m3) 320 370 400 470 280 320 370 400 470 300 340 370 400 430 460

A/C

Tratarea betoanelor 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile 7 zile

Rc dupa expunere CA (N/mm2) 35,86 39,51 41,40 65,22 34,33 36,86 50,08 57,09 67,52 36,63 42,12 44,20 44,37 46,92 49,46

CA medie (mm) 11,80 10,77 4,46 4,19 17,41 16,76 10,10 9,03 5,37 13,36 11,16 8,58 9,56 9,22 8,89

CA max. (mm) 21,10 19,81 7,79 7,10 40,12 22,36 19,81 15,32 11,91 27,94 16,99 13,18 12,45 12,68 11,59

II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (2) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (3) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4) II B-M (S-LL) 32,5R (4)

0,50 0,42 0,40 0,34 0,56 0,53 0,43 0,40 0,34 0,56 0,47 0,46 0,42 0,41 0,38

In anexa 1 se prezinta rezultatele obtinute pentru adancimile de carbonatare a betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 2 / 7 zile in apa, la varstele de 90 si 180 de zile. In anexa 2 se prezinta rezultatele obtinute pentru adancimile de carbonatare a betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 2 / 7 zile in apa si expuse apoi in conditii accelerate, dupa varsta de 28 de zile. De asemenea, se prezinta anexat acestui studiu variatia adancimii de carbonatare a betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune,

pentru probe mentinute 2/7 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare si respectiv expuse in conditii accelerate (anexa 3).

4. Concluzii

Pentru calcularea cantitatii de CO2 absorbite de beton sunt necesare o serie de date dintre care cele mai importante sunt: Utilizarea betonului in diferite tipuri de structuri Tipuri de cimenturi si utilizarea lor Cantitatea de beton si dozajul de ciment pentru diferite utilizari Suprafetele expuse ale diferitelor elemente din beton armat Mediile de expunere specifice Vitezele de carbonatare (factorul K) pentru diferite tipuri de betoane

Desigur, multe din aceste date sunt mai dificil de obtinut si necesita studii experimantale si prelucrari statistice. Dar, odata cunoscute se poate determina cu suficienta precizie adancimea de carbonatare a betonului. Acest calcul se efectueaza avand in vedere si anumite simplificari. Bilantul CO2 prezinta o importanta deosebita avand in vedere faptul ca pune intr-o lumina obiectiva emisia si absorbtia CO2 pe durata de viata a constructiilor din beton armat. Avand in vedere avantajele, din punct de vedere ecologic, pe care le prezinta carbonatarea betonului este necesar sa se acorde o atentie deosebita acestui fenomen, in special in cazurile utilizarii betonului demolat (agregatelor reciclate). In Romania sunt necesare studii care sa fundamenteze valorile care caracterizeaza viteza de carbonatare a betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi cu adaosuri, in conditiile climatice specifice si extinderea utilizarii agregatelor reciclate in domenii care sa aduca avantaje ecologice importante. Laboratorul Catedrei de Constructii de Beton Armat, pe baza rezultatelor obtinute pana in prezent si a rezultatelor unor cercetari experimentale viitoare, va putea contribui la completarea datelor din tabelul 4 al prezentului raport, prin determinarea valorilor factorilor de corectie, pentru determinarea vitezei de carbonatare in functie de tipul si de proportia de adaosuri utilizate in cimenturile fabricate in Romania.

O analiza de acest tip necesita si date privind emisia de CO2 in timpul tuturor activitatilor ce se efectueaza pe durata de viata a constructiilor. Chiar daca, la nivel global, este dificil de realizat o analiza privind bilantul de CO2, datorita dificultatii obtinerii unor date privind volumul constructiilor existente, tipurilor de elemente din beton, suprafetelor expuse, protectiilor etc. si analizele punctuale pe elemente, structuri etc. indica faptul ca industria constructiilor si materialelor de constructii pentru beton nu sunt preponderent poluante si in conditii dirijate competent pot avea contributii chiar importante la dezvoltarea sustenabila a societatii.

Bibliografie

[1] Kirsten Pommer, Claus Pode - Guidelines-Uptake of carbon dioxide tin the life cycle inventory of concrete - oct. 2005 Danish Technological Institute [2] Bjorn Lagerblad Carbon dioxide uptake during concrete life cycle, State of art Swedish Cement and Concrete Research Institute SE 100 44 Stockolm [3] ACI 555R-01 - Removal and Reuse of Hardened Concrete;

Anexa 1

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 2 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare
Carbonatarea betoanelor mentinute 2 zile in apa
Adncimea de carbonatare (mm)

10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0

0,61 260 2 zile II A-S 32,5R

0,60 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 6,30 7,15 7,01 8,45

CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile

3,74 6,75 4,96 7,65

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 2 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0


0,58 300 2 zile II A-LL 32,5R 3,02 6,58 5,21 9,70 0,58 280 2 zile II B-M (P-LL) 32,5R 5,00 6,89 6,01 7,25 0,58 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 3,27 5,80 5,02 7,82 0,56 300 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 4,51 6,12 0,56 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 5,53 7,71 6,71 10,24

CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 2 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,46 350 2 zile II B-M (P-LL) 32,5R CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 2,91 4,49 3,87 6,44 0,46 370 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 2,60 4,32

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 7 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare
Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa
Adncimea de carbonatare (mm)

8,0 7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,65 240 7 zile II B-M (P-LL) 32,5R CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 3,23 5,40 4,40 6,45 0,63 300 7 zile II A-V 42,5R 2,46 4,94 4,45 7,00

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0

0,61 260 7 zile II A-S 32,5R

0,60 280 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 5,14 6,87 6,08 7,95

0,59 280 7 zile II A-S 32,5R 2,27 3,80 3,23 5,66

0,59 320 7 zile II A-V 42,5R 2,50 4,45 3,34 5,25

CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile

2,96 5,31 4,64 7,25

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0


0,58 300 7 zile II A-LL 32,5R 2,34 3,65 2,87 4,31 0,58 280 7 zile II B-M (P-LL) 32,5R 3,15 5,41 4,27 6,10 0,58 280 7 zile 0,56 300 7 zile 0,56 280 7 zile

II B-M (S-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R (1) (4) (3) 2,77 5,27 4,04 6,62 3,50 5,05 4,77 7,13 5,92 9,96

CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,54 300 7 zile II A-S 32,5R CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 0,91 1,36 3,11 5,60 0,54 340 7 zile II A-V 42,5R 1,87 3,44 2,14 4,22 0,53 320 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 4,17 5,53 5,33 6,36

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,51 360 7 zile II A-LL 32,5R CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 1,08 2,99 2,91 4,50 0,50 320 7 zile II A-S 32,5R 0,63 1,16 2,17 3,94 0,50 320 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 2,48 4,16 3,49 5,61

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,48 340 7 zile II A-S 32,5R CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 0,50 1,04 1,70 3,42 0,47 340 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 2,73 3,54 0,47 320 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 2,71 4,67 3,15 5,81

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,46 350 7 zile II B-M (P-LL) 32,5R CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 1,90 3,54 2,83 5,54 0,46 370 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 2,09 3,32 0,45 370 7 zile II A-S 32,5R 0,49 0,94 1,73 3,12

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,43 370 7 zile 0,42 400 7 zile 0,42 340 7 zile 0,42 370 7 zile 0,41 430 7 zile

II B-M (S-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R II B-M (S-LL) 32,5R (3) (4) (1) (2) (4) CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile 1,27 2,99 3,08 4,63 1,67 2,77 2,50 3,99 2,93 5,17 1,71 3,83 2,68 5,46 1,32 2,61

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


0,40 400 7 zile II A-S 32,5R 0,49 0,77 1,23 2,61 0,40 370 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 2,07 3,55 2,77 4,02 0,40

c
400 7 zile

0,40 400 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 1,23 1,92 3,01 4,58

0,39 460 7 zile II A-LL 32,5R 0,52 2,34 3,18 1,34

0,38 460 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 1,17 2,25

II B-M (S-LL) 32,5R (2) 1,20 2,02 1,73 2,68

CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0

0,36 470 7 zile II A-S 32,5R

0,36 400 7 zile

0,34 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 0,93 1,36 1,35 2,52

0,34 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 0,35 0,57 1,81 3,80

II B-M (S-LL) 32,5R (1) 1,06 1,36 1,75 3,84

CN medie 90 zile CN max. 90 zile CN medie 180 zile CN max. 180 zile

0,40 0,56 1,14 2,48

Raport A/C

Anexa 2

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 2 zile in apa si expuse apoi in conditii accelerate, dupa varsta de 28 de zile

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 30,0

25,0
Adncimea de carbonatare (mm)

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0

0,74

0,70 0,65

0,63

0,61

0,60

0,59

0,59

0,58

0,58

0,58

0,56

0,56

0,54

0,51

0,50

0,48

0,46

0,46

0,45

0,42

0,42

0,39

0,36 5,52

0,34 9,05

0,33 8,60

CA medie 18,37 16,71 23,88 11,72 21,09 20,58 17,88 11,40 7,73 17,06 17,06 22,76 21,96 11,10 4,63 16,14 7,61 14,15 14,11 7,15 11,88 15,46 3,65

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 35,0


Adncimea de carbonatare (mm)

30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,65 240 2 zile II B-M (P-LL) 32,5R

0,63 300 2 zile II A-V 42,5R 11,72 17,95

CA medie CA max.

23,88 32,51

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 50,0 45,0


Adncimea de carbonatare (mm)

40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0


0,61 260 2 zile II A-S 32,5R CA medie CA max. 21,09 47,30 0,60 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 20,58 28,25 0,59 280 2 zile II A-S 32,5R 17,88 27,96 0,59 320 2 zile II A-V 42,5R 11,40 16,59

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 35,0


Adncimea de carbonatare (mm)

30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,58 300 2 zile II A-LL 32,5R

0,58 280 2 zile II B-M (P-LL) 32,5R 17,06 22,76

0,58 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 17,06 28,55

0,56 300 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 22,76 31,63

0,56 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 21,96 30,17

CA medie CA max.

7,73 9,73

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0


0,56 300 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) CA medie CA max. 22,76 31,63 0,56 280 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 21,96 30,17 0,54 340 2 zile II A-V 42,5R 11,10 16,76

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 30,0


Adncimea de carbonatare (mm)

25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,51 360 2 zile II A-LL 32,5R

0,50 320 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 16,14 26,34

CA medie CA max.

4,63 6,93

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,46 350 2 zile II B-M (P-LL) 32,5R

0,46 370 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R 14,11 21,03

0,45 370 2 zile II A-S 32,5R 7,15 12,63

CA m edie CA m ax.

14,15 22,41

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0


0,42 340 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) CA medie CA max. 11,88 17,95 0,42 370 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 15,46 26,56

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 20,0


Adncimea de carbonatare (mm)

18,0 16,0 14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0
0,36 470 2 zile II A-S 32,5R CA medie CA max. 5,52 11,00 0,34 470 2 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 9,05 18,14

Raport A/C

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi, probe mentinute 7 zile in apa si expuse apoi in conditii accelerate, dupa varsta de 28 de zile
Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 20,0

18,0

16,0

14,0
Adncimea de carbonatare (mm)

12,0

10,0

8,0

6,0

4,0

2,0

0,0
0,74 0,70 0,65 0,63 0,61 0,60 0,59 0,59 0,58 0,58 0,58 0,56 0,56 0,54 0,54 0,53 0,51 0,50 0,50 0,48 0,47 0,47 0,46 0,46 0,45 0,43 0,42 0,42 0,42 0,41 0,40 0,40 0,40 0,40 0,39 0,38 0,36 0,36 0,34 0,34 0,33 CA medie 12,5 11,9 18,4 9,13 18,3 13,1 17,8 8,97 3,90 11,2 11,0 13,3 17,4 15,5 8,79 16,7 3,20 12,5 11,8 11,0 11,1 10,2 7,17 8,58 9,52 10,1 9,56 9,46 10,7 9,22 3,76 8,79 4,46 9,03 3,14 8,89 2,67 2,33 4,19 5,37 2,04

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0


0,65 240 7 zile II B-M (P-LL) 32,5R CA medie CA max. 18,49 29,47 0,63 300 7 zile II A-V 42,5R 9,13 15,03

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 40,0 35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

Adncimea de carbonatare (mm)

0,61 260 7 zile II A-S 32,5R

0,60 280 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 13,18 26,11

0,59 280 7 zile II A-S 32,5R 17,87 32,52

0,59 320 7 zile II A-V 42,5R 8,97 15,44

CA medie CA max.

18,32 37,65

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 45,0 40,0


Adncimea de carbonatare (mm)

35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,58 300 7 zile II A-LL 32,5R

0,58 280 7 zile II B-M (P-LL) 32,5R 11,20 21,15

0,58 280 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 11,04 20,25

0,56 300 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 13,36 27,94

0,56 280 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 17,41 40,12

CA medie CA max.

3,90 7,63

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 30,0


Adncimea de carbonatare (mm)

25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,54 300 7 zile II A-S 32,5R

0,54 340 7 zile II A-V 42,5R 8,79 14,94

0,53 320 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 16,76 22,36

CA medie CA max.

15,50 26,00

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 25,0


Adncimea de carbonatare (mm)

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0

0,51 360 7 zile II A-LL 32,5R

0,50 320 7 zile II A-S 32,5R 12,53 19,02

0,50 320 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 11,80 21,10

CA medie CA max.

3,20 6,74

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 20,0


Adncimea de carbonatare (mm)

18,0 16,0 14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0
0,48 340 7 zile II A-S 32,5R CA medie CA max. 11,00 14,42 0,47 340 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 11,16 16,99 0,47 320 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 10,20 17,53

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 18,0


Adncimea de carbonatare (mm)

16,0 14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0


0,46 350 7 zile II B-M (P-LL) 32,5R CA medie CA max. 7,17 16,33 0,46 370 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 8,58 13,18 0,45 370 7 zile II A-S 32,5R 9,52 13,60

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0

0,43 370 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3)

0,42 400 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 9,56 12,45

0,42 340 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 9,46 13,62

0,42 370 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 10,77 19,81

0,41 430 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 9,22 12,68

CA medie CA max.

10,10 19,81

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa


Adncimea de carbonatare (mm)

18,0 16,0 14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0
0,40 400 7 zile II A-S 32,5R 3,76 8,43 0,40 370 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 8,79 13,08 0,40 400 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 4,46 7,79 0,40 400 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 9,03 15,32 0,39 460 7 zile II A-LL 32,5R 3,14 4,21 0,38 460 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (4) 8,89 11,59

CA medie CA max.

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 14,0


Adncimea de carbonatare (mm)

12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0


0,36 470 7 zile II A-S 32,5R CA medie CA max. 2,67 4,50 0,36 400 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 2,33 6,60 0,34 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) 4,19 7,10 0,34 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 5,37 11,91

Raport A/C

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 14,0


Adncimea de carbonatare (mm)

12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0


0,34 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (2) CA medie CA max. 4,19 7,10 0,34 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (3) 5,37 11,91 0,33 470 7 zile II B-M (S-LL) 32,5R (1) 2,04 4,16

Raport A/C

Anexa 3

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune, probe mentinute 2 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare
Carbonatarea betoanelor la 90 de zile, probe mentinute 2 zile in apa 7,0
Adncimea de carbonatare (mm)

valoare medie

6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


32,30 0,60 280 2 zile II B-M (SLL) 32,5R (2) CN medie 90 zile 6,30 32,64 0,56 300 2 zile 32,94 0,61 260 2 zile 32,98 0,56 280 2 zile 33,75 0,58 280 2 zile II B-M (PLL) 32,5R 5,00 35,33 0,58 280 2 zile II B-M (SLL) 32,5R (1) 3,27 37,12 0,58 300 2 zile II A-LL 32,5R 3,02 39,83 0,46 350 2 zile II B-M (PLL) 32,5R 2,91 42,92 0,46 370 2 zile II B-M (SLL) 32,5R (4) 2,60 44,49 0,51 360 2 zile II A-LL 32,5R 1,48 48,62 0,39 460 2 zile II A-LL 32,5R 1,22

II B-M (S- II A-S 32,5R II B-M (SLL) 32,5R LL) 32,5R (4) (3) 4,51 3,74 5,53

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatarea betoanelor la 180 de zile, probe mentinute 2 zile in apa 8,0 7,0
Adncimea de carbonatare (mm)

valoare medie

6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0


CN medie 180 zile

34,52 7,01

34,68 6,71

34,82 4,96

36,13 5,02

37,13 6,01

39,10 5,21

41,13 3,87

48,1 3,79

52,8 2,58

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune, probe mentinute 7 zile in apa si expuse apoi in conditii de laborator pana la varstele de incercare

Carbonatarea betoanelor la 90 de zile, probe mentinute 7 zile in apa 6,0 valoare medie

5,0

Adncimea de carbonatare (mm)

4,0

3,0

2,0

1,0

0,0
CN medie 90 z ile

30,7 3,23

32 5,14

33 2,96

33,3 3,20

33,70 3,15

34,1 4,77

35,50 2,77

37,5 3,50

37,7 4,17

38,6 2,34

38,6 2,46

38,9 2,27

39 3,20

40,1 2,48

40,5 2,73

41,4 2,71

42,8 0,91

45,1 2,50

45,1 1,90

46 1,67

46,40 1,08

46,7 2,09

46,9 0,63

48,1 1,27

48,2 1,32

48,8 1,87

49,8 1,71

51,4 1,17

51,5 0,52

52 2,50

52,7 2,07

53 0,50

53,6 1,23

53,8 0,49

56,1 1,20

56,7 0,49

57,9 1,06

60,8 0,35

64,5 0,93

67 0,40

67,2 0,50

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatarea betoanelor la 180 de zile, probe mentinute 7 zile in apa 8,0 valoare medie 7,0

Adncimea de carbonatare (mm)

6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

1,0

0,0
CN medie 180 zile

35,17 4,64

35,40 35,80 7,22 5,92

36,11 6,08

37,34 37,59 4,40 4,04

38,21 40,60 4,27 5,33

41,87 5,00

42,30 42,37 3,23 4,45

43,31 2,87

44,27 45,79 3,49 3,15

46,19 47,00 3,11 2,83

47,21 3,34

49 2,91

50,12 2,17

52,30 2,14

53,66 53,73 2,68 1,70

54,60 54,83 3,08 2,93

55,13 2,77

55,60 56,18 3,18 1,73

57,81 3,01

59,78 1,23

60 1,73

62,35 65,66 1,75 1,81

66,9 1,35

67,51 68,22 1,04 1,14

Rezistenta la compresiune (N/mm )

Carbonatarea betoanelor la 180 de zile, probe mentinute 7 zile in apa 8,0 valoare medie 7,0

Adncimea de carbonatare (mm)

6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

1,0

0,0
CN medie 180 zile

35,17 4,64

35,40 7,22

35,80 5,92

36,11 6,08

37,34 4,40

37,59 4,04

38,21 4,27

40,60 5,33

41,87 5,00

42,30 3,23

42,37 4,45

43,31 2,87

44,27 3,49

45,79 3,15

46,19 3,11

47,00 2,83

47,21 3,34

49 2,91

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatarea betoanelor la 180 de zile, probe mentinute 7 zile in apa 8,0 valoare medie 7,0

Adncimea de carbonatare (mm)

6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

1,0

0,0
CN medie 180 z ile

50,12 2,17

52,30 2,14

53,66 2,68

53,73 1,70

54,60 3,08

54,83 2,93

55,13 2,77

55,60 3,18

56,18 1,73

57,81 3,01

59,78 1,23

60 1,73

62,35 1,75

65,66 1,81

66,9 1,35

67,51 1,04

68,22 1,14

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune, probe mentinute 2 zile in apa si expuse apoi in conditii accelerate, dupa varsta de 28 de zile
Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 30,0 valoare medie 25,0
Adncimea de carbonatare (mm)

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0
28,30 30,32 31,00 31,23 31,89 32,53 32,6 32,86 33,33 33,75 35,27 35,74 36,09 36,13 36,77 38,82 40,14 42,12 43,63 43,91 44,73 45,51 48,46 58,32 61,93 64,35 CA medie 23,88 20,58 17,06 18,37 21,09 16,71 7,73 21,96 16,14 15,46 22,76 11,72 17,88 14,15 11,40 17,06 14,11 11,88 7,61 4,63 11,10 3,65 7,15 9,05 8,60 5,52

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatare accelerata, probe mentinute 2 zile in apa 50,0 valoare maxima 45,0 40,0
Adncimea de carbonatare (mm)

35,0 30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0


28,30 30,32 31,00 31,23 31,89 32,53 32,6 32,86 33,33 33,75 35,27 35,74 36,09 36,13 36,77 38,82 40,14 42,12 43,63 43,91 44,73 45,51 48,46 58,32 61,93 64,35 CA max 32,51 28,25 22,76 30,23 47,30 25,17 9,73 30,17 26,34 26,56 31,63 17,95 27,96 22,41 16,59 28,55 21,03 17,95 12,89 6,93 16,76 5,13 12,63 18,14 16,33 11,00

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

Carbonatarea betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturi in functie de rezistentele la compresiune, probe mentinute 7 zile in apa si expuse apoi in conditii accelerate, dupa varsta de 28 de zile

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 20,0 18,0 16,0


Adncimea de carbonatare (mm)

valoare medie

14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0


29,84 31,84 32,59 33,36 33,45 34,33 35,47 35,72 35,86 36,54 36,63 36,86 37,35 38,04 39,51 41,40 41,76 42,12 42,36 44,20 44,22 44,37 44,72 44,84 45,63 46,75 46,80 46,92 48,86 49,46 49,61 50,08 50,50 55,19 57,09 57,41 63,23 65,2 66,72 66,96 67,52 C A medie 18,49 12,53 13,18 18,32 3,90 17,41 11,04 11,98 11,80 9,13 13,36 16,76 11,20 17,87 10,77 4,46 7,17 11,16 15,50 8,58 8,97 9,56 12,53 10,20 3,20 11,00 9,46 9,22 8,79 8,89 3,14 10,10 9,52 3,76 9,03 8,79 2,33 4,19 2,67 2,04 5,37

Rezistenta la compresiune (N/mm 2)

Carbonatare accelerata, probe mentinute 7 zile in apa 45,0 valoare maxima 40,0 35,0
Adncimea de carbonatare (mm)

30,0 25,0 20,0 15,0 10,0 5,0 0,0


29,84 31,84 32,59 33,36 33,45 34,33 35,47 35,72 35,86 36,54 36,63 36,86 37,35 38,04 39,51 41,40 41,76 42,12 42,36 44,20 44,22 44,37 44,72 44,84 45,63 46,75 46,80 46,92 48,86 49,46 49,61 50,08 50,50 55,19 57,09 57,41 63,23 65,2 66,72 66,96 67,52 CA max 29,47 20,47 26,11 37,65 7,63 40,12 20,25 18,06 21,10 15,03 27,94 22,36 21,15 32,52 19,81 7,79 16,33 16,99 26,00 13,18 15,44 12,45 19,02 17,53 6,74 14,42 13,62 12,68 14,94 11,59 4,21 19,81 13,60 8,43 15,32 13,08 6,60 7,10 4,50 4,16 11,91

Rezistenta la compresiune (N/mm2)

S-ar putea să vă placă și