Sunteți pe pagina 1din 18

Jocul cu destinul - capcanele lumii virtuale Lumea virtuala poate fi mai frumoasa decat lumea reala, e drept.

Dar prea mult timp petrecut in fata calculatorului poate transforma vietile celor dragi in adevarate cosmaruri. Copilul tau isi petrece tot mai mult timp la calculator, e irascibil cand ii interzici accesul la internet? Sotul tau a uitat de familie, de responsabilitati, prea ocupat sa termine ultimul joc aparut pe piata? Sunt pe drumul cel bun catre dependenta de internet. Tot mai multi romani cad victime dezvoltarii tehnologice si devin captivi intr-o lume virtuala. Afla cum iti poti proteja familia de efectele nocive ale abuzului de internet, o dependenta pe cale de a deveni la fel de serioasa ca aceea de alcool sau droguri. 90% din tineri Isi petrec timpul pe internet. Aici isi gasesc prieteni, se distreaza, dar se si informeaza. Ajutor, sunt dependenta de calculator! Ma scol dimineata, intru pe mess sa vad cine este online si, pana la urma, ajung sa stau de la 9:00 dimineata pana catre ora 15:00. Intodeauna gasesc cate ceva de facut. Am regula facuta de parinti: am voie trei ore, apoi o pauza de o ora, dar de cele mai multe ori depasesc si ajung sa fiu pedepsita. Spunetimi niste solutii pentru rezolvarea problemei! Sau macar niste activitati pe care as putea sa le fac fara calculator Unul dintre sutele de mesaje postate pe o retea de socializare de Kryssy, identitatea online a Crinei. Si, in niciun caz ultimul, pentru ca adolescenta isi continua ca si pana acum periplul zilnic pe internet. Ca ea sunt tot mai multi adolescenti, copii, parinti, iubiti, soti sau prieteni captivati de lumea virtuala, de la jocuri online la retele de socializare, forumuri si site-uri cu continut pornografic. Pentru ca internetul, calculatorul, in general, a devenit pentru multi dintre noi indispensabil, fie ca il folosim la serviciu, pentru scoala sau in timpul liber. Pentru ca unele persoane au intors impotriva lor avantajul major al internetului: accesul permanent la orice fel de informatie. Si il folosesc in exces. O tendinta care tinde sa devina un flagel direct proportional cu evolutia tehnologica si gradul de penetrare al internetului. In China, 44% din timpul liber este petrecut pe internet; in SUA, aproape o treime. Dincolo de cifre si studii seci, dar ingrijoratoare, stau destine lovite de abuzul de calculator: tineri care chiulesc de la scoala sau au ratat examene, copii depresivi, familii destramate. Vestea buna e ca putem lua masuri pentru a evita o dependenta care a ajuns, in multe situatii, sa fie tratata la fel de serios ca orice alta adictie, precum alcoolul sau drogurile. Mirajul lumii ideale Viata unui dependent de calculator sau internet se invarte in jurul unui monitor si al unei tastaturi. Dimineata incepe cu butonul magic. Invariabil, ziua se incheie similar, candva tarziu, in noapte. E un fel de parola de acces care il teleporteaza catre alta lume. Una mai buna, zice el: prietenii il asalteaza pe Facebook si hi5, la jocuri doboara obstacol dupa obstacol, e printre cei mai buni, iar pe forumuri gaseste tineri cu aceleasi pasiuni. Aici dezbat problemele ultimului joc sau program aparut, i se raspunde
1

la intrebari si chiar ii este ceruta parerea. Aici este The_Knight, Cavalerul, adica. Un personaj dintr-un joc, ma lamureste el imediat. In viata reala e Alex, un adolescent care tocmai a inceput clasa a X-a. Un adolescent pasionat de calculator, programe, jocuri, si pentru care scoala si-a pierdut din obligativitate si utilitate. Recunoaste ca cel putin in partea a doua a clasei a IX-a nu prea a mai dat pe la scoala. Notele au fost si ele pe masura. Programa este depasita total, nimic nu e adaptat la realitatea de acum. Mai multe invat pe internet decat la orele de fizica, de exemplu. Avem formule peste formule si atat. Nu e nimic practic, atractiv, considera Alex. O lume mai buna? Asa considera Alex lumea virtuala, in care isi petrece majoritatea timpului, de cand se trezeste si pana se culca. Tata a uitat sa fie un model pozitiv A descoperit calculatorul prin clasa I, cand tatal si-a achizitionat un computer. A fost atras din prima clipa de monitorul colorat si interactiv, desi in prima faza i se permitea destul de putin sa il foloseasca. Si numai pentru jocuri simpliste. Usor, usor, pe masura ce parintii au devenit mai ocupati si Alex a inceput sa desluseasca mai mult din tainele lui, calculatorul a pus stapanire pe timpul liber al adolescentului. La inceput a fost febra jocurilor, statea si cate cinci ore neclintit pe scaun, apoi a intrat pe fir internetul si toate tentatiile sale. A inceput sa fie pasionat si de programare, si de forumurile dedicate, si, mai nou, de retele sociale si bloguri. De anul trecut are si propriul lui blog. Scrie mai rar, dar cu pasiune - zice el - despre jocuri, software, muzica. Tentatiile sunt multe: mai vorbeste cu cate un coleg pe messenger, urmareste activitatea de pe forumuri si pune intrebari, posteaza cate ceva pe Facebook, citeste site-urile si blogurile specializate pe programare, asculta muzica. De dimineata si pana la ora 13:00 cand trebuie sa plece la liceu. Daca se duce... Seara si-o petrece tot online, pana pe la unu noaptea. Trece timpul repede, nici nu imi dau seama, uneori ma prinde si trei-patru dimineata, povesteste tanarul de 16 ani. Dar prie tenii, cand are timp de ei? Inteleg ca nu prea are, a pierdut legatura cu cei din scoala generala si cu colegii noi mai sta la baschet in curtea liceului. Si cam atat. Nu simte nevoia de mai mult? Pai, am o multime de prieteni pe Facebook, deja suntem o comunitate pe forumurile de jocuri si programare, imi raspunde prompt. Nu ii cunoaste personal pe toti si imi da impresia ca nici nu si-ar dori Vorbeste sigur pe el, dar fara a intra in detali despre ceea ce simte. Ezita cand vorbeste despre parinti, spune ca nu prea se inteleg. Mama imi reproseaza zilnic ca stau prea mult la calculator. Mi-a si taiat internetul odata, dar i-am zis ca nu ma mai duc la scoala si a revenit. Tata ajunge tarziu si sta si el la calculator. Eu de ce nu as sta?, pune problema Alex. Deocamdata poate nu realizeaza, dar e pe punctul de a esua in plan scolar, e singur, fara prieteni in viata reala, si se departeaza, incet si sigur, de parintii sai. Centrul universului sau e calculatorul. Divortul bate la usa
2

Ca Alex sunt tot mai multi tineri, dar si adulti. Pentru ca dependent a de calculator nu iarta pe nimeni. E suficient sa cauti informatii despre acest subiect si vei fi asaltat de marturii ale mamelor, sotiilor sau sotilor ingrijorati. Sotul meu joaca de mai multi ani tot felul de jocuri de strategie - Travian, Crims. Jocurile ii ocupa tot timpul liber pe care, de exemplu, l-ar putea petrece cu mine sau cel putin la o bere cu prietenii lui. Iesim din ce in ce mai rar din casa, discutam la fel de rar, de cele mai multe ori am impresia ca nu ma observa si nu ma asculta cand ii vorbesc. O perioada, am iesit mult cu prietenii, mi-am facut un program separat de al lui. A observat la un moment dat ca lipsesc cam mult de acasa si a reinceput sa ma bage in seama. Dupa un timp, a revenit la ale lui. Unde poate duce povestea asta? Ma tem ca instrainarea asta ne va duce in cele din urma la divort..., isi striga Ina ingrijorarea in zona de comentarii a unui articol. Pe forumuri se vorbeste inclusiv de casnicii distruse din cauza pasiunii excesive a unuia dintre soti pentru calculator. Experinta medicilor vine si ea sa sustina marturiile familiilor celor dependenti. Am avut astfel de cazuri si deloc putine. Nici unul nu a venit la debutul adictiei, toti au venit in conditiile in care dependenta le-a alterat serios activitatea: scoala, facultatea, serviciul - in functie de varsta. Am avut in terapie suficient de multi pacienti care-si aveau viata de familie amenintata din cauza acestei dependente. E o adictie care trebuie tratata in consecinta si serios ca si celelalte (alcoolismul, drogurile), chiar daca nu exista aceasta perceptie la nivelul simtului comun, este de parere psihoterapeutul Mihaela Sahlean. Doctorand in psihologie, Sahlean pune astfel si punctul pe i: parintii sau familia nu constientizeaza ca au de-a face cu o dependenta reala si serioasa si, prin urmare, nu iau masuri. Cand o sa te ingrijorezi Multi dintre noi folosim deja zilnic calculatorul si internetul. Organizatiile din domeniu vorbesc de sase-sapte milioane de utilizatori de internet in Romania. Cand ar trebui sa spui stop, pana unde iti poti forta soarta? Unele studii arata ca peste sase ore pe zi petrecute la calculator indica dependenta. Alte studii vorbesc de cinci ore. Simona Druga, medic specialist in psihiatrie pedia-trica la clinica Mindcare, spune ca nu numai durata determina dependenta. Nu durata pe care o petrece cineva online poate spune cu certitudine ca este dependent, dar cu siguranta diferentiaza o persoana dependenta de una care se relaxeaza dupa serviciu. In general, cei dependenti petrec ore in sir in fata computerului, isi neglijeaza activitatile de zi cu zi, ajung sa nu mai manance, dorm putin, explica medicul. Pe langa perioada petrecuta la computer, o persoana dependenta este tradata de stilul de viata si de schimbarile comportamentale. Singura placere devine calculatorul, primul lucru pe care il face dimineata este sa porneasca aparatul magic de care nu se mai poate desprinde, nu cauta alte activitati pentru ca singura lui satisfactie este sa fie conectat si, prin urmare, devine irascibil daca il privezi de aceasta placere. La nivel cerebral, dependenta influenteaza sistemul de recompensa: atunci cand primesti ceva care provoaca placere se declanseaza neuromediatori in anumita cantitate, care te fac sa te simti bine. Daca nu se mai intampla
3

acest proces, nu mai simti placere si devii agitat, irascibil, frustrat, precizeaza Simona Druga. Izolarea, ignorarea prietenilor si a familiei, neglijarea activitatilor zilnice si a reponsabilitatilor, nerespectarea orelor de masa si nepasarea fata de propria sanatate, evitarea oricarei activitati in ideea de a petrece tot mai mult timp online sunt semne care ar trebui sa ingrijoreze. Un parinte ar trebui sa se sesizeze cand vede ca odrasla lui isi neglijeaza scoala, ia note din ce in ce mai mici, primeste plangeri de la profesori - legate de lipsa de atentie - chiuleste pentru a sta la calculator ore in sir fara nevoia de a manca, de a iesi cu prietenii, este obosit, nu reactioneaza daca este deranjat sau are o reactie de respingere, nu mai exista comunicare pentru ca nu mai are motivatie si timp. Din pacate, spune medicul specialist Simona Druga, sunt putini parinti care iau atitudine pentru ca e comod sa ai un astfel de copil, de adolescent. Decat sa se duca afara si poate sa se imbete, sa intre in gasti, sa ii duci grija, mai bine stii ca sta in camera lui si nu se misca de acolo. E mai confortabil pentru parinti sa isi stie copilul in casa, numai ca ei nu stiu ce face el acolo, in ce lume e, explica medicul. Recunoaste dependenta Atunci cand singura placere devine apasarea butonului magic al calculatorului, mai mult ca sigur ca dependenta e deja instalata. Cauta cauzele Dependenta se instaleaza treptat, odata cu cresterea timpului acordat computerului. Simona Druga este de parere ca daca sase luni le petreci online in cea mai mare parte a timpului, apar probleme, pentru ca mintea incepe sa se adapteze la lumea de acolo. Este clar ca dependenta nu apare imediat, din senin, ea este determinata de multe ori de anumite lipsuri, frustrari. Lipsa unui program echilibrat, lipsa alternativelor in cazul unora pot constitui factori, precizeaza psihoterapeutul Mihaela Sahlean. Specialistii spun ca majoritatea adictiilor sunt o consecinta a unor nemultumiri legate de viata personala, de serviciu, de aspectul fizic sau de anumite probleme de socializare. Medicii incerca sa stabileasca chiar o legatura intre depresie si dependenta de calculator. Persoana se poate confrunta cu lipsa motivatiei, teama de a fi respins in viata reala, de unde apare si dorinta de a folosi mai mult calculatorul, in parte datorita calitatii de anonim pe care ti-o asigura. Acest lucru te ajuta la depasirea dificultatilor de relationare si comunicare din viata reala. In plus, nimeni nu te vede si nu te critica. Pentru un adolescent care nu e atat de popular in viata reala, numarul de prieteni de pe o retea sociala e un motiv de lauda. El ar face orice sa arate cat este de popular, explica Simona Druga. Tot in cazul copiilor, absenta parintilor din viata lor cotidiana poate reprezenta un motiv suficient de retragere in lumea virtuala. Tot parintii ar trebui sa stie ca in cazul unui copil dependenta este si mai greu de tratat pentru ca lipseste miza, ei nu au responsabilitati. Un adult poate intelege, in final, ca e in pericol de a-si pierde serviciul si poate casa, daca are credit. Pentru un adolescent muncesc parintii. Poate pierde scoala, dar de multe ori nu e asa importanta pentru el, ne lamureste medicul specialist. Atentie la urmari. Unele sunt ireversibile!
4

Efectele abuzului de internet se manifesta pe toate planurile, de la sanatatea fizica si mentala la viata sociala si cariera. Si pot avea urmari greu de corectat. Odata cu izolarea de familie si prieteni, persoanei dependente ii este tot mai greu sa se adapteze la situatii din viata reala si sa socializeze. Poate deveni agresiv si depresiv. Simona Druga este de parere ca nu internetul determina agresivitatea, ci anumite site-uri si jocuri de unde copii, mai ales, pot imprumuta modele de comportament. Pentru copii si adolescenti exista si riscul furnizarii de date personale sau al contactului cu necunoscuti. Pot cadea in diferite capcane: intra pe site-uri porno, vorbesc cu straini carora le dau tot felul de date personale sau isi dau intalnire cu ei. Adolescentii nu au capacitatea de a filtra, din dorinta de teribilism ajung sa isi puna viata in pericol, adauga medicul specialist. Ori, ca in cazurile de mai sus, persoana dependenta poate pierde examene, poate esua in plan scolar, in plan sentimental sau in cariera. Vorbim deja de schimbari majore in viata unui om, care lasa o amprenta puternica asupra viitorului sau. Pentru unii se ajunge chiar in situatia in care nu mai exista viitor. Acum cativa ani, presa internationala relata cazul unei eleve din Japonia ucise de doi colegi de la o cearta pornita in lumea virtuala. In 2008, un copil si-a ucis parintii pentru ca nu l-au mai lasat sa joace Halo 3. Cazuri incredibile, dar perfect plauzibile, in opinia unui specialist. Cand petreci foarte mult timp pe internet ajungi sa con funzi lumea virtuala cu cea reala, mai ales daca vorbim de copii, de adolescenti. Realitatea nu mai e ce traieste el: te duci la scoala, vorbesti cu colegii, iti faci temele. Pentru ca singura lume care le aduce placere e cea virtuala, ajung sa confunde rolurile si sa se comporte in realitate ca si pe internet, explica Simona Druga. Acestea sunt insa cazuri extreme care nu fac decat sa atraga atentia asupra acestei probleme. Important este ca fiecare sa constientizeze care sunt pericolele la care se poate expune pe el si familia sa prin abuzul de internet sau calculator. In niciun caz nu trebuie, insa, sa renuntam la calculator si internet daca le gasim utilitatea in viata noastra. Tehnologia a fost creata pentru a ne face viata mai usoara si mai frumoasa. Sa profitam de ea, dar sa nu uitam sa traim viata frumos. Dependenta e alimentata de frustrari Nu apare intamplator, in majoritatea cazurilor, ci ca urmare a unor nemultumiri de ordin personal, financiar sau social. Comunicarea mediat de calculator Apartenena i desfurarea activitii ntr-o comunitate este un aspect important pentru viaa oricrui om. Exist ns i o piedic n formarea comunitilor umane, faptul c ele sunt greu de organizat, indiferent de dimensiune. Orice comunitate are nevoie de un cadru instituional, iar meninerea i dezvoltarea acestui cadru consum, uneori, integral energia grupului, afectnd chiar existena ideii n jurul creia se organiza comunitatea. Nu este de aceea o surpriz c ciberspaiul romnesc i consum de prea multe ori energia n dezvoltarea structurilor, pierznd din atenie subiectul dezbtut.
5

Procesul structural asociat comunitii este comunicarea. Fr comunicare, nu pot fi organizare relaiile sociale. Cum modernismul a fcut loc postmodernismului, n paralel cu dezvoltarea tehnologiilor de comunicare au aprut noi relaii sociale. Lumea comunicrii mediate de calculator este cea mai important modalitate de a pune n legtur oamenii. n plus, individualismul tot mai evident al omului modern face ca simul comun legat de calitatea obiectivelor sociale s fie nlocuit de cultul personalitii, n aceeai msur n care politica a devenit un show al personalitilor n locul unui discurs public despre interese comune. Individualitii prefer s simt, nu s gndeasc. Iar comunitatea virtual mai are o particularitate n plus, care-i face i mai dificil persistena i unitatea: comunitile reale evolueaz dintr-un statut social i geografic al potenialilor membri, n timp ce comunitile virtuale sunt lipsite de un consens evident din punct de vedere familial, social, economic, i exacerbeaz individualismul. McLuhan a sesizat c dezvoltarea comunicaiilor electronice a abrogat spaiul i timpul fondnd satul global, azi membrii comunitii fiind n situaia paradoxal de a se simi izolai mpreun. Comunitile au devenit forme de agregare a indivizilor atomizai, unitatea fiind att de fragil din cauza scderii importanei locului geografic, a apartenenei la o clas social, a responsabilitii fa de un trecut istoric. Comunicarea mediat de calculator afecteaz, astfel, natura vieii sociale i d o nou dimensiune comunitilor economice, politice, sociale i culturale. n aparen, expui fiind cu toii unor sisteme de referin diverse, eclectice, prem s fim adepii dreptului la libera exprimare i susintori ai egalitii indiferent de ras, religie i apartenen social. Cu att mai mult cu ct comunitile virtuale tind s aib, mai devreme sau mai trziu, o replic n lumea real. Rheingold (1993) definete comunitile virtuale ca agregri sociale ce rezult din comunicarea intermediat de calculator atunci cnd destul de multor persoane le pas suficient de mult de subiect pentru a forma relaii n ciberspaiu. Comunitatea virtual este susinut de lamentaiile publice referitoare la dispariia spaiului informal de comunicare n grup i de dependena de navigarea pe internet a celor care ajung s nu mai poat comunica altfel cu semenii lor. Oamenii fac n spaiul virtual tot ceea ce fac sau sper/viseaz s fac n lumea real, doar c o realizeaz prsindu-i trupurile. Bogia i atractivitatea culturii legate intim de calculator d natere dependenei fa de acest mediu. CMC este att o form de comunicare de la unul la unul, ct i o form de comunicare de tip unul la muli sau muli la mulii depete orice barier economic, social, cultural, politic sau geografic. O form de globalizare tribal, care, pe de o parte fragmenteaz societatea real, pe de alt parte unete grupurile cu acelai interes dincolo de orice granie. Strict ideologic, comunitile din ciberspaiu par s mprteasc credina comun n principii precum dreptul la exprimare i egalitatea n drepturi, principii care caracterizeaz orice democraie real. Aici poate s apar, n sfrit, sfera politic
6

public, n care opiniile se formeaz discursiv, conflictele urmnd a fi soluionate prin autoreglare i interes mutual. Ciberspaiul romnesc Dac omul nu ar fi prezent, ar fi doar spaiul dintre calculatoare, dar aa, cu noi toi aezai n faa tastaturilor, devine din ce n ce mai mult un loc aflat n mintea noastr. Cndva domeniul exclusiv al funcionarilor RNC i ICI, al firmelor i persoanelor sponsorizate de o celebr fundaie cu activitate n Romnia, el este acum ocupat de cele mai diverse categorii sociale i economice, elevi i studeni n cutare de informaie sau divertisment, funcionari ai aparatului de stat care-i omoar timpul n faa monitoarelor, angajai ai firmelor care folosesc reeaua n interes personal i, puini ca numr, dar mari consumatori de trafic, angajai ai firmelor care chiar utilizeaz internetul n scop productiv.Din acest motiv, studiul ciberspaiului autohton trebuie s treac direct la implicaiile sociale ale revoluiei informaionale asupra culturii populare, atingnd doar n treact modul n care comunicarea mediat de calculator (CMC) duce la creterea productivitii i a profitului n economia romneasc. Consecinele recurgerii la aceast nou form de comunicare a peste 5 milioane de romni, ntr-o societate n care deficienele n comunicare sunt des invocate pentru nereuitele curente, sunt nebnuite, de la faptul c mass-media nseamn acum altceva dect sunt dispui s neleag cei care ignor domeniul, la apariia unor forme de organizare social a cror prezen este tot mai pregnant n societate, al cror glas este tot mai influent. O nc ignorat cibermasonerie n plin formare. Iar paradigma comunicrii de la muli ctre muli, att de apropiat structurii psihice a naiunii nscute s stea la taifas, poate nlocui rapid schimbul de informaie bazat pe un sistem centralizat de comunicare i poate disemina ideile, bune sau rele, cu o vitez i un efect greu de bnuit. Oportunitatea de a cunoate ceea ce gndesc ceilali, de a privi prin gaura cheii i de a brfi, crti, bombni nu a fost niciodat mai mare. Implicaiile sunt uluitoare, chiar dac azi le putem numai bnui! Sunt semne clare de modificare a comportamentului indivizilor implicai n ciberspaiu, sunt tot mai prezente i mai eficiente grupurile de aciune al cror sistem de comunicare, sau a cror activitate n ntregul ei, se afl n ciberspaiu. Influenarea frecvent a aciunilor celorlali, pe un areal cu mult mai mare dect cel marcat de graniele rii, este o dramatic schimbare ntr-o societate guraliv, dar absenteist. Totul pornete, n aparen, de la o idee pe care cineva dorete s o discute, indiferent dac forma aleas este aceea a unui site, a unui forum sau a unei liste de discuii. i, dac nu chiar din prima zi de participare, realizm resorturile intime i manipularea creia i suntem supui, nevoia de comunicare, de relaie intelectual i sufleteasc, ne face s acceptm tacit regula jocului. Ceea ce se ntmpl i n massmedia clasic, unde tim ce tim despre tiri, unde bnuim resorturile care cresc audiena unor emisiuni de divertisment popular, dar, atenie!, n ciberspaiu nu mai
7

suntem limitai la a fi receptori, putem oricnd, cu minime eforturi i cunotine tehnice, s devenim emitori. Putem brfi, crcoti i bombni la liber, cu o audien asigurat, direct egal cu calitatea mesajului nostru, cu cantitatea divertismentului oferit, cu abilitatea artistic i scriitoriceasc/jurnalistic a fiecruia, lucru de care nimeni nu se ndoiete, tot romnul fiind, nu-i aa?, poet! Iar celor pentru care aceste idei conteaz, nu le mai spun dect c anarhia internetului stabilete noi baremuri ale responsabilitii personale pentru armonizarea relaiilor sociale n ciberspaiu, impunerea ordinii de ctre o autoritate extern fiind practic imposibil, iar responsabilitatea nu este prima noastr calitate Scrisul n public, ca i vorbitul n public, nu ne este tuturor la fel de familiar. Nivelul de integrare n ciberspaiu variaz n funcie de apetena fiecruia pentru comunicare i interactivitate. Unii sunt consumatori pasivi, se mulumesc s citeasc articole de pe site-urile marilor cotidiane, sau de la adrese web aflate ntmpltor, iar mail-ul este doar o scrisoare mai rapid i mai ieftin. Alii sunt membri mai mult sau mai puini activi ai listelor de discuii, trimit i primesc mesaje pe forumuri, caut articole, n scopul documentrii, folosind portalurile preferate, i descarc nervii sau flirteaz n camerele de chat i ncearc s-i asume o anumit identitate n ciberspaiu, identitate care, de multe ori, se schimb n funcie de standardele fiecrui spaiu virtual n parte. O militant ecologist propune argumente, se zbate pentru o idee pe o list de discuii, apoi pare o femeie uor de impresionat ntr-un schimb de mail-uri cu brbatul visat, pentru ca, dup numai cteva apsri pe taste, s se dovedeasc, n ciuda primului profil moral afiat, de persoan modern, social responsabil, o naionalist obtuz, isteric. Pentru ca n lumea real s aib o a patra personalitate, diferit de celelalte trei enumerate mai sus, dar marcat deja de acestea ntr-un mod pe care nici ea nu-l realizeaz. Graniele ntre cunoaterea particular i cea public sunt tot mai difuze, tot mai muli dintre noi descoper puterea de a fi n contact cu ceilali, indiferent de ct de esoterice ne-ar fi interesele, i ncepem orice cutare de noi contacte sociale i orice documentare mai nti n ciberspaiu, lumea real rmnnd doar o alternativ. Cum gsim prieteni, aliai, n ciberspaiu, cum i influenm pe ceilali, depinde enorm de cum nelegem diferena ntre vechea i noua paradigm comunicaional i social. Cel mai bine putem sesiza diferena gndindu-ne la felul n care i vorbim pe strad unui strin, dac acceptm s facem aa ceva, i felul n care ne adresm celor o mie de necunoscui cu care suntem colegi pe o list de discuii. n acelai timp, abolirea timiditii i a protocolului este nlocuit de nenelegeri, de precaritatea comunicrii. Internetul a intrat relativ recent n atenia cercettorilor i a mass media. Pagini dedicate calculatoarelor n general (hardware i software) i internetului ca aplicaie i divertisment favorit au aprut cu regularitate n cotidiane la sfritul anilor 90. La nceput, totul era descriptiv i inteniona introducerea publicului larg ntr-un fenomen la care nici nu avea acces, rubricile de tip glosar de termeni fiind regula. n acelai timp, revistele dedicate specialitilor gzduiau articolele unor somiti n lumea informaticii,
8

dar fr suficient experien n internet. Totul culmina cu refuzul ostentativ al lumii culturale de a ncerca, mcar, s afle despre ce este vorba cu adevrat. Internetul era acuzat c distruge cultura, c duce la analfabetism, c exacerbeaz alienarea omului modern, pornind de la ideea c lumea real este cu mult mai important, mai interesant dect orice ar aprea vreodat pe monitorul unui calculator. Ciberspaiul era recunoscut ca frontier a civilizaiei doar de ptura exotic a inginerilor fcui cu fora n ultimii ani ai dictaturii, cnd porile facultilor cu profil artistic i umanist rmneau nchise celor fr relaii i bani, i de primii beneficiari ai burselor de studii n strintate. Dac n occident apreau organizaii precum Electronic Frontier Foundation (EFF), publicaii ca Wired i se afirmau primii guru ai ciberspaiului, n Romnia lucrurile se micau cu greutate, la periferia principalului curent economic, cultural i social. Consider c prima aciune notabil a fost nfiinarea Agorei On Line.n ciuda apariiei romanelor science-fiction care speculau pe tema ciberspaiului i configurau curentul cyberpunk, susinut chiar i de un sptmnal de gen (Jurnalul SF), chiar i cei care erau implicai n efortul publicistic o fceau fr s cread cu adevrat n implicaiile culturale i sociale, mai mult dintr-o mod. Explorarea frontierelor se fcea n stil autohton, cu indiferen, pe ton de bclie i fr dorina de teoretizare. Dup ce comunitatea virtual autohton s-a maturizat, schimbul de informaii prin mail, liste, forumuri devenind o practic uzual, iar comerul electronic o prezen, toate, mpreun cu aplicaiile de divertisment, gen chat, jocuri on line, fcnd parte din viaa de zi cu zi a romnilor, publicaiile au urmat i ele interesul manifestat de utilizatori i au abordat tema cu un plus de interes i creativitate.Evoluia, oricum, nu a fost doar o consecin a dezvoltrii tehnice i economice, ci i, ca n cazul telefoniei mobile, o mod impus de consumatori. i cei mai tehnofobi semeni ai notri au fcut pasul spre ciberspaiu, chiar dac nu recunosc acest lucru, sau ncearc s-l minimalizeze. Nu este de neglijat nici efortul de e-guvernare i e-administrare n care s-a implicat administraia central ncepnd cu anul 2001, prin aciunile minitrilor i ale comisiilor parlamentare. Apariiile editoriale au fost i ele semnificative, de la numeroasele cri de popularizare la cele dedicate profesionitilor, principalele lucrri fiind editatate de Teora, All, Editura Albastr, Editura Tehnic. Nu se mai pune accent pe descriere, iniiere, ci pe studierea contextului n care se dezvolt ciberspaiul, pe interaciunile economice, culturale i sociale care au loc on line, pe consecinele acestor interaciuni, pe interfaa ntre reea i utilizatori. n fond, suntem martorii apariiei de noi forme de expresie, de comunicare, de organizare social i cultural. i am trecut rapid peste erorile de apreciere i interpretare aprute pe parcursul dezvoltrii realitii virtuale, enunuri de genul internetul nu este sigur pentru femei i copii, internetul este un loc al fraudei i comportamentului deviant, frecvente n alte spaii culturale, fiind extrem de rare, accidentale, la noi.

Nici celebrul digital divide nu este un pericol real la scara societii romneti datorit calitii noastre de a ne descurca, ceea ce face ca numeroi ceteni, dincolo de posibilitile lor reale, s-i permit accesul la internet. Iar n prpastia care s-ar putea csca ntre nivelul Romniei i al rilor occidentale, autorul nu crede. Chiar dimpotriv, cum ansa culturilor periferice de a-i face simit prezena este mai mare n ciberspaiu, Romnia se va apropia rapid de occident. n art, ciberspaiul este prezent, deocamdat, ca element de import, fie c este vorba de filme, fie c este vorba de proz, un roman sau un film autohton dedicat domeniului nc neexistnd. Mesajul anonim n ciberspaiu O caracteristic deosebit a realitii virtuale, a existenei n ciberspaiu, este capacitatea fiecruia de a recurge la anonimitate. n discuiile fa n fa, chiar dac mini apropo de nume, de statut social, cu excepia specialitilor n deghizare, imaginea rmne interlocutorului. La telefon, poi s fii recunoscut cu uurin i, chiar dac recurgi la tehnici de mascare, tot rmne identificabil sexul, ca i naionalitatea. Ca s nu mai spunem c emoiile sunt vizibile. On line, participanii la o discuie au mai mult control asupra imaginii pe care doresc s o fere, lansnd piste false ce duc la confuzii i decepii. Utilizarea pseudonimelor este un prim pas ctre anonimitate, iar utilizarea remailerelor anonime face identificarea practic imposibil. Posibilitatea pstrrii anonimitii n cazul ideilor emise n ciberspaiu duce la maxim libertatea de exprimare i ofer o ans n plus indivizilor constrni s triasc ntr-o societate nchis, constrictiv, poliieneasc. Argumentele pro i contra anonimitii sunt numeroase. Se poate argumenta c identificarea vorbitorului aduce un plus de credibilitate spuselor sale. Dar poate i manipula prin cunoaterea statutului social al vorbitorului. Poate fi o problem i asumarea unei identiti false i compromiterea persoanei cu pricina. Lipsa rspunderii asupra celor spuse poate duce, mai ales n cazul persoanelor insuficient educate i iresponsabile, la emiterea unor informaii jignitoare, defimtoare, rasiste, iar societatea nu poate lua nici o msur, influena acestor mesaje devenind incontrolabil. Hruirea, ct de puin lezant poate prea la prima vedere, poate duce la o stare inconfortabil, sau poate avea chiar efecte tragice cnd mai muli emitori se concentreaz asupra aceeai victime. Dar sunt i cazurile n care anonimitatea este o regul agreat i n lumea real, cum ar fi cazul solicitrii de ajutor psihologic i de sprijin moral din partea victimelor unor abuzuri. Dat fiind rezistena internauilor fa de orice constrngere, nu pot fi impuse restricii cu efect real, singurii care pot sanciona i elimina infractorii fiind chiar cibernauii, care aplic o versiune modern a legii pmntului, bazat pe reguli de comportament cristalizate n timp.
10

O prim msur ar fi ca mesajele anonime s poarte un semn distinctiv n header, ceea ce ar permite pstrarea dreptului la libera exprimare, dar ar oferi criterii suplimentare de evaluare a calitii mesajului n toate celelalte situaii. Destinatarii i vor putea lua astfel msuri simple de protecie. Pentru ca ura, violena, infraciunile de tot felul s nu fie favorizate de CMC, n ciuda unei aparente restrngeri a dreptului la libera exprimare, ar fi de dorit s renunm la anonimitate cu excepia cazurilor amintite anterior, cnd ar fi suficient s recurgem la un remailer anonim care respect regula de a prezenta mesajele drept anonime. Bariere de comunicare Prin bariere de comunicare se intelege indeobste orice lucru care reduce fidelitatea sau transferul de mesaj. In functie de cauzele de aparitie, barierele de comunicare pot fi clasificate in: a) Bariere de limbaj - cuvinte ce au sensuri diferite pentru emitator, respectiv receptor; - diferenta de nivel de pregatire, de unde si expresia: sa fii destept inseamna sa poti vorbi si cu taranul si cu inginerul b) Bariere de mediu - climat de lucru neadecvat (caldura excesiva, inghesuiala, zgomot) - folosirea unor suporturi de comunicare neadecvate mediului sau ineficiente c) Bariere ierarhice - imaginea diferita pe care o are despre sine emitatorul/receptorul in raport cu parerea tertilor - diferentele de perceptie in participarea la o comunicare d) Bariere de conceptie - exprimarea neadecvata (inclusiv distorsionarea) a mesajului de catre emitator - lipsa de atentie sau lipsa de interes a receptorului cu referire la continutul mesajului - aparitia rutinei in procesul de comunicare poate determina micsorarea importantei comunicarii O sintetizare inca si mai utila a tipurilor de bariere de comunicare, cu aplicabilitate imediata in identificarea si surmontarea acestora in mediul de afaceri, o gasim la autori precum Gardner*, ce identifica nu mai putin de sapte tipuri diferite de bariere de comunicare: a) Bariere fizice - existenta unor spatii de lucru bine delimitate si la care accesul strainilor este restrictionat - impartirea spatiului de lucru in functie de specificul activitatii si ierarhie
11

- existenta unor spatii de lucru extinse sau, dimpotriva, existenta unui spatiu de lucru distinct si fizic delimitat de alte spatii de lucru pentru fiecare departament Este esentiala asigurarea unui minim spatiu vital pentru fiecare angajat, unui spatiu care sa il delimiteze fizic de ceilalti colegi si sa ii furnizeze o cat de mica senzatie de intimitate, astfel incat proximitatea sa favorizeze si nu sa impiedice procesul de comunicare. b) Bariere de perceptie Reitereaza (vezi mai sus bariere de conceptie) faptul ca diferentele de educatie, gandire, mediu dintre persoane determina abordari diferite ale procesului de comunicare, fiind esentiala recunoasterea existentei si identificarea acestui tip de bariera. La urma urmelor, daca am simti si gandi cu totii la fel, comunicarea ar deveni inutila, devenind un fel de extindere a propriilor perceptii. c) Bariere emotionale Reprezinta una dintre cele mai intalnite tipuri de bariere in comunicarea dintre un sef si un subordonat si se manifesta prin teama, lipsa de incredere sau suspiciune. Pentru surmontarea barierelor emotionale, este necesar sa va construiti un plan de actiune, urmatoarele sugestii fiind extrem de utile: - Fiti directi! Nu faceti introduceri lungi si obositoare doar pentru a amana inevitabilul: comunicati-i sefului ce aveti sa ii comunicati, utilizati termeni precisi si concisi si evitati raspunsurile echivoce - Nu ezitati sa va asumati responsabilitati! Aveti curajul sa spuneti eu cred ca, dupa parerea mea, am putea sa facem .. si tineti cont ca reprezinta o atitudine mai constructiva decat defensivul nu stiu, nu cred ca.., nu sunt de acord. - Fiti dispus sa ascultati! Barierele emotionale reprezinta de cele mai multe ori un construct cultural, determinat de educatia precoce dupa anumite principii rigide si norme de comportament. De exemplu, in Romania, copiii sunt obisnuiti inca de la gradinita ca nu au voie sa puna la indoiala superioritatea educatorului/ invatatorului, ca nu au dreptul sa chestioneze ce spun cei mari, ca autoritatea este sfanta si ca interactiunea educationala reprezinta mai degraba o forma de insubordonare decat de sinergie. Aceste conceptii se observa ulterior si in activitatea adultului, care este obisnuit ca ce zice seful e sfant si ca trebuie sa muncim nu sa gandim, anacronisme ce pot scadea productivitatea muncii si reprezenta un obstacol serios in comunicare, mai ales cu persoane din generatii mai noi. d) Bariere culturale Atunci cand o persoana isi schimba locul de munca, accepta implicit si faptul ca va face parte dintr-o noua organizatie, pana la urma dintr-o noua comunitate, care poate avea alte reguli si propovadui alte principii. Construirea unui flux comunicational eficient (indiferent ca noul venit este subordonat sau sef) trebuie realizata in baza recunoasterii faptului ca - cel putin o vreme - este necesara adaptarea la noul mediu, astfel incat membrii respectivei comunitati (firma, departament, sectie) sa il accepte pe noul venit, sa il includa printre membrii sai.
12

Barierele culturale nu sunt reprezentate, asa cum ar putea parea dupa denumire, doar de diferentele stricte de limba, cetatenie, legi formale, ci mai ales de cele informale (legi nescrise, cutume construite in sanul unei comunitati profesionale, etc.) Exemplu: Daca la vechiul loc de munca erati obisnuit sa nu luati pauza de masa, sau sa mancati pur si simplu pe fuga in fata calculatorului in timp ce lucrati, s-ar putea sa vi se para ca noii colegi care tin cu sfintenie ora de pauza iesind la braseria din colt isi pierd pur si simplu timpul. Daca vreti sa fiti acceptat in grup, nu va exprimati de la inceput dezacordul fatis fata de ora ce se transforma intr-o ora si jumatate, luati parte macare la una din doua astfel de pauze, cu timpul fie veti imbratisa modul lor fie nu veti mai iesi in evidenta daca veti lua pauza de masa afara din firma doar o data pe saptamana. De altfel, cine stie, s-ar putea sa constatati ca va face si placere! e) Bariere de limba Nu se refera strict la faptul ca emitatorul utilizeaza pur si simplu alta limba decat cea a receptorului, ar fi de altfel absurd ca cineva sa isi inchipuie ca trimitand o oferta in limba romana, se va face inteles de potentialul partener de afaceri polonez. Termenul de bariera de limba se refera si la limbaj, fie ca este vorba despre jargon tehnic sau de afaceri. Incapatanarea de a mentine in limite foarte rigide comunicarea, indiferent de receptor, nu face decat sa ii excluda pe ceilalti din procesul de comunicare, facand-o pe aceasta din urma ineficienta. Exploatarea diferentelor sau asemanarilor de limbaj / limba reprezinta un punct de interes pentru orice comunicator care se doreste eficient. Un exemplu real ce poate parea hilar dar care si-a dovedit eficienta este cel al relatiei dintre o companie din Bucuresti si una din nordul Moldovei. Decizia managerului - initial contestata de restul colegilor - a fost aceea de a desemna o persoana cu mai putina experienta in relatia cu noul client, dar care provenea din aceeasi zona a tarii. Discutiile telefonice care puteau determina inclusiv erori de comunicare (din cauza diferentei de accent) au devenit un bun prilej de apropiere intre cele doua companii, clientul simtindu-se mai confortabil in comunicarea cu o persoana avand un limbaj identic, chiar daca existau oarece bariere de limbaj determinate de diferenta de pregatire tehnica de specialitate. Adresati-va intrebarea: Eu cum as fi procedat in locul sefului respectiv? Si mai ales de ce as fi procedat astfel? f) Bariere femei/barbati Una dintre cele mai mari erori de perceptie asupra modului in care se realizeaza o comunicare eficienta il constituie negarea existentei diferentelor intre barbati si femei, sau, dimpotriva, exacerbarea acestor diferenta, fie datorita politicilor feministe agresive fie datorita educatiei traditionaliste a majoritatii populatiei.
13

Este complet aberant si ineficient sa iti inchipui ca un barbat va comunica cu o femeie la fel cum ar face-o cu un alt barbat, daca nu din alt motiv, macar si pentru ca statistic vorbit, s-a demonstrat ca debitul verbal al unei femei este aproape dublu fata de cel al unui barbat. De asemenea apar insertii de comunicari informale in cadrul unei comunicari formale, ce sunt diferite in relatia barbat-barbat, femeie-femeie, barbatfemeie. g) Bariere interpersonale Se refera la diverse nivele de distantare in comunicare fata de interlocutor, multe dintre ele fiind determinate de progresul tehnologic, ce a modificat sau eliminat complete metode anterioare si comportamente comunicationale. Este evident faptul ca transmiterea cvasi-instantanee a informatiilor a determinat o modificare a tipului de interactiune scrisa si vorbita. Cutumele si principiile corespondentei de afaceri s-au modificat foarte mult in ultimii ani, determinand o scadere a gradului de formalism, dar si o oarecare scadere a gradului de precizie in comunicare, tinand cont ca este mult mai usor sa ceri lamuriri daca n-ai inteles ceva decat era acum o suta de ani. Jocurile pe calculator, messengerul, retelele de socializare reprezinta tot atatea modalitati noi de comunicare. Este important sa stiti in ce categorie se regaseste interlocutorul dumneavoastra atunci cand ii comunicati ceva, aspect cu atat mai important in comunicarea scrisa, (semi) informala. Tineti cont ca nu toata lumea stie ce inseamna LOL, pls, np si brb. *Bibliografie selectiva: www.ancic.ro - Asociatia Nationala a Centrelor de Informatii pentru Cetateni www.eticsolutions.ro - din manualul de training Asistent Manager www.hodu.com - Eric Garner, Sapte bariere in calea unei excelente comunicari Copilul si relatia sa cu calculatorul din perspectiva legaturii dintre lumea reala si cerintele ei si realitatea virtuala, in care uneori copilul se cufunda cu totul. Atunci cand apare interesul copilului pentru calculator, in perioada prescolara, copilul nu face o distinctie intre real si ireal. El se sperie de monstri din filme, povesti si jocuri la fel cum se sperie de paianjeni sau de cainii din jurul lui si se simte amenintat atat de pericole reale, cat si de cele imaginare. Astfel, un anume joc poate produce copilului trairi de angoasa pe care el nu le poate pune in cuvinte, ci doar in anumite manifestari (vise, plans, cosmaruri, fobii). Acest lucru inseamna ca jocul aduce la suprafata afecte care existau deja in interiorul copilului si nu isi gaseau o cale de a se exprima (spaima, groaza, ura). Copilul se poate pierde in lumea virtuala pe care sa nu o mai deosebeasca de cea reala, chiar si dupa ce inchide calculatorul (monstrii care apar sub pat sau in dulap, fantome ce apar noaptea, paianjeni care vor sa il manance, oameni rai care vin dupa el).
14

Notiunea de timp si spatiu, una confuza Aceste creaturi fac parte din lumea interioara a copilului, el ii viseaza, citeste despre ei in povesti si, de fapt, ei simbolizeaza trairile sale carora nu le poate face fata. Sunt intruchiparea sentimentelor negative, agresivitatii, invidiei, furiei, frustrarii, spaimei. Notiunile de timp si spatiu sunt inca la inceput la prescolari. Ei fac cu greu distinctia intre aici si acolo, acum si mai tarziu, intre inainte si dupa. Jocurile, visele, povestile se desfasoara in afara unui timp bine definit (a fost o data ca niciodata) care nu permite stabilitarea unei succesiuni, in care totul poate fi mereu luat de la capat, nu exista inceput si sfarsit. De aici provine si fascinatia jocului care poate dura la nesfarsit si te poarta prin toate timpurile si prin toate taramurile. Aceasta produce o confuzie intre timpul cotidian si cel imaginar. Astfel apare refuzul copilului de a se opri din joc, dorinta lui de juca continuu intrucat nu a terminat jocul, refuzul de a se culca sau de a merge la masa. In fapt nu reuseste sa iasa din aceasta "stare de joc" care il absoarbe cu totul. Pe de alta parte, copiii au nevoie de acest spatiu imaginar, iar trecerea din cotidian in imaginar si invers constituie un antrenament necesar pentru a reusi sa departajeze cele doua lumi. Si inainte, atunci cand citeau povesti copiilor, parintii le explicau ca lupul din poveste nu ii poate manca in realitate. Deosebirea consta in faptul ca jocul pe calculator pare mult mai real decat textul povestii sau ilustratiile din carte. Cele mai multe probleme apar din cauza faptului faptului ca scoala si temele devin secundare in raport cu timpul petrecut la calculator. Este vorba de a imparti timpul, de a organiza activitatile care sunt necesare si cele care ii plac foarte mult. Copilul nu are inca abilitatea de a realiza un echilibru intre ceea ce are de facut si ceea ce ii place si atunci cu usurinta poate dilata timpul acordat jocului in defavoarea temelor. "Mai stau inca putin", "Ma apuc mai incolo, cand termin jocul", "Nu pot sa ma opresc acum". Aceasta este sursa conflictelor cu parintii. Ei incearca sa limiteze timpul petrecut la calculator, sa realizeze un orar, sa depuna mari eforturi in a respectarea lui. Totul devine o lupta in care parintii doresc sa faca ce este mai bine pentru copil, iar copilul apara cu indarjire investitia sa in calculator. Ceea ce ii pune pe parinti intr-o pozitie de conflict este in primul rand hotararea lor ferma de a se opune jocului, de a-l critica, de a-l interzice. Copilul simte atunci nevoia sa isi apere investitia, sa protejeze ceea ce a construit, sa nu lase "noua" lui lume sa fie distrusa atat de usor. Desi scolarii mai mari si adolescentii au dobandit capacitatea de face distinctia intre lumea reala si cea fantastica, pentru aceasta trecere este necesar un timp si un efort pe care adesea nu le au si de aceea pot ramane prinsi in povestea jocului, o lume atemporala, cu alte valori, din care cu greu sa mai reia contactul cu realitatea. O data iesiti din joc sunt incapabili de a raspunde cerintelor reale ale celor din jur (familie, scoala), fantasma si realitatea se amesteca. Mai mult, incep sa desconsidere aceste cerinte, le considera inutile, plictisitoare, stupide. Aceasta dificultate poate deveni majora si realitatea sa ocupe din ce in ce mai putin loc in spatiul intern al copilului, producand retragerea lui din social.
15

"Este in lumea lui", "nu il mai intereseaza nimic altceva", "nu se mai ingrijeste, nu mai mananca, nu mai doarme", "toti cei din jurul lui sunt impotriva lui". Aceasta ingrijorare este cat se poate de reala si parintii au toate motivele sa ceara ajutor de specialitate pentru a gasi modalitatea de a intelege ce anume se intampla cu copilul. Comunicare si comuniune "...Oamenii se adap spiritual unul pe altul prin cuvinte, dar dintr-o trebuin sdit n ei de o putere mai presus de ei. Iar cuvintele nu sunt importante pentru ei prin faptul c sun, ci prin faptul c ele comunic apa lor ca izvoare spirituale, legate subteran ntre ele i cu oceanul spiritual suprem. Omul nsui vine n cel ce-i aude cuvintele i el nsui se deschide celui ce i le comunic. Omul nsui e ap vie, prin faptul c se d pe sine nsui i adap pe cel cruia i se d prin cuvnt. i fiecare e o ap deosebit de cellalt i adap pe cellalt numai n msura n care se d pe sine nsui i nu folosete cuvintele mai mult pentru a ascunde ceea ce gndete i simte, sau pentru sine nsui. n cazul din urma, nici cel ce aude cuvintele altuia nu se ncrede n ele, pentru c l simte pe cel ce i le spune rmnnd n voina de a nu se comunica cu adevrat. Cuvintele i mplinesc rostul lor, de a uni i ntri pe oameni, cnd sunt rostite i simite ca o comunicare de sine a unuia ctre altul. n aceasta se face neleas afirmaia despre Cuvntul suprem c e n acelai timp i Persoan. ntre oameni, trirea cuvntului seamnului, ca druire a lui nsui, e cu att mai intens, cu ct cel ce se comunic prin cuvnt nsoete mai mult comunicarea prin fapte de autodruire pn la jertfa de sine, fr s se piard prin aceasta definitiv. Numai aceasta aduce bucurie i fericire real att celui ce vorbete ct i celui cruia i se vorbete. Aceast acoperire ntre cuvnt i fapt a realizat-o n gradul maxim Cuvntul suprem, fcndu-Se om i adeverind cu jertfa Lui cuvintele de iubire ce ni le-a spus. Omul care vorbete sincer simte, astfel, trebuina s se i druiasc, dar i s doreasc ca cellalt s i se druiasc prin ascultarea lui deplin i prin rspunsul lui. Fiecare e un cuvnt ipostatic sau personificat inepuizabil, care simte trebuina s se comunice, ca atare, la nesfrit, dar i s primeasc pe altul ca rspuns personificat la cuvntul su personificat. Sau fiecare e un cuvnt personificat, distinct ca solicitare i ca rspuns. Cci cine se comunic altuia i manifest chiar prin aceasta pornirea de-a se da i cererea de a-1 vedea pe cellalt ca rspuns, artndu-se pe sine, chiar prin aceasta, ca persoan ce are nevoie de cellalt sau rspunde nevoii celuilalt. Dar de unde trebuina omului de a se drui prin cuvnt i de a cere celuilalt s i se druiasc prin rspuns? Chiar n faptul c se druiete prin comunicare i solicit pe cellalt ca rspuns se arata c omul nu poate exista prin sine. O persoan nu poate exista singur, pentru c n ea se personific o natur care e personificat i n alte persoane. Dar nici amndou nu se simt mplinite prin comunicarea-solicitare i prin rspunsul ce i-1 dau; sau se afl n trebuina de a-i cuta mplinirea n comunicarea cu o realitate
16

personal suprem. n aceasta se reflect Sfnta Treime, n care una i aceeai fiin e ipostatic n trei Persoane i i face simit unirea i distincia i n relaia dintre persoanele umane de aceeai natur, sau n natura uman cea una, manifestat concret n mai multe persoane necesare unele altora i avnd nevoie de comunicarea cu un izvor personal suprem....". Comunicare si comuniune Indeobste, oamenii care nu mai aud bine incep sa vorbeasca tare, de parca intreaga lume a asurzit. E suficient sa privim imprejur si vom observa cum omul contemporan se inconjuara de o multime de instrumente comunicationale care amplifica, inregistreaza, mixeaza si faciliteaza rostirea sa la distanta. Consecintele? Cu cat se vorbeste mai mult, cu atat se asculta mai putin. Pe de alta parte, se poate observa si un alt fenomen: cu cat se comunica mai frumos, mai artistic un fapt, poate aparea riscul interpretarii si intelegerii lui doar ca spectacol. A se observa, in acest sens, participarea pasiva a telespectatorilor la evenimentele istorice contemporane lor, precum revolutii, manifestatii, razboaie doar ca simpli spectatori, fara a le patrunde emotiv consecintele.Cauzele acestor traiectorii false, ale acestui raspuns incomplet din partea auditoriului constau tocmai in pretentiile comunicatorului de a stapani tehnicile de comunicare. Insa, nu este atat de importanta stapanirea comunicarii, pe cat este de important ca aceasta sa conduca spre comuniunea cu semenii. Ispita de a domina comunicarea este foarte mare; ea are radacini profunde, fiintiale, teologice, infipte in dorinta de desavarsire umana prost inteleasa. Mihai Eminescu a surprins acest aspect in nuvela "Sarmanul Dionis". Personajul acesteia - Dan-Dionis - ajunge, la un moment dat, in starea privilegiata ca tot ceea ce gandeste, Dumnezeu sa implineasca discret. Se hotaraste atunci, in constiinta lui Dan, inversarea raportului: armonia nu mai este coincidenta gandirii sale cu Dumnezeu, ci considera ca el este cel care decide prin vointa sa ce urmeaza sa se intample. Acest lucru va conduce la prabusirea sa din comuniune. Oamenii aud doar ce si cat pot sa auda! Raportarea la personalitatea interlocutorului nu trebuie sa se realizeze printr-o analiza de exterior si o cruda imixtiune in fiinta acestuia, ci prin substituire, unificare sau comuniune. La fel ca si in arta - in definitiv, arta provine din cuvantul grec "tehnici" - deci, apare riscul izolarii intr-o lume proprie (tipic artistilor). Michelangelo, se spune, atunci cand isi concepea creatiile artistice, era convins ca viitoare sa opera de arta se afla ascunsa in marmura care ii statea in fata si astepta sa fie scoasa la iveala. Daca te raportezi la receptor ca la un bloc de piatra inert, pe care tu crezi ca poti sa-l modelezi oricum, risti sa pierzi sansa de a te face inteles. Comunicarea trebuie sa se realizeze printr-o percepere revelatoare a receptorului, o compasiune a acestuia in intelesul pur etimologic de "impreuna patimire".

17

Comuniunea este esenta comunicarii! Intr-o lume in care intreg procesul comunicational se regizeaza cu cinism, omul este condamnat la insingurare si, intrucat singuratatea naste monstri, asistam chiar la o dezumanizare a lui. Putem spune, astfel, ca cei care se situeaza in afara comuniunii si, implict, a dialogului sunt niste insingurati si niste dezumanizati; ei sunt consecinta comunicarii ca forma imperfecta a comuniunii. Observatorul militar (Editor MApN), anul XI, nr. 5 (476), 3-9 februarie 1999, p. 7

18