Sunteți pe pagina 1din 13

Capitolul II Capacitatea civila a persoanei juridice

Persoanele juridice dispun in temeiul legii de ``capacitatea de a avea drepturi si obligatii `` , adica de capacitate juridica. Sintagma ``capacitate juridica`` exprima aptitudinea persoanei juridice de a participa la orice raportri juridice, reglementate de normele oricarei ramuri de drept. In continutul capacitatii juridice se include capacitatea juridical de ramura, care coexista si se exprima in functie de obiectul de activitatea pentru care fiinteaza persoana respectiva. Capacitatea civila reprezinta aptitudinea persoanei juridice de a avea drepturi subiective civile si a-si asuma obligatii civile , precum si obligatii civile , prin incheierea de acte juridice.Astfel, capacitatea civila este alcatuita din capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. II.1. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice Ca parte componenta a capacitatii civile, capacitatea de folosinta a persoanei juridice consta in aptitudinea acesteia de a avea drepturi subiective civile si obligatii civile. Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei juridice sunt urmatoarele: legalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea si generalitatea. Legalitatea capacitatii de folosinta consta in aceea ca este reglementata numai prin acte normative. Inalienabilitatea capacitatii de folosinta consta in insusirea ei de a nu putea fi instrainata ori cedata. Intangibilitatea capacitatii de folosinta este caracteristica acesteia de a nu putea fi ingradita (limitata). Generalitatea capacitatii de folosinta rezida din aptitudinea abstracta a persoanei juridice de a avea drepturi si obligatii in general. Inceputul capacitatii de folosinta este diferit dupa cum capacitatea persoanei juridice este deplina sau limitata .

a)Inceputul deplinei capaciati de folosinta distinge la randul sau, intre persoane juridice supuse inregistrarii si persoane juridice nesupuse inregistrarii. Persoanele juridice care sunt nesupuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta deplina de la data inregistrarii lor. Persoanele juridice nesupuse inregistarii dobandesc capacitatea de folosinta, in functie de modul de infiintare, care este , dupa caz: -de la data recunoasterii actului de infiintare -de la data autorizarii infiintarii -de la data indeplinirii altei cerinte legale. b) Inceputul capacitatii de folosinta anticipate se realizeaza in conditiile art.33 alin 3 din decretul nr. 31/1954 potrivit caruia ``chiar inainte de data actului de recunoastere ori de data indepliniri celorlalte cerinte c ear fi prevazute persoana juridica are capacitate.`` Capacitatea de folosinta anticipate se dobandeste de la : -data actului de dispozitie al oragnului de stat competent (de exemplu in cazul unei regii autonome) -data actului de infiintare ce urmeaza a fi recunoscut ( de exemplu in cazul organizatiilor mestesugaresti) -data acului de infiintare ce urmeaza a fi autorizat(de exemplu in cazul unei fundatii ) Continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice cuprinde toate drepturile si obligatiile (patrimoniale si nepatrimoniale) ce corespund scopului ales de parti sau legal. Continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice depinde in mare parte, de principiul specialitatii capacitatii de folosinta. Potrivit art 34 alin 1 din Decretul nr. 31/1954 `` persoana juridical nu poate avea decat acele drepturi care corespund scopului ei, stabilit prin lege , actul de infiintare sau statut.`` Astfel, principiul specialitatii capacitatii de folosinta exprima ideea ca persoana juridical nu poate avea decat acele drepturi si obligatii civile care sunt in concordanta cu scopul ei. Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei juridice este diferita dupa cum capacitatea este restransa sau deplina. Capacitatea de folosinta restransa inceteaza odata cu dobandirea deplinei capacitate de folosinta de catre persoana juridca respective.

Capacitatea de folosinta deplina ia sfarsit odata cu incetarea persoanei juridice ca subiect de drept civil. Nerespectarea dispozitilor referitoare la capacitatea de folosinta a persoanei juridice atrage sanctiunea nulitatii absolute a actului juridic astfel incheiat.Este, astfel , sanctionata cu nuliatatea inchierea unui act juridic de catre o persoana juridca fara capacitate de folosinta sau cu incalcarea pricipiului specialitatii capaciatii de folosinta. II.2. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice Capacitatea civila de exercitiu a persoanei juridice este cea de-a doua componenta a capcitatii civile alaturi de capacitatea de folosinta. Capacitatea de exercitiu consta in aptitudinea persoanei juridice de a dobandi si exercita drepturi subiective civile si de a-si asuma si indeplini obligatii civile, prin incheierea de acte juridice (de catre organele sale de conducere). Persoana juridica trebuie sa participe la circuitul civil si prin incheierea de acte juridice civile, acte a caror esenta a reprezinta manifestarea de vointa. Potrivit art. 35 din Decretuul nr. 31/1954, persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale. Potrivit art 36 din Decretul nr. 31/1954 raporturile dintre persoana juridical si cei care alcatuiesc organele sale sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de infiintare ori statut. Inceputul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice coincide cu momentul infiintarii sale. Continutul capacitatii de exercitiu a persoanei juridice este limitat de capacitatea sa de folosinta, precum si de pluralitatea organelor de conducere astfel: -capacitatea de exercitiu a persoanei juridice nu poate fi mai intinsa decat capacitatea de folosinta; -deoarece persoanelor juridice au, de regula, mai multe organe de conducere, pentru ca actul juridic sa fie all persoanei juridice insesi, el trebuie sa fie incheiat de organul sau de conducere. Capacitatea de exercitiu a persoanei juridice inceteaza in momentul in care inceteaza si capacitatea sa de folosinta(deci odata cu incetarea persoanei juridice insesi).

Sanctiunea nerespectarii regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu a persoanei juridice este nulitatea. Actul juridic incheiat cu incalcarea regulilor referitoare la capcitatea de exercitiu a persoanei juridice este lovit de nulitate relativa. II.3. Atributele de identificare a persoanei juridice Prin identificarea persoanei juridice se intelege individualizarea acesteia in raporturile juridice la care participa ca subiect de drept in nume propriu. Atributele de identificare apar sub forma unor drepturi subiective civile nepatrimoniale, cu toate caracteristicile acestora.In principiu, atributele de identificare ale persoanei juridice sunt aceleasi cu atributele de identificare ale persoanei fizice. Atributele de identificare se impart in : -generale aplicabile tuturor persoanelor juridice -speciale- specifice anumitor persoane juridice II.3.1. Preliminarii n materia societatilor comerciale, rolul atributelor de identificare este acela de a individualiza aceasta categorie de persoane juridice n calitatea lor de participanti la circuitul juridic general si de a le delimita de celelalte subiecte de drepturi si obligatii, inclusiv de acelea care le constituie. Individualizarea unei societati comerciale este asigurata prin elemente obligatorii (denumirea, sediul, nationalitatea, codul de identificare fiscala, numarul de nregistrare n registrul comertului, numarul de nregistrare n registre speciale) si elemente facultative (emblema, contul bancar, numarul de telefon, fax-ul, e-mail,pagina web, etc.). Aceste atribute au caracter individualizator exclusiv din momentul dobndirii efective a statutului de persoana juridica de catre societatea comerciala, respectiv de la o data ulterioara n cazul acelor atribute pentru care se opteaza ulterior nfiintarii societatii comerciale sau depind de acest moment si de parcurgerea unor etape aferente. Anterior atribuirii personalitatii juridice, unele dintre elementele mentionate pot fi cel mult indisponibilizate cu un character temporar si conditionat de nsasi constituirea subiectului de drept1.

Statutul de comerciant al societati comerciale, cumulat cu necesitatea tertilor de a cunoaste suficient si sigur anumite elemente de natura financiara si statutara, imprima particularitate anumitor elemente de identificare. Toate acestea sunt grefate pe o atentia normativa sporita si pe imprimarea unui grad ridicat de publicitate pentru asigurarea unui climat de securitate adecvat ordinii juridice. Analiza particulara a fiecarui atribuit de identificare ofera argumente evidentiatoare ale importantei att pentru societatea comerciala, ct si pentru ceilalti participanti cu care interactioneaza n raporturile juridice n care devine parte. II.3.2. Atributele de identificare generale ale persoanei juridice Atributele generale de identificare ale persoanei juridice sunt: denumirea, sediul , nationalitatea si contul bancar. 1. Denumirea consta in cuvantul sau grupul de cuvinte stabilit cu aceasta semnificatie, in conditiile legii. Orice denumire noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. Conform art . 226 din noul Cod civi, persoana juridical poarta denumirea stabilita in conditiile legii prin actul de constituire sau prin statut. Odata cu inregistrarea persoanei juridice, se va trece in registrul public denumirea ei si celelalte atribute de identificare. Pentru identificarea cu usurinta a persoanelor juridice, statul exercitacontrolul denumirilor persoanelor juridice, prin inregistrarea acestora in register conform legii,astfel incat in cazul acordarii unei denumiri noi sa se poata verifica disponibilitatea acesteia.O denumire corecta trebuie sa fie in accord cu ordinea publica si cu bunele moravuri.Schimbarea denumirii persoanei juridice se poate face respectand principiul simetriei de forma. --- de vazut pag 418 2.Sediul numit si sediu social , localizeaza in spatiu persoana juridical, prin indicarea unui loc determinat, concret, unde isi desfasoara activitatea conducerea si administratia ei principala. Sediul trebuie sa fie real si nu fictiv, dovedit prin acte de proprietate sau de inchiriere.Sediul se caracterizeaza prin stabilitatea, avand character permanent.

De regula persoana juridical poate avea un dingur sediu, care, potrivit art. 227 din noul Cod Civil se stabileste potrivit actului de constituire sau statutului. In functie de domeniul de activitate, daca volumul activitatilor de conducere si coordonare depuse pentru realizarea scopului persoanei juridice o pretind, persoana juridica poate avea un sediu principal si unul sau mai multe sedii secundare. Sediul principal este locul unde persoana juridical isi desfasoara intreaga activitate de conducere si administratie, precum si , de regula, activitatea economica. Sediul principal este obligatoriu, stabil si unic. Sedile secundare sunt locurile unde se desfasoarao parte a activitatii persoanei juridice, in aceiasi sau in alta localitate, si sunt stabilite pentru sucursalele, reprezentantele sale teritoriale si punctele de lucru. Persoana juridica poate avea un sediu ales care reprezinta locul stabilit prin acordul de vointa al partilor in vederea executarii unui act juridic in acel loc sau pentru solutionarea unui litigiu si comunicarea actelor de procedura. In noul cod civil a fost introdusa si notiunea de domiciliu profesional prin care se stabileste ca cel care exploateaza o intreprindere are domiciliul si la locul acelei intrprinderi, in tot ceea ce priveste obliagtiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa in acel loc.Domiciliul professional priveste pe profesionisti.Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere, fiind inclusi aici comercianti, intreprinzatori, operatori economici, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale.(art 8 alineatul 1 din Legea 71/2011) Persoana juridica poate sa isi schimbe denumirea sau sediul , in conditiile prevazute de lege, respectand principiul simetriei de forma.in raporturile cu tertii, dovada denumirii si a sediului persoanei juridice se face cu mentiunile inscrise in registere de publicitatea sau de evidenta prevazute de lege pentru persoana juridical respective.In lipsa acestor mentiuni, stabilirea sau schimbarea denumirii si a sediului nu va putea fi opusa altor persoane. 3.Nationalitatea-exprima apartenenta persoanei juridice la un anumit stat si prin aceasta la un anumit sistem de drept national, adica legatura care exista intre ea si statul pe teritoriul caruia si-a stabilit sediul potrivit legislatiei caruia a fost constituita sau pe teritoriul caruia

isi desfasoara activitatea.Nationalitatea persoanei juridice se stabileste in functie de sediul acesteia si prezinta interes mai ales in domeniul dreptului international privat. Potrivit art 225 din noul Cod Civil sunt de nationalitate romana toate persoanele juridice al caror sediu, potrivit actului de constituire ori statutului, este stabilit in Romania. Conform art. 2571 aliniatele 1-3 din noul Cod Civil persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit actului constitutive, sediul social.Daca exista sedii in mai multe state, determinant pentru a identifica natioanlitatea persoanei juridice este sediul real.Prin sediu real se intelege locul unde se afla centru principal de conducere si de gestiune a activitatii statutare, chiar daca hotararile organului competent sunt adoptate potrivit directivelor transmise de actionari sau asociati din alte state. pag 419-legea 287/2009. Nationalitatea ca atribut de identificare prezinta importanta datorita faptului ca anumite norme juridice romane se aplica numai persoanelor juridice cu nationalitate romana, altele se aplica deopotriva si persoanelor juridice romane si straine, iar altele numai persoanelor juridice straine. 4. Contul bancar Contul bancar contribuie la individualizarea persoanei juridice, avand in vedere faptul ca, potrivit reglementarilor financiar bancare, persoana juridical este obligate sa aibe deschis cel putin un cont intr-o banca, in care sa-si pastreze disponibilitatile banesti si prin intermediul caruia sa opereze incasarile si platile prin decontare fara numerar. II.3.3.Atributele de identificare specifice numai anumitor persoane juridice Atributele special de identificare sunt: numarul d einregistare in registru comertului sau intr-un alt registru public , codul uni de inregistrae (codul fiscal) , capitalul social, firma, marca , numarul de telefon , fax si e-mail. 1.Codul unic de inregistrare reprezinta un mijloc de identificare a persoanelor juridice platitoare de taxesi impozite.el se atribuie de catre Ministerul Finantelor Publice, in conditiile legii 359 /2004 privin simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice,ascociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscal a cestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice.

Codul unuic de inregistrare este utilizat de toate sistemele informatice care prelucreaza date privind persoanele juridice carora li s-a atribuit codul, precum si de acestea in relatiile cu tertii , inclusive cu autoritatile si institutiile publice pe toata durta functionarii lor. Solicitarea nregistrrii fiscale se face prin depunerea cererii de nregistrare la biroul unic din cadrul oficiului registrului comerului de pe lng tribunal, iar atribuirea codului unic de nregistrare de ctre Ministerul Finanelor Publice este condiionat de admiterea cererii de nregistrare n registrul comerului de ctre judectorul-delegat.n vederea atribuirii codului unic de nregistrare de ctre Ministerul Finanelor Publice, oficiile registrului comerului de pe lng tribunale transmit direct sau prin intermediul Oficiului Naional al Registrului Comerului, pe cale electronic, Ministerului Finanelor Publice, datele referitoare la nregistrrile efectuate n registrul comerului i cele coninute n cererea de nregistrare fiscal. Pe baza datelor transmise Ministerul Finanelor Publice atribuie, n termen de maximum 8 ore, codul unic de nregistrare. Pentru asociaiile familiale, precum i pentru persoanele juridice structura codului unic de nregistrare se stabilete de Ministerul Finanelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei, Ministerul Sntii, Ministerul Administraiei i Internelor i Ministerul Justiiei.Dup efectuarea nmatriculrii societilor comerciale n registrul comerului, un extras
al ncheierii judectorului delegat se comunic, din oficiu, Regiei Autonome Monitorul Oficial, spre publicare, pe cheltuiala solicitantului. Extrasul ncheierii judectorului delegat va cuprinde urmtoarele elemente: numrul i data ncheierii, denumirea, sediul social i forma juridic, numele i adresa fondatorilor, administratorilor i, dac este cazul, a cenzorilor, domeniul i activitatea principal, capitalul social i durata de funcionare. Pe extras oficiul registrului comerului de pe lng tribunalul care a efectuat nmatricularea va meniona codul unic de nregistrare atribuit i numrul de ordine n registrul comerului, iar acest document poate fi transmis i pe cale electronic. La cererea i pe cheltuiala solicitantului, ncheierea judectorului delegat se public integral n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a.

2. Capitalul social reprezinta aporturile in bani sau in natura ale celor care constituie anumite categorii de persoane juridice sau altfel spus, expresia valorica a aporturilor asociatilor exprimata in moneda nationala.

In cazul societatiilor comerciale, de exemplu, constituirea unui capital social este absolut necesara in vederea obtinerii personalitatii juridice si a functionarii societatii.Capitalul social este un atribut de individualizare subsidar. Msura n care asociatii contribuie la infiintarea sociatatii la formarea capitalului social este si msura n care acestia particip la mprtirea profitului sub form de dividende. Capitalul social este divizat n actiuni n cazul societtilor pe actiuni si n comandit pe actiuni:(o actiune nu poate avea o valoarea mai mic de 1 RON) si in prti sociale n cazul societtii cu rspundere limitat si prti de interes n cazul societtii n nume colectiv si societtii n comandita simpl. Legislatia in vigoare instituie urmtoarele plafoane minime de capital social pentru societtile comerciale: 200 RON pentru societatea cu rspundere limitat (S.R.L.) si 90.000 RON pentru societatea pe actiuni si societatea n comandit pe actiuni. Legea mai face diferenta dintre capitalul social subscris si cel vrsat. Capitalul social subscris este cel la care s-au obligat asociatii s-l pun n comun n folosul societtii. Cuantumul acestuia se stabileste la infiinatrea firmei n actul constitutiv al societtii si nu poate fi mai mic dect plafonul minim legal.Suma intrat efectiv n capitalul societtii la infiinatrea firmei reprezint un capital social vrsat, iar suma total la care s-au obligat asociatii s o aduc n contul societtii reprezint capital social subscris. n cazul societtilor comerciale pe actiuni, capitalul social vrsat nu poate fi mai mic de 30% din capitalul social subscris. Societatea n nume colectiv, societatea n comandit simpl si societatea cu rspundere limitat sunt obligate s verse integral la data constituirii capitalul social subscris. Capitalul social al unei societati comerciale poate fi redus sau majorat, cu respectarea limitelor legale. Reducerea capitalului social se poate face prin mai multe procedee dintre care amintim micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale, reducerea valorii nominale a actiunilor sau partilor sociale, dobandirea propriilor actiuni urmata de anularea lor, scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, restituirea catre asociati a unei cote parte din aporturi, proportionala cu reducerea capitalului social si calculata egal pentru fiecare actiune sau parte sociala, alte procedee prevazute de lege.

Marirea capitalului social al unei societati comerciale se poate face prin mai multe procedee dintre care amintim marirea capitalului social prin noi aporturi, prin incorporarea rezervelor, prin incorporarea benefiilor sau a primelor de emisiune, prin compensarea creantelor asupra societatii cu actiuni ale acesteia, prin reevaluarea patrimoniului societatii. Pentru modificarea capitalului social dosarul ce se va inainta la Registrul Comertului va cuprinde pe langa hotararea de modificare a capitalului social, actul constitutiv actualizat si alte documente cerute de legislatia in vigoare referitoare la dovezile drepturilor de proprietate asupra aporturilor in natura sau dovezile privind efectuarea varsamintelor la capitalul social, situatii financiare si balanta insotitoare pentru majorari de capital prin incorpoarea rezervelor/beneficiilor sau conversia unor creante, actul doveditor al creantei, documente specifice privind prospectul de emisiune in cazul societatilor pe actiuni, declaratii pe propria raspundere, certificate de cazier fiscal, avize prealabile, imputerniciri, dovezi privind plata taxelor legale, copii certificate,traduse si legalizate la notar in cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente si altele. 3. Firma reprezinta denumirea sub care un comerciant isi desfoasora activitatea si cu care se,meaza si care , deci, il individualizeaza. In mare parte firma se suprapune cu denumirea persoanei juridice. Pentru a fi inregistrata in registrul comertului, firma trebuie sa fie disponibila, adica sa nu apartina altui comerciant pentru acelasi obiect social si pentru aceiasi arie teritoriala de activitate , sa fie distinctive sis a fie licita ,a dica sa nu contravina oridinii publice , bunelor moravuri sau concurentei loiale. Exista prevederi care privesc doar anumite categorii de societati. Firma este denumirea sub care o intreprindere este cunoscuta si isi desfasoara activitatea. Acesta este unica pentru intreaga intreprindere, constituind un bun incorporal si, totodata, un element important al fondului de comert. Firma poate fi individuala, adica proprie comerciantului persoana fizica, sau sociala, identificand societatea comerciala Componena firmei este diferita, in functie de categoria in care se incadreaza comerciantul si felul societatii, astfel : in cazul unui comerciant persoana fizica, firma se compune din numele comerciantului, scris in intregime, sau din numele si initiala prenumelui acestuia.

- in cazul unei societati de persoane, firma se compune din numele a cel putin unuia din asociati, cu mentiunea privind forma juridica a societatii, scrisa in intregime. Daca societatea este in comandita simpla, numele inclus in firma sociala trebuie sa fie a unui asociat comanditat - la o societate de capitaluri, firma se compune dintr-o denumire proprie, pentru a o deosebi de firma altor societati, alaturi de o mentiune referitoare la forma juridica a societatii-scrisa in intregime ori prescurtat. - la o societate cu raspundere limitata, firma se compune din: denumire proprie, numele unuia sau mai multor asociati, alaturi de o mentiune referitoare la forma juridica a societatii-scrisa in intregime ori prescurtat. Referitor la sucursala unei societati straine, firma ei trebuie sa contina si mentiunea sediului principal din strainatate. Functiile firmei sunt urmatoarele : - de identificare a comerciantului ; - de semnare a angajamentelor ; - de credit ; - de raliere a clientului. Modul de dobandire al numelui comercial este prioritatea de inregistrare, astfel ca persoana care inscrie prima o firma in registrul comertului beneficiaza de dreptul de folosinta exclusiva. Mijloacele de aparare a numelui comercial: actiunea in contrafacere ; actiune in concurenta neloiala. 4. Marca distinge produsele si servicile de pe piata si poate contribui la identificarea persoanei juridice , in naumite situatii. Toate documnetele, indiferent de forma, care emana de la persoana juridical, trebuie sa cuprinda denumirea si sediul, precum si alte attribute de identificare , in cauzrile prevazute de lege, sub sanctiunea platii de daune-interese persoanei prejudiciate (art 231 din noul cod civil).

Definitia legala a marcii difera putin, aceasta fiind un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane. Pot sa constituie marci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne. Principiul la inregistrarea marcilor este primul venit, primul servit, iar Oficiul de Armonizare al Pietei Interne (OHIM) si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) nu verifica daca persoana care depune la inregistrare o marc este si titularul de drept al acesteia. Protectia marcilor este dobandita in Romania prin inregistrarea acestora la OSIM (Oficiul de de la Stat Madrid pentru si a Inventii Protocolului si referitor la Marci). aranjament. Protectia marcilor pe cale internationala este recunoscuta in Romania in baza Aranjamentului Protectia marcilor comunitare este recunoscuta in Romania in baza Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitara. art 4 HG 1134/2010 Cererile de inregistrare a marcilor si indicatiilor geografice si orice alte cereri cu privire la marcile si indicatiile geografice depuse spre inregistrare sau inregistrate, precum si intreaga corespondenta referitoare la acestea vor fi depuse la OSIM in limba romana. art 5 HG 1134/2010 Conform art. 36 din HG 1134/2010 drepturile asupra unei marci se sting: la expirarea duratei de protectie; prin renuntarea expresa a titularului dreptului; prin decaderea din drepturi a titularului;prin anularea inregistrarii marcii.