Sunteți pe pagina 1din 9

DIAGNOSTIC INTERCULTURAL ROMÂNIA – GRECIA

DIAGNOSTIC INTERCULTURAL ROMÂNIA – GRECIA
DIAGNOSTIC INTERCULTURAL ROMÂNIA – GRECIA

Diagnostic intercultural România - Grecia

I. DIMENSIUNI CULTURALE (după Geert Hofstede)

a) ROMÂNIA

Conform studiilor lui Geert Hofstede, România înregistrează următoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com):

Indicele Distanţei faţă de Putere – 90 Individualism – 30 Masculinitate – 42 Indicele de Evitare a Incertitudinii – 90

Diagnostic intercultural România - Grecia I. DIMENSIUNI CULTURALE (după Geert Hofstede) a) ROMÂNIA Conform studiilor lui
Diagnostic intercultural România - Grecia I. DIMENSIUNI CULTURALE (după Geert Hofstede) a) ROMÂNIA Conform studiilor lui
90 90 42 42 90 90 30 30 Valorile dimensiunilor culturale pentru ROMÂNIA PDI IDV MAS
90
90
42
42
90
90
30
30
Valorile dimensiunilor culturale pentru ROMÂNIA
PDI
IDV
MAS
UAI
Valori

Diagnostic intercultural România - Grecia

Interpretând valorile pe care România le înregistrează 1 , putem concluziona că România se încadrează în categoria ţărilor cu un indice ridicat al distanţei faţă de putere, având o cultură predominant colectivistă şi moderat feminină, dar caracterizându-se şi printr-un grad înalt de evitare a incertitudinii. Distanţa mare faţă de putere se manifestă prin concentrarea informaţiilor relevante, mai ales de natură economică, a bogăţiei materiale şi a puterii politice, economice sau sociale doar în mâna celor care formează clasa bogată, de altfel extrem de redusă în România din punct de vedere numeric, dar extrem de solidă din punct de vedere material; prin dependenţa exagerată a copiilor de părinţi, a salariaţilor de proprietari sau manageri; prin corelarea exagerată a modului de rezolvare a problemelor cu dimensiunea şi puterea grupului care este obligat să le soluţioneze (Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE, 2006, cap. 11.2, pag.8,

http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb=).

În realitate, însă, în România se poate constata o tendinţă contradictorie mai ales în cadrul organizaţiilor, foarte mulţi români exprimându-şi afinitatea pentru un stil de conducere participativ şi cooperativ. Prin urmare, diferenţa observabilă între nivelul dorit şi nivelul demonstrat prin comportament a dus la concluzia existenţei unui complex de autoritate (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, 2005,

În ceea ce priveşte dimensiunea culturală individualism/colectivism, în România se manifestă predominant trăsături specifice colectivismului, dar – o dată cu deschiderea economică şi socială şi cu trecerea treptată la economia de piaţă - au apărut recent şi elemente specifice individualismului. Colectivismul românesc este un rezultat al moştenirii culturale şi ideologice din ultimii 60 de ani, dar şi o urmare a mentalităţii specifice, adesea confundată cu partea negativă a conceptului de balcanism. România este o ţară feminină, membrii societăţii căutând un mediu colaborativ şi cerând susţinerea tuturor membrilor societăţii, indiferent de aportul acestora, fiind totodată mai puţin competitivi şi neurmărind cu orice preţ promovarea şi câştigul. Valoarea 42 plasează România în familia ţărilor în care rolurile celor două sexe nu sunt predeterminate. Într-o ţară predominant creştin-ortodoxă (o religie tolerantă, dar extrem de puţin implicată din punct de vedere social) şi în care sistemul legislativ este încă incomplet şi generator de instabilitate şi de interpretări tendenţioase, un grad ridicat de evitare a incertitudinii se explică destul de uşor.

1 0 - 40 nivel scăzut 40 – 60 nivel mediu peste 60 – nivel ridicat

Diagnostic intercultural România - Grecia

b) GRECIA

Conform studiilor lui Geert Hofstede, Grecia înregistrează următoarele valori ale dimensiunilor culturale (www.geert-hofstede.com):

Indicele Distanţei faţă de Putere – 60 Individualism – 35 Masculinitate – 57 Indicele de Evitare a Incertitudinii – 112

Diagnostic intercultural România - Grecia b) GRECIA Conform studiilor lui Geert Hofstede, Grecia înregistrează următoarele valori
Diagnostic intercultural România - Grecia b) GRECIA Conform studiilor lui Geert Hofstede, Grecia înregistrează următoarele valori
112 112 60 57 60 57 35 35 Valorile dimensiunilor culturale pentru GRECIA PDI IDV MAS
112
112
60 57
60 57
35
35
Valorile dimensiunilor culturale pentru GRECIA
PDI
IDV
MAS
UAI
Valori

Pagina 4 din 9

Diagnostic intercultural România - Grecia

Conform valorilor constatate de Geert Hofstede, Grecia este o ţară cu distanţă moderat mare faţă de putere, fiind o cultură predominant colectivă şi totodată o cultură care nu tolerează incertitudinea. Valoarea indicelui masculinităţii denotă o cultură medie, la limită între feminitate şi masculinitate, dar cu un oarecare avans al trăsăturilor specifice masculinităţii.

c) COMPARAŢII

Graficul

alăturat prezintă

comparativ valorile înregistrate de Grecia şi România, conform studiului lui Geert Hofstede. După cum se poate observa, între cele două ţări nu se înregistrează diferenţe extrem de mari. În ceea ce

priveşte dimensiunea culturală

individualism / colectivism, atât România, cât şi Grecia înregistrează un nivel scăzut, diferenţa de nivel fiind foarte mică (5 unităţi). Valorile masculinităţii sunt, de asemenea, apropiate, însă Grecia – spre deosebire de România – depăşeşte nivelul de 50, putând fi încadrată în categoria culturilor masculine.

Diferenţe

considerabile

între

cele

două ţări se observă pentru celelate două

dimensiuni – distanţa faţă de putere si evitarea incertitudinii, însă cele două

culturi

se

încadrează

in

aceleaşi

categorii: distanţă mare faţă de putere şi

grad ridicat

de evitare a incertitudinii.

Diagnostic intercultural România - Grecia Conform valorilor constatate de Geert Hofstede, Grecia este o ţară cuhttp://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf ) . Pagina 5 din 9 " id="pdf-obj-4-54" src="pdf-obj-4-54.jpg">

Dacă România se apropie de maximul valorii PDI, Grecia este ţara care are cel

mai înalt UAI din întreaga lume.

II. ARGUMENTE PRO/CONTRA

Gallup Organization România, în colaborare cu Interact Development, au realizat, în anul 2005 (ianuarie şi martie), o cercetare cu ajutorul instrumentului Value Survey Module dezvoltat de Institute of Research for Intercultural Communication înfiinţat de Geert Hofstede şi au demonstrat că România are valori similare cu alte ţări balcanice (PDI mare, IDV scăzut, MAS redusă şi UAI ridicat), în categoria aceasta încadrându-se şi Grecia, Bulgaria şi Serbia (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf) .

Diagnostic intercultural România - Grecia

În urma cercetării, s-au obţinut următoarele valori:

 

PDI

IDV

MAS

UAI

ROMÂNIA – ianuarie 2005

29

49

39

61

ROMÂNIA – martie 2005

33

49

39

61

Autorii acestei cercetări sunt de părere că Geert Hofstede a estimat pentru România niveluri foarte ridicate pentru PDI şi UAI, nivel scăzut pentru IDV şi un nivel moderat pentru MAS. În numărul din luna octombrie 2006 al revistei „Spirit Militar Modern”, articolul „Valori naţionale şi integrare europeană”, sociologii Cristina Rodica Poponete şi Valentin Poponete afirmă că România se încadrează în grupa ţărilor latine şi o aceeaşi încadrare o regăsim şi în lucrarea „Management comparat”, aparţinând lui Amadeo Istocescu. Conform acestora, ţările latine (Franţa, Belgia, Italia, Spania, Portugalia, Elveţia), precum şi ţările din sudul continentului (Grecia, Malta, Cipru) se caracterizează printr-o puternică valorizare a grupului, a familiei, uneori prin favorizarea relaţiilor dintre membrii acestor grupuri sau ai acestor familii. În aceste ţări, cultura este tip familial, caracterizată prin sentimente, prin faptul de a simţi, cu înclinaţie spre munca în echipă, spre valori sociale. Acestui grup urmează să i se adauge, conform autorilor, Bulgaria şi România, după aderare. În articolul menţionat mai sus, autorii precizează că România are o cultură hibridă, situată între individualism şi colectivism, aceasta fiind o posibilă consecinţă a perioadei comuniste, spiritul individualist fiind inhibat de tendinţa de orientare către relaţiile familiale din cauza lipsei de încredere în alţii de teama securităţii.

III. ORIGINEA REFERINŢELOR CULTURALE

a) GRECIA

PDI ridicat – se datorează moştenirii Imperiului Otoman şi stilului autoritar al turcilor, din perioada dominaţiei Imperiului, care au generat reacţia de supunere faţă de autoritate şi reacţia de a nu interveni în exerciţiul puterii IDV scăzut (colectivism) – o consecinţă a dominaţiei Imperiului Otoman, luptei pentru supravieţuire; într-un mediu caracterizat de lupta pentru obţinerea resurselor rare (Grecia este o ţară muntoasă, dificil de cultivat, cu o populaţie în continuă expansiune), grecii şi-au creat ideea de „familie extinsă”, un grup în care comportamentele propice se caracterizau prin cooperare, protecţie şi ajutor; prin intermediul acestui grup, grecii au căutat să îşi satisfacă nevoia de securitate socială

MAS

moderat

spre

ridicat

– admiraţia

pentru

putere,

conceptul

de

„gratificaţie a eu-lui” şi masculinitatea grecilor sunt atribuite de către

Diagnostic intercultural România - Grecia

Triandis şi Vassilou (Koutsantoni, Dimitra – „Greek Cultural Characteristics

and

Academic

Writing”

Journal of Modern Greek Studies – vol. 23, nr. 1, mai 2005, pag. 97-138)

semnificaţiei pe care o are imaginea gherilelor în formarea bărbaţilor

greci, importanţei acordate copiilor de sex masculin în societate, dar şi

literaturii

greceşti

care

a

promovat

dintotdeauna

imaginea

eroului

masculin, care trebuie să lupte pentru a se împlini UAI extrem de ridicat - Triandis şi Vassiliou susţin ideea conform căreia intoleranţa accentuată a grecilor faţă de incertitudine se datorează tocmai distincţiei pe care individul o face între ideea de „familie extinsă” („in- group”) şi cei ce nu fac parte din aceasta („out-group”); cei doi autori afirmă ca grecii par să-şi definească întregul univers în jurul ideii de triumf a „in-group-ului” asupra „out-group-ului”, iar comportamentul social al indivizilor este strâns corelat cu apartenenţa sau non-apartenenţa alor persoane la acest „in-group”; o explicaţie ar putea fi şi trecutul istoric al grecilor (migraţiile, lupta pentru menţinerea identităţii naţionale, dominaţia turcă, etc.)

b) ROMÂNIA

PDI extrem de ridicat

  • - conform lui Geert Hofstede, indexul demonstrat al distanţei faţă de putere al ţării noastre este datorat moştenirii Imperiului Roman, majoritatea ţărilor care au fost ocupate de romani la începutul erei noastre moştenind o distanţă mare faţă de autoritate datorită stilului autoritar al reprezentanţilor Imperiului (exemplu Italia, Franţa, Spania)

  • - aproape 50 de ani, românii au fost învăţaţi să aştepte de la „partidul şi conducătorul iubit” indicaţii preţioase; nimic nu se făcea fără directive de la autorităţi; altfel spus, o cauză politică a nivelului ridicat al PDI o constituie comunismul

  • - epoca comunismului a încurajat corupţia şi practica privilegierii

  • - structurile organizaţionale din fostele firme de stat, unde exista întotdeauna un singur şef şi deci o centralizare a deciziilor la nivelul unei singure persoane, ceea ce nu a permis formarea de opinii personale şi de spirit de iniţiativă

IDV scăzut (colectivism)

  • - colectivismul reproduce o gândire agrară, în care resursa principală – pământul – este limitat ca suprafaţă şi, prin urmare, cine vrea mai mult nu poate sa o facă decât deposedându-l pe vecin (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf)

Diagnostic intercultural România - Grecia

  • - societate agricolă, având tendinţa de a dezvolta valori colectiviste deoarece membrii societăţii se gruprează în familii extinse pentru a asigura supravieţuirea

  • - nivelul scăzut de dezvoltare economico-socială al României, inhibator al spritului de iniţiativă, de afirmare şi de independenţă financiară

  • - determinarea climaterică şi geografică, ce a stimulat dezvoltarea şi axarea pe sectorul agricol

  • - teama de securitate, în perioada comunistă, şi orientarea către familia extinsă (lipsa încrederii în ceilalţi semeni)

  • - corupţia, invocarea privilegiilor anumitor grupuri de interese în perioada comunismului

MAS scăzut

  • - religia creştin-ortodoxă, predominantă în România, promovează egalitatea între sexe, complementaritatea şi nu subordonarea femeii bărbatului – „Familia, casa, se intemeiaza prin casatorie, adica prin legatura de buna voie si pentru toata viata dintre un barbat si o femeie. In spiritul invataturii crestine insusirile fiintiale ale casatoriei sunt: unitatea, trainicia, sfintenia si egalitatea dintre soti” („Familia între individualism, colectivism şi comuniune”, http://www.crestinism- ortodox.ro/html/11/11b_familia_intre_individualism_colectivism_si_ comuniune.html)

  • - mentalitatea tradiţională „muncim pentru a trăi”, performanţa şi profitul nefiind principalele valori după care se ghidează românii

  • - cultul timpului liber şi al cooperării, în detrimentul obiectivelor de competiţie şi performanţă

UAI ridicat

  • - datorită culturii colectiviste, individul român manifestă un grad mare de reticenţă faţă de opiniile altora

  • - „amestecul forţat cu alte naţionalităţi prin migraţii şi lupta pentru menţinerea unei identităţi naţionale sub multe stăpâniri străine ar putea constitui o explicaţie pentru nivelul ridicat de anxietate; împreună cu nivelul de colectivism al ţării, care favorizează identificarea cu un grup de interese şi respingerea “outsider”-ilor, gradul ridicat de evitare a incertitudinii s-ar fi putut dezvolta ca mecanism de apărare contra celorlalţi” (Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf? PHPSESSID=5ed3641f1d9346928dc6538579e402cf)

Diagnostic intercultural România - Grecia

IV. BIBLIOGRAFIE

Luca, Adina – „Studiu despre valorile şi comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale după metoda lui Geert Hofstede”, Bucureşti, Interact, 2005, http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf?

„Familia

între

individualism,

colectivism şi comuniune”,

Koutsantoni, Dimitra – „Greek Cultural Characteristics and Academic Writing” Journal of Modern Greek Studies – vol. 23, nr. 1, mai 2005, pag. 97-138

Istocescu, Amedeo – „Management comparat”, Bucureşti, EdituraASE, 2006, http://www.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=500&idb=

Marinaş, Cristian – „Managementul comparat al resurselor umane”, teză de doctorat, anul 2005, ASE, specializarea Management, prof. univ. dr. Aurel Manolescu

Revista „Spirit militar modern”, octombrie 2006 – „Valori naţionale şi integrare europeană” (pag. 34 - 37)

http://www.geert-hofstede.com