Sunteți pe pagina 1din 58

Universitatea de stat "A. Russo", Bli.

Facultatea Economie, Catedra de Economie i Management

Referat
"Economia Republicii Moldova din persepectiva aderrii la UE "

Au elaborat : Studenii grupei BA 32Z nvmnt cu frecven la zi

Conductor tiinific: Pnzari Lilia

Bli - 2013
0

CUPRINS

Introducere2
1. Cronologia relaiilor RM UE.3 2. Avantajele integrarii europene a Republicii Moldova ..9 3. Avantajele Uniunii europene de la aderarea Moldovei la spaiul comunitar.18 4. Relaiile Republicii Moldova cu Uniunea European .20 5. Reprzentanii oficiali ai Uniunii Europene n Republica Moldova i proiectele de cooperare a acestora 24 6. Cadrul Strategic de Cooperare Vamal ntre U.E. i R.M. 29 7. Structura relaiilor economice Uniunea European Moldova (Mihailache Cristina, Ababii Vladimir, Turik Adrian).34 8. Principii si obiective ale Politicii Agrare Comune..39 9. Ajustarea politicilor industriale i agrare la realitile europene ..47 10.Acordul de liber schimb i Acordul de asociere cu UE .52 11.Perspectiva aderrii R. Moldova la UE .55 Bibliografie...56

Introducere
Uniunea European (UE) este un partener economic important al Republicii Moldova. Acest fapt se refer la diverse aspecte ale activitii economice: comer exterior, investiii strine i remiteri. n referatul ce urmez va merge vorba despre cadrul instituional ce favorizeaz relaiile economice Dintre Republica moldova i Uniunea European , care este cronologia acestora cnd totul a nceput , la ce nivel se afl acestea n prezent dar desigur-c care este perspectiva acestora. La fel se va accentua situaia economic dintre Moldova i U.E. mai ales din perspectiva integraionist. Deosebit de intens decurg relaiile comerciale cu UE. n perioada anilor 2006-2010, grupul rilor UE a meninut o pondere relativ constant n comerul exterior al RM, ce a variat ntre 45 i 47%. Pn la criz, comerul cu UE a avut o tendin de cretere, n 2008 nregistrnd o valoare de aproximativ 2,92 mild. USD. n 2009, n contextul crizei economice mondiale, s-a produs o reducere drastic a comerului cu UE. Anul 2010 a fost marcat de o relansare a relaiilor comerciale cu UE, volumul comerului a atins o valoare de 2,43 mild. USD, ns acest nivel este inferior celui nregistrat n anul 2008.

1) Cronologia relaiilor RM UE

28 IANUARIE 1994A fost acreditat primul Ambasador al rii noastre n Belgia n calitate de ef al misiunii Republicii Moldova pe lng Comunitile Europene 28 NOIEMBRIE 1994A fost negociat i semnat Acordul de Parteneriat i Cooperare(APC) 1 iulie 1998 a intrat n vigoare APC 1 IANUARIE 2000Este extins valabilitatea Acordului privind comerul cu produse textile semnat cu UE, iar, la 24 ianuarie 2000, Comisia European ofer Republicii Moldova autorizaia de a exporta pe piaa UE vinuri produse din dou soiuri de vi de vie.

1 OCTOMBRIE 2000Republica Moldova beneficiaz de reduceri tarifare suplimentare variind de la 10% pn la 30% n funcie de categoria de sensibilitate a mrfurilor. Aceasta a devenit posibil n contextul aplicrii Regulamentului Comisiei Europene nr. 1649/2000, din 25 iulie 2000, privind garantarea pentru Republica Moldova a unui regim special n cadrul Sistemului General de Preferine (GSP) care s promoveze protecia drepturilor muncitorilor n concordan cu standardele stipulate n Conveniile 87, 98 i 138 a Organizaiei Mondiale a Muncii

14 FEBRUARIE 2001Vizita la Chiinu a Troicii ministeriale a Uniunii Europene. Din componena delegaiei conduse de Anna Lindh, Ministrul Afacerilor Externe al Suediei, au fcut parte, de asemenea, dl Louis Michel, Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei, dl Christopher Patten, Comisar European pentru relaii externe, i dl Javier Solana, Secretar General al Consiliului UE i nalt Reprezentant pentru politica extern i de securitate comun a Uniunii. A fost luat n discuie participarea rii noastre n cadrul Pactului de Stabilitate, problema transnistrean i securizarea frontierei de Est. Troika a subliniat importana implementrii APC-ului pentru Moldova, a reconfirmat sprijinul UE pentru soluionarea problemei transnistrene n baza suveranitii i integritii teritoriale ale Republicii Moldova. A fost accentuat suportul Troicii pentru aderarea Republicii Moldova la OMC.

20 OCTOMBRIE 2001Are loc Conferina European de la Bruxelles, consacrat problemei combaterii terorismului la nivel global. Ministrul Afacerilor Externe Nicolae Dudu, de rnd cu reprezentanii Ucrainei i Federaiei Ruse, a participat la acest for n calitate de invitat special.

28 IUNIE 2001Vizita la Bruxelles a dlui Vladimir Voronin, Preedintele RM n scopul participrii la Masa Regional a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est n cadrul creia a fost oficializat admiterea rii noastre ca participant cu drepturi depline la 3

pact. Pe parcursul vizitei au avut loc ntrevederi ale Preedintelui Voronin cu dnii Bodo Hombach, Coordonatorul Special al Pactului de Stabilitate, George Robertson, Secretar General al OTAN, Javier Solana, Secretar General al Consiliului UE, nalt Reprezentant pentru Politica Extern i de Securitate Comun, Alejo Vidal-Quadras Roca, Vicepreedinte al Parlamentului European.

6-7 DECEMBRIE 2001Vizita dlui Bodo Hombach la Chiinu (la invitaia Preedintelui Republicii Moldova) cu scopul de a efectua o evaluare a activitilor rii noastre n cadrul Pactului. n cadrul vizitei a avut loc Conferina internaional Participarea n Pactul de Stabilitate accelerator al reformelor social-economice n regiune.

13 NOIEMBRIE 2002A fost emis Decretul cu privire la crearea Comisiei Naionale pentru Integrare European. 28 FEBRUARIE 2003n cadrul Parlamentului a fost constituit Comisia Naional pentru Integrare European (CNIE) 11 MARTIE 2003consultri trilaterale la nivel de experi Moldova Ucraina Comisia European cu privire la controlul comun la frontiera moldo-ucrainean i aplicarea noilor tampile vamale ale Republicii Moldova

11 MARTIE 2003Comisia European a naintat Consiliului Uniunii Europene i Parlamentului European spre aprobare Comunicarea Europa extins Vecintatea: Un nou cadru politic pentru relaiile cu vecinii notri de Est i Sud (Wider Europe: A new Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbours).

8 AUGUST 2003Guvernul a adoptat Hotrrea cu privire la crearea Departamentului Integrrii Europene pe lng Ministerul Afacerilor Externe i a subdiviziunilor de integrare european n cadrul ministerelor i departamentelor de resort.

10 OCTOMBRIE 2003Dl Andrei Stratan, Prim-viceministru al Afacerilor Externe, a efectuat o vizit la Bruxelles, n timpul creia i-a prezentat lui J. Solana Concepia de integrare a Republicii Moldova n Uniunea European.

15 NOIEMBRIE 2003Toate fraciunile parlamentare au adoptat o declaraie comun prin care se angajeaz s coopereze strns n problematica integrrii rii n UE 4-5 DECEMBRIE 2003Vizita la Chiinu a dlui Gunter Verheugen , Comisar pentru Extindere al UE. n timpul discuiilor cu oficialitile moldoveneti, a fost abordat problematica stadiului actual i perspectiva relaiilor cu UE, principiile i coninutul Politicii Noii Vecinti.

18 DECEMBRIE 2003Parlamentului European adopt rezoluia privind Republica Moldova care reflect poziia Parlamentului European cu privire la situaia instituiilor democratice i a statului de drept din Republica Moldova, dezaprob proiectul de 4

memorandum cu privire la reglementarea transnistrean propus de Rusia n noiembrie 2003 i reitereaz angajamentele internaionale ale Rusiei de a-i evacua trupele i muniiile de pe teritoriul Republicii Moldova.

29 IANUARIE 2004La Chiinu are loc prima runda de consultri privind elaborarea Planului Individual de Aciuni RM-UE pentru 2004-2006. Andrei Stratan, Primviceministru al Afacerilor Externe, conduce grupul de lucru al Republicii Moldova la discuii. Negociator dinpartea UE este Mingarelli Hugues, ef de direcie n cadrul Direciei generale pentru relaii externe a Comisiei Europene.

23 FEBRUARIE 2004.La Bruxelles a avut loc a doua rund de negocieri privind elaborarea Planului Individual de Aciuni RM-UE pentru 2004-2006 24 FEBRUARIE 2004Delegaia moldoveneasc a luat parte la lucrrile reuniunii a VI-a a Consiliului de Cooperare Republica Moldova Uniunea European. 30 APRILIE 2004La Bruxelles a fost semnat Protocolul adiional la Acordul de Parteneriat i Cooperare dintre Comunitile Europene cu statele lor membre i Republica Moldova. Prin semnarea acestui Protocol, Acordul de Parteneriat i Cooperare MoldovaUniunea Europeana (UE) a fost extins asupra statelor care au devenit membre ale UE la 1 mai: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Acordul de Parteneriat i Cooperare Moldova-UE a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie 1998, determinnd, astfel, cadrul relaiilor noastre cu UE.

4 IUNIE 2004La Chiinu a avut loc cea de-a treia rund de negocieri privind elaborarea Planului Individual de Aciuni RM-UE pentru 2004-2006. 15 IUNIE 2004La Bruxelles a avut loc runda final a consultrilor pentru elaborarea Planului de Aciuni Moldova-UE. Delegaia RM a fost condusa de Ministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan, cea a UE de Michael Leigh, eful Grupului de Aciune pentru Europa extinsa n cadrul Comisiei Europene.

8-9 SEPTEMBRIE 2004Ministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan a efectuat o vizit de lucru la Bruxelles n cadrul creia s-a ntlnit cu Secretarul General al Consiliului UE Javier Solana, nalt Reprezentant pentru Politic Extern i de Securitate Comun.

29 SEPTEMBRIE 2004La Bruxelles, cu Comisia European a fost semnat Acordul privind implementarea sistemului de control dublu al exportului unor produse siderurgice din Moldova. Implementarea acestui sistem va permite efectuarea unui monitoring strict al fluxurilor de produse siderurgice, exportate n UE.

15 OCTOMBRIE 2004La Bruxelles a avut loc cea dea treia reuniunea trilateral RMUE- Ucraina consacrat problematicii frontierei moldo-ucrainene. Subiectele prioritare 5

ale discuiilor s-au referit la respectarea Acordului semnat de Moldova i Ucraina n mai 2003 i realizarea controlului comun al frontierei la cele cinci posturi vamale.

25 26 OCTOMBRIE 2004La Luxemburg a avut loc reuniunea minitrilor de interne i de justiie ai rile membre UE. La capitolul lupta mpotriva crimei organizate a fost adoptat decizia de a include Republica Moldova n lista rilor tere cu care Directorul Europol-ului poate iniia negocieri n vederea ncheierii unor acorduri, n scopul eficientizrii luptei mpotriva crimei organizate.

9 DECEMBRIE 2004Comisia European a aprobat Planul de Aciuni Republica Moldova -Uniunea European. 13 DECEMBRIE 2004Minitrii de Externe ai statelor membre ai UE, n cadrul reuniunii Consiliului Afacerilor Generale i Relaiilor Externe al UE, au aprobat Planul de Aciuni RM-UE, reafirmnd importana Politicii Europene de Vecintate.

30 DECEMBRIE 2004Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Protocolul Adiional al Acordului de Parteneriat i Cooperare dintre Comunitile Europene i Statele Membre i Republica Moldova.

22 FEBRUARIE 2005La Bruxelles, n cadrul Consiliului de Cooperare UE-Moldova, a fost semnat Planul de Aciuni Republica Moldova Uniunea European. 16 MARTIE 2005Minitrii de Externe din rile membre ale UE, reunii n cadrul edinei Consiliului pentru Afaceri Generale i Relaii Externe al UE, au ajuns la un consens politic privind desemnarea Ambasadorului Adriaan Jakobovits de Szeged n funcia de Reprezentant Special al UE pentru Moldova.

23 MARTIE 2005Consiliul UE a adoptat printr-o procedur scris Aciunea Comun privind instituirea funciei de Reprezentant Special al UE pentru Moldova i l-a desemnat n aceast funcie pe Ambasadorul Adriaan Jakobovits de Szeged

24 MARTIE 2005Parlamentul Republicii Moldova, n prima sa edin de dup alegerile parlamentare, a adoptat n unanimitate o declaraie comun cu privire la parteneriatul politic ntre toate partidele parlamentare n vederea realizrii obiectivelor de integrare n UE.

20 APRILIE 2005Guvernul Republicii Moldova a aprobat n cadrul primei sale edine n noua componen Planul de Aciuni Republica Moldova Uniunea Europeana, care pune n sarcina instituiilor de stat asigurarea implementrii prevederilor Planului de Aciuni, precum i prezentarea rapoartelor lunare, trimestriale i semestrial.

14 SEPTEMBRIE 2005La Bruxelles, dl Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe, a participat la Reuniunea Coordonatoare a Organizaiilor i Iniiativelor Regionale (Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est Procesul de Cooperare n 6

Europa de Sud-Est (SEECP) Organizarea Cooperrii Economice la Marea Neagr (OCEMN) GUAM Procesul de Cooperare Dunrean Iniiativa Adriatic-Ionian), n cadrul creia RM a reprezentat Preedinia GUAM i OCEMN.

14 SEPTEMBRIE 2005La Bruxelles a fost prezentat raportul privind ndeplinirea Planului de Aciuni RM-UE, fiind apreciat pozitiv de ctre Comisia European, n special pentru faptul c ntr-o perioad relativ scurt ai fost realizate foarte multe lucruri pe plan naional. Raportul conine descrierea rezultatelor activitii autoritilor moldoveneti pe parcursul a 6 luni de la semnarea documentului.

2 OCTOMBRIE 2005La Belgrad, dl Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe i Integrrii Europene, a participat la reuniunea Coordonatorilor Naionali ai Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est.

6-7 OCTOMBRIELa Chiinu s-a aflat delegaia Comisiei Europene, condus de dna Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaii Externe i Politica European de Vecintate care a participat la Reuniunea a VIII-a a Comitetului de Cooperare parlamentar RM-UE. La Palanca, demnitarul european a luat parte la semnarea Memorandumului de nelegere cu privire la Misiunea Comisiei Europene de asisten la frontier n Republica Moldova i n Ucraina. Potrivit acestui document, ncepnd de la 1 decembrie 2005, misiunea compus din 60 de oficiali vamali i grniceri din statelemembre ale UE se angajeaz s efectueze monitorizarea ntregi frontiere moldo ucrainene, inclusiv pe segmentul transnistrean.

6 OCTOMBRIE 2005La Chiinu a fost inaugurat Oficiul Delegaiei Comisiei Europene n Republica Moldova. Primul ef al Delegaiei Comisiei Europene n Republica Moldova a fost desemnat dl Cesare de Montis.

29 NOIEMBRIE 2005La Chiinu s-a desfurat cea de-a 6-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE la care au participat reprezentanii Comisiei Europene, membrii Grupului COEST, reprezentanii autoritilor Republicii Moldova implicate n implementarea Planului de Aciuni RM-UE.

30 NOIEMBRIE 2005La Odesa a avut loc inaugurarea oficial a sediului central al Misiunii Comisiei Europene de Asisten la Frontier pentru Republica Moldova i Ucraina. La ceremonia de lansare a participat dl J.Solana, nalt Reprezentant al UE pentru Politica Externe i Securitate Comun, dna B.Ferrero-Waldner, Comisar European, dl Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe i Integrrii Europene al Republici Moldova, dl B.Tarasiuc, Ministrul de Externe al Ucrainei. 7

31 IANUARIE 2006La Bruxelles a avut loc cea de-a IV-a reuniune trilateral RM-UEUcraina, axat pe problema de frontier moldo-ucrainean. 1 FEBRUARIE 2006Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe i Integrrii Europene, dl Andrei Stratan, a avut o ntrevedere cu Secretarul General al Consiliului UE, dl J. Solana, n cadrul creia a relatat despre desfurarea implementri Planului de Aciuni RM-UE i inteniile Republici Moldova de a realiza cu succes i n timpul prevzut acest proces.

7-8 FEBRUARIE 2006Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe i Integrrii Europene, a participat pentru prima dat la reuniunea de lucru a Directorilor Politici din cadrul Ministerelor de Externe a statelor din Europa Central i de Est.

25 APRILIE 2007A avut loc inaugurarea oficial a Centrul Comun de Vize, gzduit de Ambasada Ungariei la Chiinu. 30 MAI 2007A fost semnat Memorandumul privind Cooperarea n procesul Integrrii Europene ntre Ministerul Afacerilor Externe i Integrrii Europene i Organizaiile Societii Civile din Republica Moldova.

24 AUGUST 2007La Bruxelles a avut loc Reuniunea informal RM UE Perspectivele privind dezvoltarea actual i viitoare a relaiilor dintre Republica Moldova i Uniunea European.

10 OCTOMBRIE 2007La Bruxelles a fost semnat Acordul ntre Republica Moldova i Comunitatea European privind facilitarea eliberrii vizelor. 10 OCTOMBRIE 2007La Bruxelles a fost semnat Acordul ntre Republica Moldova i Comunitatea European privind readmisia persoanelor aflate n situaie de edere ilegal. 1 IANUARIE 2009Au intrat n vigoare Acordul privind facilitarea eliberrii vizelor i Acordul privind readmisia persoanelor aflate n situaie de edere ilegal semnate la 10 octombrie 2009 de ctre Republica Moldova i Comunitatea European.

21 IANUARIE 2008Consiliul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul privind introducerea Preferinelor Comerciale Autonome pentru Republica Moldova. Documentul n cauz reprezint oficializarea final a deciziei anunate anterior de instituiile comunitare i lanseaz o abordare nou n relaiile comerciale moldocomunitare. Noul regim comercial ofer accesul liber de taxe i fr cote a tuturor produselor originare din Republica Moldova pe piaa UE, cu excepia unui numr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru piaa intern a UE.

5 IUNIE 2008La Luxemburg a fost semnat Declaraia comun privind Parteneriatul de Mobilitate dintre Uniunea European i Republica Moldova. 8

11 IULIE 2008La Chiinu a fost semnat Declaraia Minitrilor Afacerilor Externe ai Republicii Polone i Republicii Moldova referitor la nfiinarea Forului Polono Moldovenesc al Integrrii Europene.

23 SEPTEMBRIE 2008La Chiinu a avut loc Reuniunea de lansare a Platformei de Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova Uniunea European. 7 MAI 2009Dl Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe i Integrrii Europene, a participat la summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, organizat la Praga de ctre Preedinia ceha a Uniunii Europene.

13 MAI 2009La Chiinu a avut loc a treia Reuniune a Comitetului Mixt Republica Moldova Uniunea European pentru monitorizarea Acordului privind facilitarea regimului de vize, n cadrul creia a fost evaluat procesul de implementare a acestuia.

13 MAI 2009La Chiinu s-a desfurat cea de-a treia edin a Platformei de Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate Republica Moldova Uniunea European, care a reunit reprezentani ai Comisiei Europene, precum i ai statelor-membre ale UE, avnd ca parteneri de discuie pe exponenii instituiilor naionale implicate n procesul de implementare a Parteneriatului de Mobilitate.

2-3 mai 2011, Participarea delegaiei Parlamentului Republicii Moldova condus de Preedintele Parlamentului RM dn. Marian Lupu la reuniunea de consituire a Adunrii Parlamentare EURONEST

4-5 mai 2011, o delegaie a Republicii Moldova particip la lansarea reelei Forumului RM-UE

2) Avantajele integrarii europene a Republicii Moldova


Originea adevratei inegaliti dintre oameni nu este politic, ci economic. (Jean-Jaques Rousseau) Cetatenii Republicii Moldova ii pun in prezent legitimele intrebari: De ce este oportuna aderarea tarii noastre la structurile Uniunii Europene? Care sunt avantajele intrarii in marea familie europeana? In ce masura societatea moldoveneasca va fi schimbata i va cunoate progrese in domenii diverse, cum ar fi creterea economica, imbunatatirea nivelului de trai, modernizarea administrativa, o mai mare calitate a actului judiciar, asigurarea integrala a drepturilor i libertatilor fundamentale? De ce este de preferat aderarea la Uniunea Europeana 9

ramanerii in sfera de influenta ruseasca, in conditiile in care chiar unele state occidentale (Norvegia, Elvetia) au refuzat, in urma unor referendum - uri, intrarea in comunitatea europeana? Deci in paginile dedicate istoriei i structurilor Uniunii Europene sunt intrevazute unele dintre aceste avantaje.Deasemenea in continuare sunt oportunitati i avantaje. Probleme fundamentale ale societatii moldoveneti. In august 1991, Parlamentul de la Chiinau proclama independenta politica a Republicii Moldova. In realitate, dupa doua decenii de la acele evenimente, dependenta de spatiul fostei URSS, cel putin in domeniul economic i in privinta resurselor energetice, este inca substantial. Republica Moldova are i astazi, dupa doua decenii de la proclamarea independentei, o economie cu caracter preponderent agrar, in timp ce media europeana a populatiei active angajate in sectoral agricol variaza intre 2-5%. In acelai timp, Republica Moldova nu dispune de resurse energetice importante, aproape toate provin din import, mai ales din Rusia, ceea ce se transforma, pe alocuri, in posibilitati de antaj politic. Dei din anul 2000 se inregistreaza o cretere economica importanta i constanta, de 5-6% pe an, cetatenii Republicii Moldova continua sa fie cei mai saraci locuitori ai Europei, in cifre absolute, cu un PIB per capita injur de 1.500 de dolari (ceva mai ridicat raportat la puterea de cumparare), sub o zecime din media din Uniunea Europeana. De asemenea, perspectivele de cretere economica nu sunt foarte incurajatoare. Se inregistreaza, astfel, cei mai redui indicatori in ce privete investitiile straine pe cap de locuitor, sub jumatate din cele din Romania. Aceste conditii provoaca o emigratie masiva a locuitorilor, peste un sfert din populatia activa lucrand pe teritoriul comunitatii europene. La inceputul primului deceniu al mileniului III, omajul era de aproximativ 8%, iar datoria publica ajungea la 85% din PIB. Nu trebuie pierdute din vedere nici coruptia din administrate i justitie, materializata prin nerespectarea drepturilor i libertatilor fundamentale. Indicatorul Perceptiei Coruptiei intocmit in 2005 de catre Transparency International plasa Republica Moldova pe locul 95 din 158 de state analizate, situandu-se astfel intre state ca Mali sau Tanzania. Inca din anii consolidarii actualului stat moldovenesc se manifesta problema transnistreana, ale carei forme grave de manifestare sunt reprezentate de prezenta trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova i existenta regimului separatist de la est de Nistru. Ca un aspect conex, 443 km din granita cu Ucraina nu este controlata de autoritatile de la Chiinau i reprezinta un risc la adresa securitatii internationale in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana i a transformarii granitei Republicii Moldova in granita comunitara. detaliate i identificate alte

10

Nu trebuie insa ignorate nici atuurile pe care Republica Moldova le detine in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana: potentialul agricol i turistic de exceptie, posibilitatea obtinerii unor produse ecologice, pozitia strategica i statutul de zona de tranzit pentru resursele energetice dintre Rusia spre statele din Uniunea Europeana. Cateva date statistice pot confirma necesitatea asocierii, intr-o forma sau alta, a Republicii Moldova cu Uniunea Europeana. Dupa ultima extindere, Uniunea se intinde pe o suprafata de 4.454.000 km , cu o populatie de 496 milioane locuitori in 2008 (estimat la 500 milioane in 2010). In prezent Uniunea Europeana are cel mai mare Produs Intern Brut din lume, cifrat la peste 16 trilioane de dolari. Acesta reprezinta peste 21% din productia mondiala. Uniunea Europeana este, in acelai timp, cel mai mare exportator i cel mai mare importator din lume. In anul 2009, PIB-ul per capita mediu in Uniunea Europeana a fost de aproximativ 33.000 dolari. Comparativ, in Romania acesta a fost de aproximativ 7.600 dolari, iar in Republica Moldova 1.420 dolari (2.700 dolari, dupa indicele puterii de cumparare). Se inregistreaza insa discrepante mari intre locuitorii diverselor regiuni ale Uniunii i intre state pe ansamblu, variind intre 7.000 i 66.000 dolari per capita. Una dintre prioritatile actuale este definitivarea retelelor transeuropene de infrastructure. (TEN). Proiectele din cadrul TEN includ tunelul de sub Canalul Manecii, LGV Est, tunelul feroviar Frejus, Podul Oresund i tunelul Brenner. In 2001 s-a estimat ca pana in 2010 reteaua va acoperi: 75.200 km de drumuri, 78.000 km de cai ferate, 330 de aeroporturi, 270 de porturi maritime i 210 porturi interne. Un alt proiect de infrastructura este sistemul de pozitionare Galileo, o propunere de navigatie globala prin satelit, care urmeaza sa fie construit de catre Uniunea Europeana i lansat de catre Agentia Spatiala Europeana (ESA), putand sa fie operational pana in 2010. Proiectul a fost lansat partial pentru a reduce dependenta fata de Statele Unite ale Americii (care detine sistemul Global Positioning System), dar, de asemenea, i pentru a oferi o acoperire mai completa la nivel mondial i pentru a permite o precizie mult mai mare, data fiind vechimea sistemului GPS. Politica Agricola Comuna este una dintre cele mai vechi politici comunitare. In prezent aproximativ 35% din bugetul Uniunii este indreptat spre programe care tin de politica agricola. Se insista pe calitate, pe protectia mediului, nu pe cantitate (din cauza excedentelor importante inregistrate in deceniile anterioare). O mare problema a Uniunii este dependenta energetica. In prezent statele membre importa 92% din petrol, 57% din gazul metan, 97,5% din uraniu. Programele de obtinere a combustibililor alternativi, a automobilelor electrice i a punerii la punct a mecanismelor de producere a energiei prin fuziunea nucleara sunt in derulare. 11

Domeniul educatiei se bucura de o mare atentie. Anual sute de mii de studenti si elevi beneficiaza de mobilitati, burse pentru studii i fonduri alocate cercetarii. Poveti de succes. Spania. In anul 1986, in momentul aderarii la Uniunea Europeana (la acea vreme Comunitatea Economica Europeana), Spania era detinatoarea unei economii inapoiate, intr-o situatie nu foarte diferita de cea a unor state nou intrate in comunitate, de genul Romaniei: o productivitate a muncii foarte scazuta in raport cu restul membrilor Uniunii, o economie preponderent agrara, o infrastructura extrem de deficitara. Prima reactie a muncitorilor iberici a fost de a migra masiv catre statele membre mai bogate, cum ar fi Franta sau Germania. O comparatie cu starea actuala a Republicii Moldova este binevenita. In prezent, la doua decenii de la aderare, economia Spaniei a ajuns sa fie clasata a cincia din Europa i intre primele zece ale lumii, ca marime a PIB-ului (in timp ce se plaseaza pe locul 27 in lume ca numar de locuitori i pe locul 54 ca suprafata). Contributia decisiva in definitivarea acestui proces a fost reprezentata de utilizarea eficienta a fondurilor alocate de la bugetul Uniunii. Pana in prezent, Spania a beneficiat de peste 150 de miliarde de euro prin programele comunitare speciale pentru dezvoltare regionala, agricultura, infrastructura si educatie. Din aceti bani, cele 80 de miliarde de euro obtinute prin programele pentru agricultura au reprezentat nu mai putin de 24% din veniturile agrare ale tarii. Mai mult, aproape jumatate din cheltuielile reclamate de constructia celor peste 5000 km de autostrazi au fost acoperite cu fonduri europene, la fel i in ce privete extinderea i modernizarea retelei feroviare. Cu toate ca aceste fonduri nu au reprezentat decat 1% din PIB-ul Spaniei, ele au finantat proiectele publice vitale. Rata somajului a scazut de la 20% in anul 1990 la 8,6% in 2007, adica foarte aproape de media de 7,2 procente din zona euro. Intre 2002 i 2006 Spania a creat mai mult de jumatate din locurile de munca noi din spatiul Uniunii. De asemenea, a inregistrat cea mai mare cretere a PIB - ului, in cifre absolute. In Spania sunt inregistrati 4,3 milioane de straini. adica injur de 10% din populatia de 46 milioane de locuitori a Spaniei. Numai in anul 2006 au venit in peninsula alti 600.000 de imigranti. Miguel Sebastian, consilierul economic al primului ministru, estima ca imigrantii sunt autorii a mai mult de jumatate din creterea economica medie anuala de 3,1%, inregistrata in Spania in ultimii ani. Cea mai mare comunitate de imigranti din Spania este cea a romanilor, formata oficial din aproximativ 700.000 de membri (in realitate peste doua milioane). In 2008 PIB - ul per capita in Spania a fost de 28445 dolari, peste media europeana si cel putin 80% din puterea de cumparare fata de cea a locuitorilor Frantei i Germaniei.

12

Italia. In anul 1950, in momentul cooptarii Italiei ca membra a CECO, statul respectiv avea o economie distrusa de razboi, iar pe plan politic pericolul impunerii Partidului Comunist Italian era mai actual ca oricand. Gratie unei jumatati de secol de participare la piata comuna, Italia a devenit un spatiu al prosperitatii economice si a vietii politice democratice. Conform datelor Fondului Monetar International, in 2008 economia Italiei a fost a patra in Uniunea Europeana i a aptea in lume, pe baza valorii nominale a PIB-ului. Valoarea PIBului per capita a fost, de asemenea pe locul 27 in lume. Italia facea parte din grupul G8, al statelor industrializate, era pe locul 18 intre statele dezvoltate ale lumii, pe baza indicelui de dezvoltare umana, depaind Germania i Regatul Unit. Dupa unele clasamente, Italia a fost clasata ca a 11-a putere a lumii, depaind Indonezia sau Ucraina. De asemenea, avea al 6-lea nivel al exportului in 2008 (peste 500 miliarde dolari), al cincilea nivel al productiei industriale. De asemenea, agricultura inregistra productii ridicate, Italia fiind cel mai mare producator de kiwi i struguri. In 2005 Italia a produs aproape a cincia parte a productiei mondiale de vin. De asemenea, detine locul trei in privinta nivelului rezervei de aur, dupa SUA i Germania. In domeniul turismului, Italia ocupa locul cinci la numarul de turiti (43,7 milioane) i locul patru la sumele incasate din turism. In 2008 PIB-ul per capita a egalat, in general, media europeana. Evolutia economiei italiene in primele decenii de participare la piata comuna a fost denumita cu indreptatire miracolul economic italian". Dintr-o tara preponderent agrara, Italia devenea una dintre marile puteri industrializate ale lumii i depaea, in valoare absoluta a PIBului, in 1987, Regatul Unit. In primele decenii de participare la Piata Comuna, dupa 1957, Italia inregistra rate record de cretere economica, de 6-7%. Un avans considerabil l-au inregistrat acele ramuri care furnizau produse pentru Piata Comuna, in conditiile in care, in primul deceniu de existenta, aceasta inregistra o crestere de patru ori a volumului schimburilor comerciale intre statele membre: automobile, fibre artificiale, instrumente de precizie. Facand abstractie de fondurile alocate agriculturii si dezvoltarii regionale de la bugetul Uniunii, Italia a cunoscut progresul prin fortele proprii, dar beneficiind de un context favorabil: existenta pietei comune, participarea la programele comunitare, dezvoltarea infrastructurii international. Tigrul baltic". Dintre statele care au aderat recent la Uniunea Europeana, cele trei tari baltice s-au bucurat de un progres economic impresionant. De exemplu, in 2004, PIB-ul Estoniei a crescut cu 7,8%, iar economiile letone i lituaniene cu 8,5% i respectiv 7%. In 2005, rata de cretere s-a accelerat, ajungand la 10,2% in Letonia, 9,8% in Estonia i 7,5% in Lituania. In 2005, statele baltice au avut un PIB pe cap de locuitor de aproximativ 50-60% din media UE. Acestea sunt rezultatele participarii la piata comuna i la programele i fondurile Uniunii, dar i beneficiile politicii de vecinatate aplicate anterior. Intre anii 2000 i 2007 creterea economica 13

totala, in valoare reala, a fost de 79,8% in Estonia, 84,2% in Letonia i 69,1% in Lituania, iar PIB-ul per capita a crescut, de asemenea, in Estonia de la 10258 la 19,243 dolari, in Letonia de la 7600 la 14,933 dolari, iar in Lituania de la 8730 la 16756 dolari. De ce Republica Moldova m Uniunea Europeana? Pentru locuitorii Republicii Moldova, integrarea europeana reprezinta o speranta de mai bine. Intrarea in Uniunea Europeana inseamna progres economic, nivel de trai decent, oportunitati de dezvoltare i modernizare, securitate i protectie. Evenimentele din primavara lui 2009 au aratat ca doar aderarea la Uniune poate constitui o garantie a respectarii drepturilor omului i a valorilor democratice. Ultimele alegeri parlamentare au constatat ca integrarea europeana constituie unul dintre pilonii discursului tuturor formatiunilor politice, indiferent de orientarea ideologica. Mesajul respectiv nu este neaparat un crez politic, ci o oportunitate de obtinere a voturilor alegatorilor, ceea ce demonstreaza ca dorinta unirii cu marea familie europeana este o dorinta unanima a societatii moldoveneti. In prima edinta a Parlamentului ales in urma scrutinului din 2005 era adoptata Declaratia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene: Noi pornim de la faptul ca dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova nu poate fi asigurata decat prin promovarea consecventa i ireversibila a cursului strategic spre integrarea europeana, spre solutionarea panica i democratica a problemei transnistrene, spre functionarea eficienta a institutiilor democratice i garantarea drepturilor minoritatilor nationale. Realizarea acestor sarcini este posibila in conditiile unei cooperari responsabile a puterii i opozitiei, ale stabilitatii vietii politice interne, ale unor garantii democratice pentru dezvoltarea libera a mijloacelor de informare in masa i ale unei asigurari riguroase a independentei Republicii Moldova in relatiile ei reciproce cu statele vecine". Acestea sunt, de fapt, valorile i criteriile de aderare cuprinse in toate documentele recente emise de institutiile comunitare. Planul de actiuni Uniunea Europeana - Republica Moldova enumara o serie de prioritati de urmarit de catre autoritatile de la Chiinau, ce corespund foarte bine i se sincronizeaza cu valorile europene.

1. consolidarea stabilitatii i a eficientei institutiilor ca garante ale democratiei i statului


de drept;

2. consolidarea capacitatii administrative i a sistemului judiciar; 3. libertatea presei i a cuvantului; 4. cooperarea cu institutiile financiare internationale in vederea reducerii saraciei,
consolidarii sectorului privat pentru asigurarea creterii economice;

5. imbunatatirea climatului investitional;


14

6. lupta impotriva coruptiei; 7. gestionarea eficienta a problemelor de frontiera, gasirea de solutii pentru conflictul
transnistrean;

8. combaterea crimei organizate i a traficului de fiinte umane; 9. controlul fluxurilor migrationiste.


Aderarea la Uniunea Europeana ar duce, in linii mari, la indeplinirea obiectivelor cuprinse in Programul de actiuni Uniunea Europeana - Republica Moldova.

1. Democratia i suprematia legii: consolidarea stabilitatii i eficacitatii institutiilor care


garanteaza democratia i suprematia legii, reforma administrativa i consolidarea autoadministrarii locale; revizuirea legislatiei in scopul asigurarii independentei justitiei; eficienta in lupta impotriva coruptiei.

2. Drepturile si libertatile fundamentale ale omului, precum si drepturile minoritatilor,


combaterea traficului de fiinte umane, eradicarea maltratarii i a torturii, asigurarea libertatii de expresie, de asociere, a drepturilor copiilor, drepturilor sindicatelor si a standardelor de baza in domeniul muncii.

3. Cooperarea in domeniul politicii externe i de securitate, prevenirea conflictelor,


cooperare in combaterea terorismului, a neproliferarii armelor de distrugere in masa i a exportului ilicit de arme, rezolvarea conflictului transnistrean.

4. Reforma i dezvoltarea economica, creterea bunastarii populatiei, implementarea


unor actiuni majore in vederea reducerii saraciei, creterea eficientei sistemului de asistenta sociala

5. Economia de piata functionala i climatul de afaceri prin intermediul reformelor


structurale adecvate, mediu transparent pentru afaceri, convergenta cu legislatia Uniunii, creterea volumului exporturilor in statele membre.

6. Dezvoltarea rurala si regionala, reducerea diferentelor economice si sociale intre


diferitele regiuni ale tarii,

7. Lupta impotriva crimei organizate, traficul de persoane, femei, copii si imigranti


ilegali, de armament, consolidarea autoritatilor de drept - politie graniceri, vama, prin aprovizionarea cu echipament modern, facilitati si instruire, in special in scopul sporirii eficientei punctelor de trecere a frontierei. Droguri, spalarea banilor, crimele economice si financiare, transport, energie, telecomunicatii, mediu, cercetare, dezvoltare, inovatii.

8. Protectia mediului, accesul la informatia de mediu. 9. Integrarea in Spatiul European de Cercetare, consolidarea resurselor umane materiale,
ajustarea sistemului educational la standardele tarilor membre, autonomie mai mare a 15

universitatilor, modernizarea

curriculumului,

introducerea

tehnologiilor informationale,

sustinerea schimbului si a oportunitatilor de studiu, dialogul cultural, schimbul de tineri etc. cooperarea societatii civile, cooperare culturala, audio vizual, cooperare regionala si transfrontaliera. Documentele ce se refera la relatiile dintre Republica Moldova si Uniunea Europeana precum i actele fundamentale ale diplomatiei i politicii externe a statului se raporteaza la principiile comunitare. In realitate, chiar fara a fi inceput negocieri oficiale de aderare la Uniune, prin politica de vecinatate Republica Moldova beneficiaza de importante avantaje, pe langa sumele consistente alocate. Pe ansamblu, pentru perioada 2007-2013, Uniunea aloca anual peste 2 miliarde de euro pentru punerea in practica a PEV. In plus, Facilitatea de investitii pentru vecinatate, sustinuta de bugetul Uniunii i de bugetul statelor membre, ofera ajutor nerambursabil pentru atragerea de credite (peste 4,7 miliarde euro in 20007-2009) pentru investitii in transporturi, mediu, energie, sectoral privat i cel social. Politica Europeana de Vecinatate a avut deja efecte benefice i deschide noi perspective: integrare treptata in structurile europene, accesul pe piata interna a Uniunii, participarea la programele comunitare, aparitia unor noi oportunitati de dezvoltare economica, obtinerea de sprijin pentru solutionarea conflictului transnistrean, furnizarea de resurse financiare pentru derularea programelor transfrontaliere i trans-nationale, deschiderea pentru legaturile culturale, educationale, de mediu, tehnice si stiintifice. De la proclamarea independentei i pana in prezent, Republica Moldova a beneficiat de peste 300 milioane de euro din fondurule comunitare. Aceasta suma a parvenit prin intermediul Programului TACIS, dar i prin Programul pentru Securitatea Alimentara, Initiativa Europeana pentru Democratie i Drepturile Omului (EIDHR) sau Programul AENEAS (anii bugetari 20042006). Republicii Moldova i-au fost alocate, pentru perioada 2007-2010, prin intermediul Programului European de Vecinatate i Parteneriat, 209,7 milioane de euro. Asistenta este concentrata pe 3 sectoare prioritare:

buna guvernare i consolidarea democratiei; reforma sistemului judiciar i creterea capacitatii administrative; creterea economica i reducerea nivelului saraciei. In domeniul comercial, Uniunea Europeana tinde sa devina principalul partener al

Republicii Moldova ca volum al marfurilor schimbate. Printr-o serie de acte din ultimii ani, Uniunea ii deschide gradual piata sa interna pentru produsele moldoveneti, oferindu-i Moldovei conditii privilegiate de comert sub forma regimului GSP plus in ianuarie 2006 i a Preferintelor Comerciale Autonome in martie 2008. 16

In 2005 a fost semnat un acord de facilitare a comertului, pe principiul asimetrismului in raporturile economice bilaterale, care se materializeaza in exportul fara plata taxelor vamale a produselor moldoveneti. Dupa 2007, UE a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova, 50,1% din exporturi in 2007 i 45% din importuri provenind pe directia Uniunii Europene. In acest context, Romania locul al doilea la exporturi din Republica Moldova, dupa Rusia, i al treilea la importuri, dupa Rusia i Ucraina. In domeniul mobilitatii persoanelor, exista premise pentru flexibilizarea libertatii de micare a cetatenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii. Printre succesele acestui dialog in continua desfaurare se numara negocierea i semnarea acordurilor de facilitare a regimului de vize i readmisie a persoanelor, precum i deschiderea Centrului Comun de eliberare a vizelor Schengen pe langa Ambasada Ungariei la Chiinau. In prezent, se discuta acordurile cu privire la facilitarea regimului de vize si readmisie cu Ucraina si Republica Moldova. de asemenea, a fost definit un Parteneriat de mobilitate cu Moldova si Georgia. Pentru a concluziona, beneficiile integrarii in Uniunea Europeana sunt multiple i esentiale pentru progresul societatii moldoveneti in urmatoarele decenii:

- beneficii financiare i cretere economica, manifestata pe mai multe cai: accesarea


directa a unor fonduri comunitare substantiale, indreptate spre reforma administrativa, investitii in economie i infrastructura; creterea nivelului investitiilor straine, cu precadere a celor din statele membre, dar i creterea credibilitatii fata de investitorii din statele terte. Fondurile comunitare s-ar putea ridica la peste un miliard de euro anual. Creterea economica s-ar traduce prin aparitia unui numar de noi locuri de munca, prin atingerea unui nivel decent al salarizarii, prin perspectiva revenirii in tara a multor dintre cetatenii moldoveni i a refacerii echilibrului demografic al tarii. Beneficii conexe ar fi posibilitatea retehnologizarii economiei, creterea productivitatii muncii, sporirea exporturilor prin accesul total la piata comuna, echilibrarea balantei comerciale, scaderea dependentei economice i a posibilitatilor de antaj economic i politic din partea statelor foste membre ale URSS prin intermediul conditionarii furnizarii resurselor energetice;

- libertatea de micare a locuitorilor Republicii Moldova, deveniti cetateni europeni,


posibilitatea de a munci in statele membre ale Uniunii, cu forme legale;

- dobandirea unui climat de stabilitate in relatiile externe, sprijin acordat de institutiile


comunitare pentru rezolvarea conflictului transnistrean, pentru reglementarea relatiilor cu Rusia i Ucraina i pentru securizarea granitei de est a Republicii Moldova, care ar deveni, in acelai timp, i granita a Uniunii; - accesul agricultorilor moldoveni la Politica Agricola Comuna, obtinerea de subventii, aplicarea metodelor i a normelor stabilite de institutive comunitare; 17

- prin accesul unor specialiti moldoveni in Parlamentul European i in alte institutii, realitatile moldoveneti i avantajele investirii in valorificarea potentialului pamanturilor dintre Prut i Nistru vor deveni mai cunoscute in restul statelor europene.

3) Avantajele Uniunii Europene de la aderarea Moldovei la spaiul comunitar


Uniunea European este asocierea pe baz de interese comune a mai multor state, care se conduc dup un program unic i urmresc realizarea unuia i aceluiai scop. n componena uniunii exist un ir ntreg de state. La ele vrea s adere i Republica Moldova. Ce va ctiga Europa de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana? Aceasta este o ntrebare des discutat i dezbtut de muli politicieni aintregii Europe. Existun ir ntreg de argumente c aderarea la Uniunea European este avantajoas pentru Moldova, ns considerm c i Europa va avea mult de ctigat de la aceast aderare. n primul rnd, Europa va deveni ntr-adevr Europa doar atunci cnd va cuprinde Balcanii, Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia i poate chiar Armenia i Turcia, care sunt state cu o aezare strategic, astfel realizndu-se visul lui Charles de Gaulle Europa de laAtlantic pn la Ural. Va fi asigurat deci stabilitatea i pacea. Odat cu aderarea Republicii Moldova, Uniunea European va face un pas destul de important pentru aceast integrare i formarea complet a europei. De asemenea, este cunoscut i faptul c Moldova este unica ar din Europa, pe teritorul creia se afl ilegal trupele strine de ocupaie, trupele Federaiei Ruse, care prin diferite mijloace militare,politice, diplomatice i economice susin regimul separatist din Transnistria, sfidnd opinia public internaional, ce a formulat de numeroase ori apeluri cu privire la retragerea trupelor ruse din Moldova, iar Curtea European a drepturilor Omului a calificat Rusia drept agresor n Republica Moldova. Odat cu hotrre acestei probleme, Uniunea European va reyolva problema pcii, adic va duce la demilitarizarea Europei, ncadrat n normele dreptului internaional, i va pune punctn privina ideilor de dominaie ntr-o ar strin, relaiile interne se vor ridica la un nivel nou. Moldova se situeaz pe unul dintre primelelocuri din Europa dup numrul cetenilor care emigreaz din ar, fiind nevoii s-i ctige existena muncind din greun alte ri. Astfel muncind de muli ani n aceste ri, compatrioii notri, deja au nsuit bine munca pe care o 18

execut, devenind lucrtori calificai. Acesta este un plus pentru Uniunea European. n Uniunea European majoritatea muncitorilor fac parte din rndul guleraelor albe, dar ea are nevoie de muncitori ce vor ndeplini munca simpl. Astfel, Europa va dispune de for de munc ieftin i calificat, care este pe larg utilizar n industria grea, n agricultur, i n multe alte domenii ce necesit mai mult efort fizic dect efort mental. Acest fapt va stimula creterea economica Uniunii Europene. Republica Moldova are relaii de secole cu Federaia Rus. Chiar i actuala guvernare, Aliana pentru Integrarea European recunoate c meninerea unor relaii bune cu Federaia Rus este o prioritate strategic pentru ara noastr. Astfel, Republica Moldova devine opunte de legtur ntre UE i Federaia Rus. Prin intermediul rii noastre, se vor cataliza relaiile Uniunii Europene cu Rusia i va fi posibil o colaborare mult mai temeinicntre aceste dou mari puteri. Colaborarea dintre ele va contribui la dezcoltarea economic, social, cultural i voraprea un ir ntreg de perspective pentru fiecare dintre ele. Un alt factor avantajos, pe care l va ctiga Europa de la aderarea Rep ublicii Moldova la UE ssunt cile de transport de importan internaional, care traverseaz ara noastr. Aceste ci leag Asia Central i Europa de Est cu Europa de Vest i cea de Nord. Odat cu repararea drumurilor, cile rutiere, precum sunt M-14 i Bender-Leueni vor permite deplasarea direct a pasagerilor, a mrfii. Camioanele cu mrfuri nu vor fi nevoite s nconjoare republica noastr, ceea ce permite economisirea timpului, economisirea banilor i comerul liber prin Europa i n afara acesteia, va permite lrgirea pieei de desfacere. Unul dintre pilonii pe care se bazeaz Uniunea european este economia, inclusiv agricultura. Moldova este o arbogat n soluri fertile, o ar unde agricultura este principala ramur economic, binedezvoltat. Odat cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea European, Europa va beneficia de road obinut pe soluri fertile i i va putea dezvolta agricultura investind finane pe teritoriul rii noastre. Aceasta neaprat va contribui la dezvoltarea economic a Europei, deorece roadele cultivate pe teritoriul Republicii Moldova vor aduce mari venituri. De asemenea, Europa va beneficia de cretere economic n urma investiiilor n industria, agricultura i economia Republicii Moldova. Europa va avea capacitatea de a deschide liber mai multe afaceri la noi n arp, deoarece aceasta va fi n componena ei. De exemplu, investiiile n industria alimentar ar oferi perfecionarea produselor existente n Republica moldova, crearea i dezvoltarea unor produse noi. Datorita culturilor ecologic pure i a tehnologiilor noi de prelucrare a acestora, Europa va dispune de produse ce nu afectiaz sntatea contribuind 19

concomitent la sporirea veniturilor. Toate acestea vor contribui la dezvoltarea economic att a Uniunii Europene ct i a rii noastre. n condiiile globalizrii se evideniaz tot mai mult integrarea cultural a popoarelor lumii. Excepie nu face nici Uniunea European. Pe parcursul secolelor fiecare popor i-a format un specific cultural; aceti 60 de ani de coexisten a statelor membre a UE au dat posibilitatea ca prin interfaa diferitor valori, cultura europeans renvie, s se afirme din nou pe arena mondial ca un element viu, venic n cutarea noului. ara noastr este bogat din punct de vedere artistic. Aici suntmuli actori, interprei vestii. Spre exemplu Maria Bieu care a adus faima republicii nntrega lume, la fel aici sunt multe formaii vestite precum este Zdob i Zdub, formaiunea coral-artistic Doina, ansamblurile de dansuri polpulare Joc, Codreanca. Infiltrarea culturii Republicii Moldova n cultura Uniunii Europene va fi aidoma unui snge proaspt ce permite organismului s se revigoreze. Specificul de veacuri al culturii PrutoNistrene, va mbogi spiritualitatea european, va crea condiii ca individualismul acceptat n Uniunea European s mearg i mai eficient, mn n mn cu globalizarea att de mult propagat azi. Considerm c aderarea Republicii Moldova la Uniunea European este un act de colaborare ntre Europa de Vest i Europa de Est. Acesta este un factor pozitiv pentru ntreaga Europ, permite lrgirea teritoriului, perspective noi, permite dezvoltarea economica teritoriului dintre Atlantic i Ural. Cu toate c Republica Moldova este o ar de dimensiuni mici, o ar slab dezvoltat din punct de vedere economic, ea poate oferi europei multe avantaje, poate contribui la viaa politic i economic a Europei. Odat cu aderarea Moldovei la UE, Europa va cpta nu doar un prieten devotat, ci i unpartener bun, prin intermedil cruia i-ar putea realiza unele aspiraii ce vizeaz pace i prosperitate.

3) Relaiile Republicii Moldova cu Uniunea European


Relaiile Republicii Moldova cu Uniunea European au fost formal lansate odat cu semnarea la 28 noiembrie 1994 Acordul de Cooperare i Parteneriat (APC), care a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioad iniial de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite. Documentul stabilete cadrul juridic al relaiilor actuale ntre Moldova i UE n domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinerea Moldovei pentru: consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic; dezvoltarea durabil a economiei i 20

finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase. n conformitate cu prevederile APC-ului dialogul instituionalizat ntre Republica Moldova i UE se realizeaz prin intermediul urmtoarelor structuri de cooperare: Nivelul politic: Consiliul de Cooperare RM UE, care se organizeaz anual la nivelul nalilor oficiali (Primministru/Comisarul pentru Afaceri Externe i PEV, naltul Reprezentant al Consiliului UE/Preedinia UE) i are scopul trasrii direciilor strategice a dezvoltrii relaiilor RM-UE; Comitetul de Cooperare RM-UE se reunete anual la nivelul funcionarilor publici de nivel nalt n vederea examinrii tendinelor directorii ale cooperrii sectoriale RM-UE; Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE, care se reunete anual la nivelul efilor delegaiilor Parlamentului Republicii Moldova i Parlamentului European. Nivelul de lucru: Subcomitetele RM-UE sunt reuniuni sectoriale la nivel de experi ce se organizeaz o dat pe an: Subcomitetul n domeniul Comerului i Investiii; Subcomitetul n domeniul Finanelor, Economiei i Statisticii Subcomitetul n domeniul Vmii, Cooperrii Transfrontaliere, Justiiei i Afacerilor Interne Subcomitetul n domeniul Energiei, Mediului, Transport,Telecomunicaii, tiinei, Tehnologiilor, instruirii i educaiei Totodat, dialogul politic ntre RM i UE este asigurat prin intermediul reuniunilor n formatul Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directori Politici) n cadrul crora se discut parcursul reformelor n RM, relaiile RM-UE i subiecte de interes comun n domeniul politicii externe i de securitate. Pe parcursul anului sunt organizarea vizite reciproce, ntlniri i consultri la toate nivelele. n mai 2004 Republica Moldova a fost inclus n Politica European de Vecintate (PEV) a UE. Planul de Aciuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005. ncepnd cu 07 mai 2009 Republica Moldova particip la iniiativa Parteneriatului Estic ca contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale si celei multilaterale.

21

Integrarea European rmne obiectivul ireversibil al agendei interne i externe a Republicii Moldova. n prezent, Republica Moldova i UE negociaz un Acord de Asociere, care va succede APC-ului. Acordului de Asociere va aprofunda semnificativ relaiile RM-UE i va contribui la asocierea politic i integrarea economic, cu obiectivul apropierii treptate a RM de UE. De asemenea, pe parcursul anului 2011 se ateapt lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei de Comer Liber Aprofundat i Cuprinztor, odat cu ntrunirea condiiilor necesare. Acordurile RM-UE privind Facilitarea eliberrii vizelor i Readmisiei au ntrat n vigoare la 1 ianuarie 2008, ar n iunie 2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE. La 15 iunie 2010 a fost lansat Dialogul RM-UE n domeniul liberalizrii vizelor. n ianuarie 2011, Republica Moldova a primit Planul de aciuni privind liberalizarea vizelor, care conine dou seturi de condiii, care odat implementate vor contribui la instituirea unui regim fr vize ntre RM i UE. ncepnd cu anul 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Tratatului Comunitii Energetice. n anul 2011 se planific negocierea aderrii RM la Spaiul Aerian European Comun. La 30 septembrie 2010 a fost semnat Protocolul privind principiile generale pentru participarea RM la programele UE, care a intrat in vigoare la 1 Mai 2011. Primul program UE la care RM planifica s participe este FP7. Relaiile UE - Moldova: factori principali UE i Moldova au iniiat, pe 12 ianuarie 2010, la Chiinu, negocierile privind Acordul de Asociere. Noul acord va fi un document inovator i ambiios dincolo de cadrul actual astabilit de cooperare i va deschide o nou etap n relaiile de cooperare, n special prin consolidarea dialogului politic i aprofundarea cooperrii sectoriale. Acordul de asociere va substitui Acordul de parteneriat UE-Moldova, care a intrat n vigoare n iulie 1998 i stabilete n prezent cadrul pentru relaiile ntre UE i Moldova. UE i Moldova intenioneaz s stabileasc o profund i cuprinztoare zon de liber schimb (DCFTA), atunci cnd condiiile relevante vor fi ndeplinite, exprimndu-i angajamentul de a realiza progrese, n conformitate cu paii convenii, pentru atingerea acestui obiectiv. Moldova beneficiaz de numeroase oportuniti oferite de Parteneriatul Estic. Moldova este o ar partener n cadrul Sinergiei Mrii Negre. 22

Un plan de aciuni comune n cadrul PEV a fost adoptat n februarie 2005 de ctre Consiliul de Cooperare UE-Moldova. Acest plan de aciune nc servete drept un instrument pentru susinerea programului individual al Moldovei de reforme democratice i economice. Asistena CE se focuseaz pe prioritile de reform, convenite n planul de aciune PEV. Acesta a crescut n mod substanial de-a lungul anilor i a ajuns la aproximativ 70 milioane de euro, iar ctre 2013 va ajunge la 100 milioane de euro anual. Moldova a devenit membru al Comunitii Energetice pentru asigurarea securitii energetice n regiune. n ce mod UE susine reformele n Moldova? Obiectivele sunt consolidarea democraiei, a statului de drept i respectarea drepturilor omului, precum i promovarea reformelor economice i mbuntirea condiiilor de trai a populaiei. n plus, UE sprijin eforturile Moldovei n identificarea unei soluii durabile pentru problema Transnistriei. Printre alte prioriti n relaiile UE cu Republica Moldova se numr consolidarea instituiilor de stat, reformarea sistemului judiciar, mbuntirea climatului de afaceri, asigurarea respectrii libertii de exprimare i a mass-media, mbuntirea condiiilor de sntate i sociale i cooperarea n chestiuni cum ar fi gestionarea frontierelor, migraie i lupta mpotriva traficului de persoane, crimei organizate, corupiei i splrii banilor. Instrumente prin care UE susine reformele n Republica Moldova: Sprijin pentru consolidarea capacitilor n administraia public din Moldova i sprijinirea proceselor de consolidare a sistemelor de gestionare a finanelor publice, n conformitate cu cele mai bune practici ale UE. Sprijinirea celor mai srace pturi ale populaiei din Moldova pentru a-i ajuta s fac fa creterii preurilor la gaze, prin furnizarea de sprijin bugetar pentru a ajuta Guvernul s consolideze scheme sociale de compensare. Sprijin pentru restructurarea i modernizarea sectorului de furnizare a apei potabile, de natur s asigure accesul unui segment mai larg de populaie la ap potail curat.

23

Prin intermediul programelor commune, implementate cu Consiliul Europei, avnd ca scop consolidarea statului de drept, independena justiiei i respectarea drepturilor omului n Republica Moldova Accesul comercial pe piaa european prin intermediul sistemului de Preferine Comerciale Autonome (ATP), ceea ce nseamn c UE faciliteaz accesul pe pia a unui larg nomenclator de mrfuri, produse n Moldova, cu excepia celor specificate clar n regulamentul ATP, pentru care numai un contingent tarifar este gratuit. UE mai ofer i suport tehnic pentru ameliorarea sistemelor de sntate i fito-sanitare, care ar permite Republicii Moldova accesul produselor alimentare pe piaa UE. Acordurile de facilitare a vizelor i readmitere, care faciliteaz procedurile de viz i, n acelai timp, lupt mpotriva migraiei ilegale, sunt n vigoare ncepnd cu 1 ianuarie 2008. Statele membre au convenit s depun eforturi pentru a iniia, n 2010, un dialog pentru examinarea condiiilor de cltorie fr viz ale cetenilor moldoveni n UE, ca un obiectiv pe termen lung, lund n considerare migraia global i innd seama de msurile treptate spre deplin liberalizare a vizelor. Moldova beneficiaz de un parteneriat de mobilitate, n calitate de una dintre dou ri pilot din lume. Parteneriatul pentru mobilitate ofer un cadru politic de cooperare ntre Uniunea European i rile tere n domeniul migraiei, i include elemente de relevan, att pentru UE, ct i rile tere interesate. Trei dimensiuni majore ale abordrii globale [192 KB] - migraia legal, migraia i dezvoltarea, i lupta mpotriva migraiei ilegale - sunt unite ntr-una, cadru coerent de politic. Parteneriatul pilot pentru mobilitate cu Republica Moldova este cel mai bun exemplu al unui astfel de cadru bine echilibrat. Aproximativ 40 de iniiative sunt n prezent puse n aplicare n cadrul Parteneriatului de Mobilitate ntre UE i Moldova.

5) Reprzentanii oficiali ai Uniunii Europene n Republica Moldova i proiectele de cooperarea a acestora


Delegatia Comisiei Europene in Moldova, inaugurata pe 6 octombrie 2005, este cea mai importanta prezenta a UE in Republica Moldova. Delegatia are statutul unei misiuni diplomatice si reprezinta oficial Comisia Europeana. 120 de Delegatii ale Comisiei Europene functioneaza aproape in toate regiunile lumii, numarul lor sporeste, pe masura ce UE devine un adevarat actor global. Sef al Delegatiei din Moldova a fost numit Cesare de Montis. Cu ocazia inaugurarii 24

misiunii diplomatice europene, la Chisinau s-a aflat pentru prima data si Comisarul European pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner.

Delegatia si-a propus sa atinga urmatoarele scopuri: - sa promoveze relatiile politice si economice intre Republica Moldova si Uniunea Europeana prin mentinerea unor relatii ample cu institutiile guvernamentale si prin cresterea gradului de cunoastere a Uniunii Europene, institutiilor si programelor sale; - sa monitorizeze implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare intre UE si Moldova; - sa informeze publicul despre evolutia UE si sa explice si argumenteze necesitatea unor politici europene; - sa participe la implementarea Programului UE TACIS (Asistenta Tehnica pentru CSI), care prevede finantarea prin granturi a know-how-ului necesar pentru dezvoltarea unor economii de piata si societati democratice in statele membre ale Comunitatii Statelor Independente.

Siteul Delagatiei Uniunii Europene http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/index_en.htm

III Reprezentantul Special al UE pentru Moldova Pe 16 martie 2005, Adriaan Jacobovits de Szeged a fost numit Reprezentant Special de catre Consiliul Uniunii Europene la recomandarea lui Javier Solana, Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externa si de Securitate Comuna. Decizia de a numi un Reprezentant Special a urmat adoptarii pe 22 februarie 2005 a Planului de Actiuni Moldova-UE de catre Consiliul de Cooperare Moldova-UE. Principala misiune a Ambasadorului Adriaan Jacobovits de Szeged in Moldova este de a atinge obiectivele de politica externa ale UE in solutionarea conflictului transnistrean colaborand strans cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa. ncepnd cu 1 martie 2007, funcia dat a fost exercitat de Kalman Mizsei, la recomandarea Secretarului General al Consiliului UE, Javier Solana. Mandatul lui Mizsei urma sa expire la 1 martie 2010, dar a fost prelungit pn la 31 august 2010. La finele anului 2010, functia a fost preluata de fostul ministru de Externe al Slovaciei, Miroslav Lajcak. Anterior Lajcak a fost reprezentant special al UE n Bosnia i Muntenegru. n decembrie a fost numit director pentru Rusia, Vecintatea estic i Balcanii de Vest al SEAE. i-a fcut doctoratul n relaii internaionale la Moscova i vorbete fluent limba rusa.

V Asistenta financiara pentru Moldova din partea Uniunii Europene 25

In perioada 1991-2006, asistenta acordata Moldovei de catre UE a atins cifra de 300 milioane euro. De-a lungul anilor suma alocata a crescut. Asistenta UE se acorda in prezent mai ales prin programul TACIS si Programe pentru Securitatea Alimentara si este directionata mai ales catre sustinerea Moldovei pentru implementarea Planului de Actiuni. Asistenta UE pentru Moldova, 1991-2006 (in milioane )* 19911998 Programul National TACIS** Programul Cooperare Transfrontaliera TACIS**** Programul Regional TACIS**** Programul pentru Securitatea Alimentara Asistenta MacroFinanciara Asistenta Umanitara Co-finantare pentru ONG-uri Drepturile Omului (EIDHR) Programul pentru Proiecte Mici 26 4,7 4,7 0,2 0,47 4,7 3,9 0.8 0.8 5,5 87.0 87.0 5,5 10,4 10,0 10,0 35,9 0,9 1,25 6.6 5,1 12,3 26,15 de 2,0 3,0 1,1 2 1,0 3,6 10 22,7 ***41,1 14,7 14,8 25,0* 42,0 137,6 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total

0,5

0,5

Total

128,10 18,6 9,4 23,77 12,75 27,5 17,6 50,7 32,3 320,72

* cifrele pentru 2006 sunt orientative si nu sunt disponibile pentru fiecare categorie ** *** Cifra totala a asistentei tehnice pentru 1991-98 (mai InclusivTEMPUS ales TACIS)

**** Partea pentru Moldova in programele de cooperare transfrontaliera si in cele regionale Cu referire la Implementarea Programului Indicativ National 2007 2010, Moldova a primit pe parcursul acestui an debursarea pentru componenta asistent social (2, 4 milioane de Euro) si Ocrotirea snttii (13, 3 milioane Euro). A fost semnat Memorandumul de Intelegere pentru Programul Indicativ National 2011 - 2013, incheiat pentru trei ani (in comparatie cu programul precedent, care a fost incheiat pe 5 ani), oferind o anvelop de 273 milioane Euro, aproape cu 75% mai mult decat decit programul anterior. Facilitatea de Investitii pentru Vecintate este un instrument important de asistent, care a oferit un sprijin valoros in implementarea urmtoarele proiecte: Modernizarea Spitalului Republican (20,5 milioane Euro), Modernizarea Aeroportului International Chisinu (46.25 milioane Euro), proiectul de reabilitare a drumurilor (92,5 milioane Euro), studiul de fezabilitate privind modernizarea sistemului de alimentare cu ap si canalizare (59 milioane Euro). In cadrul aceluiasi instrument, recent a fost adoptat decizia final privind acordarea asistentei financiare pentru implementarea urmtoarelor proiecte: Programul de dezvoltare a infrastructurii de distributie a apei potabile in Moldova, Proiectul privind dezvoltarea transportului public din Chisinu, Facilitarea pentru Finantarea IMM, initiativ din cadrul Parteneriatului Estic (SME Finance Facility). Aprobarea final a fost la fel acordat sprijinului financiar pentru proiectul de instituire a Fondului European de Vecintate, de care va beneficia si tara noastr. La data de 15 mai curent a fost incheiat Memorandumul de Intelegere dintre Republica Moldova si Comisia European privind Programul de Consolidarea Institutional, prin intermediul cruia Moldova va primi un sprijin in valoare de 40 milioane Euro, pe parcursul perioadei 2011 -2013. In prezent are loc finalizarea procedurilor interne in cadrul Parlamentului European si Consiliului UE, necesare pentru acordarea RM a asistentei macro-financiare din partea UE, in valoare total de 90 milioane Euro. VI. Stadiul actual al relatiilor R.Moldova-Uniunea Europeana La 15 iunie curent la Luxemburg a avut loc reuniunea a XII-a a Consiliului de Cooperare RMUE. Delegatia Republicii Moldova a fost condus de dl Vlad FILAT, Prim -ministrul RM, iar Uniunea European a fost reprezentant de dl Diego Lopez GARRIDO, Secretar de stat pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Cooperrii al Spaniei. 27

In cadrul reuniunii au fost discutate ultimele evolutii in relatiile RM-UE, precum si principalele rezultate ale procesului de implementare a reformelor in Republica Moldova, convenite in cadrul Consiliului de Cooperare RM-UE din 21 decembrie 2009. Printre cele mai importante realizri mentionate sunt:

negocierea cu succes a Acordului de Asociere; demararea Dialogului structurat in domeniul drepturilor omului; aderarea RM la Tratatul Comunittii Energetice; crearea conditiilor necesare pentru lansarea Dialogului RM-UE in domeniul vizelor; pregtirea pentru negocierea Zonei de Comert Liber Aprofundat si Cuprinztor; cresterea considerabil a asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru sustinerea reformelor si reiterarea angajamentului UE de a acorda prima trans a pachetului de asistent macro-financiar pentru RM cit de curind posibil (toamna);

acordarea sprijinului plenar din partea UE pentru implementarea reformelor interne si consolidarea capacittii de administrare prin desemnarea Consilierilor UE de Nivel Inalt, precum si finalizarea pregtirilor pentru oferirea suportului necesar prin intermediul Programului de Consolidare a Capacittilor Institutionale;

aprecierea participrii active a Republicii Moldova in cadrul Parteneriatului Estic.

Priorittile relatiei Republicii Moldova cu Uniunea European includ: Integrarea European

Implicarea activ a intregii societti, a tuturor fortelor politice si a actorilor externi relevanti in vederea transformrii Republicii Moldova intr-un stat european cu o perspectiv real de aderare la UE;

Adoptarea si promovarea valorilor si standardelor europene in toate domeniile politic, economic, social si juridic prin implementarea criteriilor de la Copenhaga si a angajamentelor asumate in cadrul Consiliului Europei;

Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar; Consolidarea cadrului legal si institutional necesar pentru promovarea integrrii europene la nivel de Guvern si al fiecrui minister in parte, astfel incit procesul de integrare european s devin prioritatea major in activitatea fiecrei structuri guvernamentale;

Aprofundarea relatiilor bilaterale cu statele membre ale UE; Valorificarea plenar a oportunittilor oferite de ctre "Parteneriatul Estic"; Incheierea Acordului de Asociere cu UE; Promovarea unei integrri economice reale cu UE, inclusiv prin incheierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv; 28

Demararea dialogului cu UE in domeniul liberalizrii regimului de vize, cu scopul semnrii unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel incit s obtinem eliminarea regimului de vize pentru cettenii Republicii Moldova;

Implementarea actiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE si Republica Moldova; Asigurarea securittii energetice a trii prin instrumentele de care dispune UE si aderarea la piata energetic european; Evaluarea posibilittilor conectrii la coridorul sudic de tranzitare a resurselor energetice din Bazinul Caspic spre Europa, precum si a altor optiuni de asigurare a securitti energetice a Republicii Moldova;

Conectarea Republicii Moldova la retelele de transport european, liberalizarea transporturilor aeriene;

Sporirea rolului UE in solutionarea conflictului transnistrean; Implementarea unor strategii de comunicare (intern si extern) cu societatea si factorii externi din UE, precum si alti actori internationali, privind integrarea european.

6) Cadrul Strategic de Cooperare Vamal ntre U.E. i R.M.


La 14 octombrie 2011 n cadrul vizitei la Chiinu a Comisarului European pentru Impozitare, Uniune Vamal, Audit i Anti-fraud, dl Algirdas Semeta, a fost aprobat Cadrul Strategic de Cooperare Vamal UE-RM, care formuleaz obiectivele comune prioritare ce urmeaz a fi ntreprinse pe parcursul anilor 2011-2014 (Ordinul Serviciului Vamal nr.333 din 31.10.2011). Uniunea European i Republica Moldova au un interes comun n dezvoltarea unei relaii stabile i eficiente in domeniul vamal pentru a asigura facilitarea comerului, protecia cetenilor i combaterea fraudelor. Acest nou cadru de colaborare va concretiza i dinamiza colaborare dintre RM i UE n domeniul vamal. Cadrului Strategic de Cooperare Vamal UE-RM a fost aprobat urmare adoptrii Declaraiei de la seminarul la nivel nalt privind cooperarea vamal la frontiera de est a UE, care a avut loc la Budapesta. Declaraia de la Budapesta" se refera la necesitatea unei reforme a cooperrii vamale n regiune pentru a aborda provocrile i oportunitile n cretere i se axeaz pe trei prioriti strategice:

Dezvoltarea securitii i fluiditii lanurilor comerciale; 29

Promovarea managementul riscului i combaterea fraudelor vamale; Investiii n modernizarea vamal.

n acelai timp, dat fiind faptul c cooperarea vamal existent a progresat ntr-un ritm sporit, exist premiza de a intensifica dialogul n domeniul vamal i de a lua n consideraie o abordare mai structurat a cooperrii vamale, n msura n care aceasta este spre beneficiul ambelor pri. Avnd n vedere interesele comune ale Uniunii Europene i Republicii Moldova viznd integrarea economic, modernizarea vamal i conformarea la standardele internaionale Cadru Strategic de Cooperare Vamal" are la baza trei prioriti generale: Prioritile de Cooperare Securizarea i fluidizarea lanurilor comerciale Obiectivul declarat este de a obinere o facilitare maxima a comerului bazat pe ncrederea i conformarea operatorilor economici, unde vama reprezint un punct de legtur n lanul de aprovizionare. Accentul se pune pe introducerea unor proceduri moderne i rapide, a tehnologiilor informaionale corespunztoare i altor infrastructuri de-a lungul lanurilor comerciale (n conformitate cu Cadrul SAFE al OMV) pentru securizarea i facilitarea comerului, care include reducerea sarcinilor administrative i costurilor legate de procedurile vamale suportate de ctre operatorii economici i promovarea cooperrii ntre ageniile de frontier. Managementul riscului i combaterea fraudelor vamale Scopul este de a dezvolta managementul riscului performant pentru a detecta i contracara mai eficient principalele tipuri de comer ilicit, inclusiv a fraudelor fiscale i riscurilor de securitate. Cooperarea n managementul riscului, inclusiv n schimbul de informaii, poate contribui la mbuntirea managementului riscului oferind astfel mai mult siguran i securitate, protecie a drepturilor de proprietate intelectual, combaterea fraudelor i facilitarea comerului. Investiii n modernizarea vamal Scopul este de a aduce n concordana legislaia i procedurile cu obiectivele strategice ale Acordului de Asociere RM-UE i a consolida dialogul cu privire la elaborarea i implementarea reglementrilor. n special, acesta trebuie s contribuie la perfecionarea i cons olidarea procedurilor vamale, la dezvoltarea sistemelor performante de management a riscului, la o 30

coordonare ntre autoritile la frontier i la promovarea integritii. Aceasta mai include dezvoltarea capacitilor pentru a susine strategia de reformare i managementul frontierei, infrastructur coordonat pe ambele pri ale frontierei. Pregtirea Moldovei pentru aderarea la Convenia EC - EFTA privind procedura de tranzit comun i simplificarea formalitilor la comerul cu mrfuri poate avea un rol de catalizator n aceast privin. Cadrul Strategic de Cooperare Vamal UE-RM definite obiectivele specifice pentru anii 20112014: a) Securizarea i fluidizarea lanurilor comerciale

Coordonarea ntre autoritile la frontier: implementarea iniiativelor Parteneriatului Estic" n acest domeniu, inclusiv consolidarea cooperrii operaionale ntre autoritile vamale i alte agenii la frontier din Republica Moldova i Romnia, precum i posibila implementare a controlului comun la punctele de trecere a frontierei n conformitate cu legislaia UE.

b) Managementul riscului i combaterea fraudelor vamale

Dezvoltarea managementului riscului: managementul riscului bazat pe date electronice i procesare este indispensabil pentru obinerea unui nivel avansat de protecie i facilitare a comerului, fapt ce ar contribui la un control mai eficient i mai bine focusat. Schimburile de bune practici sunt ndeosebi importante n acest sens.

Schimbul prealabil de informaii vamale de asemenea poate fi luat n consideraie, n msura n care poate contribui la mbuntirea managementului riscului i a activitii vamale n contextul facilitrii comerului i sporirii eficienei i eficacitii controalelor vamale. Confidenialitatea i protecia datelor personale va fi asigurat.

Combaterea fraudelor: va fi iniiat un dialog de contracarare a fraudelor pentru a atinge o mai bun nelegere privind provocrile, ceea ce poate cuprinde msuri de contracarare a diminurii valorii n vam i prevenire/interceptare a comerului ilicit, implicit a produselor accizabile i planificarea unor msuri corespunztoare, care pot include schimbul de experien i informaii, precum i posibilitatea activitilor n comun.

c) Investiii n modernizarea vamal

Ajustarea legislaiei i procedurilor: dialogul n contextul elaborrii i implementrii reglementrilor poate fi consolidat, inclusiv prin aciuni de promovare a integritii. 31

mbuntirea tranzitului: aceasta include pregtirea Moldovei pentru accederea la Convenia de Tranzit Comun, ceea ce va contribui la sporirea facilitrii comerului ntre UE i Moldova.

Schimbul de bune practici i benchmarking cu privire la proceduri, tehnologii, infrastructur, instruire i dezvoltarea capacitilor. Explorarea posibilitilor de asisten din partea UE pentru dezvoltarea infrastructurii moderne la frontier.

Participarea la activiti specifice n cadrul programului Customs 2013 pe baz ad hoc. n special Serviciul Vamal al Republicii Moldova va beneficia de transferul de experien n domeniul tranzitului, de asemenea colaboratorii vamali vor putea participa la conferinele internaionale, organizate n cadrul programului Customs 2013.

Menionm c din anul 2014 programul Customs 2013 va fuziona cu Fiscalis 2013, crend un program nou - Fiscus 2014-2020, care va gestiona cooperarea ntre autoritile vamale i fiscale ale Uniunii Europene. Implementarea Se impune necesitatea determinrii rezultatelor scontate pe fiecare activitate n parte i a indicatorilor de performan. Implementarea i evaluarea Cadrului Strategic va fi monitorizat regulat. Un Grup de Lucru format din reprezentani ai Serviciului Vamal al Republicii Moldova i Directoratul General Impozitare, Uniune Vamal, Audit i Anti-fraud al Comisiei Europene va supraveghea implementarea obiectivelor specifice i activitilor conform Cadrului Strategic, stabilind programe de lucru corespunztoare, planuri de aciuni sau foi de parcurs i va organiza mecanisme de monitorizare i evaluare. Prima reuniune a grupului de lucru va avea loc la Chiinu, pe data de 9 decembrie 2011, n cadrul vizetei experilor din cadrul Directoratului General Impozitare i Uniune Vamal i Oficiului European de Lupt Antifraud. n agenda reuniunii sunt incluse urmtoarele subiecte: (I) Securizarea i fluidizarea lanurilor comerciale: Coordonare ntre autoritile de la frontier; Facilitarea comerului bazat pe ncrederea n ageni economici; (II) Managementul riscului i combaterea fraudelor vamale: Consolidarea dialogului privind combaterea fraudelor vamale, identificarea provocrilor i aciunilor comune; Schimbul prealabil de informaie vamal: Concluziile de la Cracovia; (III) Investiii n modernizarea vamal: Aderarea Republicii Moldova la Convenia de Tranzit

32

Comun; (IV) Identificarea prioritilor pentru implementarea Cadrului Strategic. Iniiativa de a lansa o colaborare vamal prin adoptarea unui Cadrul Strategic de Colaborare este o propunere recenta a Comisiei Europene, un asemenea format de cooperare fiind propus de Comisia Europeana doar Republicii Moldova, Ucrainei, Rusiei i Belarus. Experiena Rusiei de colaborare n Cadrul strategic de cooperare vamal cu UE n scopul de a intensifica cooperarea vamal UE-Rusia i avnd n vedere interesul reciproc al rilor n domeniul integrrii economice, vamale, modernizarea i convergena n conformitate cu standardele internaionale, n noiembrie 2010, la Moscova, n cadrul vizitei Comisarului European Algirdas Semeta, a fost aprobat Cadrul strategic de cooperare vamal UE-Rusia. Noul cadru de cooperare, similar cu Cadrul Strategic de Cooperare vamal UE-RM, a fost o continuitate a strategiei de cooperare vamal din 2007 i este construit pe trei prioriti: (I) managementul riscurilor i combaterea fraudelor; (II) securizarea i fluidizarea lanurilor comerciale; (III) Investiii n modernizarea vamal. Ambele pri au convenit asupra crerii unui grup de lucru, care a identificat un numr de activiti n cadrul parteneriatului de modernizare, axndu-se pe punerea n aplicare a celor trei prioriti definite: reforma vamal, schimbul de informaii i dezvoltarea infrastructurii. Grupul de lucru compus din reprezentani ai Comisiei Europene, 13 state membre UE care particip pe baz de voluntariat i Serviciul Vamal al Federaiei Ruse s-a ntlnit n martie i iulie 2011. Progresele nregistrate pn n prezent:

Monitorizarea i evaluarea strategiei de cooperare UE-Rusia: UE i Rusia au fost de acord s evalueze mpreun progresele nregistrate n punerea n aplicare a strategiei de colaborare vamal. Cu toate acestea, reticena Serviciului Vamal al Federaiei Ruse pentru a include punctul de trecere a frontierei Narva-Ivangorod n evaluare, n contrar cu angajamentele anterior asumate, a fost un motiv pentru o serie de ntrzieri.

Reformele vamale: Comisia a urmrit ndeaproape procesul de punere n aplicare a Legii Federale 266, care are drept scop, printre altele, reducerea numrului de inspectori vamali la frontierele Rusiei.

Proiect pilot privind schimbul de informaii prealabile: Proiectul a fost implementat cu succes de la 1 ianuarie 2001. Informaia este trimis zilnic de ctre cele 13 state membre, cu un numr mediu de 3000 de mesaje pe zi lucrtoare. Dei punerea n aplicare a bazei 33

de date IT a fost un succes, potenialul deplin al proiectului n ceea ce privete facilitarea comerului nu a fost realizat, deoarece nu a fost redus substanial durata timpului de vmuire.

Mecanismul de avertizare timpurie: Comisia a lansat ideea de a stabili un mecanism de avertizare rapid ntre UE i Rusia, ceea ce permite notificarea prealabil de cazuri, care ar putea conduce la dereglri semnificative a fluxurilor comerciale la frontiera UE-Rusia.

Prevederile Cadrul Strategic de Cooperare vamal UE-RM reflect prioritile strategice actuale ale sistemului vamal naional, iar dezvoltarea dialogului RM-UE n domeniul vamal n baza acestuia va crea premise necesare pentru armonizarea activitii vamale la standardele europene, aplicnd cele mai bune practici i contribuind substanial la facilitarea comerului. La 9 decembrie 2011 a avut loc prima reuniune a grupului de ntre experii din ara noastr i cei ai Comisiei Europene referitor la realizarea prevederilor Cadrului Strategic de Cooperare Vamala ntre RM i UE.

7) Structura relaiilor economice Uniunea European Moldova


Uniunea European este un important partener economic al Republicii Moldova. Relaiile economice dintre aceste 2 entiti a cunoscut o bun evoluie. Doar n anul 2009, sub impactul crizei economice mondiale, a sczut intensitatea fluxurilor economice dintre Republica Moldova i Uniunea European. Pe termen mediu, relaiile economice dintre UE i Republica Moldova ar urma s treac pe o nou treapt calitativ, ca rezultat al negocierii Acordului de Liber Schimb Aprofundat i Comprehensiv. Pentru a putea beneficia de efectele asociate semnrii Acordului, Republica Moldova va trebui s realizeze o misiune dificil - ncadrarea ntr-un proces autentic de reformare economic. Uniunea European (UE) este un partener economic important al Republicii Moldova. Acest fapt se refer la diverse aspecte ale activitii economice: comer exterior, investiii strine i remiteri. Deosebit de intens decurg relaiile comerciale cu UE. n perioada anilor 2006-2010, grupul rilor UE a meninut o pondere relativ constant n comerul exterior al RM, ce a variat ntre 45 i 47%. Pn la criz, comerul cu UE a avut o tendin de cretere, n 2008 nregistrnd o valoare de aproximativ 2,92 mild. USD. n 2009, n contextul crizei economice mondiale, s-a produs o reducere drastic a comerului cu UE. Anul 2010 a fost marcat de o relansare a relaiilor comerciale cu UE, volumul comerului a atins o valoare de 2,43 mild. USD, ns acest nivel este inferior celui nregistrat n anul 2008.

34

Figura 1. Evoluia comerul exterior al Republicii Moldova cu Uniunea European

Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/

ncepnd cu anul 2006, n comerul cu UE Republica Moldova a devenit beneficiarul regimului de preferine comerciale - GSP + ( Sistemul General de Preferine Comerciale General System of Preferences). Acest regim de preferine comerciale tarifare are ca scop primar de a promova dezvoltarea sustenabil a rilor, ce au o poziie vulnerabil n comerul extern. Din 2008, relaiile comerciale dintre Republica Moldova i Uniunea European se desfoar n cadrul regimului de Preferine Comerciale Autonome ATP (Autonomus Trade Preferences). Acest regim bilateral asimetric a extins scutirile tarifare i cantitative pentru exporturile spre UE, originare din Moldova, cu excepia unui numr limitat de produse agricole. n relaiile comerciale cu UE, Republica Moldova este importator net. n general, pn la criz, creterea importurilor din UE devansa majorarea exporturile spre aceast regiune. O diminuare a deficitului balanei comerciale cu UE s-a produs n 2009 - n condiiile crizei, exporturile ctre UE au sczut doar cu 18,5%, n timp ce importurile s-au redus cu 36,4%. n 2010 s-a revenit la vechile tipare n relaiile cu UE, totui nivelul importului i exportului a fost sub valorile nregistrate n 2008.

35

Aproximativ jumtate din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, restul exportului este di-recionat, n special, ctre statele CSI. n 2010 s-a produs o uoar reducere a ponderii exporturilor ctre UE. Relansarea economic lent, ce se produce n UE (cretere economic de 1,76% n 2010), a cauzat o sporire a exportului ctre aceast regiune de doar 9,1%, n timp ce exporturile spre CSI , regiune care a avut o avansare economic bun n 2010 (cretere economic de 4,55 %), au crescut cu 27,2%. n cazul importului UE, de asemenea, este principalul partener comercial. Ponderea importului din UE n total import are o evoluie relativ constant, ce n perioada anilor 2006-2010 a variat ntr-un coridor de 43-45,6%. Figura 3. Structura geografic a exportului i importului Republicii Moldova, %

Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/ Exportul spre UE are o diversificare geografic redus. Diversificarea geografic calculat n baza Indicelui Herfendahl-Hirschman, indic asupra unui grad nalt de concentrare, n perioada 2006-2010 acest indica- tor a variat ntr-un coridor de 0,24-0,34. Exportul spre UE n proporie de peste 75% este direcionat spre 4 state: Romnia, Italia, Germania i Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord (pn n 2008 n primele 4 state intra Polonia, n 2009 Marea Britanie a devansat-o). Importul din UE, de asemenea, este concentrat, ns mai puin ca exportul i se atest o continu diminuare a acestui parametru. Principalele ri ale UE din care Moldova import sunt: Romnia, Germania, Italia i Polonia. Ponderea acestor 4 ri n importul din UE a avut o continu scdere de la 68% n 2006 la 62% n 2010. Aceast scdere este cauzat de reducerea ponderii importului din Romnia, ce s-a diminuat de la 28,4% n 2006 la 23,4% n 36

2010. Pe de alt parte, se atest o evoluie constant a ponderii importului din Germania, Italia i Polonia. n exportul spre UE s-au produs unele modificri structurale: pe de o parte a crescut ponderea mainilor i echipamentelor pentru transport i a materiale brute necomestibile, iar pe de alt parte a sczut cota arti-colelor manufacturate diverse, i a buturilor i tutunului. Per ansamblu, aceste modificri au determinat o uoar diversificare a produselor exportate spre UE. Indicele HHI n baza cruia s-a calculat diversificarea produselor, a avut o scdere de la 0,27 n 2006 la 0,25 n 2010. n exportul ctre UE, ponderea produselor agro-alimentare este mult mai mic dect n exportul total al Re- publicii Moldova (n 2010 aveau o pondere de peste 25% n exportul total, comparativ cu 16,8% n exportul spre UE.). Acest fapt este cauzat de necorespunderea categoriei date de produse la standardele tehnice existente n UE. Republica Moldova a nceput procesul de racordare la standardele UE de reglementare tehnic, totui acest proces este foarte costisitor n condiiile unor resurse naionale limitate i decurge destul de lent. De la introducerea regimului ATP, pentru majoritatea produselor moldoveneti, supuse limitrilor cantitative nu au fost atinse cotele de export. Excepie fac exportul de alac i vinuri, iar n 2010 au fost depite cotele de export pentru porumb i orz. Aceast situaie este cauzat de faptul c: - limitrile cantitative se aplic produselor moldoveneti de origine vegetal sau animal, care nu satisfac cerinele tehnice existente n UE; -evoluiile din agricultur sunt modeste, respectiv capacitatea acesteia de a asigura exportul este redus. n perioada anilor 2006-2010, producia agricol a sczut anual n medie cu 0,4%. n cazul importului nu s-au produs modificri structurale eseniale. Importul din UE este predominat de pro- duse industriale: produse chimice, produse manufacturate i maini i echipament pentru transport. Totui, importul de produse este relativ diversificat, pentru anul 2010 indicele HHI, are o valoare de 0, 12. La capitolul investiii strine Uniunea Europeana, la fel, are rolul principal. Investitorilor din rile Uniunii Europene le revine o cot major, de 51% din stocul ISD in capital social1 i, 37

aproximativ, trei ptrimi din influxurile de ISD2. Totui, la capitolul atragerea investiiilor strine Republica Moldova are reuite modeste. Dup stocul de ISD pe cap de locuitor ne aflm pe ultima poziie in Europa, cu 723,4 USD3. Migraia moldoveneasc este indreptat in principal spre dou regiuni: Uniunea European (in primul rand Italia i Portugalia) i Comunitatea Statelor Independente (cu precdere in Federaia Rus i Ucraina)4. Respectiv Uniunea European este un donator important de remiteri pentru Republica Moldova. Ritmurile mai mari de cretere economic inregistrate in Rusia, comparativ cu cele din Uniunea European, au determinat ca UE s-i piard poziia de lider la donarea remiterilor Republicii Moldova. In 2010, ponderea remiterilor recepionate din Rusia a constituit 55%5. UE va continua s rman principalul partener economic al Republici Moldova. Totui, exist factori, ce ar putea diminua intensitatea relaiilor economice i care, pe de o parte, in de evoluiile economice modeste in UE, iar pe de alt parte, in special, de promovarea lent a reformelor in Republica Moldova. Economia naional este puternic dependent de dinamica economiei Uniunii Europene. Evoluiile economice nefaste din UE, in special in Romania, Italia, Germania i Portugalia ar putea avea efecte nefavorabile asupra fluxurilor orientate spre Republica Moldova: remiteri, plile pentru importul produselor moldoveneti i investiii strine. Pe de alt parte, intensificarea reformelor structurale in Republica Moldova ar aduga calitate in relaiile economice cu UE: - realizarea msurilor necesare pentru ajustarea la standardele de calitate european, care vizeaz: infrastructura, instituiile, procedeele va stimula exportul spre UE; - ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte investiionale in Republica Moldova din partea agenilor economici din UE. Pe termen mediu, in contextul iniierii negocierilor privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat i Comprehensiv (ALSAC) relaiile cu EU vor continua s se imbunteasc. Procesele premergtoare semnrii acordului ar trebui s contribuie la racordarea Republicii Moldova la standardele europene. Pe lang reducerea bilateral a tarifelor vamale pentru asigurarea liberei circulaii a mrfurilor intre Republica Moldova i UE, Republicii Moldova ii va fi solicitat ajustarea standardelor naionale la cele europene pe mai multe segmente, ca: cerinele fito-sanitare pentru mrfuri, servicii i investiii, aspecte legate de concuren, achiziii publice, etc. Totui, pe termen scurt, ALSAC prezint un risc pentru anumite ramuri ale 38

economiei, de exemplu, sectorul agro-alimentar. Totodat, efectele pe termen lung, ce ar putea fi obinute in cazul in care Republica Moldova ii va indeplini contiincios tema pe acas i va promova reformele, vor fi net superioare repercursiunilor nefaste. La acest moment, Republica Moldova, practic, nu este pregtit pentru semnarea unui astfel de acord, multe domenii nu ar putea face fa rigorilor europene. In acest sens, Republica Moldova, in cadrul negocierilor, ar trebui s insiste asupra unei treceri graduale la un regim liberalizat de comer, ceea ce ar permite atenuarea posibilelor efecte negative. Concomitent Republica Moldova trebuie s-i orienteze eforturile spre realizarea serioas i rapid a schimbrilor economice structurale. De altfel, nici Uniunea Europeana nu va susine semnarea Acordului pan nu vor fi realizate progrese sigure.

8) Principii si obiective ale Politicii Agrare Comune


In ansamblul mecanismelor utilizate de Comunitatea Europeana, Politica Agrara Comuna (PAC) releva cea mai fidela imagine a principiilor de integrare si a eforturilor pe care le presupune integrarea pozitiva (prin institutii). Esenta dezvoltarii politicii agrare a Uniunii Europene a fost reflectata initial in Tratatul de la Roma din 25 martie 1957, care a stat la baza crearii Comunitatii Economice Europene (CEE) si, ulterior, in cadrul conferintei de la Stressa, Italia din 1958. Statele fondatoare ale CEE au fost intru totul de acord ca agricultura sa fie inclusa in Piata Comuna. Pentru aceasta era nevoie de o Politica Agricola Comuna, care ar putea armoniza diferite mecanisme nationale de sprijin si ar fi stabilit bariere tarifare vamale pentru tarile nemembre. PAC a fost una din primele politici la nivel comunitar. Necesitatea formularii unei politici comune in domeniul agricol, care sa conduca la relansarea productiei si satisfacerea consumului, a fost cauzata de situatia deplorabila a acestui sector dupa al II- lea Razboi Mondial. Asigurarea continuitatii inseamna deseori promovarea schimbarii. Acest lucru este binevenit pentru Politica Agrara Comuna din cadrul Uniunii Europene. Din 1962, de cand a fost fondata, Politica Agrara Comuna a fost intr-un un proces continuu de adaptare si reforma pentru mentinerea unui sector vital nu numai pentru comunitatea fermierilor, ci si pentru societate in ansamblu. Gratie Politicii Agrare Comune, Uniunea Europeana a devenit o putere agricola si amenintarea penuriei alimentare a disparut pentru consumatorul comunitar. Politica Agrara Comuna nu numai ca a confirmat si a dezvoltat vocatia agricola a Europei, dar si a contribuit esential la mentinerea unui anumit echilibru intre oras si sat, intre interesele agricultorilor si cele ale consumatorilor. Mai mult ca atat, Politica Agrara Comuna din Uniunea Europeana a reusit sa mentina in mediul rural o populatie agricola dinamica, 39

incetinind emigrarea populatiei rurale spre marile centre urbanistice, fenomen ce ar fi fost mult mai greu de stapanit in lipsa unei astfel de politici. Pe parcursul dezvoltarii sale, rolul Politicii Agrare Comune s-a schimbat: la momentul fondarii, scopul Politicii Agrare Comune a fost de a asigura piata comunitara cu produse agro-alimentare si de a stabiliza tulburarile pietei agricole. La inceputul anilor '80 aceste obiective au fost atinse, inlaturand definitiv spectrul penuriei alimentare din cadrul Uniunii Europene si asigurand un standard de viata corespunzator fermierului. Pe alocuri unele din obiectivele de baza ale Politicii Agrare Comune au fost chiar depasite, deoarece productivitatea agricola a cunoscut o crestere fara precedent. Politica Agrara Comuna a condus la un sistem ce a stimulat supraproductia pe scara mare, uneori cu consecinte serioase pentru mediu, bunastarea animalelor si calitatea produselor. Rezultatul: lacuri de lapte si munti de carne, pe care consumatorii nu puteau sa le consume, dar pe care contribuabilul trebuia sa le plateasca. Schimbarea prior itatilor sociale, economice si politice a impus un nou concept pentru agricultura europeana. Reformele promovate pe parcursul anilor '80-90 au fost un pas inainte in aceasta directie: ele au adus productia la nivelul consumului, incurajand, in acelasi timp, practicile productive mai putin intensive si favorabile pentru mediul inconjurator. Republica Moldova Procesele reformatoare din Republica Moldova in agricultura au inceput dupa instaurarea independentei, in anul 1991, in baza Hotararii Parlamentului Republicii Moldova Cu privire la conceptul reformei agrare si dezvoltari social-economice a Republicii Moldova. Dupa acest inceput Moldova a obtinut progrese in reformele politicilor si reformelor institutionale, in special in ceea ce priveste reforma macroeconomica, reforma funciara, restructurarea gospodariilor agricole, privatizarea in sferele comertului si prelucrarii, politicile comertului si stabilirii preturilor, si in finantarea agriculturii si activitatilor din zona rurala. Procesul de reforma a fost unul prelungit, dar, in sfarsit, a inceput sa redreseze lucruri fundamentale. Procesul de privatizare a pamantului este aproape pe sfarsite si poate constitui o platforma pentru restructurare si cresterea economica, cu conditia ca Guvernul va intari efectele acestuia si va mentine orientarea politicilor economice spre reforma. Se pare ca declinul producerii agricole a fost incetinit si posibil chiar stopat.

40

SUBVENTII Subsidiile in cadrul Uniunii Europene Politica Agrara Comuna a stat la baza dezvoltarii continue a politicilor structurale promovate de catre Uniunea Europeana, care uniformizeaza gestiunea centralizata si actiunile structurale lansate de statele membre. Reforma fondurilor structurale s-a desfasurat in anii '90 si a avut un rol important in gestionarea actiunilor structurale, inclusiv a celor agricole. Politica structurala agricola este conceputa in cadrul larg al politicii de dezvoltare regionala. Dirijarea Politicii Agrare Comune se efectueaza prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune economica si sociala, care ajuta la solutionarea problemelor sociale, economice si reduce inegalitatea dintre diferite regiuni ale Uniunii Europene. Obiectivele de baza ale fondurilor structurale se bazeaza pe urmatoarele principii:

concentrarea ajutoarelor in zonele defavorizate;

promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale ale regiunilor ramase in urma din punct de

vedere economic si social;


stabilizarea populatiei rurale prin sustinerea tinerilor agricultori; protectia mediului ambiant; diversificarea activitatilor in sectorul agricol.

Toate tarile puternic dezvoltate practica o politica agrara bine structurata, organizata si uneori foarte complexa, bazata pe promovarea si sustinerea politicilor de subventionare si pe un sistem fiscal viabil. Acest lucru este valabil atat pentru Statele Unite ale Americii, Canada, Elvetia, Japonia, cat si pentru Uniunea Europeana. In revansa, tarile in curs de dezvoltare, din cadrul carora face parte si Republica Moldova, intervin foarte putin la sprijinirea sectorului agricol. Politica de subventionare din Republica Moldova Pentru dezvoltarea continua si fructuoasa a oricarui stat, fie dezvoltat sau in curs de dezvoltare, este inevitabila aplicarea metodelor de stimulare si sustinere a economiei in general si a fiecarui sector in parte.

41

O cale pentru sustinerea sectorului agricol este derularea si utilizarea politicilor de subventionare, care creeaza conditii economico-financiare favorabile pentru dezvoltarea acestui sector. Politicile de sustinere a sectorului agricol al Republicii Moldova si al Tarilor Membre ale Uniunii Europene se bazeaza pe aceleasi principii:

stimularea dezvoltarii economice a sectorului agricol; favorizarea utilizarii eficiente a fortei de munca; atragerea si efectuarea investitiilor in sectorul agricol; protectia pietelor locale si diminuarea dependentei externe; sustinerea si asigurarea populatiei rurale; protectia mediului ambiant si pastrarea patrimoniului rural.

In trecut sectorul agricol a primit sprijin si subventii substantiale de la stat. Inainte de perioada anilor 1990, cand Moldova facea parte din fosta Uniune Sovietica, subventiile acordate sectorului agricol erau mari. O mare parte din acest sprijin se acorda prin intermediul furnizarii materialelor de producere ieftine, in special a ingrasamintelor si a combustibilului, fapt ce a dus la utilizarea neeficienta a acestora. Totusi, aceste subventii nu erau de natura durabila si, dat fiind pasul lent al reformei funciare intre anii 1993-1996, gospodariilor colective si celor de stat li s-a permis o continua acumulare a datoriilor. In ultimii anii guvernul Republicii Moldova a avut resurse destul de limitate pentru sustinerea agriculturii, care s-au derulat prin trei canale:

cheltuieli in numerar din bugetul de stat; acordarea creditelor garantate de stat in sectorul agro-industrial; sustinerea prin alte mijloace decat alocarea banilor lichizi.

SISTEMUL FISCAL Armonizarea fiscala in Uniunea Europeana Un punct de reper in promovarea politicilor agrare ale Uniunii Europene si a statelor candidate in Uniunea Europeana este sistemul fiscal transparent si bine structurat. Impozitarea in sectorul agricol are menirea de a spori venitul statului pe de o parte si, pe de alta, de a asigura o existenta normala a fermierilor. Comunitatea Europeana, de la momentul 42

sau de formare, a fost si este cu ochii pe sistemul de impozitare, care are o deosebita influenta asupra circulatiei produselor alimentare. Ideea crearii pietei interne a Uniunii Europene consta in faptul, ca intr-o perioada restransa de timp Uniunea a devenit o entitate teritoriala unica. Din punct de vedere fiscal, aceasta implica necesitatea lichidarii tuturor diferentelor in ratele de impozitare si a altor prevederi, care ar putea influenta deciziile atat ale companiilor, cat si ale fiecarui cetatean in parte. Armonizarea sistemului fiscal al Uniunii Europene pentru prima oara a fost abordata in cadrul Agendei din 1957, odata cu Tratatul de la Roma, care a stat la baza fondarii Comunitatii Economice Europene. Distorsiunile cauzate de sistemele de impozitare diferite ale tarilor membre au impus, in 1992, comitetul Ruding de a crea un sistem impozabil comun. Legislatia fiscala din cadrul Uniunii Europene, practicata in sectorul agricol, se axeaza pe impozitele si taxele indirecte si anume: pe taxele vamale, care protejeaza PAC de interventia produselor importate de pe pietele externe prin intermediul sistemului de protectie. Instrumentul traditional de asigurare a economiei nationale al fiecarui stat in parte este Politica Vamala, inclusiv si pentru sectorul agroalimentar, a unei protectii adecvate fata de concurenta externa, deci in linii generale, fata de produsele concurente din alte state. Politica Vamala a Uniunii Europene are un sir de obiective bine structurate:

stabilirea continua a echilibrului dintre import si export;

supravegherea riguroasa a aplicarii regulamentelor referitoare la controlul relatiilor

financiare cu strainatatea;
supravegherea regulamentelor sanitare, de ordine morala publica, referitoare la produsele

alimentare si la alte marfuri. Scopul armonizarii fiscale in cadrul Uniunii Europene tine de necesitatea asigurarii stabilitatii si functionarii pietei interne. Sistemul fiscal din Republica Moldova Impozitarea in agricultura, ca si in toate celelalte ramuri ale economiei nationale, are menirea de a contribui la sporirea venitului statului, dar, in acelasi timp, trebuie sa respecte urmatoarele principii esentiale ale impozitarii:

ridicarea eficientei gospodariilor agricole private; 43

posibilitatea fermierilor de a castiga resurse suficiente pentru efectuarea investitiilor;

minimizarea distorsiunii preturilor;

Sistemul fiscal actual din Republica Moldova reflecta, in linii generale, stabilirea economiei de piata, care in permanenta tinde a fi ajustata la mediul social si economic. Reforma fiscala se desfasoara pe etape si pana in prezent sunt in vigoare 5 din 6 titluri ale Codului Fiscal: Titlul I - Dispozitii generale, Titlul II - Impozitul pe venit, Titlul III - Taxa pe valoarea adaugata, Titlul IV - Accizele, Titlul VI - Impozitul pe bunurile imobiliare. Titlul V Administrarea fiscala, a fost aprobat si va intra in vigoare din 01.07.2002. La etapa actuala partea considerabila a veniturilor populatiei din republica noastra se formeaza in sectorul privat al economiei nationale, reiesind din aceste considerente, cea mai mare parte a defalcarilor in buget (circa 70-80%) o asigura impozitele indirecte (mai ales TVA, accizele si taxele vamale), precum si impozitul pe venit. Ulterior, dupa ponderea defalcarilor urmeaza impozitul funciar, impozitul pe bunurile imobiliare, alte impozite si taxe. Reforma fiscala, promovata in prezent in Republica Moldova, are urmatoarele obiective:
crearea unei baze stabile pentru finantarea programelor statele in noile conditii ale

economiei de piata;
perfectionarea principiilor si mecanismelor de impozitare a tuturor contribuabililor in mod

echitabil;

unificarea, simplificarea si codificarea prevederilor legislatiei

fiscale. PROPUNERI REFERITOARE LA CADRUL COMPARATIV Politica Agrara Politica Agrara Comuna, in special componentele sale principale, politicile de subventionare si sistemul fiscal, utilizate in cadrul Uniunii Europene, pot servi un exemplu clar pentru structurarea politicii agricole din Republica Moldova. Obiectivele principale ale Politicii Agrare din Republica Moldova in perspectiva integrarii in piata Uniunii Europene sunt cresterea productivitatii muncii in sectorul agroindustrial si ajustarea cerintelor fata de calitatea produselor alimentare la standardele europene, cu solutio narea concomitenta a urmatoarelor probleme:

asigurarea securitatii alimentare; dezvoltarea exportului productiei pe pietele traditionale si pe altele noi; 44

sporirea competitivitatii productiei pe baza masurilor structurale si introducerii tehnicii si

tehnologiilor moderne;
crearea conditiilor favorabile pentru dezvoltarea economica, sociala si culturala a

populatiei rurale. Pentru solutionarea problemelor mentionate mai sus, in Republica Moldova este rational de a utiliza elementele cheie din politica agrara, aplicate in Comunitatea Europeana, inclusiv si la etapa initiala de derulare a sa. Politica Agrara din Republica Moldova pana nu demult a fost orientata spre solutionarea problemelor de decentralizare si derulare a procesului de privatizare. Etapa ulterioara procesului de privatizare in sectorul agrar moldovenesc impune, adecvat cerintelor pietei, utilizarea metodelor economice de reglementare in mediul de piata deja format. Deosebirea principala a Politicii Agrare promovate in Republica Moldova fata de Politica Agrara Comuna este utilizarea insuficienta sau neutilizarea politicilor preturilor de catre stat in conditiile economiei de piata. In acest context este oportuna elaborarea si adoptarea legii cu privire la preturi. Scopul elaborarii acestei legi este definirea si elaborarea mecanismului de implementare a politicii de preturi, preluat din practica Uniunii Europene. Elementele acestei politici sunt pretul indicativ, pretul de interventie si pretul prag. Subventionarea in agricultura Republica Moldova dispune de resurse destul de limitate pentru subventionarea sectorului agricol si in viitorul apropiat este putin probabil sa atinga limita prevazuta de OMC pentru tara noastra. In acest context apare problema utilizarii efective a mijloacelor bugetare si este putin probabil de a aplica modelele de subventionare, care functioneaza in Uniunea Europeana. Pentru Republica Moldova este mult mai atractiva experienta tarilor in tranzitie, in particular privind subventionarea creditelor bancare destinate agriculturii. In Moldova poate fi utilizata un sistem de subventii cu o focalizare mai mare si mai transparenta, reprezentat prin acordare de subventii complementare la suma de baza a creditului. O asemenea metoda are o serie de privilegii, comparativ cu subventionarea ratei dobanzii. In cazul gospodariilor agricole, se reduce marimea sumei de gaj, se mareste accesul la creditele comerciale si, in acelasi timp, se promoveaza o cultura de creditare prin educarea unei discipline de rambursare.

45

In cazul bancilor comerciale se reduce riscul general si se asigura mai multe argumente in favoarea acordarii imprumuturilor sectorului agricol. In cazul majorarii incasarilor la bugetul de stat va fi posibila o utilizare mai diversificata a metodelor de subventionare in sectorul agricol. Cu alte cuvinte, se impune necesitatea ca subventiile in agricultura sa fie alocate gospodariilor agricole viabile, sa fie acceptabile din punct de vedere al legislatiei fiscale si as transparentei, sa micsoreze dereglarile si sa fie strict orientate spre favorizarea activitatilor de restructurare la etapa de postprivatizare. In paralel cu subventiile directe, guvernul ar trebui sa utilizeze si asa-numitele subventii verzi", ce prezinta in esenta fonduri publice destinate gospodariilor taranesti. Implementarea acestor scopuri poate fi realizata prin atragerea asistentei tehnice internationale. Eficienta proiectelor tehnice internationale poate fi majorata doar prin orientarea continua spre standardele PHARE, ceea ce presupune cresterea ponderii componentei investitionale in volumul total al asistentei si atragerea partenerilor locali in gestionarea acestor proiecte. Masurile propuse vor permite adaptarea structurilor publice locale cerintelor promovate de fondurile structurale din Uniunea Europeana (SAPARD, ISPA). Impozitarea in agricultura Ameliorarea sistemului fiscal, bazat in principal pe impozitarea indirecta (TVA, accize), fata de rezultatele finale ale activitatii producatorilor si posibilitatile de stimulare a exporturilor, impune o crestere a rolului impozitelor legate intr-o masura mai mare de rezultatele activitatii economice a producatorilor. Perfectionarea sistemului fiscal implica efectuarea urmatoarelor masuri:
reducerea treptata a presiunii fiscale pana la nivelul care asigura o crestere durabila a

productiei si investitiilor;
aplicarea unei noi modalitati de impozitare a proprietatii imobiliare, conform cadrului

legislativ respectiv privind evaluarea proprietatii in scopul de impozitare;

uniformizarea sistemului fiscal, concomitent cu simplificarea procedurilor fiscale;

revizuirea cotelor accizelor pentru marfurile supuse accizelor, care contribuie la formarea

veniturilor; eliminarea totala a compensatiilor reciproce si platilor in natura;

46

In perioada de tranzitie un rol deosebit revine simplificarii sistemului de impozitare in sectorul agricol, exclusiv pentru gospodariile mici taranesti (de fermier), impozitul funciar (impozitul pe bunurile imobiliare) devenind principala parghie in acest sistem. Acest lucru va permite o administrare fiscala mai efectiva si va reduce considerabil elementele de coruptie. In scopul perfectionarii politicii vamale, regimul taxelor vamale trebuie stabilit in baza cerintelor ce rezulta din calitatea Republicii Moldova de membru al OMC si, in acelasi timp, trebuie sa dezvolte si sa sustina producatorul autohton prin:

taxe vamale relativ mici pentru importurile materiilor prime utilizate in procesul de

productie;
taxele vamale relativ mari la importul produselor finite, in special la marfurile care

concureaza cu productia autohtona. Sectorul agricol din Republica Moldova va juca rolul principal pentru ajustarea la procesul de integrare in Uniunea Europeana. Pentru a crea si dezvolta o economie functionala, compatibila cu principiile, normele, mecanismele Uniunii Europene, e necesar de a studia si implementa totalitatea politicilor structurale, de coeziune sociala si economica din cadrul Uniunii Europene.

9) Ajustarea politicilor industriale i agrare la realitile europene


Politica statului este dictata de geografia acestuia. (Napoleon Bonaparte) 1. OPIUNI PENTRU CONFORMAREA CU POLITICA AGRICOL COMUN A

UNIUNII EUROPENE Pn la mijlocul anilor 80 agricultura a fost domeniul celei mai intervenioniste politici ale Uniunii Europene. Politica agricola comun viza modernizarea agriculturii europene i se baza pe cinci principii: 1) cresterea productivitatii n agricultura prin favorizarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltarii rationale a productiei agricole si prin utilizarea adecvata a factorilor de productie, n primul rnd, a fortei de munca; 2) asigurarea unui nivel de viat echitabil pentru populaia care activeaz n agricultur; 3) stabilizarea preurilor la produsele agricole pe pieele europene; 47

4) garantarea securitii de aprovizionare a consumatorilor cu produse agricole; 5) asigurarea unor preuri rezonabile de procurare a marfurilor de ctre consumatori . Principii similare ar putea fi preluate ntr-o strategie de dezvoltare a agriculturii RM, cu modificarile i adaptarile necesare. Accentul deosebit trebuie pus pe asigurarea progresului tehnologic i tehnic n agricultur, pe asigurarea unui trai decent pentru populatia rural i garantarea securitatii de asigurare a consumatorilor cu produse agricole i alimentare. n pofida faptului c numarul populatiei Republicii Moldova ocupate n agricultur este impunator (circa 50% din populaie), ponderea asigurata de acest sector n PIB este destul de modest (30-35%). Decalajele dintre standardele europene i realitatile moldovenesti sunt foarte mari i atesta o productivitate mica a muncii. Actualmente posibilitatile de dezvoltare extensiva a agriculturii au fost considerabil diminuate de suprafata limitata a terenurilor agricole. Implementarea inovatiilor tehnologice este condiia de baz pentru sporirea productivitatii i volumului produs. Dar reformele n Republica Moldova s-au soldat cu fragmentarea excesiva a fondului funciar. n afara de aceasta, costul capitalului este mare, n timp ce forta de munc este abundent i ieftin. Prin urmare, reintroducerea metodelor mecanizate n agricultur poate avea un efect nefast asupra utilizarii fortei de munc n localitatile rurale, fara a reduce n mod necesar costurile unitare ale productiei agricole. Aplicarea acestor metode necesita loturi mai mari de pamnt dect cele actuale si pe termen lung poate avea drept consecint cresterea tensiunilor sociale i amplificarea saraciei. Situatia este complicata i de anumiti factori de ordin etnopsihologic. Pentru localitile moldoveneti, membrii familiei sunt principala for de munc, iar lucrarile agricole nu sunt doar o simpl ocupaie sau surs de venit, ci mai degraba un sens al vieii. aranii sunt n ntregime dedicati pamntului lor si si petrec cea mai mare parte a timpului n munca asidua. Schimbarile considerabile n metodele de prelucrare a solului si mbunatatirile tehnologice vor aduce cu ele schimbari n modul de viaa al aranilor i mutatii sociale destul de dureroase. De aceea, aplicarea noilor tehnologii trebuie sa fie adaptata nu doar la condiiile economice si naturale, ci i la atitudinile, valorile i traditiile populatiei de la ara, care trebuie sa nteleaga importanta schimbarilor sugerate si sa le accepte. Prin urmare, obiectivele integrarii europene impun schimbari, att n managementul sectorului agrar, ct si, mai ales, n mentalitatea "de factura sovietica" a producatorilor agricoli. Fragmentarea terenurilor agricole are anumite avantaje incontestabile. Un numar mare de gospodarii familiale, independente, nu permite concentrarea terenurilor agricole n minile unui numar mic de proprietari agricoli. n afara de aceasta, devine posibila o anumita repartizare a riscurilor n caz de calamitati naturale. Cu regret, fragmentarea are impact negativ asupra volumului productiei agricole, deoarece n aceste conditii nu este posibila dect o productivitate 48

scazuta a muncii. Prin urmare, din cauza veniturilor mici aferente, suprafeele agricole mici sunt inacceptabile pe termen lung ntr-o economie de piaa. Pentru a depasi problemele provocate de fragmentarea terenurilor agricole, este necesara o politica agricola structurala, care sa asigure o mai buna utilizare a acestor terenuri. Concentrarea productiei agricole este una dintre condiiile esentiale pentru dezvoltarea capacitailor de productie si pentru obtinerea unui nivel de competitivitate suficient pentru integrarea n Uniunea Europeana. Concentrarea va avea implicaii benefice asupra randamentelor i costurilor agricole prin intermediul efectelor productiei si economiilor de scara, va favoriza folosirea mecanizarii si a tehnologiilor de performanta i va face posibila rotaia culturilor prin intermediul unor asolamente raionale. n economia mondiala pot fi identificate dou modele de organizare a agriculturii. Prima, specifica tarilor dezvoltate, este de tip intensiv, necesit puina munc i mult capital, cu randamente tehnice i economice foarte nalte. A doua este practicata n majoritatea arilor subdezvoltate, caracterizndu-se prin productivitatea extrem de redusa a muncii, prin ignorarea tehnologiilor agrare performante i prin intensitatea deosebita a muncii. n prezent, agricultura RM este organizata dup schema ineficient i slab-productiv a arilor subdezvoltate, cu suprafete agricole mici, cu tehnologii agricole arhaice i cu productivitatea muncii extrem de scazut; populaia ocupat n agricultura i asigur cu greu propria existena. Decalajele dintre rezultatele economice europene i moldovenesti sunt foarte mari, datorndu -se n principal productivitaii foarte mici a muncii, comparativ cu industria sau comerul. Experiena arilor UE arat c principalele surse ale progresului agricol sunt implementarea noilor tehnologii, politicile economice coerente i instituiile adecvate. Alternativele practice necesare pentru utilizarea acestor surse n RM sunt modernizarea structural a gospodariilor agricole i introducerea unor noi sisteme de management care ar putea satisface cererea de produse alimentare, crearea unei infrastructuri agricole adecvate si mbunatatirea conditiilor de trai n mediul rural. Declinul n care a intrat agricultura RM poate fi de lunga durata din cauza fragmentarii terenurilor agricole, fapt care are o influenta profund asupra volumului redus al produciei agricole, precum i asupra ponderii acesteia n PIB. Aceasta se ntmpl, n primul rnd, din cauza productivitatii mai mici a muncii pe terenurile agricole mici, deoarece, datorit dificultatilor de mecanizare, este necesar mai multa munc pentru a cultiva aceeai suprafata. n al doilea rnd, suprafetele agricole mici sunt social i economic inacceptabile p e un termen lung ntr-o economie de piaa, din cauza veniturilor mici obtinute de pe acestea. Dupa cum demonstreaza experienta rilor UE, pentru remedierea acestei stri de lucruri, este necesara favorizarea concentrarii agricole pe doua ci principale: p rin intermediul pietei funciare 49

(vnzare, cesionare, arendare) i prin intermediul creterii valorii economice a exploatarilor agricole. Acestea vor fi urmate de cresterea eficientei activitatii economice n agricultur prin sporirea randamentelor si a productivitatii. Prin urmare, randamentul utilizarii pamntului, productivitatea muncii i recompensa factorului uman vor spori o data cu concentrarea productiei. 2.OPIUNI PENTRU CONFORMAREA CU POLITICA INDUSTRIAL A U.E. n prezent industria european resimte o criz intern serioas, care se explic nu att prin mediul inflaionist i prin influena socurilor petroliere, ct prin concurena sporita din partea producatorilor japonezi i a celor din noile tari industrializate. si-a spus cuvntul absenta sau ntrzierea adaptarilor structurale ale industriei europene. Ramurile industriale clasice, traditionale pentru Europa, sunt n declin din cauza supraproductiei, iar cele tehnologic avansate nu sunt suficient de dezvoltate. Criza a evidentiat fragilitatea i lipsa de competitivitate a producatorilor europeni fata de concurentii lor japonezi si americani. Din aceasta cauza, europenii au nevoie acum, ca niciodata, sa-i restructureze nucleele industriale ale UE i sa revada politicile n acest domeniu, deoarece specializarea industriala nu este adaptata la structura cererii mondiale, fiind orientata predominant la productia caracterizata printr-o crestere redusa a cererii (siderurgie, textile, construirea navelor), mai putin la produsele cu crestere medie a cererii (masini industriale, mijloace de transport, industria agroalimentara), si foarte putin la industriile cu o crestere rapida a cererii (industriile biotehnologiilor de vrf, a tehnologiilor de comunicare si de transmitere rapida a informatiei etc.). n UE nu exista deocamdata o politica industriala coerenta i explicit. Spre deosebire de agricultura, domeniul industrial beneficiaz de o atitudine mai liberala a Comisiei UE. Prin urmare, cu exceptia notabila a carbunelui i otelului, dinamicele n sectorul industrial sunt dictate nu att de deciziile politicienilor UE, ct de comportamentul firmelor producatoare si al autoritatilor nationale. Pentru producatorii industriali din Republica Moldova situaia creata n domeniul industrial n UE poate fi avantajoasa. n primul rnd, criza industrial europeana este favorabila promovarii anumitelor produse moldovenesti pe pieele europene i orientarea eforturilor de restructurare industriala spre produsele tehnologiei de vrf. n al doilea rnd, absenta unei politici industriale europene presupune existenta anumitor posibilitati suplimentare pentru promovarea produselor nationale, deoarece, n conformitate cu tratatele europene si cu unele documente internationale, nu pot fi instituite bariere tarifare sau calitative la importurile marfurilor industriale n UE. n pofida absentei unei politici industriale comunitare, institutiile UE au posibilitai de intervenie indirecta n domeniul industrial. Comisia UE poate folosi instrumente juridice pentru a impune uniformizarea standardelor tehnice i pentru a sustine cooperarea dintre firmele 50

producatoare. UE, de asemenea, poate folosi cu destinaie industrial instrumentele financiare din cadrul programelor de sustinere a dezvoltarii regionale. n plus, politicile colaterale - politica energetica, politica n domeniul transporturilor, politica comerciala - influeneaza industria prin intermediul celor mai diverse canale. Prin urmare, n negocierea contractelor i acordurilor cu partenerii europeni, guvernanii i producatorii moldoveni trebuie sa studieze atent toate aspectele revelatorii ale politicilor colaterale i ale politicilor regionale cu implicatii asupra industriei. Din cauza deficienelor industriei europene, politicienii ncearc s o protejeze, apelnd la normele tehnice i la standardele industriale pe care trebuie sa le respecte un produs importat n UE. O alta practica folosita de europeni pentru protejarea suplimentara a industriei este verificarea calitatii marfii la etapa de producere, ceea ce presupune nregistrarea ntreprinderilor care exporta diverse tipuri de produse n UE. Prin urmare, pentru Republica Moldova una dintre barierele foarte serioase n comertul cu tarile UE poate fi standardizarea, certificarea si evaluarea calitatii. Aceasta problema se va accentua o data cu extinderea UE catre tarile Europei Centrale si de Est si poate limita posibilitatile de promovare i a marfurilor moldovenesti pe pieele europene. Alt aspect dificil este legat de necesitatea aprobarii de catre Comisia UE a listelor ntreprinderilor exportatoare nregistrate si licentiate. Comisia UE i rezerva dreptul de a face vizite de inspecie pentru a clarifica starea reala de lucruri la aceste ntreprinderi. Empiric poate fi demonstrat c interveniile guvernamentale pot avea un rol extrem de important pentru compensarea imperfectiunilor unei economii aflate n tranziie. Identificarea i sustinerea acestor ramuri poate genera anumite impulsuri extrem de benefice pentru ntreaga economie a Republicii Moldova. n nici un caz nu trebuie considerat nsa ca aceasta recomandare ar avea ceva comun cu economia de comand. Pur si simplu, trebuie valorificate posibilitatile legate de existenta economiilor de scar, a legaturilor interramurale pe care le ntrein i a efectelor pe care le au asupra stabilitaii preurilor producatorilor. O ara poate fi considerata industrializat daca ndeplineste trei criterii: ponderea populatiei angajate n industrie este, cel putin, de 10% din totalul populatiei active; industria contribuie, cel putin, cu 25% la valoarea totala a PIB; productia manufacturiera detine cel putin 60% din productia industriala. RM nu poate pretinde la statutul de tara industrializata, deoarece ponderea industriei n PIB are tendina de descretere. Industrializarea are efecte benefice asupra economiei, deoarece, n primul rnd, industria este mai putin dependenta de factorii spatiali; n al doilea rnd, se realizeaza o capitalizare mai nalta a sectorului secundar, urmat de creterea mult mai rapida a productivitatii comparativ cu 51

sectorul primar i, n sfrsit, beneficiind de transferul de tehnologii industriale, sectorul secundar confer creterii economice un caracter mai stabil si mai dinamic. Sursa primara a unui proces de industrializare echilibrata n RM este cresterea productivitatii n agricultura, care va permite majorarea veniturilor familiilor, urmata de diversificarea cererii globale. Sporirea productivitatii agricole intensifica schimburile interramurale si comunica impulsul initial pentru dezvoltarea ramurilor si subramurilor conexe, att n amonte, ct si n aval (industria furajera, alimentara, a masinilor agricole etc.). Daca industrializarea se va realiza corect, adica daca n primul rnd vor fi alese corect ramurile prioritare, va creste predispozitia spre investirea n ramurile industriale mai rentabile, iar pe termen lung va ncepe un transfer de forta de munca de la sectorul primar la cel secundar si, mai ales, tertiar. Deficitul de resurse financiare poate fi compensat prin transferul de cunostinte si tehnologii de catre firmele multinationale. Pentru a valorifica aceste posibilitati, este necesara crearea unui mediu investitional deosebit, care ar permite retinerea si utilizarea eficienta a capitalului local si atragerea investitiilor straine. Accesul la tehnologiile de performanta presupune crearea anumitor conditii pentru sporirea afluxului de investitii straine n RM.

10)

Acordul de liber schimb i acordul de asociere cu U.E.

n primele o sut de zile de mandat, Preedintele Timofti i-a respectat statutul i atribuile constituionale, specifice unei republici parlamentare, unde rolul Preedintelui este limitat foarte strict. Preedintele Timofti, a fost ales printr-un consens larg al parlamentarilor din AIE i grupul Dodon, cu unele condiii foarte clare , care l limiteaz foarte mult n exercitarea mandatului. Timofti nu e un Preedinte juctor, i nici nu poate s fie, fiind limitat atit de Constituie, ct i de faptul ceea c ce nu are n spate o o majoritate parlamentar, n pe aceste care s se bazeze. tulburi. n schimb, Timofti a reuit s devin un Preedinte mediator, generator de stabilitate politic, constituie resurs important vremuri Nu ar fi corect sa-l nvinuim pe Timofti de toate relele guvernrii, n primul rnd e un termen prea scurt de cind a depus jurmntul, n rindul doi trebuie s recunoatem c el este un Preedinte de sacrificiu, care a acceptat funcia de Preedinte ntr -o perioad extrem de complicat. 52

Principala misiune a lui Timofti este s asigure coeziunea i stabilitatea AIE, astfel nct aceasta s-i ndeplineasc macar parial programul de guvernare, s impulsioneze lupta contra corupiei, reforma justiiei, ca s ajung cu anumite realizari la finele mandatului actualului Parlament. AIE trebuie sa obin semnarea Regimului liberalizat de vize, Acordul de liber schimb i Acordul de asociere cu UE, i atunci R.Moldova se va desprinde de trecutul totalitar i comunist, iar cetenii si vor deveni oameni liberi. mpotriva lui Timofti i a AIE, s-a format un front puternic al opoziiei comuniste, i satelitilor si, care nu au un program de guvernare alternativ i solutii reale de combatere a sarciei i corupiei. De fapt PCRM, PSRM, PSD i alte proiecte autointitulate de stinga, sunt partide geopolitice, care promoveaza ideea integrarii eurasiatice si abandonarea cursului de integrare european, ceea ce nu poate fi acceptat, deoarece ar nsemna transnistrizarea R.Moldova i integrarea ntr-un spaiu cu regimuri autoritare, oligarhice, dictatoriale, , unde nu se respect drepturile omului, cu economii subdezvoltate, saracie i coruptie institutionalizat . PDM este singurul partid de centru-stinga din R.Moldova care susine n continuare integrarea european a R.M., acest deziderat fiind subliniat la Congresul partidului din 16 iunie. Astfel ansele PDM de a creste electoral cresc, deoarece exist o buna parte din ceteni, care se identific cu ideile social-democrate si socialiste, dar susin integrarea european a R.M. n acest cotext, AIE, cu toate neajunsurile, este raul mai mic, cu misiunea de a moderniza i a europeniza R.Moldova.

Alternativa AIE la guvernare nu poate fi PCRM, un partid antisistem, antieuropean, nereformat, i din pacate astazi nu exista o alternativ proeuropean, un partid sau o micare politic curate i credibile, care la viitoarele alegeri s preia guvernarea rii. Acordul de liber schimb cu UE va permite firmelor din Transnstria s aib aceleai beneficii ca cele din R. Moldova publicat n Moldova pe 23 Martie 2012, 10:07 Republica Moldova negociaz semnarea unui acord cu UE privind aderarea la Zona de Liber schimb aprofundat i cuprinztor. Acordul cu UE va permite companiilor din Transnistria s aib acelai statut ca i cele din R.M. Acordul privind Zonei de Liber Schimb Aprofundat iCuprinztor ntre Republica Moldova i Uniunea European crearea (ZLSAC, Deep and Comprehensive Free Trade Area (DCFTA)) asigur integrarea economic a Republicii Moldova n UE i presupune liberalizarea gradual a comerului cu bunuriiservicii, libera circulaie a forei de munc, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice i netarifare, abolirea restriciilor cantitative i armonizarea legislaieiRM la cea a Uniunii Europene. Suntem mulumii de rezultatele negocierilor rundei 53

nti, evident fiind o pregtire foarte bun pentru cea de a doua rund care va avea loc n iunie, la Bruxelles , a declarat eful negociator a Comisiei Europene Luc Devigne, in cadrul conferinei de pres , organizat dup finisarea negocierilor joi, 22 martie. Oficialul european a menionat c experii au dat dovad de un nalt grad de profesionalism, ce a permis atingerea cu succes alscopului principal al primeirunde de negocieri- stabilirea tuturor aspectelor juridice ale Acordului. Luc Devigne a specificat c semnarea Acordului de Liber Schimb cu Republica Moldova face parte din politica de vecintate a Uniunii Europene i asigur integrarea economic a Republicii Moldova n comunitatea European. Procesul de integrare va fi susinut de ctre Uniunea European prin Programul de dezvoltarea a capacitilor instituionale, bugetul cruia constituie 41 mln. Euro, o parte din care vor fi alocai pentru DCFTA. Rspunznd la ntrebarea jurnalitilor, negociatorul-ef alRepublicii Moldova, viceministrul Octavian Calmc a specificat c concesiile tarifare ale Acordului vor fi discutate la runda a treia de negocieri a Acordului n septembrie curent. Viceministrul a menionat c Ministerul Economiei a efectuat deja un ir studiisectoriale n baza crora va fi elaborat i negociat lista de concesii maximal avantajoas pentru mediul de afacere din Republica Moldova, din momentul intrrii n vigoare a Acordului de Liber Schimb RM-UE. Conform nelegerii ntre pri, pe parcursul lunilor imediat urmtoare vor fi efectuate schimburi de statistici ale datelor schimburilor comerciale i elaborate recomandrile cheie pentru concesii din mai mai multe domenii in special ce in de sectorulsanitar ifitosanitar, vor fi prezentate actele legislative ce reglementeaz domeniile date ifoaia de parcurs la implementarea regulamentelor tehnice istandardelor europene armonizate, a declarat Octavian Calmc.Totodat, Octavian Calmc a atenionat c UE trateaz Tr ansnistria drept parte a Republicii Moldova i angajamentele vor fi aplicate pe ntreg teritoriul fr excepii cu respectarea normelor Acordului Adiional, astfel c toate beneficiile i obligaiunile negociate pentru agenii economici din Republica Moldova vor fi valabile i pentru agenii economici din stnga Nistrului. Republica Moldova a lansat pregtirile pentru negocierile DCFTA n 2011, efectund un ir de modificri legislativ-normative conform Planului de aciuni alRepublicii Moldova privind implementarea Recomandrilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat iCuprinztor dintre Republica Moldova i Uniunea European. Modificrile au vizat 13 domenii ale economiei naionale. Spre deosebire de regimul comercial actualRM-UE (ATP) care este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat, DCFTA va fi un acord multilateral ncheiat pe o perioad nelimitat, oferind beneficii la export mult mai mari dect ATP i o previzibilitate pe termen lung pentru afaceri.

54

11)

Perspectiva aderrii Europene a Republicii Moldova

Pentru Uniunea European, Moldova este mai mult dect un vecin. Moldova este un partener apropiat cu care UE colaborm pentru ca Moldova s fie mai stabil i mai prosper. Integrarea Republicii Moldova n UE aduce urmatoarele beneficii: O voce externa care va fi mai bine auzita i o autoritate mai mare in relatiile internationale, Moldova va participa la toate procesele economice, politice i culturale europene i mondiale, vom avea o posibilitate mai buna sa ne promovam interesele nationale pe plan european,vom putea scapa din arealul geopolitic al vecinatatii apropiatea Rusiei, vom avea o securitate nationala mai mare. Produsele noastre vor avea acces pe piata europeana, vor fi anulate taxele vamale, obstacol principal n calea exporturilor produselor noastre pe piata UE, deci daca aceste impozite nu vor fi, va creste cu mult exporturile de materie prim agricole,a produselor alimentare i textile, se vor intensifica fluxurile de investitii straine directe,pentru ca forta de munca este mai eftina, se vor muta aici la noi unii producatori din Europa centrala ,vor creste mult salariile pana aproape de media pe Europa.Consumatorii,angajatii,omenii din paturile social vulnerabile vor fi cu mult mai bine protejate,deci economia Moldovei va progresa,vom avea o vea cu mult mai buna ,mai decent.Cred ca am expus destul de clar ce perspective vom avea,dar din parere de rau noua nu ne este dat sa vedem asa ceva in viitorul apropia ca stat independent,datorita conducerei proaste pe care avem norocul s-o avem,a mentalitetului nostru,nu cred ca i nepotii v-or vedea asta,deatta cea mai buna cale e sa grabim unirea cu ara,s contribuim fiecare cu ceva care v-a apropia acest moment.

55

Bibliografie: 1. http://www.bizmedia.md/actualitate/991-economia-republicii-moldova-va-creste-cu-3-5in-2013-sustine-valeriu-lazar.html 2. Sursa: Strategia European, p.1.1, IPP, 2005 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_U niunea_European%C4%83 4. http://www.moldova.md/md/europa/ 5. http://www.eumission.mfa.md/stiri-din-moldova/ 6. http://www.undp.md/border/RelatiileRM-UE.html 7. http://www.mfa.gov.md/proiecte-ue-moldova/ 8. http://www.mae.ro/node/1499 9. http://www.dw.de/moldova-a-devenit-istoria-de-succes-a-ue/a-16485773

56

1.

Cronologia relaiilor RM UE ( Vasilkan Cristina ) Avantajele integrarii europene a Republicii Moldova (Cliofas Ira) Avantajele Uniunii europene de la aderarea Moldovei la spatiul comunitar Relaiile Republicii Moldova cu Uniunea European (Statnic Alina) Reprzentanii oficiali ai Uniunii Europene n Republica Moldova i Cadrul Strategic de Cooperare Vamal ntre U.E. i R.M. ( Padure Olga) Structura relaiilor economice Uniunea European Moldova (Mihailache Principii si obiective ale Politicii Agrare Comune (Cilu Sabina) Ajustarea politicilor industriale i agrare la realitile europene (Vasilk

2. 3.

( Gavriliuk Adriana, Russu Natalia ) 4. 5.

proiectele de cooperarea a acestora ( Rou Andreea) 6. 7.

Cristina, Ababii Vladimir, Turik Adrian) 8. 9. Alina) 10. 11. Acordul de liber schimb i Acordul de asociere cu UE ( Russu Alina) Perspectiva aderrii R. Moldova la UE (Biciuca Vasilii )

Cucerenco Fiodor - Coordonator

57