Sunteți pe pagina 1din 16

Studiu de caz Studiul a fost realizat pe data de 6 noiembrie 2006, n urma analizrii chestionarelor completate de persoane autorizate din

interiorul firmei i a interviurilor individuale. Firma fiind nou-creat (start-up ), cifra de afaceri i profitul net pe anul 2006 nu sunt nc disponibile. Date despre companie Nume: LOONA DE KRYSTAL STUDIO DE LA MODA S.R.L. Anul nfiinrii: 2006 Numr de angajai: 15 Profilul companiei Loona de Krystal este o societate comercial cu sediul n Bucureti a crei activitate este producia de confecii (cod CAEN 182). Loona de Krystal deine un atelier de creaie, o fabric i un punct de desfacere i comercializare a articolelor, situat pe o arter central a capitalei. Firma a aprut pe pia n l Dezvoltarea iniial Afacerea a fost demarat n contextul n care industria de textile i confecii din Romnia este nc axat pe producia n regim de lohn. Din punct de vedere al valorii adugate create intern, piaa manifest o lips acut de branduri i mrci autohtone. Sesiznd acest specific al pieei, Loona de Krystal a dorit s fructifice oportunitile pe care piaa confeciilor de dam le oferea prin lansarea unei linii de confecii de dam cu croial avangardist. Strategia de dezvoltare Dorind s se impun pe piaa autohton de confecii de dam, Loona de Krystal a urmrit crearea unui brand propriu, care s i permit dobndirea unui avantaj comparativ din punct de vedere al imaginii. Pentru a asigura succesul afacerii, asociaii au realizat c participarea lor direct n promovarea produselor este un element cheie al succesului. Loona de Krystal este deja o afacere de succes, n special datorit folosirii de modele proprii i inedite pe piaa confeciilor, modele ce reflect flexibilitatea fa de clieni, mod sau sezon. Dorind s evite reelele clasice de distribuie, care reduc substanial profitabilitatea, firma a ales deschiderea unui magazin propriu ntr-o zon central a

Bucuretiului, ce i permite atragerea unei clientele variate, cu o putere de cumprare ridicat, adic exact segmentul vizat prin gama de confecii produse.

Probleme Principala dificultate cu care s-a confruntat firma a fost oferta srac de esturi de pe piaa romneasc, ca urmare a faptului ca ntreaga industrie de textile a Romniei a suferit un declin generat de restructurarea din anii `90. O alt problem const n lipsa de seriozitate a distribuitorilor, a cror ntrziere sistematic n livrarea materialelor creaz dificulti la nivel de planificare a produciei. La nivelul pieei, Loona de Krystal a ntmpinat probleme datorit reticenei manifestate n general pentru brand-urile autohtone, care nu au cptat nc un nivel mediu sau ridicat de credibilitate n ochii cumprtorilor. Printre obstacolele cu care se va confrunta Loona de Krystal n urma aderrii Romniei la Uniunea European, cel mai important se refer la capacitatea firmei de a se adapta ct mai rapid posibil la schimbrile ce au loc n tendinele i moda european. Din punct de vedere al concurenei de pe Piaa Unic, Loona de Krystal trebuie s fac fa competiiei din Asia (n principal) i s-i mbunteasc gradul de competitivitate prin implementarea standardelor europene i internaionale ale produciei. Soluii Pentru a aciona spre rezolvarea acestor probleme, firma i-a consolidat imaginea prin deschiderea unui magazin de desfacere propriu cu un design care se ncadreaza n linia produselor. Campania de promovare s-a bazat pe metode alternative de marketing direct, precum utilizarea de weblogs i rspndirea de flyere. n scopul alinierii la standardele europene, Loona de Krystal a ncheiat contracte cu firme de gestiune a deeurilor rezultate din procesele de producie Beneficii Cel mai important avantaj pe care integrarea l va oferi industriei de confecii n general i pe care firma Loona de Krystal l percepe n mod deosebit este creterea competiiei n sectorul de aprovizionare cu materii prime, fapt ce va duce la eficientizarea procesului de producie prin respectarea termenelor de livrare. Consecina direct a acestei schimbri este posibilitatea firmei de a-i extinde linia de producie. n plus, aderarea va facilita accesul firmei pe o pia mult mai vast, extinznd portofoliul de clieni. Acest lucru se va realiza n principal prin participarea cu succes la trguri i expoziii internaionale, ncepnd cu anul 2007.

Strategia de pregtire pentru aderare Loona de Krystal are ca prioritate nregistrarea mrcilor i tiparelor proprii, lucru ce va ridica nivelul de competitivitate al produselor firmei pe Piaa Unic. De asemenea, pentru a se putea adresa masei de consumatori europeni, Loona de Krystal are n vedere certificarea produselor n conformitate cu cerinele europene i nceperea demersurile pentru ndeplinirea formalitilor pentru obinerea etichetei ecologice, demersuri care se numr printre prioritile firmei la ora actual. Studiu de caz, sectorul de confecii Informaii gratuite

Industria de textile i confecii ntr-o comunitate extins i previziunile pentru viitoarele ri membre (The textiles and clothing industry in an enlarged community and the outlook in the candidate states)

Studiul analizeaz oportunitile de viitor ale industriei de textile i confecii ntr-o Europ extins, accentul cznd pe noile state membre i pe rile candidate: Bulgaria, Romnia i Turcia. Industria textil i de confecii este o parte important a industriei de prelucrare n aceste noi state membre i/sau candidate. n 2002, peste 50 000 de ntreprinderi au produs textile i confecii n valoare de 12 mld. EUR, fiind n acelai timp responsabile de oferirea de locuri de munc pentru peste 624 000 de persoane. Studiul face o analiz comparat intre industria de textile i cea de confecii, prezint situaia micilor i marilor productori i furnizeaz informaii referitoare la rata de ocupare a forei de munc i gradul de specializare din fiecare ar n parte.

Studiu referitor la implicaiile liberalizrii comerului n sectorul de textile i confecii ( Study on the implications of the 2005 trade liberalisation in the textile and clothing sector" )

Principalele concluzii ale acestui studiu se refer la situaia curent a sectorului de textile i confecii, care sufer din cauza unei deteriorri crescnde din cauza creterii importurilor din exteriorul UE de produse finisate i semifinisate i, de asemenea, din cauza deteriorrii volumului de producie i a ratei de ocupare a forei de munc din sector.

Industria de textile i confecii n UE (The textile and clothing industry in the EU)

Acest studiu prezint i analizeaz rolul textilelor i confeciilor europene n contextul economiei mondiale, tendinele i structura, accentul cznd pe contextul politic i economic ce detemin fluctuaia performanei n sector.

Ultima parte este dedicat analizei poziiei UE din punct de vedere al competiiei n domeniul calitii.

Practici de munc n industria de nclminte, piele, textile i confecii (Labour practices in the footwear, leather, textiles and clothing industries)

Raportul ofer informaii referitoare la costurile de munc, salarii i numrul de ore de lucru pentru sectorul de textile, confecii i nclminte, acesta fiind considerat unul dintre marii anagajatori globali. Se analizeaz n detaliu practicile de munc, uzanele, principiile fundamentale, drepturile angajailor i impactul pe care globalizarea, progresul tehnologic i pregtirea l pot avea asupra celor dinti.

Ghid de aprovizionare pentru industria de confecii din Romnia

Ghidul de aprovizionare este rezultatul colaborrii dintre personalul CHF International Romnia, consultani, entiti pe prezint interes fa de acest domeniu i parteneri naionali. Acesta furnizeaz informaii detaliate referitoare la managementul aprovizionrii, standardele de calitate, structurnd un ghid pentru operaiunile de importexport i oferind baza de date cu furnizorii interni de esaturi i accesorii

Raport de cercetare GEA Restructurarea forat: vremuri grele pentru industria usoar - contribuie la Reactualizarea strategiei industriei textile, confecii i pielrie-nclminte n contextul scderii produciei n lohn i necesitii revigorrii industriei primare i de resurse pentru perioada 20052008

Raportul prezint o analiz a transformrilor care se produc i care se vor produce n industria uoar romneasc, incluznd aici industria textil i de confecii, respectiv industria de pielrie i nclminte. Principalele concluzii care se desprind din acest studiu se refer la declinul competitivitii externe i inevitabilitatea acestuia, gradul redus de design propriu ncorporat de produsele exportate romneti i la binevenita restrngere a activitii de lohn. Informaii contra cost Impactul aderrii la Uniunea European asupra comerului Romaniei cu textile i mbrcminte - Centrul Romn pentru Promovarea Comerului Studiul examineaz situaia industriei textile i de mbrcminte a Uniunii Europene, acquis-ul comunitar privind textilele i mbrcmintea, situaia industriei textile i de mbrcminte din Romnia, stadiul adoptrii de ctre Romnia a acquis-ului comunitar n domeniul textilelor i mbrcmintei, n special privind comerul cu aceste articole i implicaiile adoptrii de ctre Romnia a acquis-ului comunitar privind textilele i mbrcmintea.

Noi provocri i oportuniti privind comertul internaional cu textile i mbrcminte Centrul Romn pentru Promovarea Comerului

Studiul prezint principalele implicaii pe care aderarea Uniunii Europene le va avea asupra politicii comeciale, axndu-se pe oportunitile de care se vor bucura firmele exportatoare n domeniul textilelor i confeciilor. Printre provocrile ntlnite se numr puterea comercial a unor actori importani pe piaa mondial ce provin din zona asiatic i numeroase reglementri ale WTO care nu are o politic clar n acest domeniu.

Rolul i perspectivele comerului Romaniei n regim de perfectionare activ (lohn) cu Uniunea European Centrul Romn pentru Promovarea Comerului

Lucrarea prezint caracteristicile tranzaciilor de prelucrare n lohn, comerul exterior al Uniunii Europene n regim de perfecionare pasiv, comerul Romniei n regim de perfecionare activ cu Uniunea European, avantajele i incovenientele comerului exterior n regim de lohn, precum i msurile pentru nlocuirea progresiv a acestui tip de comer cu exportul direct, sub marc proprie, de produse originale romneti. n conditiile concurenei sporite pe pieele internaionale, productorii din UE au recurs la transferarea n ri tere, cu costuri salariale mai reduse, a produciei intensive n fora de munc i cu valoare adugat mai mic, cum este cazul, n special, n industria textila i n industria inclmintei. Potrivit sistemului de lohn, materia prim, modelele i piaa de desfacere sunt asigurate de ctre firma partener din UE, iar fabricantul din ara ter contribuie numai cu fora de munc pentru realizarea produsului finit. Principalele bunuri produse n Romnia n sistemul lohn, adic sub marca clientului, cu modelele i materialele acestuia, sunt confeciile, textilele, nclmintea i pielria. n aceasta situaie i innd seama de inconvenientele majore ale comerului bazat pe lohn, Romnia ar trebui s-i intensifice eforturile viznd nlocuirea treptat a acestui tip de comer cu exportul direct, sub marc proprie, de produse realizate cu materii prime, materiale i know-how autohtone.

Romnia - Studii sectoriale: Industria textil i de mbrcminte Centrul Romn pentru Promovarea Comerului

Studiul sectorial de pia este menit s ofere mediului de afaceri date sintetice actuale i s contribuie la amplificarea relaiilor productorilor i exportatorilor romni cu poteniali parteneri externi pentru comer sau investiii n Romnia. Studiul sectorial al industriei textile i de mbrcminte are la baz analiza realizat de CRPC, privind evoluia i stadiul actual de dezvoltare al sectorului respectiv, ct i informaii despre principalii productori i exportatori din sector.

Articole de pres

Lohn-ul a trecut la ajustri Anca Sofran n viitorii doi-trei ani aproximativ 30% din companiile din industria de textile-pielrie vor disprea de pe pia. i asta dac avem noroc, susin specialitii din domeniu. La ora actual exist peste 9.000 de firme ce activeaz n sector. Dac din acestea rmn 60-70% n urmtorii doi-trei ani este bine, ne-a declarat Aurelientiu Popescu, preedinte executiv al Federaiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS). DECLINUL A NCEPUT DIN 2005 // Dup ce timp de 14 ani a avut cea mai mare pondere n structura exporturilor romanesti, industria de textile pielarie a intrat pe un trend descendent, care, conform reprezentantilor patronatului, se va accentua n urmatorii ani. n fiecare an, exporturile de textile pielrie nregistrau creteri de 1015%. Anul acesta nu mai putem vorbi de o astfel de cretere a exporturilor, ci doar de o stagnare. Cred c de anul viitor se va intra pe o evoluie descresctoare a exporturilor, de textile-pielrie, a precizat Aurelientiu Popescu. Trebuie spus c exporturile ramurii textile pielrie au o pondere de circa 30-33% n totalul exporturilor romneti. Semnele declinului din aceast industrie a crei producie este realizat n procent de aproape 90% n sistem lohn au nceput nc de acum un an i jumtate. Cifrele statistice reflect aceast tendin de diminuare a produciei industriale i a exporturilor. Astfel, n 2005 valoarea produciei industriale n ramura textile-pielrie a fost de 11.434 milioane RON, n scdere cu 14,5% comparativ cu realizrile din 2004. Producia fizic s-a diminuat n 2005, comparativ cu 2004, la toate categoriile de produse. Astfel, la esturi producia a sczut cu circa 29%, la tricotaje cu circa 18%, la ciorapi i ciorapi pantalon cu aproximativ 11%, la confecii textile i din nlocuitori cu 16%, iar la nclminte cu circa 15%. Exporturile n ansamblul ramurii s-au meninut pe un trend aproximativ constant, la o valoare de 5,66 miliarde euro n 2005, comparativ cu 5,62miliarde euro n 2004.

INTARIREA LEULUI DEFAVORIZEAZ EXPORTATORII // Evoluia se menine i n acest an. n primele ase luni ale anului, valoarea produciei industriale a ramurii a totalizat 4.863,4 milioane RON, reprezentnd 92,6% din valoarea produciei realizate n prima jumtate a anului 2005. n acest interval producia de textile a ajuns la 762 milioane RON (fa de 883,9 milioane RON n perioada similar din 2005), cea de articole de mbrcminte a fost de 3.065,9 milioane RON (3.319,1 milioane RON), iar cea de pielrie i nclminte s-a meninut la o valoare aproximativ constant - 1.044,5 milioane RON (fa de 1.043,4 milioane RON). Producia fizic a sczut n prima jumtate a anului, comparativ cu aceeai perioada din 2005, cu aproape 16% la esturi, cu 8% la ciorapi i ciorapi pantalon i cu circa 7% la confecii textile i din nlocuitori. Creteri uoare ale produciei fizice s-au nregistrat la tricotaje (3,4%) i nclminte (4,7%). Exporturile pe primele ase luni s-au meninut aproximativ constante comparativ cu 2005, totaliznd 2,8 miliarde euro, n timp ce importurile au crescut cu 4,3% (2,23 miliarde euro).

Cauzele ce au determinat regresul industriei uoare sunt multiple, pornind de la factori interni i continund cu evoluiile de pe piaa mondial. Una din cele mai grele lovituri primite de productorii romni este ntrirea monedei naionale. n doi ani, leul s-a apreciat cu 20% n faa Euro, ceea ce face ca exporturile s nu mai fie eficiente. Mai ales ca marjele de profit nu sunt foarte mari, pn n 20%, explica reprezentantul patronatului. PREURILE UTILITILOR I CONCURENA ASIATIC // O alt cauz este evoluia preurilor la utiliti. n ultimii 2-3 ani, tarifele la ap au crescut de trei ori, preul gazului aproape s-a dublat, iar preul energiei electrice are o cretere permanent. Statul romn i autoritile de reglementare au scpat din mini aceste preuri care au creteri ce nu se justific, considera Popescu. Cel mai important factor, din punct de vedere al perspectivelor de evoluie ale pieei de desfacere, rmne ns liberalizarea exporturilor de textile din China. Decizia, aplicat ncepnd cu 1 ianuarie 2005, a bulversat pieele americane i europene. Expertii Organizatiei Mondiale a Comerului (OMC) au estimat, n viitorii doi-trei ani, o crestere a ponderii produciei de textile i mbrcminte realizate de China n lume de la 20% la 50%. Dei la acest moment productorii romni nu resimt prea mult efectele acestei liberalizari, pe termen lung n mod cert vor exista consecine. Trebuie precizat ca influenele liberalizrii din China nu s-au rsfrnt semnificativ asupra productorilor romni de textile, pentru c marea majoritate a firmelor care lucreaz n lohn au clieni stabili, care au preferat s continue s lucreze cu partenerii deja cunoscui. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a unitilor din sector i vnd producia la export prin sistemul de lohn, iar pe piaa intern, care este acaparat de produsele chinezeti, desfac doar o mic parte. Nu am fost afectai de liberalizarea exporturilor din China, pentru c am avut clieni care au preferat s produc tot la noi, cunoscnd deja calitatea pe care le-o puteam oferi, ne-a declarat Maria Priveghiu, director general al societtii Euroconf. De mai bine de ase ani, Romania este primul exportator de confecii de pe piaa Uniunii Europene, pia care absoarbe 85% din totalul exporturilor romneti de textile. PIERDEM FORA DE MUNC // La toate aceste cauze se mai adaug una, cu att mai grav cu ct vorbim de un atu pe care ara noastr l-a avut n dezvoltarea produciei n lohn. Este vorba de fora de munc ieftin i bine calificat, pentru care ne-am obinuit deja s fim ludai de partenerii externi. Numai ca, aceasta for de munc, se mpuineaz pe zi ce trece, o mare parte plecnd s lucreze n strinatate sau orientndu-se ctre alte sectoare, mai bine pltite. Producia noastr este afectat de diminuarea forei de munc. n ultimul an am pierdut circa 200 de angajai dintr-un total de 900. Am fost obligai s reducem producia cu circa 25%, n ciuda faptului ca avem clieni vechi de 7-8 ani, care ne solicit produsele i crora le vine foarte greu s gseasc ali productori. Am ajuns sa renunm noi la clieni, ne-a declarat Maria Priveghiu. n industria textil ctigul mediu net este de 600 RON. Cifrele statistice reflect din plin migraia forei de munc din aceast industrie. Dac n 2004 numrul angajailor din industria textile-pielrie era de 448,2 mii persoane, n 2005 acesta a sczut la 415 mii persoane, iar n prima jumtate a acestui an a ajuns la 414 mii.

Specialitii n domeniu apreciaz c pe piaa muncii vor surveni schimbri importante odat cu aderarea la UE. n principal pentru c integrarea n piaa comunitar va duce la o cretere a salariilor i, deci, a costurilor pe care firmele le au cu fora de munc. Acesta reprezint de fapt i unul din argumentele n baza cruia se preconizeaz diminuarea drastic a numrului de companii ce activeaz n sectorul textile-pielrie. Ducem lips de branduri autohtone Cu toate c o parte din productorii romni, n general firmele mari cu fort financiar, consider c lohn-ul va mai sustine nc ani buni industria de profil din Romnia, este tot mai clar c viitorul acestei ramuri va presupune reorientarea ctre piaa intern i lansarea produciilor sub marc proprie. Rectigarea pieei autohtone, care n prezent este acoperit n proportie de 85% de importuri, poate crea o contrapondere la regresul pieei externe, consider reprezentanii patronatului. Un alt aspect este cel legat de producia sub marc proprie. Exporturile sub marc proprie trebuie s creasc n detrimentul lohn-ului. Desi s-au fcut progrese n acest sens, acestea nu sunt semnificative. Din pcate tendina de a produce i vinde sub marc proprie la export i pe piaa intern e destul de sczut. Firmele trebuiau de ani buni s se reorienteze ctre producia sub marc proprie, pentru ca este nevoie de timp sa te impui pe piata, a declarat Aurelientiu Popescu. De altfel, a precizat reprezentantul patronatului, problema brandingului este una general pentru Romnia. n acelasi timp, productorii ar trebui s caute s rectige pieele pe care erau prezeni acum 15 ani. Pentru a putea produce sub marc proprie este nevoie ns de un sector primar sntos, care s asigure materia prim necesar productorilor de mbrcminte i nclminte. Fiind vorba de un sector n care necesarul de investiii este ridicat (10-20 milioane pentru o estorie) este nevoie de implicarea statului n susinerea acestuia, consider patronatul din ramur. II
*Surse de informare: Ziarul Prezent, NR: 39 Joi, 26 Octombrie 2006 Romania pierde marile contracte in lohn: 8 ianuarie 2007

Romania, cel mai mare croitor al Europei, produce aproape toate marcile celebre din lumea modei, dar volumul productiei realizate in lohn se micsoreaza de la un an la altul. Conform Eurostat, cota tarii noastre pe piata comuna a confectiilor este in acest moment de 9%, dar lohn-ul va scadea continuu, prin castigarea contractelor cu marile case de moda de catre intreprinderi din tari cu forta de munca mai ieftina. Daca in Romania salariul mediu este de circa 120 de euro, in Asia nu depaseste 20 de euro. In Targu-Mures se confectioneaza, la comanda partenerilor externi, haine Armani si Diesel, la Braila vestimentatie Dolce & Gabbana, iar la Focsani - imbracaminte Armani, 8

Pierre Cardin, Benetton, Diesel si Calvin Klein. "Fabricantii marcilor celebre sunt raspanditi in toata tara, de la Bucuresti la Arad si de la Oradea la Braila", a declarat Aurelientu Popescu, presedinte executiv al Federatiei Patronale din Industria Usoara. Cota redusa de profit Fabricile romanesti obtin insa o cota redusa de profit, fiind platite doar pentru manopera zecilor de mii de angajati. Sistemul lohn presupune ca toate materiile prime necesare sunt livrate de compania straina, iar firma romaneasca livreaza produsul finit, in cantitatea ceruta, asigurandu-si astfel un profit de 0,7-1 euro la bucata. Cele care comercializeaza hainele "de firma" in toata lumea sunt marile case de moda, care incheie contracte de executie cu confectionerii autohtoni. In opinia lui Aurelientu Popescu, lohn-ul va scadea, astfel incat in Romania se vor produce de-acum inainte din ce in ce mai putine produse "de firma". Astfel, chiar daca tara noastra a intrat in UE cu cea mai puternica industrie a confectiilor, comparativ cu celelalte state europene, 3.000-4.000 de microintreprinderi, aproximativ 40% din firmele autohtone, risca sa-si inchida portile din cauza unei conjuncturi nefavorabile de factori existenta unui mare numar de intreprinderi vulnerabile, fara marca proprie si fara standarde de calitate implementate, presiunea pentru cresterea salariilor lucratoarelor si costul ridicat al creditarii. Insusi premierul Tariceanu a afirmat ca din industria confectiilor ar putea disparea nu mai putin de 60.000 de locuri de munca. Consultantul german Avanz MC a apreciat ca o treime dintre fabricile romanesti de confectii ar putea disparea dupa aderare, ca urmare a delocalizarii lohn-ului (pierderea contractelor de catre fabricile romanesti si castigarea acestora de catre tari cu forta de munca mai ieftina, precum Ucraina sau Moldova). Dietmar C. Stiel, directorul general al Avanz, a declarat ca volumul productiei romanesti in lohn a scazut deja de la 80% la 60%. Dintre cele 5.000 de companii producatoare de confectii existente in Europa de Sud-Est (3.500 in Romania, 1.500 in Bulgaria si 300 in Republica Moldova), 3.800 sunt exportatoare de confectii in lohn, dintre care aproximativ 3.200 numai in tara noastra. Max Mara de Braila, Louis Vuitton de Cisnadie Braiconf Braila continua sa produca in lohn pentru firme renumite din industria modei. "Avem contracte cu multe tari din Europa, cum ar fi Franta, Anglia, Italia, Spania, Germania si Suedia. Avem marci de renume ca Dolce & Gabbana, Stefanel, Kenzo, Max Mara si mai nou marca Hugo Boss", a declarat directorul general al intreprinderii, Anca Nisoiu. Ea a apreciat ca sistemul lohnului s-a dovedit viabil multumita contractelor ferme incheiate cu partenerii externi. La Cisnadie, fosta fabrica de pielarie a devenit o filiala a grupului Le Tanneur & CIE, marochiner de lux care produce celebrele genti marca Louis Vuitton. Societatea Transpacom din Curtea de Arges exporta la randul ei haine din matase si voal, destinate femeilor, in Germania, Anglia si Italia, sub marci ca Ulla Popken, River Island

etc. Directorul general Nina Gheorghe spune ca afacerile ii merg bine deoarece cuvintele de ordine sunt calitatea si respectarea termenelor contractuale. Exporturi de 2,7 miliarde de euro in 2006 Potrivit consultantului Avanz, Romania este al treilea exportator de confectii pe piata UE, plasandu-se in topul volumului vanzarilor la mare distanta de furnizorii asiatici (din China si Hong-Kong), ocupantii primului loc (cu exporturi de 10,9 miliarde de euro in 2005), dar foarte aproape de Turcia, aflata pe locul al doilea (cu un volum al vanzarilor de 3,1 miliarde de euro anul trecut). Exporturile romanesti s-au cifrat in 2006 la 2,7 miliarde de euro, cu 100 de milioane de euro mai putin decat in 2004, in timp ce exporturile ocupantilor primelor doua locuri ale topului au avansat semnificativ de la un an la altul; cresterea a fost in cazul furnizorilor asiatici de 2,7 miliarde euro, iar in cazul Turciei de 200 de milioane euro. Sursa: Romania Libera

Aderarea la UE este fatala pentru firmele de lohn


de Capital Joi, 4 noiembrie 2004, 0:00
Liberalizarea pietei confectiilor si pierderea unor contracte de lohn ar putea duce la inchiderea multor fabrici. Deschiderea pietei confectiilor, o data cu aderarea la Uniunea Europeana, si transferarea contractelor de lohn catre tari cu costuri mai mici ale fortei de munca ar putea duce la inchiderea unei parti importante a firmelor de confectii din Romania. "Peste 84% din firmele care activeaza in industria confectiilor lucreaza in lohn", spune Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). "Mai grav este ca majoritatea acestor firme sunt microintreprinderi, cu cativa salariati, care depind de multe ori de un singur client. Aceasta categorie de companii se afla in pericolul de a disparea dupa deschiderea pietei", explica presedinta FEPAIUS. In plus, tendinta pietei este aceea a delocalizarii contractelor de lohn si de transferare a lor catre alte tari, unde costurile cu forta de munca sunt mai mici. Incepand din 1999, Romania este cel mai mare exportator de produse realizate in lohn, dat fiind nivelul ridicat de calificare al lucratorilor si costul scazut al orei de munca in industria confectiilor. Dar este posibil ca, in foarte scurt timp, tara noastra sa fie nevoita sa cedeze aceasta pozitie in favoarea altor tari, unde ora de lucru este platita mai ieftin: Ucraina, Uzbekistan, Albania,

10

Macedonia, China si India. Astfel, potrivit datelor statistice, costul mediu al orei de munca in industria confectiilor este de trei euro pe ora in Polonia, de doi euro pe ora in Turcia, dar de 0,47 euro pe ora in China sau 0,43 euro pe ora in India. Lucratorii din Albania si Macedonia sunt si mai prost platiti - doar 0,3-0,5 euro pe ora. Angajatii din Romania primesc 1,1 euro pe ora, in vreme ce media europeana este de 18 euro pe ora. Piata este impartita, multi dintre cei implicati in industria confectiilor sesizand pericolul falimentarii firmelor care au contracte de lohn. Exista insa si voci, din partea exportatorilor de aceasta data, care sustin ca ponderea transferurilor de contracte este inca mica si ca Romania este in continuare un teren propice dezvoltarii contractelor in lohn. "Este adevarat ca sunt multe contracte de lohn pentru confectii care se duc catre alte tari, dar aceste pierderi sunt compensate de translatarea altor industrii in lohn: sectorul productiei de componente auto, sectorul de produse electrice si electronice, in constructia de masini. Acestea sunt domenii care necesita un nivel inalt de calificare si au o salarizare competitiva", arata Adrian Ionescu, presedintele Asociatiei Exportatorilor. In opinia sa, inchiderea unor firme din industria confectiilor nu reprezinta o problema majora, deoarece "nu va fi un fenomen de masa", ci vor fi doar "cazuri izolate". Nici consecintele macroeconomice nu sunt privite la fel de catre toti jucatorii. Analistii economici mai lucizi apreciaza ca pierderea contractelor de lohn ar putea afecta cresterea economica, in vreme ce actorii directi - producatorii si exportatorii - spun ca mai sunt solutii de redresare si ca fenomenul in sine nu va afecta prea mult industria usoara. "Data fiind ponderea lohnului in PIB, cred ca transferarea contractelor si inchiderea firmelor noastre poate afecta cresterea economica cu cel putin 1-2%", spune Ilie serbanescu. Analistul economic mai ridica si o alta problema, cea sociala. "Lohnul da de lucru la peste 500.000 de salariati. Nu toate societatile care au contracte de lohn vor disparea si, oricum, procesul disponibilizarilor va fi lent. Dar cred ca numarul disponibilizarilor va fi de 20.000-30.000 de angajati pe an", mai spune Ilie serbanescu. O alta intrebare care isi cere raspuns este si aceea a intretinerii angajatilor concediati, pentru ca ei nu vor fi disponibilizati de stat, ci de firme private, care este posibil sa nu aiba de unde sa le plateasca fostilor angajati contributiile sociale si celelalte taxe. "Solutia ar fi ca firmele de confectii sa inceapa sa produca sub un brand propriu", declara la unison Adrian Ionescu si Maria Grapini. "Este o chestiune de timp. Ca sa poti sa impui o marca pe piata, ai nevoie de timp. Or, in trei ani, cat mai avem pana la integrare, nu prea poti sa faci mare lucru", recunoaste Maria Grapini. Presedinta FEPAIUS mai precizeaza ca numarul producatorilor in industria usoara ar creste si daca ar fi create conditii de imbunatatire a sistemului de aprovizionare cu resurse de materii prime de pe piata interna, unde sectorul de prelucrare primara - ate spre exemplu - a ramas cu mult in urma, sau daca ar fi stimulata promovarea produselor. "Sa stopam lohnul nu se poate.

11

Pe langa lansarea brandului propriu, mai costisitoare si de durata, ar mai fi si solutia ca firmele sa se orienteze si catre alte ramuri, unde se practica lohn-ul cu succes, sa se orienteze spre sectorul de electronice, spre exemplu", conchide Adrian Ionescu. Avantaje si dezavantaje ale regimului de lohn : asigurarea locurilor de munca pentru 500.000 de lucratori : introducerea rapida a noilor tehnologii : calificarea personalului angajat si perfectionarea pregatirii profesionale : cresterea nivelului de educatie, schimbarea mentalitatilor privind calitatea produselor : educarea lucratorilor pentru realizarea produselor destinate exportului : facilitarea preluarii know-how-ului de catre producatorii industriali din Romania : asigurarea conditiilor necesare preluarii si implementarii operative a sistemelor de calitate si a standardelor europene de calitate obligatorii : cresterea competitivitatii produselor industriale si largirea pietelor externe de export a produselor romanesti si de import a resurselor materiale
-- mentinerea unor niveluri de salarizare a angajatilor foarte scazute -- diminuarea posibilitatilor de promovare pe piata interna si externa a produselor sub marca proprie -- imposibilitatea participarii echitabile a agentilor economici din Romania la rezultatele financiare obtinute din activitatile practicate in regim de lohn -- existenta riscului permanent de desfiintare a unor locuri de munca, o data cu cresterea pretului fortei de munca si orientarea contractelor de lohn catre alte tari, cu forta de munca mai ieftina

Marca romaneasca made in China Jucatorii locali pe partea de fabricare sunt tot mai putini. In urma cu zece ani erau 10-12 firme mici pe piata, vorbind si despre produsele care sunt mai inferioare calitativ. In prezent sunt cam cinci firme. GIPO produce corturi in China, dar neperformante, dedicate desfacerii in supermarketuri si nu in magazinele specializate. Aceeasi mutare a productiei in China a ales-o si Gotech. A fost, se pare, singura cale de dezvoltare a afacerilor celor doua companii. Producatorii autohtoni acopera sub 10%-15% din piata interna. Practica de relocare a productiei in China are precedent in zona. Astfel, in perioada de preaderare la Uniunea Europeana, cehii si polonezii au mutat productia in China si au pastrat local doar creatia si proiectarea. De asemenea, marii producatori, care au inceput candva in Portugalia si Spania, au venit apoi in Europa de Est si a urmat Asia. Chiar si in China au crescut salariile destul de mult. Ajunge astfel sa se puna problema unei reduceri a lohnului chiar si in China, si in tarile asiatice. Solutia nu o reprezinta Africa, unde nu exista o cultura a muncii, astfel ca nu este exclusa o intoarcere a lohnului in Europa. Dar aici salariile vor fi deja in patru-cinci ani si mai mari. Consecinta va fi o scumpire a echipamentelor, a estimat Lajos. Alte dificultati Ne lovim foarte des in activitatea noastra de codificari si clasificari foarte vechi (de cel putin 30-40 ani), a declarat Petcu. Pe partea de camping propriu-zis, o alta problema este lipsa infrastructurii, respectiv campinguri utilate, pazite, parkinguri pentru rulote, a declarat din partea magazinului de specialitate Montrek, Dana Gradinaru. In tarile vestice, un camping presupune existenta de grupuri sanitare impecabile, apa calda non-

12

stop, masini de spalat rufe, internet wireless, magazin, bar, restaurant, locuri de joaca pentru copii, la care se pot adauga bungalow-uri. O alta dificultate locala este o insuficienta cultura outdoor. Nu exista o traditie in acest sens. In tari precum Cehia si Polonia s-a pus mare accent pe sporturile montane, la noi sa considerat a fi un moft, a declarat Petcu. Printre putinii producatori se regasesc schiori din anii 70, din cluburi sportive, de alpinism sau ghizi BTT. Romania are doar cateva sute de alpinisti, subliniaza administratorul ATTA. Spre comparatie, Austria, cu doar sapte milioane de locuitori, are 700.000 de persoane legitimate ca facand schi alpin si, pe langa acestia, mai sunt si cele nelegitimate. Distributia Liderul pietei de distributie a produselor specializate de outdoor este G.D. Escapade, care opereaza reteaua Himalaya, avand o cota de piata de peste 60%. Compania importa echipamente din Europa. Aproape jumatate din produsele din Himalaya sunt textile. CA si profitul in anul 2007 fata de 2006 au crescut cu aproximativ 20%. Himalaya are actualmente vanzari de aproximativ opt milioane de lei, estimeaza Lajos. Magazinul Ascent, care detine o cota de piata de aproximativ 10%, a avut in 2006 o cifra de afaceri de 15 milioane de lei si a estimat pentru anul trecut o crestere de aproximativ 40%-50%. Gipo se axeaza insa doar in mica masura pe camping si mai mult pe articole de pescuit. Fiind insa o firma mare, este importanta si partea alocata articolelor de camping si mountaineering. Mai este Sport Virus, care imediat dupa 1990 a inceput cu o productie mica, dar apoi s-a orientat spre importuri. Este importator unic al mai multor marci, printre care si Millet, Meindl si Primus. Exista foarte multi distribuitori de schiuri, cel mai multi fiind in zona Brasovului. In lunile noiembrie si decembrie, acestia au sezonul de varf de vanzari pentru schiuri Rossignol, Atomic, Dynastar, pentru ca in vara sa aiba o oferta variata de incaltaminte si echipamente de tenis. Suisse Trail este unic distribuitor in Romania al produselor Dynastar, Dynafit, Roxa, Lange, Look.
Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin S.C. Media Casa Press S.R.L, compania care editeaza "Financiarul". Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Financiarul" si link catre www.financiarul.com. In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Producatorii romani de textile vor fi inlocuiti incet, dar sigur de turci si chinezi
Dina Radulescu, 16 Februarie 2005 Romania Libera
Industria usoara a adus un plus de 1,6 miliarde de euro la balanta comerciala, si aceasta in conditiile in care deficitul comercial record cu care s-a incheiat anul 2004 i-a speriat pe multi. Aceasta inseamna ca lohn-ul reprezinta inca un atu puternic pentru comertul exterior al Romaniei, fie ca ne place sau nu.

13

Din pacate, producatorii romani de textile si pielarie trebuie sa stie ca vor fi afectati, pe termen lung, de eliminarea sistemului cotelor pentru piata europeana, incepand din ianuarie 2005, locul lor fiind amenintat de producatorii chinezi si turci, care au grupe de produse mai competitive. Sansa o reprezinta confectiile de lux Aurelientiu Popescu, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara FEPAIUS, considera ca acest lucru nu se va intampla peste noapte, dar pe termen mediu si lung o sa fim serios afectati. Nu inseamna, insa, ca vom pierde tot lohn-ul. In ceea ce priveste piata interna, nu va exista nici o problema noua, pentru ca oricum Romania nu avea nici pana acum cote de import cu vreo tara. Batalia grea cu turcii si chinezii se va da pe piata Uniunii Europene, unde Romania, China si Turcia sunt cei mai mari exportatori. China avea cote pe piata europeana si exista grupe de produse unde ei sunt mai competitivi si ne vor lua locul. De exemplu, tot ei sunt si cei mai importanti producatori de bumbac, iar cele mai importante firme internationale producatoare de fibre sintetice, in special cele de tip lycra, au anuntat deja ca isi vor muta productia tot aici. Asa ca tot ceea ce va insemna materie prima furnizata pentru confectiile moderne va avea un pret mai mare pentru producatorii din afara Chinei. Insa va fi vorba, in majoritate, de productie de masa. Sansa romanilor este productia confectiilor de lux. Avantajul UE este ca are productie de articole de calitate medie si inalta, iar industria modei si cea a textilelor tehnice sunt foarte puternice. Asemenea fabricilor din Italia sau Franta, romanii au resursele umane capabile sa actioneze pe acest sector - mult mai multe decat cu ce s-ar putea lauda China sau Turcia. Al doilea pas: constructia unei marci proprii "In paralel, producatorii romani trebuie sa se preocupe sa faca produse cu valoare adaugata ridicata si cu marca proprie, pentru a inlocui lohn-ul", a precizat Aurelientiu Popescu. Acum ne putem lauda cu doar cateva marci proprii - degetele de la maini sunt totusi prea multe pentru a le putea numara asa. Cele mai cunoscute in afara tarii sunt Braiconf si marcile de lenjerie intima Jolidon si I.D. Sarrierri. Ca si acestia, si ceilalti producatori vor fi nevoiti sa invete sa apeleze la firme de consultanta care sa le intocmeasca studii de piata solide pe marginea carora sa-si brodeze strategia de formare a unei marci proprii. Fondurile necesare sunt intotdeauna foarte mari, bugetul de marketing al unei intreprinderi medii trebuind sa se cifreze la cel putin 5% din cifra de afaceri, iar peste jumatate din acesti bani ar trebui folositi numai pentru promovare, tinand cont ca o singura prezentare de moda pe un podium din Paris poate ajunge la 200.000 euro

14

Industria textila romaneasca: lohn, salarii mizere si invazie de chinezisme (1 Septembrie, 2004) Producatorii din industria textila si pielarie nu au si nici nu vor avea o viata usoara dupa 2007, odata cu integrarea Romaniei in UE. Existenta productiei in sistem lohn, in proportie de 70%, eliminarea totala a taxelor vamale in 2005, fapt ce va genera convulsii in sectoarele primare (filaturi, tesatorii, tabacarii), invazia de produse chinezesti ieftine si de o calitate precara sunt cateva dintre marile probleme cu care se confrunta agentii economici din acest sector. "Nu putem declansa o actiune anti-dumping deoarece nu cunoastem pretul la producatorii din China", a declarat, ieri, Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS), referindu-se la invazia de chinezisme pe piata romaneasca. Solutia ar fi incheierea unui acord bilateral intre Romania si China in vederea cunoasterii pretului practicat de producatorii de profil chinezi, insa autoritatile romane nu fac nimic in acest sens. In primele 6 luni ale anului in curs, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, s-a inregistrat o crestere a exportului de produse textile si pielarie de 18%. La mare cautare sunt produsele de vestimentatie pentru femei: costume, taioare, jachete, fuste, compleuri, dar si parti din incaltaminte. Circa 85% din totalul exporturilor se realizeaza in tarile din UE, 7% fiind pe piata SUA. In aceeasi perioada, numarul de salariati din domeniu a scazut, iar salariile se mentin in continuare la niveluri reduse. De pilda, salariul brut in sectorul de incaltaminte este cu putin peste 5.000.000 lei/luna. "Din 2007, trendul cresterii salariilor va fi in functie de productivitate, respectiv tehnologie, care este invechita", spune presedintele FEPAIUS, adaugand ca "vor rezista pe piata doar acele firme care isi vor face planuri de investitii serioase in urmatorii 3 ani". "Trebuie sa ne pregatim sa ne recucerim piata interna pana-n 2007. Producatorii interni trebuie sa-si creeze un portofoliu de clienti in Romania. Este necesara o preocupare din partea noastra si a Guvernului pentru marcile romanesti", afirma Grapini. Deocamdata, acestea pot fi numarate pe degetele de la o mana pentru fiecare domeniu in parte (de exemplu, Jolidon, casele de moda etc.). In prezent, in industria textila si pielarie activeaza 4.500 de societati, dintre care doar 300 sunt firme mari. "Intreprinderile mici si mijlocii au sanse doar daca vor gravita in jurul intreprinderilor mari", considera reprezentantii patronatului. O mare problema: necunoasterea mersului impozitelor si taxelor pana-n 2007. Suntem nemultumiti de "aranjarea mediului legislativ". Atat timp cat nimeni nu spune care va fi trendul impozitelor si taxelor pana-n 2007, agentii economici nu pot sa-si faca planuri de afaceri, a mai afirmat Maria Grapini. Solicitarile patronatului - scutiri de impozit pe profitul reinvestit, salariul minim pe economie neimpozitat etc. - au ramas doar promisiuni neonorate ale guvernantilor. Patronatul a cerut ieri, prin Consiliul de Export, ca fondurile bugetare care se aloca pentru IMM sa fie concentrate intr-o singura institutie si sa fie o singura procedura de alocare a banilor. Pe de alta parte, intreprinzatorii sunt interesati sa cumpere active la firme de stat, scoase la vanzare de AVAS. "Foarte multe active ale societatilor ce au apartinut statului au fost vandute la

15

persoane rau intentionate", a evidentiat Grapini, anuntand ca s-a incheiat un protocol cu AVAS in acest sens.

16