Sunteți pe pagina 1din 75

2010

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SPECIALIZARE: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE ABSOLVIRE

Indrumator, Asistent medical Bitic daniela Cursant, Sanduleanu Ramona Cristina

IASI

INGRIJIREA PACIENTULUI CU GASTRITA ACUTA

ARGUMENT

CUPRINS

Argument Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv Capitolul II. Gastrita acuta

Definitie Etiologie Factori de risc Etiopatogenie Tablou clinic Simpotomatologie Diagnostic Evolutie Profilaxie Tratament

Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta Capitolul V. Prezentarea cazurilor Capitolul VI. Educatie sanitara Bibliografie

CAP. I Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul asimilarii lor si de a elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alcatuit din :


Tubul digestiv Glandele anexe

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior buzele, doi laterali obrajii, unul inferior planseul bucal si unul superior bolta sau valul palatin; - faringe ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina si cidiana; - esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm cu funcia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereii si musculari produc contracii ondulatorii, care ajut la transportarea alimentelor. - stomac aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul stomacului
-

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subtire - reprezint segmentul aparatului digestiv, situat ntre stomac i intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti:

- duoden - segment iniial al intestinului subire cu lungime de 25 30 de cm si forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana. - jejun - partea central a intestinului subire, fiind situat ntre duoden i ileon. rolul lui este de a absorbi substantele nutritive - ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbia nutrienilor rezultai n urma digestiei. - intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins ntre intestinul subire i anus. Aici are loc absorbia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din: - cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat ntre ileon i colon. De cecum este ataat apendicele. n cecum se afl flora intestinal. - colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) aici este absorbita apa ramasa in alimente - rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale - anus - partea final a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale 3. Organe anexe : - glandele salivare
(

Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie ) Glande salivaremari perechi: o o sublinguale submandibulare

parotide

- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si depoziteaz numeroase vitamine i o serie de microelemente eseniale; - vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unit cu ficatul, de unde primete bila, i cu duodenul, unde elibereaz bila, necesara digestiei grasimilor - pancreas - organ care ndeplinete dou funcii majore: exocrin (produce sucul pancreatic care conine enzime digestive) i endocrin (produce muli hormoni importani,incluznd i insulina). STOMACUL reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de cimpoi sau litera j , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a alimentelor

Predigestia bolului alimentar, n special al proteinelor,

care este continuat la nivel intestinal.


In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc

distrugerea

majoritatii

bacteriilor

(cu

excepia se

anumitor bacterii ca

Helicobacter pylori care

dezvolt n mucoasa gastric fiind n frecvent rspunztor de ulcerul gastric) . Functionare

mod

Hrana, care n prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinilor, va fi amestecat n interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid clorhidric) i enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, n special proteinele.

Pentru digestie este stimulat secretia perstaltismului i a sucului gastric. Prin masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/or n stare de repaus stomacal, pn la 1000 ml/or. Pentru a realiza digestia, hrana este oprit timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de continuare a stomacului cu duodenul. Dimensiuni Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt : lungime totala : 25 cm latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului : 8,5 - 10 cm distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm diametrul anteroposterior: 8 cm inaltimea fundului stomacului : 4 cm lungimea vestibulului piloric : 7 cm lungimea canalului piloric : 3 cm capacitatea stomacului: variaza intre 600 2000 ml, in functie de varsta, sex, regimurile alimentare si starile patologice. Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.

Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Structura

Prile anatomice a stomacului


Cardia (orificiu cardiac este intrarea n stomac din esofag.
)

Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.
Mica curbura este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de

15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.
Marea curbura este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa

de 40 cm. Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit incizura cardiaca.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici. Fundul stomacului (zona fundica) reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este

plin cu gaze si aerul inghitit in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.
Orificiul piloric (pilorul orificiu inferior al stomacului, care face legtura
) -

intre corpul gastric si o zon mai dilatat - antrul piloric, continuat cu o poriune ngustat - canalul piloric - care se termin inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric. Corpul gastric este partea cea mai mare a stomacului.
-

1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care acopera

stomacul aproape in intregime 1. Tunica musculara este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).

4.

Tunica

mucoasa captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este albcenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei. Tunica submucoasa este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.
3.

Vascularizatia si inervatia stomacului importanta secretiei gastrice si energia necesara functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.
-

1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc

din trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.
2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se

formeaza din retele capilare situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca apoi in trunchiuri colectoare.

Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se varsa in vena porta.
3. Nervii

stomacului sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica


-

-parasimpatica
a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor

nervoase, plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;


b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

Fiziologia aparatului digestiv Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si substante nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara:
1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar; 2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor; 3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor; 1. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea

transportului substantelor absorbite;


4. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si

endocrin. Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica complexa, diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara

specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fiziochimice in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi : _1__ Digestia bucala
a)

prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de: - fragmentarea alimentelor - facilitarea deglutitiei - amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare - initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare - asigurarea contactului cu receptorii gustative

a)

impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de : - pregatirea mecanica a alimentelor - solvent ( pentru perceptie de catre receptori) - curatirea mecanica a mucoasei bucale - digestiv - in vorbirea articulate - excretor - in mentinearea echilibrului hidric

a)

deglutitia cuprinde 3 timpi :

- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei devine in intregime, sau aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit) ; - faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene musculare automate ) ; - esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar) _2__Digestia gastrica
a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele

digestive incepute in cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l) Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate -declansate de vederea sau mirosirea alimentelor) ;

faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului mecanism nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ;

faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden ) ;

b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )

varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a stomacului contractia diafragmului si musculaturii abdominale anterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa la sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si bdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului ) _3__Digestia intestinala si functia de absorbtie
a) secretia pancreatica

b ) secretia biliara o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor o simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii o umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon, gastrina
b) secretia intestinala c) functia motorie a intestinului

miscarile intestinului de amestec ( segmentare , pendulare ) peristaltice

Capitolul II Gastrita acuta


Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute. Gastrita acuta este cauzata frecvent de:
o

-ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de antiinflamatoare nesteroidiene ) de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala.

In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios. Gastritele acute pot fi clasificate in:

> gastrita acuta simpla, > gastrita acuta coroziva > gastrita acuta alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa

indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe. Etiologie - Agentii infectiosi - Bacterii: Helicobacter pylori (HP) cea nai frecventa cauza; Streptococ hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum. - Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus. - Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus. - Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc. - Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer. - Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele. - Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.). - Dereglari motorii (n caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux duodenal-gastric. - Stresul (hipovolemic sau hipoxic). - Hipertensiunea portala ; -intoxicatii alimentare Factorii de risc - alimentarea haotica si irationala; - vrsta peste 60 ani; - fumatul; - consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici; - factorii profesionali nocivi; - dereglarile motorii ale tubului digestiv superior; - hipovolemie;

- hipoxie (n starile de soc, combustii); - insuficienta renala. Etiopatogenie Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni. Tabloul clinic Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili. - hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva; - Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n gastrita atrofica autoimuna Simptomatologie Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie. Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie, inapetenta si chiar repulsia pentru mancare. Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

stare generala alterata; dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;

senzatia de plenitudine; greata; sialoree varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) diaree; tahicardie; hipotensiune arteriala (mai rar); in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare. Diagnostic diferential Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura centralnervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani. Evolutie Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare. Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare. Tratament profilatic Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala. Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de

timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi. Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. n general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat. Tratament medical Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci. Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice. Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele: - antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu - pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia); -antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-Spa forte - antiemetice - antialgice Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol. Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).

CAPITOLUL III Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari

clinice si paraclinice
Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta. Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa il intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va observa pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr. de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza. APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si boli organice. AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si ahd semnificative. Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca. Examenul clinic general Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul sa se dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde: - insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul din pat si mersul - palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si timbru - ascultatia inimii si plamanilor Examene de laborator Recoltarea sngelui se face dimineaa pe nemncate sau, cel mult dup un mic dejun care s nu fi cuprins nici o form de grsime animal sau vegetal (lapte ,unt, ou, ciocolat, margarin, etc). De asemenea, cina din seara precedent trebuie s fi fost lipsit de grsimi. Asistenta medical pregtete materialele pentru manevrele ei, medicale, pregtete psihic necesare pacientul, se

pregtete locul de elecie, i se explic pacientului tehnica i necesitatea se recolteaz produsul patologic, eticheteaz produsul, se trimite la laborator si se noteaz n foaia de observaie. Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu dou picturi de anticoagulant cu 0,1 ml EDTA, recoltndu-se 2-3 ml n funcie de eprubet. Se poate evidenia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roii, trombocitele, formula leucocitar i indicii hematologici (VEM,CHEM). Valori

Hematii= 4,55milioane/mm3 Leucocite = 50009000/mm3 Trombocite=150.000-300.000/mm3

Formula leucocitar

neutrofile =6070% bazofile =0,51% eozinofile =14%

monocite =58% limfocite =2027% Hemoglobina se recolteaz 2 ml snge pe citrat de sodiu sau EDTA Valori : 12 15 % - femei Glicemia se recolteaz prin puncie venoas aspirnd 2 ml snge, avnd ca anticoagulant,fluoruradesodiu4mg Valori: 80120mg/dl Colesterolul Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica. Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa) Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice. Fibrinogenul se recolteaz 4,5 ml snge prin puncie venoas, avnd drept anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml Valori :200-400mg/dl Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care conin 0,5 ml citrat de sodiu recoltndu-se 4,5 ml de snge. Se pot evidenia timpul de protrombin, activitatea de protrombin, aPTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen. Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8' Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant citrat de sodiu, recoltndu-se 1,6 ml se snge.

Valori normale: 2 13mm/1h Rolul asistentului medical in examene de laborator - pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante alcool 90, pernite si musama - pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii - pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul Executie: - asistentul se spal pe mini cu ap si spun, mbrac mnuile sterile; - se fixeaz vena cu policele mnii stngi la 4-5 cm sub locul punciei; - se fixeaz seringa, gradaiile i acul fiind orientate n sus, n mna dreapta, ntre police i restul degetelor; - se ptrunde cu acul trversnd, n ordine tegumentul, apoi peretele venos pn cnd acul nainteaz n gol; - se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei; - se controleaz patrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa; - se continu tehnica de recoltare a sngelui; - se indeparteaz staza venoas dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnului; - se aplica tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de patrundere a acului i se retrage brusc acul; - se comprim 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical

Ingrijirea ulterioara: se face toaleta local a tegumentului, se schimb lenjeria dac este murdar, se asigur o poziie comod n pat, se supravegheaz pacienta. Pregtitrea produsului recoltat: eprubetele se eticheteaz, se completeaz formularele de trimitere, se masoar cantitatea. Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfecteaz, se spal, se pregatesc pentru o noua sterlizare ; deeurile se ndeparteaz. Accidente si interventii - hematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos) /se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute ; - strpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul n lumenul venei - ameeli, paloare, lipotimie /se ntrerupe puncia, pacienta se aseaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul. Examene de urin sumar urin Sumar urin recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate(sterile) - albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++ - glucoza Normal: abumina, glucoza- absent

Rolul asistentei medicale

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

- pregtete materialele necesare: urinar (bazinet), muama, alez, materiale pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente n funcie de examenul cerut; - pregtete psihic pacienta: se anun i se instruiete privind folosirea bazinetului, s foloseasc numai recipientul gol i curat, s urineze fr defecaie, s verse imediat urina n vasul colector, s nu urineze n timpul toaletei; - pregtete fizic pacienta: se protejeaz patul cu muama i alez, se aseaz bazinetul sub pacient, se face toaleta organelor genitale externe, se ndeparteaz bazinetul i se nlocuiete cu altul curat. Executie: - recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obinut se trimite un eantion de 100-150 ml la laborator; - se recolteaz prima urin de diminea sau dup cel puin patru ore de la miciunea anterioar; - recipientul se nchide cu capac ermetic, se eticheteaz i se trimite ctre laborator n maxim o or de la recoltare. Examene echografice echografia abdominala Echografia este o metod de diagnosticare ultrasonografic prin folosirea ultrasunetelor. Aparatul folosit se numete proprietatea diferitelor echograf. Metoda se bazeaz pe

structuri de a reflecta ultrasunetelor si formeaz imagini albnegru pe ecranului echografului. Echograful asigur o bun Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite examinarea vizual a organelor interne pline.

evaluare a strii de sntate a organelor interne.

Echografia abdominal reprezint metoda prin care se permite examinarea vizual a organelor interne pline.

Rolul asistentei medicale se pregtete pacientul psihic, i se explic necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de examinare: s nu mnnce cu 6 ore naintea examinrii, trebuie s bea 500 ml de lichid neacidulat i nendulcit, nu trebuie s mearg la toalet cu o or naintea examinrii, etc.. ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta numele de endoscop. Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv. Roulul asistentei medicale Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:
-

are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice

- urmeaza un tratament medicamentos


-

are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante

are afectiuni cardiace - exista posibilitatea unei sarcini -este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva

zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea examinarii. - pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor - se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura -pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative, spray anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente chirurgicale sterile in caz de prelevarea de tesut, eprubete. Executie: - inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului, - asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului - pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,. Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului. - in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag. - in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere. -asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va permite sa saliveze pe laterala gurii.

- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de 24 de ore

CAPITOLUL IV Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea

Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara. Asigurarea conditiilor de mediu Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara complicatii. Asigurarea igienei Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un

regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica. Alimente permise Carne sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar: carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva Oua cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei Produse lactate lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de oaie) Paine alba de grau sau de secara, eventual veche de o zi Cereale gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti Legume de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!) Fructe fierte sau conservate si banane coapte Grasimi unt proaspat, ulei (50 60 grame/zi) Alimente interzise Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei: supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata pestele gras, afumat sau marinat mezelurile ouale prajite branzeturile fermentate, sarate, afumate alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude: brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii fructele cu coaja si cele care contin seminte in special strugurii

fructele uscate: smochine, stafide, curmale,

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un

condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi grasimi: untura, slanina, maioneza Administrarea tratamentului Tratarea gastritei necesit att respectarea unui tratament medicametos ct i adoptarea unui regim alimentar corespunztor. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt i pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori. Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se respecte un regim alimentar sntos i regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr, si stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL V

Cazul 1

Prezentarea cazurilor

Cazul 1

Nume si prenume: B.M.


Vrst: 62 ani Sexul: Feminin Stare civil: cstorit Religie: ortodox Naionalitate: romn Ocupaia: pensionar Greutate: 71 kg nlime: 1,68 m Data internrii: 10.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita acuta Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva Anamneza Motivele internrii: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea superioara a abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta. Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A. Antecedente personale, fiziologice si patologice: Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1 Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament. Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.

- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli, aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,

balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general Stare general: relativ bun, Stare de nutriie: precar, T egumente i mucoase: palide, Facies: normal Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional Aparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei Henderson

Nr.

Nevoia

Manifestri

Sursa de

crt. 1. 2. A respira, a avea o bun circulaie A bea i a mnca

dependen Independenta Inapet en, greur i, Tranzi t intestin al absent Ameteli sau Durere Independenta Independenta Independenta Anxietate Independenta Independenta

dificultate Gastrita

3.

A elimina

Balonare

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

A se mica, a avea o bun postur A dormi, a se odihni A se mbrca, a se dezbrca A menine temperatura corpului constant A menine tegumentele curate i integre A evita pericolele A comunica A aciona conform propriilor credine i valori A te realiza A te recrea A nva

Gastrita Gastrita Durerea -

12. 13. 14.

Pensionar Oboseala Independenta

Spitalizarea -

PLAN DE INGRIJIRE

Problema

Obiective

Interventii autonome si delegate Administrarea de medicamente la cererea

Evaluare

Inapetent a

Stimularea poftei de mancare

Pacienta a inceput sa se alimenteze

Greturi, varsaturi

Combaterea lor si hidratare corespunzatoare

pentru stimularea poftei de Regim alimentar corespunzator, administrarea de medicamente la cererea medicului, hidratare cu ser fiziologic si ser glucozat 1500 ml.

Diminuarea greturilor si varsaturilor cu stare generala relativ buna

Balonare

Sa prezinte un tranzit intestinal normal

Ameteli

Sa prezinte o buna postura

Durere

Combaterea si diminuarea ei

Anxietate

Combater ea acesteia

Dificultate in recreere

Facilitar ea mediulu

Efectuarea de masaj usor la nivelul abdomenului, administrea medicamentelo r prescrise de medic Repaus la pat cu administrarea tratamentului prescris de Administrarea de antalgice la cererea medicului, aszarea in pozitie antalgica pentru Asigurarea linistii si repausului, educatie sanitara privind boala si factorii daunatori din viata de zi cu Asigurarea linistii in salon, punerea

Balonare diminuata, tranzit intestinal incetinit

Pacienta nu mai ameteste

Diminuar ea durerii

Pacienta nu mai prezinta stari anxioase cu o stare generala buna si valori ale functiilor Pacienta se recreeaza si se

spitalices

la dispozitie carti, radio si tv

odihnest acceptab il

Cazul 2

Nume si prenume: S. A. Vrst: 49 ani Sexul: masculuin Stare civil: cstorit

Religie: ortodox Naionalitate: romn Ocupaia: salariat Greutate: 68 kg nlime: 1,63 m Data internrii: 19.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom anemic Anamneza Motivele internrii: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greta, varasatura in zat de cafea, paliditate, anemie Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A. tatal- Dz 2008: Ciroza hepatica Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma alcool doar ocazional - Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuz debutul insidios al boli( cu accentuare n ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in zat de cafea, paliditate,

inapetenta, anemie.

Examen clinic general

Stare general: relativ bun, Stare de nutriie: precara Tegumente i mucoase:palide Facies: palid Sistem ganglionar: superficial nepalpabil Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei Henderson Nr. crt. 1. 2. Nevoia fundamental A respira, a avea o bun circulaie A bea i a mnca Manifestri de dependen Dispnee si palpitatii Inapeten ta, greur i, Sursa de dificultate Durerea epigastrica Gastrita

3.

A elimina A se mica, a avea o bun postur A dormi, a se odihni A se mbrca, a se dezbrca A menine temperatura corpului constant A menine tegumentele curate i integre A evita pericolele A comunica A aciona conform propriilor credine i valori A te realiza A te recrea A nva

Hematemeza Ameteli Durere Independenta Afebril Independent Anxietate Dificultate in comunicare Independenta

Gastrita Gastrita Gastrita Gastrita Durerea Anxietatea -

4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.

12. 13. 14.

Independent Independent Lipsa de informatii legate de boala

Lipsa acesului la informatii

PLAN DE INGRIJIRE Problema Obiective Interventii autonome si delegate Evaluare

Dispnee

Ameliorarea dispneei

Internare cu Pacientul prezinta repaus la pat, o respiratie asezarea in limite pacientului in poz. normale semisezanda pentru favorizarea respiratiei, invatarea pacientului cum sa

respire Palpitaii Sa aiba un ritm cardiac in limite normale Observarea si masurarea functilor vitale, administrrea de medicamente la indicatia medicului Stimularea poftei de mancare Administrea de medicamente si hidratare parenterala cu cu ser fiziologic si ser glucozat 1500 ml la cererea medicului, regim alimentar Puls tahicardic

Inapetenta

Sa aiba pofta de mancare Combaterea lor si hidratare corespunzatoare

Pacientul a inceput sa se alimenteze Pacientul prezinta o stre genreala relativ buna cu scaderea numarului de varsaturi

Greturi si varsaturi

Hematemeza

Combaterea acesteia

Administrea de Stare generala medicamente la buna fara prezenta indicatia hematemezei medicului, aplicarea de pungi cu gheta in zona epigastrica, aszarea in pozitie antalgica Repaus la pat Administrarea de antalgice la cererea medicului Asigurarea linistii si repausului, educatie sanitara privind boala si Pacientul nu mai prezinta ameteli Durere diminuata

Ameteli Durere epigastrica

Combaterea lor Combaterea acesteia Combaterea ei

Anxietate

Pacientul nu mai este anxios

factorii daunatori

Cazul 3

Nume si prenume: H. I. Vrst: 70 ani Sexul: masculuin Stare civil: cstorit Religie: ortodox Naionalitate: romn

Ocupaia: pensionar Greutate: 78 kg nlime: 1,63 m Data

internrii: 25.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita Diagnostic la internare: gastrita acida Anamneza Motivele internrii: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee, inapetenta, constipatie Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma alcool doar ocazional - Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuz debutul relativ brusc al bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si inapetenta Examen clinic general Stare general: relativ bun, Stare de nutriie: buna Tegumente i mucoase: normale Facies: normal Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante

Aparat respirator: normal Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului dup conceptul Virginiei Henderson Nr. crt. 1. 2. Nevoia fundamental A respira, a avea o bun circulaie A bea i a mnca Manifestri de dependen Independent Inapeten ta, greur i, Constipatie Cefalee Durere Sursa de dificultate Gastrita

3. 4. 5.

A elimina A se mica, a avea o bun postur A dormi, a se odihni

Gastrita Gastrita Gastrita

6.

A se mbrca, a se dezbrca A menine temperatura corpului constant A menine tegumentele curate i integre A evita pericolele A comunica A aciona conform propriilor credine i valori A te realiza A te recrea A nva

Independent Independent Independent Anxietate Dificultate in comunicare Independent

Durerea Anxietatea -

7. 8. 9. 6. 7.

8. 9. 10.

Independent Dificultate in recreere Lipsa de informatii legate de boala

Spitalizarea Lipsa acesului la informatii

PLAN DE INGRIJIRE

Problema

Obiective

Interventii autonome si delegate Stimularea poftei de mancare, administrare de medicamente la indicatia medicului Regim alimentar, administrarea medicamentelor la cererea medicului si hidratare parenterala Masaj abdominal, miscare sub supraveghere si

Evaluare

Inapetenta

Sa aiba pofta de mancare

Pacientul a inceput sa se alimenteze

Greturi, varsaturi

Combaterea lor

Pacientul nu mai prezinta greturi si varsaturi

Constipatie

Combaterea ei

Stare generala buna cu reluarea tranzitului

administrarea de laxative la indicatia medicului Cefalee Combaterea ei Administrea tratamentului prescris de medic Asezarea in pozitie confortabila ce diminuiaza durerea, administrarea de antalgice la cererea medicului

intestinal

Pacientul nu mai acuza cefalee Pacientul acuza dureri epigastrice diminuate cu o stare generala buna, afebril

Durere epigastrica

Diminuarea acesteia

Anxietate

Combaterea ei

Administrarea de Anxietate redusa calmante la cererea medicului si evitarea factorilor excitanti Comunicare cu pacientul privind boala, incurajarea pacientului sa comunice cu personalul medical, explicarea necesitatii de comunicare in buna vindecare a bolii Asigurarea linistii si repausului, punerea la dispozitie a radioului, tv, carti Educatie sanitara privind boala si Pacintul a inceput sa comunice

Dificultate in comunicare

Sa comunice cu personalul medical

Dificultate in recreere

Sa se poata recreea

Pacientul a inceput sa se recreeze

Lipsa de informatii legata

Sa aiba cunostinte

Pacientul a dobandit

de boala

suficiente legate de boala

factorii daunatori, oferirea de pliante legate de boala

informatii legate de boala

CAPITOLUL VI Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta sa respecte urmatoarele:


-

Sa aiba un regim alimentar echilibrat i complet, bogat n carne, n verdeuri, ou, lactate, fructe;

- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice - Sa evite administrea de medicamente in surplus - Sa aiba o igiena orala corecta Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos
-

- Regim

alimentar

complet i bogat, alimentaie

variat i echilibrat, cu mese fracionate, coninnd toate principiile alimentare;

Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos recomandat si prezentandu-se la controale clinice si de laborator.

- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitarea eforutlui fizic - Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea, alcool - Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

BIBLIOGRAFIE
1. Albu R.M., Anatomia i fiziologia omului 1987 2. Belacu M., Tratamentul bolilor cronice n medicina

intern, vol. I, Editura Dacia Cluj-Napoca, 1985


3. Berceanu t., Hematologie 1986 4. Borundel C.,Manual de medicin intern, Editura Medical,

Bucureti, 1979
5. Bruckner I., Medicin interna 1980 6. Fodor O., Medicin intern , vol. I, Editura Dacia, Cluj-

Napoca,1974
7. C. Mozes, Anatomia i fiziologia omului , Editura

Corint, Bucureti 2001

8.Titirc

L.,Gal

G.,Seuchea

M.,Ddorobanu medicali,

E.,Balt Viaa

G.,Zamfir M.,Ivan M.,Ardeleanu M.,Pesek M., Tehnici de evaluare si ngrijiri acordate de asistenii Romneasc,Bucureti, 2001 9.Voiculescu M., Medicin generala 2004 10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali Editura Viaa Romneasc,Bucureti, 2008 Editura