UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGMENET TURISTIC I COMERCIAL

TRADIII CULINARE BUCTRIA GRECEASC

STUDENT: Plinda Sanda GRUPA: 312

BUCURETI 2012 -

Istoric i influene Se spune c gastronomia este parte important a culturii unui popor. Buctria greceasc este mai mult de att. nceputurile ei se pierd n vremurile mitologice, cnd zeii din Olimp coborau printre muritori. Este o buctrie tipic mediteranean, cu elemente comune buctriilor italian, balcanica i orientala. Buctria greac are o tradiie de peste 4000 de ani, iar n anul 330 .Hr., poetul Archestratos a scris prima carte de bucate din istoria omenirii, numita Hedupatheia, sub forma unui poem epic. Acest poem prezenta o calatorie gastronomica in Mediterana si continea multe retete din acest teritoriu. Vechii greci mncau frugal, adic puin i simplu: gru, ulei de msline, pete i vin, carnea fiind extrem de rar. Frugalitatea aceasta s-a meninut i n timpul ocupaiilor romane, bizantine i otomane i sa schimbat doar recent, cnd progresele tehnologice au fcut carnea i alte ingrediente mai uor accesibile. Buctria bizantin era similar celei greceti clasice, petele continund a fi baza alimentaiei. Bizanul fiind un nod al comerului cu mirodenii, acestea au nceput s intre n dieta localnicilor, n special nucoara, scorioara i piperul, plus o serie de ingrediente noi, cum ar fi caviarul i lmile. Perioada otoman a dus la adoptarea unor mncruri de origine persan, arab i indian, i a unor ingrediente precum orezul. Rafinamentul era, i a rmas, o noiune relativ strin buctriei greceti care se distinge prin bucate simple, hrnitoare i sioase. Totui, tendinele culinare mai recente se arat favorabile unei abordri mai rafinate. Ingrediente specifice Cel mai vechi i definitoriu ingredient al buctriei greceti este uleiul de msline. El d gustul caracteristic i este folosit la orice fel de mncare sau desert. Creta aprovizioneaza intreaga Grecie cu ulei de masline, iar cretanii sunt cei mai mari consumatori de ulei de masline din lume. La nivel mondial, Grecia detine locul I in ceea ce priveste consumul de ulei de masline pe cap de locuitor. Legumele cele mai folosite sunt: vinetele, roiile, castravetii, cartofii, dovlecei, fasolea verde, mazarea, lintea, bamele, ardeii grai, praz, usturoi i ceapa, dar si orezul sau maslinele, cele mai renumite fiind cele din regiunea Kalamata. Mierea provine n special de la citrice: lmi, portocale, portocale amare, dar i de la cimbrul i pinul mediteranean. Masticul, o rin aromat, este nc mndria insulei Chios. Grecii au aromele lor preferate: oregano, ment, salvie, usturoi, ceap, mrar, patrunjel, foi de dafin, tilio (frunze de lamaie folosite ca o infuzie). Alte condimente populare sunt busuioc, cimbru i fenicul. Multe dintre mncrurile greceti folosesc condimente dulci n combinaie cu carnea

(scorioar, cuioare), trdnd astfel o influen persan i arab. Condimentele supreme grecesti sunt susanul alb, chimionul, machlepi si sofranul rosu. Pmntul Greciei este potrivit mai ales pentru creterea caprelor i oilor, de aceea mncrurile cu carne de vit sunt mai rare. Exist, ca urmare, o mare varietate de brnzeturi din lapte de oaie i de capr: Kefalotyri, Feta, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri, Metsovone i Mizithra. Branzeturile ocupa un loc de seama la masa greceasca, situandu-se printre cele mai fine din lume. Feta, preparata din lapte de oaie (70%) si lapte de capra, este cea mai cunoscuta si apreciata, poate fi folosita la prepararea salatelor, a aperitivelor, sau poate fi servita impreuna cu fructe, ca desert. Ravnit ca si brand, Grecia a ramas singura tara care are dreptul de folosi exclusiv marca de branza Feta in ciuda cererilor producatorilor danezi si germani de a utiliza acest brand pentru branzeturile produse in aceste tari. Tipurile locurilor de luat masa n Grecia, locurile de luat masa se mpart, n funcie de meniul servit i facilitile oferite, n mai multe categorii: estiatorion, taverna, psarotaverna, psistaria, ouzeri, pitsaria, kafeneon i zacharoplasteion. Estiatorion (restaurant), care ofer cea mai variat gam de mncruri i buturi, este frecventat de greci doar cu prilejul unor evenimente speciale. Cele mai populare locuri de luat masa n Grecia sunt tavernele tradiionale, mici localuri nepretenioase, cu preuri accesibile, n care, de multe ori, meniul este tradus n diferite limbi, special pentru turiti. Diferena dintre taverna i estiatorio este mai mult de form, dect de coninut. Tavernele ofera un meniu destul de diversificat, cu numeroase platouri traditionale, iar Estiatorio este un alt tip de local ce ofera un meniu tipic grecesc. Cu doar cteva mese, rareori mai multe de 20-30, inute de o singur familie n care mama gtete, tatl se ocup de clieni, iar copiii dau o mn de ajutor la splatul vaselor, micile taverne sunt un simbol al Greciei i preferatele turitilor. Mncarea delicioas, serviciul atent i grija pentru detalii, plus personalitatea distinct i bine conturat, sunt atuurile acestora. n taverna, decorarea mesei i maniera n care preparatele sunt servite constituie amnunte mai puin importante dect n estiatorio. Accentul se pune pe ceea ce se afl n farfurie i pe atmosfera relaxat, lipsit de formalism, din jur. Mesele sunt acoperite cu fee de mas de unic folosin, din hrtie, care se schimb dup fiecare client, tacmurile sunt aezate n mijlocul mesei, la fel ca i sticlele sau carafele cu butur. Psarotaverna, este localul specializat n mncruri din fructe de mare i pete, situat, de obicei, pe malul mrii si reprezint, fr ndoial, cel mai costisitor loc de luat masa. Destinate n special turitilor cu

buget mare de vacan, acestea practic preuri neobinuit de ridicate, iar calitatea felurilor servite se situeaz frecvent sub ateptri. Psistaria este localul care servesc exclusiv mncruri din carne pregtite la grtar, i nu trebuie confundat cu pitsaria, echivalentul pizzeriilor locale. Ouzeriile sunt mici localuri care servesc ouzo - bautura alcoolic tradiional cu arom de anason, vin, bere i cafea, aproape ntotdeauna nsoite de gustri consistente ( meze), de o mare diversitate (caracati, chiftele, crevei, salat de icre, calmari, salat de vinete, brnzeturi, tzatziki, cartofi, sfecl i salat de fasole boabe), care pot nlocui cu succes dejunul sau cina. Atmosfera din aceste localuri este foarte relaxat i informal, iar clienii greci par s se cunoasc de o via. Zacharoplastia (cofetrii) servesc o gam variat de pateuri, prjituri i ngheat, la pachet sau la mesele amplasate afar, pe trotuar. Aceste localuri mai ofer, de regul, cafea, sucuri i ap plat. Kafeneon este un local asemntor barurilor sau pub-urilor de cartier, deschis pn dup miezul nopii, n care se servete cafea, buturi alcoolice greceti, bere, retsina, nsoite, de obicei, de gustri mai puin sofisticate. Acest tip de local, frecventat cu precdere de brbaii trecui de prima tineree, constituie locul de ntlnire al localnicilor, care i petrec aici cea mai mare parte a zilei n faa unei cecue de cafea sau a unui pahar de ouzo. Evoluie i mprumuturi Gastronomia greceasc a evoluat timp de mii de ani, absorbind i genernd cu aceai uurin diverse influene. Unele mncruri i trag rdcinile din vechea Grecie clasic: skordalia (un piure gros preparat din cartofi, nuci, migdale, usturoi i ulei de msline), supa de linte, retsina (vin alb, sau ros, sigilat cu rin de pin) i pasteli (desert din semine de susan i miere). Altele provin din perioada elenistic i roman: loukaniko (crnai de porc uscai), sau bizantin: brnza feta, avgotaraho (icre srate) i paximadhi (pine tare, preparat din porumb, orz i secar). Multe feluri provin din buctria otoman, iar denumirile lor le vdesc originile arab, turc sau persan. Cele mai vestite sunt: moussaka (straturi de carne tocat de miel, vinete i roii, gtite n cuptor), tzatziki (iaurt cu usturoi, castravete i ment, sau mrar), yuvarlakia (chiftelue cu sos) i keftedes (chiftele). Este o mare diferenta intre ceea ce se gateste in nordul Greciei, puternic influentat de traditiile bizantine, si mancarea din insule, care a imprumutat din spiritul italian. O particularitate a bucatariei elene este folosirea ierburilor si a condimentelor speciale. Practic, bucataria din aceasta tara urmeaza sufletul poporului grec de mii de ani. Asa cum se gatea acum 500 de ani, de exemplu, in mare parte asa

se gateste si astazi in zonele rurale ale Greciei clasice. De aceea, Grecia nu are bucatari-sefi recunoscuti pe plan mondial. Feluri traditionale de mancare In Grecia, mesele sunt un prilej ca familia si prietenii sa se adune impreuna la masa si, ca atare, ei nu mananca niciodata pe fuga. Lor le plac mesele servite in aer liber, seara tarziu, pe indelete, stropite cu un vin la carafe, sau cu un ouzo sau raki. Grecii rareori obisnuiesc sa consume desertul la sfarsitul unei mese, iar cand o fac, de obicei mananca o felie de pepene rosu, felii de mar stropite cu miere si scortisoara sau un iaurt cu un topping de miere Micului dejun nu i se acord mare importan, fiind suficient cafeaua nsoit de prjitur. La prnz se prefer mncarea uoar, brnzeturi, pete sau musaca alturi de tzatziki. Cina este servit destul de trziu i este masa cea mai mbelugat din zi. In general, pranzul nu se serveste inainte de ora 13, iar cina nu inainte de orele 20-21 sau poate chiar mai tarziu. > Aperitive Poate cele mai cunoscute mancaruri grecesti sunt gustarile, numite mezedes, ce includ preparate la gratar, fructe de mare, salate, brazeturi, vinete sau ardei copti, sosuri, masline. Tipurile de mezedes difera de la o regiune la alta. Spre exemlplu in Grecia insulara veti putea gusta mezedes alcatuite din fructe de mare, iar in Grecia continentala mai mult salate, ce contin braza feta si masline. Oriunde ati ospata, in tara lui Homer, veti gasi intotdeauna tzatziki si horiatiki. Tzatziki, celebrul iaurt pe baza de lapte de oaie sau de capra, imbogatit la nivelul gustului cu felii de castravete, menta, sare, usturoi, ulei de masline si patrunjel; se consuma fie ca gustare, pus pe paine calda ( pita) fie ca garnitura sau sos pentru carnea de la souvlaki sau de la gyros. Horiatiki sau Greek salad (salata greceasca) contine branza Feta, rosii, castraveti, ceapa, masline, ulei de masline extravirgin, sare si piper. Dupa preferinte se adauga si putin oregano. Mezze este un termen generic pentru gustri, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea, cele mai cunoscute sunt boureki (plcinele cu legume i carne), melitzanosalata (salat de vinete), saganaki (brnz prjit), spanakopita (plcint cu spanac, feta, ceap, ou i condimente), taramosalata (icre amestecate cu cartofi fieri, sau pine, ulei de msline i suc de lmie), dolmades (sarmale din vi-de-vie cu umplutur de orez, legume, sau carne), skordalia i tzatziki. Bucataria greceasca este bogata in tipuri de mezedes, aperitive servite pe farfurioare, ce includ gustari din masline, sosuri, ardei iute copt, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, preparate din fructe de mare.

Branza greceasca proaspata, fie ca e Romano sau Kasseri, e folosita cu generozitate pentru a insoti painea de casa facuta din seminte intregi, dar si pentru a o rade peste preparatele din legume si pe deasupra pastelor. Fila pita, este facuta dintr-un foietaj foarte subtire si garnisita cu pui si ciuperci, spanac si branza greceasca, sau miel si praz. > Feluri principale Supele cele mai cunoscute sunt avgolemono (sup de carne, pete sau legume, ngroat cu ou, suc de lmie i orez), fasolada (sup de fasole cu roii, morcovi, elin i mult ulei de msline), psarosoupa (sup de pete cu legume) i trahana (un amestec de cereale fermentate i iaurt). Mncrurile cu carne sunt foarte diverse, cele mai populare fiind giuvetsi (miel gtit n vase de pmnt), gyros (este ceea ce romanii cunosc mai mult sub denumirea de shaorma. Carnea (porc, pui sau vita) este facuta la foc vertical si se taie marunt apoi se pune in pita calda, alaturi de sosul de tzatziki, de rosii, ceapa si cartofi prajiti), kleftiko (miel marinat n usturoi i suc de lmie, apoi gtit n cuptor), keftedes (din carne de porc), moussaka (din carne de porc), pastitsio (asemntoare unei lassagna italieneti), spetsofai (crnai, ardei, ceap i vin) i stifado (vnat cu cepoare mici, vin rou i scorioar). Carnea de miel este principalul tip de carne folosit de catre greci. Pregatirea mesei cu ocazia unei sarbatori traditionale presupune prepararea in curte, la protap, a mielului intreg. Pentru mesele obisnuite, carnea de miel este inabusita in vase inalte impreuna cu legume asortate, este crestata si apoi fripta la gratar. Carnea de porc, de vita, de pasare sau de vanat se prepara marinata, pe gratar sau la cuptor. Puiul se gateste fript sau inabusit. Cel mai cunoscut preparat din carne este souvlaki, care se aseamana cu frigaruile de la noi. Bucati mici de carne de miel sau porc se infig cu tepuse de lemn si se prajesc la gratar. Souvlaki poate fi servit si sub forma unui hamburger sau a unei shaorme, cu rosii, salata verde, ceapa, tzatziki in interiorul unei lipii foarte subtiri. Fructele de mare combinate. Una dintre cele mai gustoase combinatii o reprezinta fructele de mare cu legume: rosii, castraveti, masline, calamari, creveti, sardine etc. Se servesc cu un pahar de ouzo. Exista nenumarate combinatii de carne gustoasa cu legume, adesea imbogatite cu sos galben de lamaie avgolemono sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara. Aceasta denumire mai este atribuita unor ciorbe grecesti, pe baza de zeama de lamaie. Vinetele sunt vedete in bucataria greceasca. De obicei, ele sunt umplute cu o pasta formata din carne si legume si se coc la cuptor. Moussakaua garnisita cu straturi de vinete sau zucchini, insotita de un

sos de carne, aromat cu usturoi, si dreasa cu ou pe deasupra, e felul de mancare intalnit aproape pretutindeni si este specifica ospaturilor grecesti. > Garnituri Din bucataria greceasca nu lipsesc pilafurile, asezonate cu condimente si alune. Orezul este preparat si la cuptor, cu carne, si servit apoi cu legume inabusite. De asemenea, se poate gati in frunze de vita de vie asa numitele dolmades (frunze de vita umplute cu orez, carne, linte si condimente). > Salate O abundenta de legume proaspete inspira salate si preparate din legume marinate si gatite la cuptor, adesea condimentate cu plante care cresc in munti. > Deserturi Fara indoiala cel mai cunoscut preparat de patiserie este baklavaua, facuta din mai multe foi, cu sirop de miere pe deasupra si decorata cu nuci. Prajiturile cu unt si miere sunt un deliciu pentru dupa-amiezele tarzii cand sunt insotite de o cafea greceasca tare. Alte deserturi greceti i ele vestite sunt: galaktoboureko (straturi de crem ntre foi de plcint), kourabiedes (prjituri din fin, unt i migdale), loukoumades (gogoele cu miere), loukoumi (rahat), tsoureki (un fel de cozonac), nelipsitul iaurt cu miere, karidopita (tarta cu nuci si miere), rizogalo (puding de orez cu scortisoara) sau kaltzounia (placinte dulci traditionale). Inghetata este un alt desert care poate fi savurat, mai ales in sezonul cald. Un dulce agreat de toate varstele este pasteli, un baton din seminte de susan usor prajite si miere. Un produs tipic insulei Zakynthos este insa mandolata, similar cu nuga, un desert pe baza de albus de ou, miere si alune. > Fructe Fructele proaspete in general smochine, portocale, nectarine, piersici, struguri, mere si pepene incheie de obicei cina intr-o seara tarzie. Alaturi de ele sunt foietajele, mai des intalnite cu ocazii festive. > Bauturi Desi nu sunt prea cunoscute pe plan mondial, vinurile grecesti (krassi) se bucura de mare popularitate in Grecia, cel mai cunoscut fiind Retsina (vin alb sau rosu cu adaos de rasina de pin si diverse ierburi). Mavrodafni este un vin dulce facut in Patras. Este foarte dens si inchis la culoare (aproape negru) si poate fi comparat cu portoul portughez. Este o bautura asemanatoare lichiorului. Grecii asorteaza vinul la toate mancarurile cu carne, dar si la dulciuri.

Dintre bauturile mai tari, ouzo este de departe simbolul Greciei, dar nu toti o pot bea, din cauza aromei puternice si intepatoare. Este un rachiu aromat, preparat din struguri, alcool, ulei de anason, coriandru si alte plante. Acesta se poate combina in general cu apa sau apa tonica. Ouzo se bea mereu inainte de inceperea mesei principale. In Grecia este foarte apreciat ouzo de pe insula Lesbos, care este considerata patria acestei bauturi aromate. Tsipouro este o bautura alcoolica foarte puternica, arata un pic precum Ouzo, dar cu un gust mai puternic de anason. Grecii o beau cu gheata si cateodata cu un pic de apa. Este intotdeauna acompaniata de aperitive. In parti diferite din Grecia, cum ar fi Creta, cateva insule si nordul Greciei, locuitorii si-au facut propriul Tsipouro, numit Raki (depinzand de regiune) care este foarte puternica. Grecia e faimoasa pentru vinul ei, consumat mai ales dupa gustari si cu moderatie. Mavrodafini este un vin foarte dulce, cu coninut mare de alcool. Metaxa, cunoscutul coniac dulce, cu 40% alcool. Tentura este un lichior aromat cu scorioar. Mythos, cea mai popular marc de bere din Grecia. De asemenea, foarte renumit este kafenion (cafeaua neagra greceasca, facuta la ibric), care se consuma la mesele obisnuite alaturi de un pahar cu apa. Cea mai savuroasa este cea proaspat rasnita si preparata intr-un ibric traditional de cupru (briki), servita cu caimac. Datorita zatului, ea trebuie bauta incet, cu inghitituri mici. Cand comandati, chelnerul se asteapta intotdeauna sa precizati cantitatea de zahar dorit: pikro (amara), metrio (normala) sau gliko (dulce). Cea mai populara optiune insa, in materie de cafea este caf frapp-ul, servit la orice ora din zi, preparata din cafea instant, lapte, zahar si servita cu frisca, topping de ciocolata si cuburi de gheata. Cafeaua joaca un rol important in viata sociala a grecilor. Strainii sunt tentati sa spuna ca din clientela fac parte oameni care nu au nimic mai bun de facut decat sa stea acolo, dar se insala, pentru ca aici se incheie multe afaceri, iar cele mai fierbinti stiri, politice si economice, se discuta tot aici. Cafeaua se prepara in diverse feluri, ritul kafelaki fiind complicat. Cea mai tare cafea, variglyco, este preparata din parti egale de cafea si zahar (nu e fiarta). Exista si un alt tip, glyki vrasto, care este dulce si fiarta, apoi metrio (mediu), care este si mai slaba si mai amara, si sketo, fara zahar. Apa rece (nero krio) este considerata cea mai apreciata delicatesa, iar grecii pot distinge calitatile apei in functie de izvor. Element specific in bucataria greceasca Elementul specific buctriei greceti l constituie ospul comun, bucuria de a mprti. Ospitalitatea continua sa fie una din principalele virtuti ale grecilor. Oriunde mergi, pe continent sau in insule, esti intampinat nu ca un strain, ci ca un oaspete si un prieten. Cateodata esti invitat sa intri intr-o

casa taraneasca si sa ti se ofere o ceasca de cafea sau un ouzo sau, simplu, cel mai bun pentru un adevarat grec, un pahar de apa rece. Cand esti in vizita, gazda iti va oferi cateva bomboane sau dulciuri glyco, prajitura, gem sau loukoumi (rahat turcesc). Daca accepti gemul sau loukoumi, urmeaza paharul de apa si urarea Iss ighian sas!, adica In sanatatea dumneavoastra!. Fiind un popor balcanic, grecii prefera sa manance in familie. De asemenea, nu este indicat sa refuzati multele feluri de mancare, in unele zone constituie o impolitete. Gustati macar cate putin din fiecare! O alt caracteristic este simplitatea mncrurilor, modul necomplicat, dar rafinat de a prepara i de a consuma hrana. Nu am putea vorbi despre buctria din ara lui Homer, fr a aminti de lichidul de aur, darul zeilor. Buctria greceasc, ale crei rdcini se pierd n negura vremii, este la rndul ei influenat de culturile vecine din Orientul Mijlociu, Balcani, Turcia. Extinderea imperiului Elen spre India, sub Alexandru Macedon, perioada de sub stpnirea roman, evoluia Imperiului Bizantin sunt doar cteva evenimente care i-au pus amprenta pe cultura poporului grec, deci inclusiv pe tradiiile sale culinare. De la greci ne vine tichia de buctar! n mnstirile ortodoxe greceti din Evul Mediu, clugrii nsrcinai cu prepararea hranei, purtau nite plrii asemntoare, nalte i albe pentru a se distinge de calugarii obisnuiti, care le aveau negre. De la greci am motenit prima carte de bucate! Archestratos, un gurmand grec, care tria prin anii 330 .e.n., a vrut s arate importana artei culinare n viaa societii greceti i a scris prima carte de art culinar. Tot buctria greceasc este aceea care a mprumutat o serie de reete i de principii buctriei vegetariene. TRADIII CULINARE DE SRBTORI Tradiii de Crciun n Grecia, masa de Crciun are n mijloc o pine tradiional, iar dup osp masa nu se strnge pentru ca Isus sa aib cu ce-i potoli foamea. Masa de Crciun Craciunul si Anul Nou in Grecia sunt sarbatori bogate in superstitii, dar si in preparate traditionale. Bucatareasa nu uita niciodata sa insemne painea de Craciun presand aluatul cu palma, inainte de a-l pune la copt, pentru a le arata copiilor ca Isus a binecuvintat painea in aceasta zi sfinta. La sate, se face o paine speciala, cu forma de vaci sau oi, ce se imparte animalelor de catre fata cea mai mare. Sarbatorile de iarna din Grecia sunt sobre. Mesele sunt frugale. Micile brutarii lucreaza la maximum pentru a pregati placinte ovale pe care prietenii si vecinii si le daruiesc. Printre prajiturile

10

traditionale sunt Melomakaronas, fursecuri insiropate cu miere, si Kourabiedes, acoperita cu fulgi de zahar. De Anul Nou traditia cere sa se puna pe prajitura o moneda de aur sau de argint. In Smyrna, se imprima pe prajituri simbolul vulturului din Bizant. La greci, nu exista traditia impodobirii bradului, deoarece, in Grecia, nu exista brazi. Locul lor este luat de creanga de maslin. In Madytos, o crenguta de maslin este fixata in mijlocul prajiturii de Craciun, care se asaza in centrul mesei. In jur se decoreaza cu nuci, portocale si mere. Conform traditiei, una dintre persoane se ridica de la masa spunand: Masa Femeii, masa Fecioarei Maria, Isus s-a nascut, toata lumea se bucura. Prajitura si crenguta raman in centrul mesei pana la Epifanie, cand poate fi taiata. Tradiii de Paste Dupa o lunga perioada de post, toata lumea asteapta Pastele, pentru a servi preparate gustoase si a se bucura alaturi de cei dragi de aceasta sarbatoare. In multe tari se servesc preparate traditionale, speciale pentru sarbatoarea Pastelui. Pastele este una dintre cele mai importante sarbatori din cadrul Bisericii Ortodoxe din Grecia, care nu urmeaza aceleasi canoane ca si Biserica Ortodoxa din Est. In sambata dinaintea primei zilei de Paste, Patriarhul ortodox deschide sigiliul usii de la mormantul lui Isus Hristos, care se afla in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim si iese cu Focul Sfant. Flacara pazita de inalte fete bisericesti si oficialitati ale guvernului grec este dusa cu avionul la Atena si apoi este transportata la o biserica mica din Agia Anargyroi in Plaka. De aici iau lumina toate bisericile din Attika si tot restul Greciei. Sambata seara, oamenii se aduna la biserici aducand cu ei lumanari stinse. La miezul noptii, preotul anunta Invierea Domnului Isus Hristos (Hristos a inviat!, in greaca Xristos Anesth!) si le permite credinciosilor sa-si aprinda lumanarile din Flacara Sfanta care a fost adusa tocmai din Ierusalim. Dupa ce au fost indeplinite ritualurile, preotul binecuvanteaza mancarea pe care credinciosii au adus-o la biserica si care va fi servita la masa de Paste. Masa de Pate Dupa slujba de Inviere, grecii servesc un fel de supa numita magiritsa, un fel de drob lichid. In schimb, la masa din prima zi de Paste, friptura de miel pe gratar, " kokoretsi", este nelipsita, un fel de mancare traditionala care consta n principal in carne de miel maturata si organe, inimi, rinichi, marinate n lamaie, ulei de masline i oregano, cu sare i piper, toate tocate, un fel de mancare care ne duce cu gandul tot la drob. Dis-de-dimineata carnea de miel este pusa pe gratar pentru a se frige incet, in timp ce aroma fripturii starneste apetitul mesenilor. Christopsomon (painea lui Hristos) este o alta delicatesa greceasca constand intr-o bucata de paine rotunda care este decoarata cu o cruce si oua rosii.

11

Apokries este o alta traditie greceasca, care se aseamana cu carnavalurile tinute de catolici. In Atena, in ultimele doua week-end-uri de Apokries oamenii imbraca diverse costumatii si merg la Plaka, lovindu-se unii pe altii cu niste bete din plastic care chitaie si aruncand cu confetti. In Tracia si Macedonia, tinerele imbraca un port traditional denumit Lazarins si colinda satele cantand piese cu o tematica religioasa. Taramosalata - servita in mod traditional la intrarea in postul Pastelui, este salata de icre (de cod sau crap) cu ceapa, specifica bucatariei grecesti, insa ea poate fi servita in fiecare restaurant din Corfu pe toata durata anului. Pentru un gust desavarsit se vor mai adauga firimituri de paine, suc stors din lamaie, cartofi pure si cateva picaturi de otet (de preferat de mere). Culoarea salatei de icre poate diferi de la un crem spre bej, ajungand chiar la roz in functie de natura icrelor alese. Cum se ncondeiaz oule n Grecia? In Grecia ouale sunt simple sau zugravite cu chipul Mantuitorului, al Sfintei Fecioare, a sfintilor si reprezentarea crucii. De Inviere, grecii duc oua la biserica, si a doua zi de Pasti trimit nasilor atatea oua cati membri sunt in casa, plus unul, ca sa se mareasca, sa sporeasca familia nasului. Din ouale vopsite in Joia Mare, unul se pstreaz la icoana si, imediat ce cade grindina sau ploaie mare, se arunca oul, in credinta ca va inceta ploaia sau grindina. De Sf. Gheorghe grecii se cantaresc, dar trebuie sa aiba un ou rosu in buzunar si o piatra, iar pe cap iarba, si zic: Sanatos ca piatra, rosu ca oul si tanar ca iarba. Ouale rosii se pastreaza pana la Inaltare si pana atunci se mananca oua rosii. De asemenea se fac colacei in care se pun oua rosii. Colacul se face in Joia Mare si se taie in prima zi de Pasti si oul din mijloc se imparte la toti cei din casa. In ziua de Sf. Toma se face coliva cu un ou rosu, pentru morti. Jocuri tradiionale de Pate In Grecia, un ou este suspendat de o sfoara, in timp ce oaspetii se aseaza in jurul mesei si incep sa loveasca oul cu capetele, incercand apoi sa il prinda in gura. Alte doua jocuri traditionale cu ouale de Paste, sunt Easter Egg Hunting (Vanatoarea Oualor de Paste) si Easter Egg Roll (Rostogolirea Oualor de Paste). Easter Egg Hunting In dimineata Pastelui, copiii din familie se aduna pentru a cauta ouale ascunse de iepuras in timpul noptii. Cautarea poate continua si in afara casei, copiii mai mari ajutandu-i pe cei mai mici. Cateodata,

12

copilul care gaseste cele mai multe oua este recompensat cu premii constand in bomboane. Easter Egg Hunting constituie, de asemenea, si parte a modului in care comunitatea serbeaza ziua pascala. Astfel, ouale sunt ascunse in spatii publice iar copiii din comunitate sunt invitati sa le gaseasca. Easter Egg Roll Se spune ca acest joc reprezinta de fapt momentul rasturnarii pietrei de pe mormantul lui Isus. Scopul jocului este de a vedea cine rostogoleste ouale pe o distanta cat mai mare fara sa le sparga. De obicei, jocul se tine pe o panta acoperita de iarba. Cel mai amuzant joc de Easter Egg Roll are loc, cel mai probabil, in Statele Unite, la Casa Alba, unde sute de copii vin cu cosurile pline de oua viu colorate si le rostogolesc pe jos pe faimoasa pajiste, sub privirea presedintelui.

13

CONCLUZII
Mancarea greceasca ne invata sa ne bucuram de lucrurile simple ale vietii. Oamenii din Grecia se bucura de mare, de soare si de aerul proaspat. Mancarea pe care acestia o consuma reprezinta acest stil de viata simplu si sanatos. Ea este reprezentativa pentru peisajul grecesc, pentru munti si dealuri si mai ales pentru mare. Din aceasta combinatie a naturii izvoraste aceasta dieta bogata in ulei de masline, in rosii, in ierburi proaspete si foarte multi pesti proaspeti. Nutriionitii socotesc mncarea mediteranean a Greciei ca fiind cea mai sntoas din Europa. Nu este doar sntoas, ci i foarte gustoas i cu o personalitate puternic conturat. Bucate robuste, gtite cu ingrediente proaspete i hrnitoare, arome pure i simple, vin uor i rece, brnzeturi excepionale, deserturi rcoritoare, i, nu n ultimul rnd, minunatul ulei de msline, aromat. Mai trebuie spus ca, asemenea altor bucatarii mediteraneene, si bucataria din Grecia produce mai putini bonavi de cancer sau de boli de inima decat alte bucatarii mondiale. Bucataria greceasca nu este apreciata doar pentru diversitatea prepararii felurilor de mancare, ci si pentru calitatile ei nutritive. Este un prilej de a aduna la masa familia si prietenii, atat acasa cat si in restaurante. Grecii ador s mnnce bine, de aceea apreciaz buctria gustoas. Grecii sunt, asemenea romanilor, ortodocsi, iar traditiile lor sunt similare cu ale noastre. Bucatele pe care insa grecii le pun pe masa pentru prieteni si familie sunt putin diferite de cele traditionale romanesti, influentate fiind de cultura mediteraneana.

14

BIBLIOGRAFIE
*** http://www.time4news.ro/travel/destinatii/grecia-tara-cu-traditii-si-valori/ *** http://www.gustos.ro/retete-traditionale/grecia *** http://stiri.acasa.ro/articole/extern/traditii-culinare-de-craciun *** http://gastronomie.ele.ro/Bucataria_greceasca_savoare_si_aroma_cu_multa_dragoste_--a196.html *** http://www.bzi.ro/bucataria-greceasca-165117 *** http://www.ardei-iute.ro/diverse/bucataria-grecia-greceasca-greaca *** http://www.culinario.ro/lifestyle/geografie-culinara/bucataria-greceasca.html *** http://ghidgrecia.com/bucataria-greceasca/ *** http://blocnotes.ro/2009/08/din-secretele-bucatariei-grecesti/ *** http://www.casamea.ro/lifestyle/retete/garnituri-si-aperitive/bucataria-greceasca-minunata-sigustoasa-1037 *** http://www.kalitera.ro/ro/meniu/ *** http://www.consiliervacante.ro/index.php/component/content/article/13-gastronomie/161-insuleleionice-miresme-din-bucataria-mediteraneeana.html

15