TRANSPORTUL FEROVIAR

In secolul XIX , ca urmare a dezvoltarii productiei industriale, nevoile de materii prime si materiale cereau crearea unor mijloace de transport cu capacitati mai mari, mai puternice, sigure in exploatare si care sa realizeze viteze sporite. Dezvoltarea economica a unei tari, economiei mondiale in general, este de neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in industrie si agricultura, circulatia bunurilor materiale si a oamenilor,faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime in care acestea se prelucreaza, desfacerea si distribuirea marfurilor in centrele corespunzatoare.Participarea la dezvoltarea economiei mondiale,iesirea din izolare a comunitatilor umane, integrarea in sistemele generale informationale si cresterea nivelului de civilizatie au fost si sunt posibile prin intermediul transporturilor. In 1765, James Watt a realizat prima masina cu abur cu motor cu simplu efect, iar in 1762 masina cu abur cu piston cu dublu efect, care obtinea miscarea de rotatie continua a unui arbore motor. In 1803 Richard Trevithiek realizeaza prim alocomotiva cu abur din lume,utilizand o masina cu abur de inalta presiune asezata pe un sasiu cu roti, care avea bandaje netede si rulau pe sine de metal. Inventatorii au cautat sa creeze alte tipuri de vehicule terestre care sa corespunda noilor conditii de dezvoltare a societatii; drept rezultat fiind considerat nasterae locomotivelor, a cailor ferate si a trenurilor. George Stephenson este cel care, plecand de la ideile predecesorilor sai, si generalizandu-le, a construit celebra locomotiva de cale ferata, Locomotion nr. 1, pe care a condus-o personal la 27 sept 1825 intre Stockton si Darlington, remorcand un convoi format dintr-un vagon acoperit si 33 vagoane descoperite.

Performantele locomotivelor au fost permanent imbunatatite; s-a produs si o specializare, construindu-se locomotive mai puternice pentru remorcarea trenurilor de marfuri si locomotive cu viteza pentru trenurile de calatori.Dezvoltarea transporturilor feroviare a avut drept rezultat infiintarea a numeroase fabrici de locomotive. La inceput vagoanele aveau forma unei trasuri,dar au fost compartimentate,cu acces de pe peron in fiecare compartiment.Au fost introduse culoare laterale si s-au creat vestibule la Extremitati. Apoi au fost introduse furgoanele de bagaje si vagoanele postale pentru trierea si transportul corespondentei si coletelor. Vagoanele de dormit au fost introduse la caile ferate americane de catre George Mortimer-Pullman,iar in Europa de catre Georges Nagelmacker.

In ceea ce priveste vagoanele de marfa, pana in 1886 acestea masurau in greutate mai putin de 10 t, prin 1898 aveau 15 t,ca in 1911 sa fie de 20 t. In cursul evolutiei cailor ferate, vagoanele de marfa au capatat diferite specializari: platforme pentru marfuri care nu necesita protectie pe timpul transportului, gondole pentru marfuri in vrac, vagoane inchise pentru marfuri care necesita protectie impotriva intemperiilor sau a sustragerilor, cisterne penrtu produse lichide, basculante ce bena-jgheab, pentru lemnarie lunga, izoterme, frigorifice, vagoane pentru containere, vagoane speciale penru produse pulverulente sau granulare, macarale etc. Locomotivele cu abur au fost in permanenta diversificate si perfectionate in functie de ecartamentul liniei si de felul trenurilor tractate( de calatori, marfuri mixte) sau pentru manevre. Locomotive de mare viteza au fost construite inainte de al doilea razboi mondial, recordul de viteza al tractiunii cu abur fiind stabilit in 1938 de o locomotiva englezeasca care a remorcat pe traseul Grantham-Tallington un tonaj de 244 tf cu viteza de 202,7 km/h. In SUA au fost introduse locomotive care dezvoltau pana la 10 000 cai putere in cilindrii.Cu o lungime de 40 m si greutate proprie de 541 t, locomotivele Big Boy erau considerati adevarati colosi, fiind cele mai puternice locomotive construite vreodata. Cautandu-se solutii pentru tractarea trenurilor cu locomotive cu randament sporit si mai putin poluante, s-a experimentat si generalizat tractiunea cu motoare cu ardere interna.Prima locomotiva diesel din lume a fost construita de firma elvetiana Sulzer Wintertur in 1912.In 1934, si respectiv 1936 sovieticii si francezii au introdus locomotivele diesel la remorcarea trenurilor de mare viteza. In SUA si tarile din vestul Europei au fost introduse automotoarele aerodinamice pentru transportul calatorilor.Acest lucru se intampla in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. In 1942 este creat trenul TALGO de catre spaniolul Alejandro Goicoechea Omar.Trenul ere compus din vagoane cu lungime mica care se sprijina in partea din fata pe vagonul precedent, iar in partea din spate pe doua semiosii independente. Societatea elvetiana Brown Bovery a introdus prima turbina cu gaze in 1940. Acest tip de locomotiva a fost apoi experimentat cu succes in diferite tari.

CAILE FERATE se pot clasifica dupa mai multe criterii:

Dupa particularitatile mediului geografic: -cai ferate construite la suprafata solului; -cai ferate construite in subteran, aici fiind incluse liniile de metrou, sectoarele de tuneluri feroviare si caile ferate din galeriile exploatarilor miniere; -cai ferate suspendate pe anumite portiuni.

Dupa ecartamentul caii ferate: -cai ferate normale (ecartament 1435mm) in tarile europene , asiatice si africane; -cai ferate cu ecartament de 1524 mm, specific Rusiei, Ucrainei, Mongoliei si Chinei; -cai ferate cu ecartament de 1676 mm, specific Spaniei, Indiei, Americii de Nord si Americii de Sud; -cai ferate cu ecartament mic (700-1200 mm), in zonele montane.

Dupa intensitatea traficului de calatori si de marfuri:

-cai ferate magistrale cu importanta deosebita pentru circulatia nationala si internationala(Transsiberianul 9302 km, Transaustralianul, Transandinul, magistrala Transafricana); -cai ferate de importanta nationala(Bucuresti-Craiova-Timisoara, MadridValencia, Moscova-Sankt Petersburg etc)

La constructia cailor ferate s-au folosit diferite ecartamente, dar cel de 1 435 s-a generalizat, care a a fost denumit normal si care este utilizat si azi la majoritatea cailor ferate. Mai exista si cai ferate cu ecartament larg de 1 524 mm, in Rusia, Mongolia, China, sau de 1 676 mm in Spania si America de Sud. In proportie mai mica se foloseste si ecartamentul ingust in unele state din America de Sud, India si in tarile din Extremul Orient sau in paralel cu ecartamentul normal in diferite tari.

O alta clasificare posibila a cailor ferate este si cea dupa intensitatea traficului de calatori si marfuri:

1 Caile ferate magistrale

De o importanta nationala si internationala, acestea asigura un mare trafic de calatori si marfuri in mai multe tari si continente. Magistrala feroviara cu cea mai mare lungime este pe teritoriul Rusiei(Transsiberianul) si are 9 302 km.Este dubla si complet electrificata si leaga Moscova de Vladivostok prin Celeabinsk, Omsk, Haborovsk. In Europa principalele magistrale feroviare sunt: -Paris- Bruxelles-Amsterdam -Barcelona-Madrid-Lisabona -Atena-Istanbul-Sofia-Bucuresti-Budapesta-Viena-Berlin;

Pe celelalte continente exista cel putin cate o magistrala de cale ferata, aceasta fiind numita dupa numele regiunii pe care o strabate: -Transmongolianul: Beijing-Ulan Bator-Irkutsk -Transaustralianul: Perth-Melbourne-Sydney -Transandinul: Buenos Aires-Mendoza Val Paraiso; -Magistrala Transafricana din zona ecuatoriala intre Lagos si Monbassa in lungime de 6 350 km care leaga 6 tari si 5 capitale; -New York-Chicago-San Francisco; -Philadelphia-St. Louis-Los Angeles; -Quebec-Winnipeg-Vancouver.

2 Caile ferate principale Sunt caile ferate de importanta nationala prin care se asigura legaturi de calatori si marfuri intre principalele centre economice si regiuni cu o mare importanta industriala. In America de Nord principalele magistrale strabat SUA de la est la vest, unind orasele porturi de la Oceanul Atlantic la Pacific, fiind in acelasi timp si magistrale continentale: -New York-Indianapolis-St. Louis-Amarillo-Los Angeles(6 350 km) -Boston-Cleveland-Chicago-Mineapolis-Seattle(6 000 km)

-Jacksonville-New Orleans-El Paso-Phoenix-Los Angeles (5 800 km)

In Japonia a fost construita o retea puternica de cale ferata;cea mai importanta este magistrala care leaga capitala Tokio de Insulele Kyushu, construita pe trei tronsoane: -1964-Tokio-Nagoya-Osaka-515 km -1972-Osaka-Okoyama-160 km -1975-Okoyama-Ins.Kyushu-392 km

In Europa, Germania este tara cea mai dezvoltata din punct de vedere feroviar; are o retea de peste 48.000 km si o densitate de 114,4km/1.000 km patrati.Aceasta larga retea leaga marile orase de puternicele centre industriale : Hanovra-Wurburg; Mannheim-Stuttgart; Berlin-Hamburg Franta reprezinta si ea un capitol mai aprte si asta datorita vestitelor si neegalatelor pina acum TGV(trenuri de mare viteza); reteaua TGV a impanzit in special Franta unde face legatura extrem de rapid intre principalele orase:ParisLyon-Marsillia, Paris-Amiens-Lille; Lyon-Marsillia Nice. TGV ul mai poate fi intalnit si pe unele rute feroviare din Spania,marea Britanie, Belgia,Olanda dar si in China pe ruta Beijing-Shanghai-1.350 km;Australia (Canberra-Sydney) 3.Caile ferate secundare

Sunt construite deseori pentru a deservi mari obiective industriale sau ca linii de centura ale marilor aglomerari urbane. Prin lucrari foarte dificile si costisitoare au fost construite cai ferate in zone montane de mare altitudine dar si prima cale ferata subacvatica intre Europa si Marea Britanie; dintre caile ferate de mare altitudine cele mai spectaculoase sunt cele din America de Sud si S.U.A;

Fac obiectul istoriei transportului feroviar primele linii din lemn, piatr i cele moderne din oel, unde ca for de propulsie s-a folosit, mai nti caii, ca apoi s se introduc transportul mecanizat cu locomotive. Din anul 1820 putem vorbi de transportul modern, aprut n Anglia, de unde s-a extins n ntreaga lume.

Apariia cilor ferate moderne

Primele ci ferate cu adevrat moderne au aprut n Anglia, ara care a creat un sistem de canale i drumuri necesare n primul rnd transportului de crbune. n 1776, n Anglia existau deja ci ferate construite din ine de font pe traverse de lemn. [4].

Primele ci ferate n diverse ri

Romnia
Pe teritoriul actual al Romniei, primele ci ferate au aprut n Transilvania n secolul al XIX-lea, pe cnd aceasta se afla n componena Austro-Ungariei. Prima cale ferat uzinal cu trac iune animal a fost construit la Uzinele Reia n 1846. Aceasta a fost urmat de calea ferat Oravia-Bazia, dat n funciune la 20 august 1854. n Principatele Romne, primele ci ferate au fost construite de concesiuni strine. La 26 august 1869 este dat n folosin linia Bucureti-Giurgiu, urmat de linia spre Buzu.

Rusia
Replic a primei locomotive cu abur din Rusia, construit de Cerepanov, tatl i fiul n1834

Rusia, caracterizat prin mari distane, necesita un sistem de transport mbunt it. nsa lipsa fondurilor financiare fcea necesar prezena capitalului strin. ntre 1833 i 1834, inventatorii Iefim Alekseevici Cerepanov i fiul su Miron Iefimovici Cerepanov construiesc prima locomotiv cu aburi ruseasc. Tot ei au proiectat i o cale ferat utilizat la o min de extacie a cuprului. Ulterior, cei doi Cerepanov au mai construit i alte aproape 20 de locomotive. Din pcate, inveniile acestora, dei au avut succes, nu au beneficiat de investi ii i au trecut neobservate ramnnd fr urmri. Drept urmare, transportul cu locomotive cu aburi a fost nlocuit de cel cu cai. Prima mare cale ferat rus a fost Sankt Petersburg - Tarskoie Selo[5], proiectat i construit n 1836 de ctre Frantiek Antonn Gerstner.[6]

SUA
n 1830, n SUA existau doar 64,1 km de cale ferat. Urmeaza o extindere rapid: Peste zece ani, lungimea liniei ferate ajunge la peste 4.400 km, ca n 1880 s ajung la peste 141.000 km. [7]

Aburi, diesel, electric, levitatie magnetic

Un tren cu levitaie magnetic (Maglev) este un tren care utilizeaz cmpuri magnetice puternice pentru a-i asigura sustentaia i a avansa. Spre deosebire de trenurile clasice, nu exist contact cu ina, ceea ce reduce forele de frecare i permite atingerea unor viteze foarte mari (anumite sisteme ajung la 550 km/h[13]). Cercetrile n acest domeniu au debutat n 1962 n Japonia, iar pn n prezent exist o singur linie exploatat comercial, ntre centru oraului Shanghai i aeroportul oraului.

Transportul feroviar este una dintre cele mai utilizate modaliti de transport, ocupnd n traficul mondial locul II din punctul de vedere al volumului de mrfuri transportate. Societile feroviare au depus eforturi susinute n dezvoltarea i perfecionarea materialului rulant, precum i n organizarea i expedierea mrfurilor, n vederea reducerii duratei de transport i a micorrii preului de transport. Transporturile feroviare au pstrat avantajele deinute fa de celelate modaliti de transport: 1. asigurarea unui flux continuu de transport ce permite o aprovizionare ritmic; 2. obinerea unei anumite regulariti din punctul de vedere al timpului de transport, datorit modului de organizare i independenei fa de condiiile atmosferice;

3. realizarea unei integriti mai mari a mrfurilor n timpul transportului, pentru c riscul de avariere este mai mic n comparaie cu alte modaliti de transport; 4. ncasarea mult mai rapid a contravalorii mrfurilor transportate, pentru c ncrcarea se face cnd marfa a fost predat, iar negocierea documentelor se face dup expedierea fiecrui vagon; 5. o anumit siguran n privina primirii mrfurilor de ctre cumprtor, deoarece societile de transport feroviar sunt, n mare parte, ntreprinderi de stat; 6. simplitatea expedierii mrfurilor i cunoaterea din timp a tarifelor, ce permite expedierea mrfurilor fr o pregtire prealabil deosebit i cunoaterea cheltuielilor nc nainte de efectuarea transportului; 7. cheltuielile i consumurile de materiale pentru ambalare sunt mult mai mici, pentru c manipularea i fixarea se face direct de ctre productor, cu personal specializat i cu utilaje specifice operaiunilor de ncrcare i descrcare.

Numrul de pasageri transportai cu autobuze i microbuze a crescut cu 1,2% mai mult comparativ cu perioada similar din anul 2011. De cealalt parte, transportul feroviar nregistreaz un declin constant, njumtindu-i volumele de mrfuri i numrul de pasageri transportai. Cu mijloacele de transport feroviar n ianuarie-martie 2012 au fost transportate 699,9 mii tone de mrfuri, cu 41,3% mai puin dect n perioada similar a anului trecut. Cerealele i produsele de panificaie, metale feroase i fier vechi, ct i materialele de construcie sunt mrfurile care au nregistrat o pondere mai mare n structura mrfurilor ncrcate n vagoane la staiile de cale ferat din ar: cereale i produse de panificaie 29,1% (n ianuarie-martie 2011 59,6%), metale feroase i fier vechi 26,8% (n ianuarie-martie 2011 11,3%), materiale de construcie i ciment 13,1% (n ianuarie-martie 2011 5,8%). n ianuarie-martie 2012 cu autobuze i microbuze au fost transportai 28,0 mil. pasageri, cu 1,2% mai mult comparativ cu perioada similar din anul 2011. Cu trenul n ianuarie-februarie 2012 au fost transportai 669,1 mii pasageri, cu 7,7% mai puin fa de perioada corespunztoare din anul 2011. n luna martie 2012 ntreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial i aerian au transportat 591,5 mii tone de mrfuri, cu 41,5% mai mult fa de luna precedent i cu 32,8% mai puin comparativ cu luna martie 2011. n ianuarie-martie 2012 ntreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial i aerian au transportat 1429,7 mii tone de mrfuri, volum mai mic n comparaie cu cel nregistrat n perioada similar a anului trecut, cu 28,9%.