LECTIA 17

Ce intelegem prin Jimbajul trupului"?

Bine ai revenit! Intalnirea de astazi - asa cum iti amintesti - va fi consacrata analizei comunicarii nonverbale. Pentru intelegerea si insusirea corecta a continutului acestei lectii, te rog sa incerci sa aprofundezi ceea ce este esential. Ar fi bine sa iti folosesti imaginatia si sa fii dispus sa rezolvi exercitii si sa faci experimente care implica atat propria ta persoana, cat si pe ceilalti. Astazi vom continua calatoria, inceputa in lectia anterioara, prin ,,tinutul Comunicarii Interpersonale", doar ca de aceasta data vom analiza problema comunicarii nonverbale. Iti reamintesc ca o asemenea abordare diferentiata a problematicii nu se regaseste intocmai in comunicarea naturala, care se petrece pretutindeni si intotdeauna. De ce? Pentru ca avem destul de rar ocazia sa intalnim manifestandu-se izolat comunicarea verbala si comunicarea nonverbala. Comunicam, folosind concomitent diferite mijloace. Iti amintesti exemple de comunicare verbala sau nonverbala, intalnite distinct? Un exemplu il constituie aici lectura unui text literar, in care ne este accesibil doar cuvantul, si un spectacol de pantomima, care foloseste doar gesturile si mimica. Poti oferi si alte exemple? In ciuda caracterului artificial al analizei, sa nu uitam de valoarea sistematizarii cunostintelor. Pentru recapitularea cunostintelor despre comunicarea verbala, iti propun un scurt exercitiu. Exercitiul 1: Mi exagera! Incearca sa observi si sa notezi un numar cat mai mare de propozitii auzite in jurul tau, care sa cuprinda generalizari excesive, nejustificate. Noteaza, asadar, toate enunturile in care apar cuvintele: ,,totdeauna", ,,niciodata", ,,nimeni", ,,fiecare", ,,nicaieri" sau ,,pretutindeni". Te rog sa nu comentezi ceea ce auzi. Efectueaza exercitiul pe parcursul unei zile. Este interesant sa observi cat material ai reusit sa obtii. Daca poti, noteaza si propriile enunturi, in masura in care iti dai seama ca ai folosit asemenea cuvinte. Ar fi bine, de asemenea, sa inveti in felul acesta ,,sa auzi" asemenea generalizari in mesajele din presa, in cadrul unor intalniri oficiale, in comert, afaceri si - foarte important - in propria familie. Ulterior, analizeaza enunturile consemnate. Te rog sa observi cat de des aceste cuvinte sunt golite de semnificatie, in esenta ele aratand ca vorbitorul a dorit sa sublinieze importanta unui anumit fenomen, sa-si defmeasca propria atitudine fata de un anumit fapt. Aceasta inseamna ca emitatorul, constient

Psihologie

Leca 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

sau nu, exagereaza. Este important, in acest moment, sa te gandesti la intentia care insoteste un asemenea enunt. Din ce motiv cineva spune ca nimeni nu-1 iubeste, catoti il persecuta, ca totdeauna are ghinion si ca niciodata nu i s-a intamplat sa castige ceva? Incearca sa schimbi aceste ,,cuvinte magice", spunand: ,,adeseori", ,,rareori", ,,majoritatea", ,,minoritatea" etc. si asculta apoi cum suna mesajul. In realitate, exista foarte putine propozitii care cuprind asemenea generalized si care sa aiba corespondent in realitate. Inca o observatie importanta: in caietul acesta vei intalni multe propuneri de exercitii practice, care presupun colaborarea mai multor persoane. Ar fi minunat daca ai reusi sa atragi in colaborare un numar cat mai mare de oameni. Cea mai buna strategic ar fi sa efectuezi fiecare exercitiu cu o alta persoana. Exercitiile nu solicita foarte mult timp. In faza de ,,elaborare", acestea cuprind activitati care nu trebuie sa dureze mai mult de 5-10 minute; in schimb, intervalul de analiza si de reflectie depinde de motivatia voastra. Cu cat vei face mai multe exercitii, cu atat vei avea mai multe beneficii. Este important sa constientizezi inca o data ca beneficiul tau, sub forma dezvoltarii competentelor personale, va fi generat de parcurgerea cursului intr-un mod care sa constituie pentru tine o provocare, care sa te ajute sa iti depasesti limitele. Incearca sa descoperi ceva nou, sa te miri de ceva, sa-ti revizuiesti parerile, sa observi in alt fel ceea ce stii deja, sa gandesti diferit. O intrebare elementara la care ar fi trebuit sa raspundem de mult se refera la motivatia personala. Daca tratezi problemele discutate aici ca fiind importante si utile, atunci te vei stradui sa gasesti timp, energie si oameni disponibili pentru colaborare. Multi terapeuti afirma ca, de obicei, obtinem ceea ce dorim!

Ce inseamna ,,limbajul trupului"?

Comunicarea nonverbala inseamna comunicarea prin intermediul mijloacelor nonverbale.

Despre ce este vorba? Rolul nostru este de a reflecta asupra fenomenului de comunicare care nu presupune folosirea cuvintelor. Fara vorbire, cum comunicam? Limba constituie principalul mijloc prin care oamenii isi exprima gandurile si sentimentele. Dar, fireste, nu este singurul mijloc. Exista multi alti purtatori de informatie si, ceea ce este curios, probabil multi dintre acestia nu au fost inca studiati. De exemplu, unul dintre purtatorii de informatie cunoscuti in comunicarea interpersonala este mirosul, al carui rol nu-1 putem ignora. Daca nu reusim sa intelegem, sa cercetam sau sa descriem asemenea purtatori, aceasta nu inseamna ca ei nu exista. In fiecare zi emitem si receptam informatii prin cai necunoscute inca.
Comunicam prin mimica, pantomima, contact vizual, prin locul ocupat intr-un spatiu,prin inflexiunea vociietc.

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Mesajele transmise nonverbal nu sunt totdeauna usor de inteles pentru cei din jur. Receptarea corecta aunei informatii depinde, printre altele, de contextul situational, de experienta comuna si de traditia culturala ale emitatorului si receptorului. De asemenea, este mteresant sa reflectam in ce masura comunicarea nonverbala are o dimensiune universala si in ce masura depinde de cultura. Cu alte cuvinte, este interesant de stiut daca zulusii gesticuleaza intr-un mod comprehensibil pentru eschimosi sau daca londonezii se privesc in ochi la fel ca bucurestenii. Se pare ca exprimarea nonverbala intalnita in relatiile dintre oameni reprezinta un gen de comunicare despre care nu invatam niciodata in mod special, exceptie facand studentii de la facultatile de teatru - ei fund insa persoane adulte - care invata cum anume sa foloseasca aceste mijloace de expresie. Unele forme de exteriorizare a starilor afective - cum ar fi rasul si plansul - probabil nu necesita in general exercitii. Ele sunt, dupa toate probabilitatile, mecanisme innascute. Pe altele le invatam in decursul dezvoltarii personale; persoane apropiate si importante, pe care le observam destul de des si care exercita asupra noastra cea mai mare influenta, ne transmit adesea, fara a se controla, anumite modele de mimica, gesturi, modalitati de contactare vizuala etc. Te rog sa observi, in cazul tau sau al fratilor si surorilor tale, expresii, gesturi, caracteristici vocale care constituie ,,copia" formelor de expresie folosite de parintii vostri. Se pare ca, pentru inceput, este foarte importanta remarca referitoare la constientizarea si intentionalitatea comunicarii nonverbale.
4' 5 x infoi'matiile I 1 \ constientizate. Majoritatea cercetdrilor demonstreazd cdo mareparte dintre transmise prin mijloace extralingvistice nu sunt intentionate si nici

^ s__.

Multi dintre noi, in situatii obisnuite, nu ne dam seama in general ca observam mina si gesturile celorlalte persoane, ca noi insine suntem observati din acest punct de vedere, iar - ceea ce este foarte important - multe aspecte din viata noastra depind de acest schimb de informatii. Exemplu(A):

Imagineaza-ti ca esti directorul unei mici companii si ca prezidezi o comisie de recrutare a personalului. Observi candidatele/candidatii pentru postal de asistent manager. Constient sau nu, iti orientezi atentia asupra pozitiei corpului (drept, inclinat, prea relaxat, rigid etc.), asupra mimicii (adecvata sau nu in raport cu continutul enuntului, vioaie, extrem de retinuta etc.), asupra timbrului vocii, frizurii, machiajului, vestimentatiei. Daca iti face placere, incearca sa-ti imaginezi eel putin doua ipostaze: una atragatoare si una respingatoare. Te rog sa te concentrezi asupra elementelor de comunicare nonverbala, semnalate anterior. Care factori sunt esentiali pentru tine? Ai fost in stare sa constientizezi toti factorii important! pentru tine? Discuta despre acest lucru . cupartenerultaudediscutie.
*^-^

Psihologie

Lectia 17

Ce in^elegem prin ,,limbajul trupului"?

Asadar, ce anume constituie obiectul analizei noastre? Cum anume definim tinutul pe care il vizitam? Sa analizam urmatoarea definitie preliminara.
Comunicarea nonverbala semniflcd un schimb de informatii de un anumit gen intre oameni, desi acest schimb nu are forma unui cod si, in general, nu este constientizat sau intentionat.

Ce fel de informatii se transmit cu ajutorul comunicarii nonverbale? Se transmit: informatii despre sentimente, emotii, afecte si despre starea psihofizica generala a omului, care provin, in primul rand, din expresia faciala a persoanei si din timbrul vocii; informatii despre relatiile sociale dintre oameni, pe care le obtinem concentrandu-ne asupra felului de a privi, asupra pozitiei corpului si asupra modului de a folosi spatiul interpersonal. unele expresii mimice si gesturi (pantomima) pot inlocui mesajele verbale; mesajele nonverbale constituie un context adecvat pentru interpretarea mesajelor verbale; mesajele nonverbale reprezinta o sursa de cunoastere a atitudinilor umane. individuale; interactive.

La acestea se poate adauga ca: 1. 2.

Mesajele nonverbale se pot clasifica in:

Criteriul unei asemenea delimitari este premisa ca unele forme ale mesajelor nonverbale se manifesta chiar si atunci cand individul ramane singur, in acest caz mesajele nemaigasindu-si receptorul. Exemplu (B): Ganditi-va la mimica si gesturile care insotesc munca fizica sau intelectuala in conditii de solitudine. Iti vin in minte figuri sau expresii proprii pe care le-ai manifestat in timp ce te priveai in oglinda sau te pieptanai? Mesajele nonverbale individuale sunt cele care pot aparea chiar si in singuratate -ceea ce nu inseamna ca ele nu apar si in prezenta altor persoane.
Exercitiul 2: Oarestiice imispune mina ta?

Incearca sa observi in jur mimica unei persoane care rezolva singura o problema intelectuala - fie chiar un copil care ,,se lupta" cu tema pentru acasa, un adult care se confrunta cu dezlegarea unui joe incrucisat sau cu completarea fisei de impozit pe venitul global. Te rog sa privesti cu atentie expresia fetei persoanei pe care o observi fara ca aceasta sa stie. Incearca sa
Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

deslusesti emotiile care insotesc munca. Gandeste-te ce anume iti comunica o asemenea fizionomie. Sarcinaestedificila sau usoara, placuta sau nu, interesanta sau plictisitoare pentru eel observat? Ce anume gandesti despre conditia generala si despre starea de spirit a persoanei respective? Cum te-ai simti tu insuti, fiind ,,privit pe furis"? Constientizezi schimbarea expresiei frzionomiei tale in timp ce efectuezi diferite activitati? Ai inteles acest lucru singur sau ai obtinut informatiile respective de la alte persoane? Inainte de a vorbi despre toate acestea cu partenerul tau de discutie, te rog sa transmit! persoanei observate informatia ca ti-ai permis ,,sa atentezi" la intimitatea ei in felul acesta. Nu uita sa faci acest lucru chiar si atunci cand ai putea sa-1 ascunzi. Aceasta este o dovada de maturitate si de curaj in relatiile interpersonale. In plus, exercitiul nu a urmarit observarea pe furis. Nu ai folosit decat oportunitatea de a observa mimica unui om care nu vorbeste cu nimeni, fiind angajat intr-o activitate care ii absoarbe atentia. La sfarsit, se impune sa faci un lucru important pentru reprezentarile tale: intreaba-1 pe eel observat daca reprezentarile tale despre emotiile sale si despre atitudinea presupusa fata de sarcina efectuata au fost corecte. O alta forma iau mesajele nonverbale care apar doar in relatiile interpersonale, cand suntem constienti de prezenta altor persoane sau cand aceasta prezenta este esentiala din punctul de vedere al subiectului. Rezumand, mesajele nonverbale sunt: individuale, in care ne concentram in primul rand asupra analizei limbajului trupului, asupra aspectelor nonverbale ale comunicarii lingvistice si asupra modificarii pupilelor; interactive, in care analizam contactul vizual, spatiul personal, teritorialitatea, spatiul interpersonal.

Mesajele individuale
,,Limbajul trupului" ,,Limbajul trupului" cuprinde, in primul rand, mimica, gesticulatia, precum si o serie de reactii fizice, modul in care ne imbracam, machiajul, parfumul folosit etc., tot ce putem afla observand o persoana, miscarile intentionate sau neintentionate ale intregului sau corp ori diferitele elemente ale acestuia. Surse importante de informatie devin nu numai miscarile concrete, ci si ritmul lor, felul in care variaza,
Psihologie

Lectia 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

vigoarea sau absenta acestora. Paradoxal, dar prin acest limbaj ,,comunicam" chiar si atunci cand corpul nu se misca, in acest caz fund importante: incordarea muschilor, infatisarea persoanei, marimea pupilelor, culoarea tenului si caldura emanata. Te rog sa te gandesti daca esti un receptor sensibil al limbajului corpului uman. Nu trebuie sa folosesti aici datele exercitiului urmator, ci te poti baza pe amintiri, pe cunostinte proprii. Dar daca doresti sa-ti imbogatesti, sa-ti revizuiesti sau sa-ti actualizezi conceptia cuprivire la acest aspect, efectueaza exercitiul urmator.
Exercitiul 3: Cat de fluent si de rapid deslusesti limbajul trupului"? Mergand cu autobuzul sau cu trenul, observa ceilalti pasageri. Nu le aprecia infatisarea din punct de vedere estetic, ci gandeste-te la ce anume iti ,,spun" corpurile lor. Gandeste-te la acele aspecte care pot fi usor verificate, la starea materials, varsta si starea lor civila. Concentreaza-te insa, in primul rand, la factori care iti solicita sensibilitatea si imaginatia. Treci apoi la sfere mai putin accesibile: starea de spirit, starea de sanatate, emotiile traite, dispozitia sufleteasca etc.

Nu uita insa ca acestea nu sunt decat supozitii care ar trebui confirmate sau nu. Numeste-le, asadar, fantezii si nu le trata ce pe niste certitudini. Priveste-i pe oameni cu atentie si incearca sa vezi daca sunt linistiti sau nervosi, relaxati sau incordati, somnorosi sau odihniti, flamanzi sau satui si gandeste-te daca in aceasta privinta esti un observator bun si atent. Ce elemente iti atrag atentia? Vestimentatia, frizura, machiajul, tenul, mirosul? Te uiti la bijuterii, la verigheta? Esti atent la tremurul mainilor, la incordarea bratelor, la coltul lasat al buzelor, la incordarea pumnilor? Reusesti sa te uiti la fel de atent la barbati ca si la femei? Felul tau de a te uita este binevoitor pentru eel observat? Te uiti cu prietenie, cu dorinta de a cunoaste, de a intelege, de a te apropia? Se intampla sa privim pentru a face aprecieri, pentru ,,a-i prinde cu ceva" pe ceilalti sau fiindca nu ne place cineva, facandu-1 sa devina ridicol prin insusi faptul de a fi privit. Ce inseamna toate acestea pentru tine? In general, iti poti imagina starile celorlalti pornind de la asemenea perceptii, dincolo de context? Cum te simti tu insuti cand iti dai seama ca poti constitui obiectul unei astfel de observatii? Ce fel de observare ti-ai dori, intr-un asemenea caz? Deci priveste asa cum ai dori tu insuti sa fii privit. In concluzie, esti un ,,cititor" abil al ,,limbajului trupului"? Sa verificam acum ce anume putem afla despre limbajul corpului pe baza cercetarilor empirice. Cele mai multe cercetari au fost consacrate mimicii. In secolul al XlX-lea s-au efectuat cercetari amanuntite asupra mimicii, analizata ca expresie a starilor emotionale. Eforturile experimentatorilor incercau sa desluseasca daca schemele noastre mimice sunt diferentiate individual sau daca sunt specifice speciei, daca sunt innascute sau dobandite in procesul invatarii si al adaptarii la mediul social. Multi cercetatori considerau ca mimica noastra a servit initial pentru transmiterea
Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

de mesaje: frica de adversar, intimidarea acestuia, sfidarea sau atacul, avand un caracter ereditar. Altii considerau ca rolul muschilor fetei a fost initial si va ramane in contmuare acela de a inlesni receptarea stimulilor la nivel senzorial - de aceea deschidem larg ochii, ciulim urechile, adulmecam etc. Disputele cu privire la natura mimicii la om continua inca, nereusindu-se sa se raspunda unanim la intrebarea daca mimica este innascuta sau dobandita pe cale culturala. Darwin a fost primul care a afirmat ca modelele emotionale sunt in cea mai mare parte ereditare, ca sunt reactii innascute, ce au fost necesare candva in decursul evolutiei. De exemplu, un animal atacat isi arata coltii, maraie, isi zbarleste blana. O reminiscenta a unor astfel de reactii ar fi ranjetul sau scrasnitul din dinti in fata dusmanilor. G. Allport a distins sapte zone ale fizionomiei umane, puse in miscare prin actiunea diferitelor grupe de muschi, care corespund unor expresii faciale concrete. Acestea sunt: - sprancenele si fruntea; ochii; nasul; buza superioara; buza inferioara si barbia; intredeschidereabuzelor; maxilarul inferior.

Ne putem usor imagina cat de complexa este mimica si cat de dificil este sa o intelegi. Care este relatia dintre o expresie concreta si o anumita stare emotionala? Expresia faciala are sau nu un corespondent univoc pentru o anumita stare afectiva a omului? Se constata ca, pe baza mimicii, reusim - mai mult sau mai putin - sa identificam cu exactitate sase categorii de emotii: 1. dragostea, fericirea, bucuria; 2. mirarea; 3. teama, suferinta, 4. mania, furia, hotararea; 5. dezgustul, repulsia; 6. dispretul, batjocura. In urma altor cercetari, s-a afirmat ca expresiile legate de mimica pot fi reprezentate pe un sistem de axe, in care prima ar fi axa placere-neplacere, iar a doua - axa atragerea atentiei-respingere. Aceste doua axe perpendiculare se afla intr-un plan sferic, pe care sunt proiectate toate celelalte expresii faciale. De ce a fost necesara o asemenea reprezentare? S-a constatat ca expresiile proprii grupurilor de emotii 1 si 6 erau frecvent confundate de catre persoanele ce au
Psihologie

Lectia 17

Ce mtelegem prin ,,limbajul trapului"?

participat la cercetare, asadar ele sunt oarecum asemanatoare intre ele si de aceea, pe schema, ar trebui sa se situeze intr-o relatie de vecinatate. Interesant este de ce lucrurile stau astfel! De ce stari emotionale atat de diferite intre ele sunt atat de des confundate in incercarea de descifrare, pe baza expresiei faciale? Cercetarile ulterioare au inclus reprezentanti ai mai multor culturi, precum si expresii faciale ale unor persoane nevazatoare, dar nici acestea nu s-au soldat cu un raspuns univoc. In investigarea copiilor nevazatori, cercetatorii excludeau posibilitatea invatarii expresiilor faciale. O asemenea excludere s-a dovedit falsa, deoarece copiii nevazatori puteau fi supusi unui antrenament specific, fiind recompensati, probabil, in mediul lor, pentru o reactie mimica adecvata si adaptata situatiei. Un argument suplimentar pentru adeptii conceptiei referitoare la caracterul innascut al expresiei faciale il constituie cercetarile asupra universalitatii expresiilor prin care se manifesta emotiile la sugari. Astfel s-a afirmat ca toti oamenii manifests o expresie faciala caracteristica pentru fiecare emotie fundamentals. In schimb, dependenta de cultura, in acest cadru, consta in gradul de stapanire, de control al mimicii in timpul exprimarii emotiei. In cadrul diferitelor culturi ne deosebim in ceea ce priveste factorii care declanseazS, in general, emotiile si gradul in care, in diferite contexte sociale, trebuie sa ne controlSm, sa ne stSpanim transpunerea emotiilor in mimica. Ce fel de material a fost folosit in stabilirea acestei relatii? Celor investigati li s-au prezentat, de obicei, fotografli cu expresii tipice si au fostrugati sa defineasca emotia sau sa spuna ce fel de emotie le declanseaza o asemenea expresie a fetei. Uneori, cei investigati erau rugati sa selecteze cateva fotografli care se potrivesc cu denumirile concrete ale starilor emotionale. A aparut si o alta tehnica, mai complicata, de inregistrare a expresiilor faciale, in care au fost folosite fotografli ale unor modele si in care persoane instruite corespunzator isi miscau muschii faciali care participa, in general, la formarea expresiei faciale. Au fost fotografiate separat trei zone ale fizionomiei: 1. 2. 3. sprancenele si fruntea; ochii si baza nasului; partea inferioara a fetei - obraj ii, gura, nasul si barba.

Acest material a permis compunerea unor elemente ale expresiilor faciale intr-o singura imagine. Iti propun acum un exercitiu. Exercitiul 4: Sane mtelegem prin expresii faciale! Ai nevoie de ajutorul unei persoane in care sa ai incredere. Roaga sa colaboreze pe cineva care este deschis la experience noi si la care gasesti ceva important pentru tine. Sper sa stabilesti o colaborare adecvata. Asezati-va pe podea intr-o pozitie comoda. Distanta dintre voi nu trebuie sa depaseasca un metru. Nu stabiliti dinainte nimic. Incepeti jocul intitulat ,,Conversatia faciala". Nu uita ca, in timpul ,,conversatiei", vorbim si ascultam, reactionam
?sihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

la mesajele lansate. Incearca sa aplici aici recomandarile stilului bazat pe parteneriat: nu impune modul tau de a desfasura jocul, dar fii, daca se poate, independent in ,,enunturile" tale. Comunicarea se va desfasura numai prin intermediul semnelor faciale. Nu folosi cuvinte sau gesturi, voceanefiindu-ti de data aceasta un instrument de cnmunicare.___________________
A

Incneiati jocul atunci cand doriti, atunci cand nici una dintre parti nu mai vrea sa adauge nimic. Stabiliti dinainte care va fi semnalul incheierii jocului si durata minima a exercitiului - nu mai putin de trei minute. Incercati apoi sa notati ce anume s-a petrecut intre voi. Ce ati vazut, ce ati trait si ce anume v-ati imaginat. Va rog sa scrieti! Daca nu notati, multe continuturi importante se vor pierde. Exista de asemenea pericolul ca, exprimandu-va cu voce tare, sa sugerati reciproc anumite judecati si observatii sau sa blocati reactiile alternative. Abia dupa aceasta faza a temei puteti sa conversati. Ei, cum a fost? Ceea ce s-a intamplat intre voi poate fi numit conversatie? V-ati ascultat reciproc? A fost o forma de dialog sau a fost vorba despre doua monoloage? Cum ai reusit sa respecti regulile stilului bazat pe parteneriat? Ce continut v-ati transmis? Continutul a fost receptat in acord cu intentia emitatorului? Impartaseste-ti obser-vatiile si reflectiile cu partenerul tau de discutie. Transcrierea acestui exercitiu poate constitui tema ta pentru acasa.

Pantomima si miscarile corpului

Aceasta parte a comunicarii nonverbale va ramane pentru multa vreme un obiect important de analiza pentru terapeuti si pentru diagnosticieni. A aparut chiar un domeniu distinct referitor la sfera expresiei nonverbale, numit chinestezica, preocupat de cercetarea pozitiei corpului si a miscarilor acestuia. Sunt insa putine teoretizarile din acest domeniu. Una dintre ele este sistematizarea conform careia se disting miscari (comportamente) cu caracter temporar (miscari categoriale) si miscari continue. Miscarile temporare, numite si categoriale, se manifesta in timp, in asa fel incat este usor sa le observi inceputul si sfarsitul. Acestea sunt separate de miscarile care le preced si de cele care le succed. Miscarile neintrerupte sau continue nu sunt percepute ca intamplari distincte, ci pe durata unui anumit interval de timp, evoluand fara un inceput sau un sfarsit sesizabil. In plus, miscarile continue nu pot fi, in mod logic, transformate in categorii separate prin impartirea lor, de exemplu, in functie de segmente temporale - balansarea pe scaun isi pierde sensul cand o impartim in ,,balansari" distincte, pentru a o analiza.

Psihologie

Lectia 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trapului"?

De asemenea, nu toate miscarile categoriale trebuie sa fie mesaje distincte. De exemplu, stralucirea ochilor poate insemna nevoia fiziologica de a umezi globul ocular sau poate deveni expresiaunor stari afective.
Exercitiul 5: Observa ce anume comunica corpullui! La inceput, ar fi bine sa faci o scurta ,,incalzire". Incearca sa observi eel putin zece minute un fragment dintr-un film, fara sonor. Te rog sa-ti indrepti atentia asupra miscarilor si gesturilor actorilor. Ce iti spun trupurile lor? Foloseste toate informatiile importante pe care le-ai aflat din curs.

lar acum observa un pieton pe strada, o persoana care merge cu tine in lift sau in tramvai. Concentreaza-te asupra miscarilor intregului corp, adica asupra pantomimei si gesturilor mainilor. Nu te concentra deocamdata asupra celorlalte elemente de comunicare interpersonal^! Ar fi bine sa observi de la o anumita distanta, pentru a evita concentrarea asupra mimicii, a privirii si asupra altor elemente de comunicare nonverbala. De data aceasta exersam ,,lectura" pantomimei. Ce anume iti transmit corpurile lor? Apare intre voi vreo comunicare intentionata? Persoanele observate de tine comunica cu alti oameni? Ce emotii traieste, in opinia ta, un om supus observatiei? Care sunt starea lui de sanatate si conditia lui? Ai putea folosi o caseta video, pentru a observa persoane apropiate, in situatii cunoscute? Iti vei inregistra propria ta pantomima pentru a o analiza? Ar fi expresia unei puternice motivatii! Sau poate ca esti pregatit sa experimentezi in fata oglinzii! Ai aflat ceva nou si important? Doresti sa-ti impartasesti descoperirile in tema pentru acasa? Nu uita de partenerul tau de discutie! In categoria miscarilor temporare pot fi incluse gesturile care constituie anumite simboluri si care pot fi transpuse in cuvinte - de exemplu, gestul prin care este semnalat comportamentul unei persoane care este nebuna. Ar fi bine in acest moment sa reflectezi asupra propriului exemplu. Nu se poate stabili cate miscari si gesturi functioneaza in comunicarea noastra. Se inscriu aici, desigur, negarea si afirmarea (intarirea). Ai observat, desigur, persoane care se pierd in interventiile lor, in fata unui public larg, atunci cand lipseste simpla miscare a capului, in semn de confirmare, la eel putin cativa dintre receptori! Exemple(C): Ce alte exemple de gesturi traductibile in cuvinte putem da? Se constata ca, din pacate, la majoritatea persoanelor, primele asocieri se leaga de gesturi vulgare. lata inca o sursa de reflectie! Comunicarea nonverbala ne permite sa ,,strecuram" anumite continuturi neacceptate la nivelul vorbirii. Ceea ce nu poate fi exprimat in cuvinte poate fi ,,redat", fara mustrari, cu ajutorul mainilor. Folosind statistica asocierilor, va oferim alte exemple: ^ aplauzele, care semnifica admiratie, multumire, chiar entuziasm; > deschiderea larga a bratelor in semn de neputinta;
10 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

> intinderea ambelor maini in semn de salut; > intinderea mainii ca pentru a cere; > ridicatul din umeri ca gest de neintelegere, de neputinta sau ca lipsa de interes;_____________________________________ ^ gestul de amenintare sau de dezaprobare facut cu degetul. Poti gasi si alte exemple de acest fel. Poate reusesti sa identifici mai multe, impreuna cu partenerul tau de discutie! Exista multe miscari si gesturi temporare care insotesc vorbirea - de exemplu, invocarea cuiva sau a ceva in continutul enuntului, zambetul, stabilirea unei comunicari vizuale, o anumita pozitie a corpului (cu mana in sold, cu bratele incrucisate, cupicioarele indepartate etc.). Comportamentul continuu transpare, de exemplu, in gesticulatia care insoteste vorbirea, subliniind un anumit continut, semnaland inceputul si sfarsitul enuntului, conferindu-i un anumit ritm. Comportamentul continuu, repetat adesea la anumite intervale de timp, se concretizeaza in miscarea degetelor, balansare, jucatul cu un anumit obiect, frecarea palmelor, a fetei, stransul mainilor sau al degetelor. Adesea, asemenea gesturi sunt interpretate ca expresie a nelinistii interne a persoanei. O categoric separata o constituie Comportamentul care ar putea fi temporar sau categorial - de exemplu, indreptarea sau aplecarea corpului sau distanta dintre persoane. Nu intotdeauna acestea constituie o forma de transmitere a mesajelor cu aceeasi importanta. Indreptarea corpului poate semnifica, intr-un anumit context, ceva foarte important; in alte situatii, o astfel de miscare este doar o informatie despre faptul ca persoana resimte un disconfort fizic. Exemple (D): > Un tanar asculta enunturile antrenorului sau, care rezuma rezultatele sportive obtinute de membrii clubului in sezonul anterior. Antrenorul ii apreciaza pozitiv rezultatele si atitudinea generala din timpul antrenamentelor si al concursurilor. Tanarul isi indreapta pozitia corpului. > O femeie asteapta la casa de bilete din gara. Dupa un anumit timp, isi indreapta corpul. > Un minor interogat in mod artagos si agresiv de catre profesor inceteaza sa mai ofere explicatii si isi indreapta corpul. Exercitiile 6,7,8 si 9: ,,Sa discutam" cu mainile, cupicioarele, cu spatele, cu tot corpul! lata, de data aceasta, patru exercitii deodata! Te rog sa nu le confunzi continuturile. Ar fi interesant sa atragi mai multi parteneri in formele succesive de comunicare, care se pot desfasura in locuri si in contexte diferite. Este bine sa fii atent la confortul propriu, in timpul efectuarii unor astfel de exercitii.
Psihologie

1 1

Lectia 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

O idee excelenta ar fi propunerea efectuarii unei serii de exercitii in timpul unei intalniri de societate, in masura in care participantii sunt de acord. Din pacate, in asemenea situatii nu se poate asigura intr-o masura satisfacatoare confortul tuturor participantilor si nici respectarea instructiunilor. De asemenea, este dificil sa te plasezi in rolul unui participant activ si reflexiv. De aceea, poate te hotarasti sa efectuezi un cxcrcitiu dc mai multe ori - de exemplu, o conversatie cu mainile la una si aceeasi intalnire, repetand exercitiul, prin schimbarea perechilor de parteneri. Exercitiul se va incheia in momentul cand fiecare a exersat cu toate persoanele prezente la intalnire. Apare astfel posibilitatea de a compara propriile senzatii ca emitator si ca receptor, de a urmari modul de comunicare la diferite intalniri, de a deslusi fidel contmutul transmis si concordanta acestuia cu intentiile emitatorului. Toate exercitiile se vor efectua in perechi. La inceput, veti sta pe podea la o distanta care sa nu fie mai mica de un metru si nici mai mare de un metru si jumatate. In ,,discutia" cu mainile, ne prindem de maini. Manecile vor fi ridicate pana la cot. Inchidem ochii, ne straduim sa nu scoatem nici un fel de sunete, ne concentram asupra senzatiilor generate de pipait. ,,Discutam" cu mainile, atingandu-ne reciproc, fara a trece de limita incheieturii palmei. In ,,discutia" cu picioarele ne asezam fata in fata, pe podea, inchizand ochii la semnalul de incepere a exercitiului. Incercam sa ridicam picioarele pana atingem talpile partenerului nostru. S-ar putea ca in cadrul exercitiului desfasurat in grup sa fie nevoie de o faza pregatitoare, dar, cand ramai doar cu partenerul tau, este indicat sa scurtati aceasta etapa la minimum. Asezati-va apoi pe spate si, dupa ce va atingeti talpile, treceti la tema pe care o aveti de rezolvat - ,,discutia" cu ajutorul talpilor. Nu trebuie, de asemenea, sa depasiti limita gleznei. Pentru ,,discutia" cu spatele, stam pe podea, cu spatele unul la celalalt. Ne sprijinim spate in spate. Incepem ,,discutia", fara a exista un scenariu pregatit dinainte. N-ar avea sens, pentru ca intr-o discutie fireasca nu-ti pregatesti dinainte cuvintele si gesturile. Este o discutie spontana, care verifica disponibilitatea ta fata de experiment, distractie, deschidere la noi senzatii, la experience carora te supui singur, in diferite situatii. Nici in ,,discutia" cu tot corpul nu trebuie sa folosim vocea. De data aceasta, nu trebuie sa inchidem nici ochii. Nu ne folosim nici de pipait. Vom sta in picioare, unul in fata celuilalt, la o distanta de aproximativ un metru si jumatate. Ceea ce dorim, exprimam cu ajutorul gesturilor si miscarilor corpului. Intr-o forma minima activam si mimica, desi exercitiul se poate efectua si in versiunea cu masti. Poti incerca si aceasta versiune, alegand o masca pe care o consider! interesanta si adecvata. Nu este o situatie intalnita in fiecare zi. Adulti, pe podea, ,,discutand" ceva cu palmele, cu spatele, chiar cu picioarele! Nu refuza participarea la exercitiu, inainte de a incerca! Iti amintesti exemplul despre gustul unui fel de mancare necunoscut, prezentat in primul caiet?
12 Psihologie

C 1

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

C\z7r\?\ In toate aceste exercitii incearca sa comunici in spiritul recomandarilor stilului V_Illy bazat pe parteneriat, pe care ti 1-am prezentat in caietul anterior. In felul acesta, diminuezi probabilitatea aparitiei problemelor interpersonale. Nu se poate insa garanta faptul ca in asemenea exercitii nu apar senzatii neplacute, neintelegeri intre parteneri, simptome de teama, de rautate sau de rusine. Te rog sa nu uiti ca tocmai exercitiile le pot dezvalui, elibera, deschide, fara a fi insa cauza acestora. Oamenii au doar prilejul de a exterioriza ceea ce nu constientizau inainte - furie, teama sau jena - intr-o forma care le scapa de sub control. Asemenea exercitii ne ajuta sa ne exteriorizam intr-o mai mare masura. lata de ce este bine sa ne straduim ca senzatiile pe care le traim sa aiba consecinte benefice pentru noi. Raspundem de noi insine, de felul in care ne exprimam sentimentele, de ceea ce facem cu starile noastre afective, avem, de asemenea, obligatia de a ne ingrij i de noi in ceea ce priveste depasirea tensiunilor emotionale excesive. Se poate intampla totodata ca tu si cunostintele tale sa tratati aceasta propunere ca pe un bun prilej pentru a va distra si relaxa. Tocmai o astfel de atitudine este de dorit! Te rog sa nu uiti sa faci un rezumat, care sa cuprinda informatii reversibile si reflectii de natura generala. Ar fi minunat daca ai dori sa folosesti materialul pregatit ca tema pentru acasa. Nu uita ca este mai bine sa desfasori un singur joe in compania partenerului tau de discutie decat sa le efectuezi pe toate dezorganizat.

Aspectele nonverbale ale comunicarii lingvistice

Dincolo de continutul pe care il exprima notiunile, cuvintele poarta informatii suplimentare. Aceste informatii suplimentare pot fi adecvate continutului lor de baza, constituind o completare a acestuia, sau pot fi in contradictie cu acesta. Informatia suplimentara transpare in modalitatea de enuntare a cuvintelor - ritm, intensitate, timbru, mod de accentuare etc. De toate aceste aspecte se ocupa cercetatorii paralimbajului. Acesta cuprinde aspecte nonverbale ale comunicarii, adica insusiri ale vocii - inaltimea si intensitatea, debitul, timbrul, ezitarile, diferite erori si perturbari ale fluentei -, precum si sunetele nonlingvistice - de exemplu, rasul, cascatul etc. Este amuzant, dar se poate afirma ca si sughitul poate fi cercetat decatrepsihologi! Initial, cele mai multe cercetari au vizat patologia - de exemplu, rolul emotiilor neplacute asupra vocii, indeosebi aspectele influentei daunatoare a starilor de teama. Mai tarziu s-a acordat atentie influentei generale a contextului social, planificarii cognitive si luarii deciziei in timpul procesului vorbirii, in ceea ce priveste modalitatea de vocalizare. Cercetarea s-a extins asupra legaturii dintre personalitate si insusirile vocii, precum si dintre alte emotii si modul de folosire a vocii. Vocalizarea sau melodia vorbirii poate constitui o parte importanta a mesajului verbal, poate reflecta originea cuiva - etnica, sociala, culturala -, precum si schimbari ale starii sufletesti, ale atitudinii si sentimentului fata de interlocutor. Gandeste-te la elemente nonverbale ale comunicarii lingvistice care ,,tradeaza" propria ta origine sociala, domiciliul sau alte aspecte. Esti constient ca folosesti un anumit accent in frazare, ca enunturile tale se caracterizeaza printr-o anumita ,,melodie"? Esti constient ca pronunti anumite sunete intr-un mod specific?
Psihologie 13

Lectia 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trapului"?

Intelegem pe deplin asemenea fenomene cand ne mutam in alt oras, cand calatorim sau cand avem numeroase intalniri. Aminteste-ti ce insusiri ale vocalizarii - nu este vorba despre exprimarea in dialect, proprie comunicarii verbale - ai identificat in diferite regiuni ale tarii. Exercitiul 10: Sa ,,discutam "folosindsunetele! Iti propun un joe asemanator ca structura cu eel intitulat ,,Sa ne intelegem prin expresii faciale!" fnsa, de data aceasta, varog, dupa ce va asezati comod, sa inchideti ochii. Este important sa va concentrati numai asupra emiterii si ascultarii sunetelor. Imposibilitatea de a recepta stimuli vizuali poate sa fie benefica in acest caz! Va rog sa nu folositi nici un fel de cuvinte. ,,Discutati" doar cu ajutorul vocii. Articularea sunetelor poate sa nu se apropie de vorbirea umana. Straduiti-va sa mormaiti, sa zumzaiti, sa sasaiti, sa bazaiti, sa bolborositi, sa gafaiti etc. Ca si in exercitiul precedent, nu uitati ca trebuie sa aiba loc o conversatie, nu un monolog. Reactionati unul fata de celalalt. Straduiti-va sa intelegeti si sa receptati cat mai mult. Nu deschideti ochii si incheiati exercitiul printr-un semn stabilit initial. Va rog sa nu va atingeti! Preocupati-va de starea de confort, pentru ca nu toate persoanele sunt predispuse la experience noi. Ceea ce faceti ar putea fi receptat de catre observatori ca expresie a unor tulburari de comportament - de aceea, asigurati-va confortul necesar si intim pentru perioada desfasurarii exercitiului. Cercetatorii s-au concentrat, de asemenea, asupra aspectelor comunicarii lingvistice, purtatoare de informatii suplimentare, dincolo de mesajul verbal. Au fost cercetate ritmul vorbirii, pauzele caracteristice, perturbarile de vorbire si tonalitatea vocii. Ilustrative in acest sens sunt studiile asupra influentei daunatoare a starilor de teama - asupra fluxului firesc al vorbirii. Au fost luate in considerate urmatoarele categorii de tulburari: repetitiile,propozitiile incomplete sau reformulate, omiterea unor cuvinte sau parti din cuvinte, greselile de limba, poticnirile, balbaiala, intercalarea de sunete de tipul ,,aaa", ,,iiii", ,,mmm" etc. Alte cercetari si-au indreptat atentia asupra timpului de reactie la intrebarile puse, numarului de cuvinte folosite intr-un enunt intr-o unitate de timp, ca si asupra numarului de pauze-taceri din enunturile verbale. In aceste cercetari s-au luat in considerate insusiri importante ale personalitatii, care pot avea influenta asupra vocalizarii. De exemplu, s-a tinut seama de componenta extra- si introvertita. Extravertitii sunt persoane cu o mare putere de reactie in relatiile interpersonale, deschise in raporturile interumane, in anturaj, avand nevoie de legaturi interpersonale. S-a constatat ca acestia vorbesc mult mai rapid decat introvertitii, ..::.-... ceea ce se explica si printr-o mai mare impulsivitate si reflexivitate a acestora. Cat de repede vorbesti tu insuti? Indreapta-ti atentia asupra diferentierilor care se manifesta din acest punct de vedere printre persoanele din anturajul tau. Cine vorbeste eel mai rar si cine vorbeste ca o mitraliera, scotand zeci de cuvinte pe minut? Exista vreo corelatie intre ritmul vorbirii si deschiderea acestor persoane in relatiile cu ceilalti? Te rog sa te gandesti la aceste lucruri.
14 Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

Influenta starilor de teama asupra vorbirii consta in manifestarea unor pauze frecvente si lungi in cadrul enuntului, in ezitari inainte de inceperea formularii acestuia. Se intampla insa ca teama sa optimizeze eficienta exprimarii.
Eficienta vorbirii depindedeforta impulsului, adicdde intensitatea temerii, precum si de eficienta deprinderii, adicd de gradul de complexitate al enuntului si de abilitdtile generate de care dispunepersoana respectivd in domeniul comunicdriL

Sa ne familiarizam acum cu efectul facilitarii, numit si efectul auditoriului. Acest fenomen a fost pus in evidenta in cercetarile referitoare la nivelul de efectuare a sarcinilor intr-un spatiu izolat sau in prezenta celorlalti. Rezultatele medii ale nivelului de executie arata ca, in prezenta altor oameni, efectuam mai bine doar sarcini simple, pe care le facem intr-un numar mare, lucrand rapid. In prezenta ,,spectatorilor", performanta este mai scazuta in raport cu sarcinile dificile, cu operatii mai complicate. Asa se explica aparitia schimbarilor din vorbire sub influenta starii de teama, care se declanseaza in momentul unei interventii publice, de exemplu. Aminteste-ti cum suna vocea ta atunci cand te temi. Ai vreo amintire din timpul serbarilor scolare? Cumte-ai descurcat atunci?
Intr-o anumitdmasura, calitatea exprimarii este determinatasi de contextul in care se desfasoard enuntul.

Pe baza cercetarilor, aflam ca in acest context anumiti factori joaca un rol important in comunicarea prin intermediul vocii. De exemplu: in masura in care tema nu presupune vreo amenintare, prezenta unei alte persoane, care ofera informatii reversibile, sustine exprimarea eficienta; daca tema presupune amenintarea, prezenta altei persoane afecteaza eficienta emiterii enuntului; exprimarea variaza daca enuntul se adreseaza unei persoane de acelasi sex sau uneia de sex diferit; vorbind cu persoane de sex opus, enunturile sunt rostite mai tare, iar cand persoana care intreaba ceva este de acelasi sex, raspunsul este dat mai repede; vorbind cu persoane care au un statut superior, manifestam un grad mai mare de ezitare, o anumita prudenta, facem mai multe pauze; persoana care minte vorbeste pe un ton mai ridicat decat cea care spune adevarul.

lata cat de usor putem trece in sfera manipularii interpersonale, pornind de la aceasta din urnia afirmatie - daca vrei ca cineva sa te creada, incearca sa-i vorbesti pe un ton mai scazut. Este bine de stiut acest lucru, desi nenumarate indoieli ne napadesc atunci cand ne gandim la diferitele posibilitati de valorificare a acestei legitati. Din fericire, deosebirea, destul de mica, poate fi surprinsa cu exactitate doar de aparatura electronica performanfi.
Psihologie 15

Lectia 17

Ce in|elegem prin ,,limbajul trupului"?

Exercitiul 11: Adam adresandu-se Evei

Te rog sa verifici, pe baza unui experiment propriu, daca informatiile oferite anterior, rezultate ale cercetarilor empirice, sunt juste. Te rog sa discuti cu doua femei si cu doi barbati si sa le propui sa participe la urmatoral joe. Tu insuti nu vei participa, ci vei asista la desfasurarea acestuia. Fiecare dintre participant! (carora li se vor atribui, din start, numele: Eva, Maria, Adam si Ion) are posibilitatea de a adresa celorlalti participant! la joe cate o intrebare simpla, fara ca destinatarul sa cunoasca emitatorul. Datoria ta va fi sa inregistrezi pe o caseta audio intrebarile si sa urmaresti reactia fiecarui participant la intrebarile ce-i sunt adresate de catre ceilalti. Schema inregistrarii jocului arata in felul urmator:
Ion

Ion

Verificam astfel intensitatea enunturilor adresate persoanelor de acelasi sex si celor de sex opus, precum si disponibilitatea de a reactiona la expresii, intuind sexul emitatorului. Ai prilejul de a confirrna sau de a respinge rezultatele cercetarilor empirice. Femeile s-au adresat mai tare barbatilor decat femeilor? Barbatii s-au adresat mai tare femeilor decat barbatilor? Barbarul raspunde mai repede la intrebarea unui barbat? Dar femeia, la intrebarea unei femei? Timpul de raspuns la o intrebare a unei persoane de sex opus este mai lung? Care observatii dintre cele enuntate anterior au fost confirmate in jocul tau si care nu? Daca doresti, trimite rezultatele si reflectiile tale ca tema pentru acasa. Schimbarea dimensiunii pupilelor Cercetarile asupra acestui fenomen, analizat ca modalitate de comunicare, au fost initiate relativ tarziu. Nici nu ne dam seama cat de importanta in comunicare este informatia cu privire la schimbarea dimensiunii pupilelor interlocutorului. De exemplu, negustorii turci si chinezi se orienteaza pe baza marimii pupilei potentialului cumparator in privinta interesului manifestat fata de marfa pe care o prezinta. Urmareste acest fenomen intr-un magazin. Cineva atras de un obiect anume, dornic sa-1 cumpere, are pupilele marite. Se pare ca jucatorii de poker experimentati folosesc acest indiciu ca

informatie suplimentara.

16

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Ce ne spun, in acest sens, cercetarile? Pupilele barbatilor se dilata mai mult la vederea femeilor decat a barbatilor sau copiilor, iar femeile reactioneaza in acelasi mod la vederea barbatilor si a copiilor. Asemenea reactii sunt dependente si de orientarea sexuala a persoanei investigate. Copiii, independent de varsta sau sex, reactioneaza puternic la vederea sugarilor. Baietii reactioneaza mai puternic la fotografiile mamei decat la cele ale tatalui, la fotografia unei fetite mai curand decat la cea a unui baiat. Fetele reactioneaza invers. Sunt interesante rezultatele cercetarilor asupra receptarii fotografiilor mamelor cu sugari in brate. Cei investigati au fost intrebati care dintre mame isi iubeste mai mult copilul. Au sustinut unanim ca este vorba de femeile care aveau in fotografie pupilele mai dilatate. Fireste, nici una dintre persoanele investigate nu si-a dat seama de actiunea acestui factor. In ce au constat celelalte cercetari? Intr-un experiment care consta in desenarea unei fete vesele si a uneia furioase, cei investigati plasau in desenul fetei vesele pupile mai mari. S-a evidential aici o relatie: dimensiunea pupilei este cu atat mai importanta, mai semnificativa, cu cat este mai clar conturat irisul. Se constata chiar ca reactiile pupilei prezinta o mai mare valoare pentru comunicare la indivizii cu ochi albastri; la indivizii cu iris intunecat (caprui), aceste reactii au un rol mai mic, manifestandu-se mai puternic elementele faciale si pantomimice. Ce culoare au ochii tai? Ce culoare au ochii persoanelor importante pentru tine? Ce semnificatie prezinta, dupa parerea ta, reactia dimensiunii pupilei in relatiile voastre? Exercitiul 12: Priveste-md drept in ochisisa,,discutam"cu ochii! Folosind, ca de obicei, aceeasi structura a exercitiului, mentine cu un partener de joe un contact la nivelul fetei, timp de cateva minute. Puteti privi si un alt element al fizionomiei, dar privirea nu trebuie sa paraseasca zona faciala. Stiai ca, pentru majoritatea persoanelor, contactul vizual reprezinta o incalcare a intimitatii? Pare un lucru ciudat, fiindca fata este ,,cel mai public" element al corpului nostru, pe care il aratam intotdeauna! Ce crezi despre culturile in care se apeleaza la voal? Comportati-va in acord cu regulile folosite in exercitiile precedente (din ciclul ,,discutii"). Cum a fost? Ai putea sa faci experimentul de mai multe ori, cu persoane fata de care te afli in raporturi diferite. Nu uita ca iti asumi de fiecare data un rise in ceea ce priveste relatia cu ceilalti. Nu pierde din vedere necesitatea rezumatului, a reflectiilor si a informatiilor reversibile. Poate ca notezi exercitiul si il trimiti ca tema pentru acasa! Analizeaza toate acestea cu partenerul tau de discutie. In unele cercetari, dimensiunea pupilelor este considerata un bun indiciu al stimularii senzoriale si al unor procese cognitive. De asemenea, este tratata ca simptom al activizarii musculare. Observarea pupilei se foloseste si in cercetarea atitudinilor si preferintelor.
Psihologie 17

Lectia 17

Ce mtelegem prin ,,limbajul trupului"?

Mesajele interactive Contactul vizual

Contactul vizual constituie in mod incontestabil o sursa importanta de informare in timpul comunicarii interpersonale. Informatii esentiale ofera insasi stabilirea contactului vizual, precum si intreruperea acestuia, evitarea, intermitentele etc. Semnificatia lor depinde insa de context. O semnificatie uriasa revine contactului vizual in cadrul cuplului, in situatia in care partenerii se afla fata in fata, la o distanta destul de mica. Un asemenea contact nu are caracter continuu, desi se mentine pe toata durata conversatiei, cu anumite intreruperi. Se constata ca persoana care asculta se uita mai des la eel care vorbeste decat invers. In timpul pauzelor din vorbire, eel care vorbeste se uita insa mai des la ascultatorul sau, adaptandu-si comportamentul in functie de reactiile acestuia. Amuzant, dar reactiile ascultatorilor au fost grupate in patru categorii: 1. ascultatorul isi ridica ochii, ceea ce ar insemna un ragaz de gandire, iar in acest moment vorbitorul asteapta sa-si reia discursul; 2. 3. 4. ascultatorul ridica sprancenele sau le incrunta usor, in semn de nedumerire, si atunci vorbitorul repeta enuntul intr-o alta forma; ascultatorul isi mentine contactul vizual si da aprobator din cap, exprimand intelegere deplina, iar vorbitorul isi continua demonstratia; ascultatorul isi mentine privirea si zambeste, sugerand ca intelege si ca este de acord, ca nu mai are nimic de adaugat in aceasta chestiune, iar vorbitorul continua.

Modul de stabilire a contactului cu ajutorul vazului se afla in legatura cu atentia. Atentia vizuala reprezinta confirmarea nonverbala a interesului fata de partener si de enuntul acestuia. Mult mai atenti vizual sunt extravertitii, despre care am amintit anterior. In cercetari, ei dovedesc o mai mare frecventa a contactului vizual. Bolnavii de schizofrenie si persoanele sanatoase se deosebesc sensibil sub acest aspect, primii fiind mai putin atenti vizual. La concluzii destul de evidente - dar strict confirmate de metode empirice remarcabile - au ajuns cei care au cercetat problematica cuplurilor. Persoanele care se indragesc se uita una la alta mai frecvent decat cele care nu se simpatizeaza. Frecventa si durata contactului vizual constituie un indiciu al relatiilor de grup. Persoanele situate inferior in ierarhia de grup privesc mai des in directia persoanelor care ocupa o functie mai inalta, mai ales daca o asemenea persoana emite diverse mesaje. Cel care este situat superior in structura de grup se uita mai des la o persoana dependents de el, indeosebi cand vorbeste si este ascultat. Astfel se comporta oamenii care tind sa obtina sau sa mentina puterea, care au tendinta de a domina si de a-si exercita controlul asupra celorlalti.
18 Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

Uneori, contactul vizual poate fi interpretat ca o amenintare sau ca un avertisment. Poate fi un mijloc destul de primitiv, care serveste apararii teritoriului. O asemenea privire trebuie sa fie lunga si fixa, cu intentia de a obliga persoana sa-si lase in jos privirea, de a o determina sa fie docila si sa se lase dominata.

A\
Exercitiul 13: Oare ochii pot minti?
Te rog sa pregatesti un carton de marime A4. Decupeaza cu foarfecele o fasie ingusta. Orificiul aparut va fi ,,ferestruica", iar restul cartonului - un paravan pentru restul fizionomiei tale. Poti efectua exercitiul ca participant sau doar ca regizor si ca observator. Emitatorul isi ascunde capul dupa carton. I se vad doar ochii. Se va stradui sa nu apeleze la gesturi sau la miscare. Se concentreaza asupra expresiei faciale si asupra expresiei specifice a ochilor in contactul vizual. Pe baza datelor limitate in felul acesta, receptorul incearca sa desluseasca si sa numeasca o anumita emotie. Apoi, emitatorul va prezenta intreaga sa expresie, descoperindu-si fata. Te rog sa observi ce problems poate aparea aici. Unele persoane pot inregistra excelent si recepta semnalele transmise prin intermediul contactului vizual, dar nu reusesc sa le numeasca in mod adecvat. Se poate incerca, in acest caz, imitarea expresiilor faciale pe care ni le reprezentam ca insotind anumite priviri. Verificati cum anume reusesc acest lucru diferite persoane. Te rog sa observi ca expresivitatea ochilor - capacitatea de a exprima sentimente si stari emotionale prin intermediul ochilor - este o trasatura caracteristica pentru un numar mic de oameni. Nu uita nici de importanta culorii irisului! Cum ati reusit sa descifrati emotiile, eventual sa imitati expresiile faciale? Analizeaza senzatiile si reflectiile importante impreuna cu partenerul tau de discutie. Oare ochii pot minti? Eu cred ca nu. Esti de aceeasi parere?

Spatiul personal
Spatiul personal este defmit in literatura de specialitate ca fiind o zond cu granite invizibile, care imprejmuiesc corpul individului, in care intrusii nu au ce cauta sau ca o zond care-l inconjoard nemijlocit pe individ, in cadrul ei desfdsurandu-se toate interactiunile cu ceilalti. Spatiul personal se deosebeste ca marime de la o persoana la alta. De asemenea, isi poate schimba dimensiunile chiar si la aceeasi persoana, in functie de o serie de conditii. Cel mai simplu este sa ne imaginam ca ne aflam in niste baloane transparente, de plastic, iar volumul lor, impreuna cu suprafata invecinata, constituie modelul spatiului personal. In toate abordarile, autorii sunt de acord ca patrunderea unei alte persoane in acest spatiu starneste reactii negative omului al carui spatiu a fost incalcat. Este interesanta conceptia care propune divizarea spatiului personal sau individual in patru sectiuni: 1. intima; 2.
Psihologie 1

individuala;
_______________________

_______________

Lectia 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

3. 4.

sociala; publica.

Autorul acestei teorii considers ca marimea fiecarei sectiuni este relativ permanenta pentru individ, desi ele pot suferi schimbari minore, in functie de conditii. lata unele rezultate ale cercetarilor cu privire la aceste aspecte:
Distanta dintre partenerii dintr-un cuplu este cu atat mai mica cu cat este mai ridicat gradul in care se cunosc. Femeile sunt mult mai dependente, in comparatie cu barbatii, de conditiile in care are loc interactiunea. Cele mai mici distante se mentin in interactiunile in aer liber, iar cele mai mari, in birouri sau in sali de asteptare. Interactiunile cu prietenii se produc la granita sferei intime, intalnirile cu cei cunoscuti in sfera indivi-duala, iar interactiunile cu persoane straine au loc la limita exterioara a acestei sfere. Interactiunile de afaceri si cele in care se intalnesc seful cu subalternul se desfasoara cu precadere in sfera sociala.

Rezultatele cercetarilor au evidential si urmatoarele aspecte: (l3-14 (18 ...)) Persoanele ,,dependente de camp" (vezi radaristii si giroscopistii) comunica cu ceilalti in asa fel meat distantele dintre ei sunt in medie mai mici decat la persoanele ,,independente de camp". Marimea distantei personale depinde totodata de varsta si de sex. Distanta personala este determinata si cultural.

Ce se intampla daca vreun intrus patrunde in interiorul granitelor spatiului personal? Cred ca iti poti imagina reactiile si formele de comportament. Te rog sa observi daca ceea ce intuiesti este in acord sau nu cu rezultatele cercetarilor prezentate in continuare. Aceasta incalcare declanseaza simptome de nemultumire, de la evadare pana la lupta. Caracterul reactiei depinde de asemanarea, varsta, statutul si orientarea corpului persoanei care trece granitele zonei. Intensitatea reactiilor depinde de relatia dominare-supunere dintre agresor si victima, de locul in care se petrece si de motivatia agresorului. Se constata ca rolul de agresor, in acest caz, declanseaza acestor persoane si emotii negative, manifestate, de exemplu, prin lasarea in jos a capului, privitul in podea si inchiderea ochilor. Interesant este de ce se intampla astfel!

20

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

^"

Manipularea marimii spatiului personal poate sa declanseze si o serie de reactii fiziologice - schimbarea pulsului, transpiratia, incordarea muschilor s.a.
Exemplu(E):

Un exemplu poate fi amintirea ta cu privire la incalcarea spatiului tau personal. Constientizezi ca distanta pe care o pastrezi fata de ceilalti este o constanta a unor factori diferiti, atat situationali, cat si de personalitate. In general, pe unii oameni ii accepti mai usor decat pe altii. Ar fi bine sa-ti amintesti o situatie in care cineva a incercat sa treaca dincolo de granita relatiei pe care tu i-ai circumscris-o. Poate un trecator, intamplator, s-a apropiat prea mult, intreband cat e ceasul, sau poate vreun vanzator ti-a dat informatii despre marfa sa aproape de ureche. Te rog sa-ti reamintesti simptomele de incordare care s-au manifestat prin reactii ale corpului. Schimbarile spatiului personal influenteaza atractia reciproca si simpatia dintre persoane. In timpul experimentelor, s-a constatat ca prezinta un grad mai mare de atractie persoanele despartite printr-o distanta mai mare decat cele care s-au aflat mult mai aproape una de cealalta. La o distanta prea mica, persoanele se descriau reciproc ca fund mai nervoase si mai agresive. Gandeste-te la importanta pe care o prezinta acest aspect, atunci cand vei avea ocazia sa mergi cu un mijloc de transport in comun. Observa cine iti starneste interesul, bunavointa si cine - aversiunea. Surprinde, de asemenea, in ce masura aceste stari depind de distanta dintre voi. Cercetarile arata, de asemenea, ca se manifests mai pregnant tendinta de sanctionare aspra a membrilor grupului, pentru incalcari ale regulilor, atunci cand intr-un grup persoanele au stat aproape, decat atunci cand grupul era mai dispersat. Pe baza cercetarilor aflam totodata ca femeile, in timpul conversatiei, se apropie mai mult una de alta decat barbatii. De asemenea, persoanele de aceeasi varsta stau mai aproape una de alta decat cele diferite ca varsta - indiferent daca sunt mai in varsta sau mai tinere. In timpul schimbului verbal, prietenii se apropie mai mult decat colegii. Este ciudat ca, in cadral experimentelor, parintii naturali, in timpul discutiei, stau fata de propriii lor copii la fel de departe ca si fata de persoanele straine. Teritoriul Teritoriul este o notiune imprumutata din cercetarile asupra animalelor, care se refera la spatiul pe care animalele il delimiteaza si pe care il apara de aceleasi specii sau de altele. Se pare ca cercetarile asupra acestei probleme pot fi extinse in mod esential si la oameni.
Prin teritoriu, in cazul oamenilor, se intelege adoptarea de catre opersoand sau de catre un grup a orientarii cu caracter de proprietate asupra spatiu.
21

[ ] unui ^esmzr'
Psihologie

Lectia 17

Ce intelegem prin ,,limbajul trupului"?

Fireste, aceasta notiune nu este sinonima cu notiunea de posesiune in acceptiune juridica. Teritoriul apare datorita ocuparii spatiului in mod temporar sau permanent. Persoana sau grupul se comporta in spatiul respectiv ca si cand acesta ar constitui proprietatea sa. In cadrul cercetarilor, aceasta observatie se refera la turme intregi de animale sau la indivizi separati. Apar numeroase forme de aparare a spatiului in fata oricarei imixtiuni. Granitele teritoriului unui grup dat sunt penetrabile, fiind favorizate de interactiunile care se desfasoara in cadrul sau. Granitele auditoriului sunt mai usor penetrabile, in schimb granitele unui grup de conversatie sunt impenetrabile. Acest aspect este influentat si de distanta dintre vorbitori, de numaral si de statutul interlocutorilor. S-a observat, de asemenea, ca teritoriul are structura proprie. Ocuparea unui teritoriu constituie un fel de mesaj pentru ceilalti beneficiari. Modul de ocupare a spatiului modeleaza modul de comunicare al grupului - de exemplu, oamenii care stau unui in fata celuilalt comunica mult mai frecvent decat cei care se afla in alta pozitie. Ocuparea unui anumit loc in cadrul teritoriului grupului favorizeaza in mod vizibil detinerea pozitiei de lider al grupului. Se constata, de asemenea, ca, observand pozitia spatiala din teritoriu sau intreaga localizare in spatiu a unui grup strain, putem folosi aceste observatii ca indicii despre interactiunile persoanelor respective.

Spatiul interpersonal
Vorbim despre spatiul interpersonal atunci cand doua sau mai multe persoane stabilesc un gen de interactiune arbitrard.

, Acest spatiu are dimensiunile sale fizice si trebuie sa fie accesibil in aceeasi masura tuturor participantilor, fara limitari de natura fizica. Dimensiunile lui nu trebuie sa impuna necesitatea de a folosi in cadrul interactiunii nici un fel de dispozitive sau instrumente. Interactiunea trebuie sa se desfasoare prin intermediul organelor senzoriale ale omului. Spatiul interpersonal are urmatoarele proprietati: serveste analizei si modeleaza relatiile interpersonale; odata cu interactiunea apar si granitele spatiului, cu un grad diferit de penetrabilitate pentru alte persoane; teritoriul are o structura care poate sa se schimbe in mod dinamic.

Functiile spatiului interpersonal sunt urmatoarele: informationala, decurgand din transmiterea in mod nonverbal a informatiilor de catre participantii la interactiune; diagnostic!, permitand observatorului sa examineze interactiunea si sa o explice;
Psihologie

22

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

de modelare comportamentala a participantilor; de restructurare a situatiei sociale;

terapeutica, manifestata pe deplin in pozitia ,,fata in fata", intr-un spatiu ocupat de un grup care poate mentine tot timpul contactul vizual, participant!! avand acces permanent si nemijlocit la informatie, sau in forma unui cere, unde fiecare ii vede pe ceilalti.

Ca si in exercitiile precedente, te rog sa participi la un nou joe interesant, care iti va permite sa raspunzi la intrebari importante. Chiar daca esti ,,sufletul" unui grup numeros sau un solitar care nu-si paraseste vizuina, dincolo de varsta, sex, starea civila, profesie si aspect fizic, cu ajutorul notiunilor prezentate in continuare vei depasi treptat inhibitiile si teama. Te rog sa practici exercitiile, nu doar sa le citesti. Numai experienta devine esenta acestei forme de mesaj. Nu te limita la imaginarea lor, ci treci la lucruri concrete, fara satemintipe tine insuti.

Exercitiul 14: La ce distanta?

Roaga trei persoane, care nu iti sunt la fel de apropiate, sa colaboreze la acest joe. Ca si mai inainte, conditiile favorabile pentru efectuarea exercitiului le ofera intalnirile de grup, la care participa concomitent persoane apropiate, cunoscuti si necunoscuti. Cel putin patru persoane, inclusiv tu, se afla intr-o incapere goala. Incercati sa pastrati linistea. Unui dintre voi inchide ochii sau va fi legat la ochi si va sta sprijinit cu spatele de perete. Celelalte persoane stabilesc in tacere succesiunea si se apropie de el incet. O asemenea apropiere trebuie sa se faca in liniste, fara sa vorbiti. Nici persoana legata la ochi nu trebuie sa vorbeasca. O idee buna este sa-1 anuntati pe eel care exerseaza ca are loc apropierea, printr-o bataie din palme. Cel cu ochii inchisi incearca sa se concentreze asupra senzatiilor sale si, printr-un gest stabilit, cum ar fi ridicarea mainii, semnaleaza ca doreste ca persoana care se apropie sa se opreasca. Dupa incheierea seriei de ,,apropieri", eel care exerseaza poate deschide ochii si verifica - desi ar fi bine sa memoreze - la ce distanta a admis persoanele care s-au apropiat de el, daca aceste distante sunt man sau nu, daca se deosebesc intre ele sau sunt aceleasi pentru toate persoanele. Te rog sa observi toate legitatile posibile. Vei castiga mai multa experienta intr-un exercitiu la care vor participa persoane cunoscute si necunoscute, persoane simpatice si mai putin simpatice. Verifica felul in care actioneaza acest mecanism si poti elabora astfel tema pentru acasa. Nu uita sa discuti cu partenerul tau de discutie! Ar fi bine daca ai reusi sa retii ca sfera cercetarilor care cuprinde toate problemele discutate, referitoare la spatiu si la folosirea si comunicarea prin intermediul sau, se numeste proxemica.

Psihologie

23

LECTIA 18
Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?
In lectia precedenta am afirmat ca, in timpul comunicarii nonverbale, informatiile se transmit pe diferite cai. Nu toate sunt valorificate cu aceeasi frecventa si intensitate. Este important sa stim ca multe dintre ele nu sunt inca suficient cercetate. Ce putem spune, de exemplu, despre machiaj, despre modul in care ne imbracam sau despre pipait? Cercetarile in acest domeniu sunt putine si adesea este folosit studiul de caz, iar o asemenea abordare nu permite generalizari mai ample. Dar aminteste-ti ca, in acest caz, comunicarea se manifesta la un nivel slab constientizat, ca uneori nu este intentionata, ceea ce explica unele bariere pe care trebuie sa le depaseasca experimentatorii. Cu toate acestea, in viata cotidiana, comunicarea nonverbalajoaca un rol important, deoarece, prin intermediul ei, transmitem foarte multe informatii, pe care le si valorificam. De ce nu este suficient cercetata si confuz sistematizata teoretic? Importanta mesajelor nonverbale este dependents in mare masura de contextul in care se manifesta. In plus, mesajele in sine modeleaza contextul comunicational. Asadar, aceste fenomene sunt greu de inregistrat si de interpretat. Mai mult, oamenii exprima rareori emotii pure, simple, cum ar fi fericirea sau furia. Cel mai des comunicam reciproc emotii mixte - de exemplu, starea de jena, ca amestec intre invidie si admiratie etc. -, iar expresivitatea lor nu este univoca. Pentru fiecare este limpede ca lacrimile celorlalti sunt interpretate in func^ie de situatie.

Exemple(A):
> lacrimi la primirea unui mare premiu - expresie a emotiei; '.,.' > lacrimi la o interventie chirurgicala -expresie a durerii si fricii; > lacrimi la intampinarea unei persoane considerate disparate - expresie a alinarii si a fericirii; > lacrimi dupa un examen foarte greu, care a fost trecut - expresie a oboselii, arelaxarii; > lacrimi la vestea mortii unei persoane apropiate - expresie a tristetii si a disperarii. Cu siguranta, poti da multe exemple proprii de legaturi intre interpretarea mesajelor nonverbale si contextul situational. Atentia asupra factorilor situationali se manifesta si in cercetarile experimentale. Celor investigati li s-a aratat fotografia unei persoane si au fost rugate sa defineasca emotia traita de aceasta. In unele fotografii a fost decupat fundalul. S-a constatat ca exactitatea descrierii emotiilor a fost mai ridicata la persoanele care au avut la dispozitie si fundalul fotografiilor.
24 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Unii specialist! considera chiar ca mesajele interpersonale in viata cotidiana se interpreteaza totdeauna in legatura cu o situatie concreta. Persoanele care au participat la experimente din acest domeniu se foloseau foarte rar de denumirile concrete ale emotiilor - teama, manie etc. -, descriind mult mai des situatia pe baza careia determinau emotia concreta. Spuneau, de exemplu, ca cineva arata ca si cand ar astepta ceva ingrozitor, asadar ii este teama, sau ca persoana a fost atacata sau jignita, asadar este furioasa. Te rog sa observi cat de greu este sa delimitezi realitatea de fantezie, de prejudecati, de stereotipuri si de proiectarea a ceea ce se intampla cu noi. Recunosti ca nu este simplu. Nu este usor sa descifrezi corect un mesaj nonverbal, in spiritul unei stari reale. Acum, ar trebui sa te intorci la reflectiile pe tema perceperii corecte a intentiilor, prezentate in lectia 15. Ceea ce intereseaza este identificarea modalitatilor de optimizare a transmiterii si receptarii adecvate a stimulilor nonverbali si a interpretarii lor. Pe baza cunostintelor de pana acum, comunicarea nonverbala poate fi abordata mai curand euristic, stiind ca nu vom reusi sa o structuram algoritmic. In plus, instruirea practica, chiar si pentru profesionisti, nu este satisfacatoare in acest domeniu.

( 6(35) )

Cu toate acestea, stiinta comunicarii nonverbale este frecvent folosita indeosebi in psihologia clinica si in psihoterapie, care, dincolo de rigoarea metodologica, solicita elaborarea unor instrumente eficiente in confruntarea cu problemele practice. Domeniul comunicarii nonverbale poate fi tratat ca o vasta sursa de ipoteze interesante. Stim ca, prin strangereamainii, prin intermediul zambetelor, al diferitelor grimase, transmitemnuante subtile ale afectelor. Vestimentatia, felul de a fi, principiile de conduita in anumite situatii si institutii sunt, de asemenea, forme de comunicare sociala in cadrul unei culturi sau civilizatii. Acestea au suferit numeroase modificari in timp, dar, in fiecare moment al istoriei, putem afla multe date despre om pe baza vestimentatiei acestuia, a felului de a vorbi, de a privi sau gesticula.
Sa retinem caformele de manifestare nonverbala sunt mult mai greu de controlat deceit celeverhale.

Psihologie

25

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Se intampla ca oamenii sa nu-si dea seama, in general, ca exista un anumit limbaj al corpului. Mai mult, propriul comportament, gesturile, mimica, pantomima sunt mai greu de observat de catre emitatorul insusi decat enunturile verbale pe care le auzim. Asa cum am stabilit anterior, nu invatam aceste forme de expresie in mod sistematic si controlat. Nu invatam nici interpretarea lor in mod constient. Dobandim asemenea priceperi, adesea informal, pe parcursul experientei de viata. Un copil mic invata repede sa descifreze si sa transmita multe gesturi. Invata, de asemenea, sa descifreze si sa trimita mesaje care sunt semnificative, in ceea ce priveste, de exemplu, discordanta dintre continut si modul de articulare. Un exemplu potrivit in acest sens ar fi ironia unanim inteleasa, a carei expresie poate fi o lauda exprimata pe un ton batjocoritor. Iti amintesti probabil persoane adulte, spunand: Bravo, bravo! Splendid, minunat, grozav! intr-un asemenea mod, meat ti-a starnit senzatia de mahnire, de jena si de rusine? Gandeste-te daca astazi tu insuti nu esti cumva emitatorul unor asemenea mesaje fata de persoane pe care le percepi ca fund mai slabe sau dependente de opinia ta. Te rog sa te gandesti daca nu ai putea sa le inlocuiesti cu mesaje clare, formulate direct, fiindca acestea sunt o dovada de maturitate si de curaj. Un alt mecanism care poate fi invatat usor este eel opus sarcasmului. Am in vedere exprimarea unui continut care contine aprecieri negative intr-un mod care transmite la nivelul vocii o atitudine prietenoasa, pozitiva. Aminteste-ti cu cata tandrete ii spunem unui caine sau unui bebelus: Tu, prostdnacule, tu, tembel mic...

Intmcat comportamentul nonverbal se supune mai greu autocontrolului, continutul exprimatprin intermediulsau are adesea un nivelde autentidtate mai ridicat decat eel transmis intr-un enunt verbal,

De multe ori, emotii intentionat ascunse, dorinte sau stari pot fi semnalate prin comportamente nonverbale, complet neintentionate. Se intampla astfel indeosebi atunci cand comunicarea are caracter intermediar, indirect. In esenta, eel care comunica in acest fel ne transmite semnale confuze, noua apartinandu-ne decizia de a stabili ce anume este cu adevarat important: cuvantul sau limbajul corpului.
26 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Cdndochii spun una, iargura alta, atunci un om cu experientd da crezare ochilor afirma poetul R. W. Emerson. De exemplu, o persoana care in enunturi isi ascunde propria manie neaga de obicei acest sentiment, spunand ca manifests simpatie fata de oameni. Se constata ca aceasta bunavointa este doar declarata la nivel verbal. Un observator atent va sesiza alte semnale importante, de repulsie si agresiune sau de respingere. Cu siguranta, intuiesti despre ce semnale poate fi vorba - maxilare incordate, maini tinute in buzunare sau stranse in pumn, vocejoasa si ragusita, corp incordatetc. Incearca sa devii sensibil la asemenea semnale in calitate de emitator si de receptor. O astfel de analiza personala permite o comunicare eficienta, despre care am vorbit anterior si care poate servi unor scopuri mai putin benefice, ca instrument de manipulare. Nu dorim nimanui asemenea rezultate in invatarea comunicarii nonverbale. Poti valorifica competentele nou dobandite: 1. pentru cautarea cauzelor dificultatilor tale; 2. pentru optimizarea contactelor tale interpersonale, care trebuie sa se desfasoare in spiritul strategies stilului parteneriai Sa urmarim si alte exemple! Exemple (B): > Un barbat povesteste despre o vizita la niste cunostinte pe care a facut-o impreuna cu partenera sa. Spune ca tot timpul a fost multumit si de-a dreptul mandru de comportarea femeii cu care a mers in vizita. Povestind, se inroseste, isi coboara privirea si isi freaca buzunarul pardesiului - rusine ascunsa. > O femeie, la sedinta de terapie, ii povesteste psihologului despre soacra sa ca despre un model de virtute. In acelasi timp, devine livida, strange pumnii si coboara vocea - furie ascunsa. > Un elev, prins copiind, face pe nevinovatul, dar, in acelasi timp, se inroseste, transpira si nu reuseste sa-si priveasca in ochii profesorul - sentimentul vinovatiei ascunse si nelinistea. > Un student, inainte de examen, spune ca se simte minunat, dar, in acelasi timp, tremura, se tine de abdomen, isi freaca fruntea - teama ascunsa. > Un muncitor transmite ca este intr-o forma excelenta, dar casca, se intinde, i se inchid ochii - oboseala ascunsa. > Un sef de sectie, manifestand o atitudine verbala optimista, ia o expresie trista, isi freaca fata, isi lasa mainile sa alunece pe langa corp - indoiala, tristete, temeri ascunse.
Psihologie 27

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Gandeste-te daca ai observat asemenea comportamente la persoanele din anturajul tau! Poti sa constientizezi discordanta semnalelor transmise de tine insuti? Sa ne oprim acum din prezentare pentru un exercitiu.

Exercitiul 1: Sunt/Esti ca o carte deschisa.

Te rog sa intrebi eel putin sase persoane daca ar dori sa descifreze corect mesaje nonverbale. Afla in ce situatii o asemenea abilitate li se pare folositoare. Intreaba-i, de asemenea, pe care dintre mesaje - verbal sau nonverbal - il considera autentic la interlocutorii lor, in cazul in care acestea sunt contradictorii. Discuta si despre functia pe care, dupa opinia interlocutorilor tai, o indeplineste o asemenea discordanta. Aduna cat mai mult material, faceti comparatii si cautati impreuna cauzele. Crezi ca toti avem dreptul la spatiul nostru privat, intim, la ascunderea unor zone ale eului, fara ca acest comportament sa fie o expresie de falsitate, de fatarnicie si de lipsa a constiintei de sine? Te rog sa te gandesti care ar putea fi consecintele mentinerii unui permanent control asupra comunicarii nonverbale, in calitate de emitator si de receptor. Ce crezi despre acest lucru? Ce spun interlocutorii tai? Esti de acord cu o asemenea conceptie? Ce crezi despre faptul ca multi psihologi doresc sa observe, dar nu suporta sa fie observati? Roaga-1 pe partenerul tau de discutie sa te ajute. Imi poti impartasi reflectiile tale pe marginea acestor chestiuni in tema pentru acasa.

s\

In esenta, oamenii descifreaza intuitiv mesajele nonverbale.

Actionam in acest sens fara nici un fel de instruire, fara o pregatire teoretica si practica. O buna expresie in acest caz ar fi: Sdsimtipepropriapiele.
Exemplu (C):

Un sot isi da seama ca sotia sa are ceva sa-i reproseze, dar cand o intreaba direct, ea raspunde: Nici vorba, dragule! Ti s-aparut!

28

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Cand ceea ce aude ascultatorul nu corespunde mesajului intentional al vorbitorului, petrecem mult limp pentru a explica neintelegerile care rezulta de aici. Asemenea fenomene se observa indeosebi in practica psihoterapeutica, dar te asigur ca viata cotidiana este plina de asemenea neintelegeri. Cand, de exemplu, receptam un mesaj dublu - unul transmis de corp, care ne spune Mi-e teamd, iar celalalt, verbal, Sunt linistit siplin de wcrafere- apare neincrederea. Din aceasta ambiguitate decurge nesiguranta receptorului, care proiecteaza propriile semnificatii asupra acestui mesaj neclar. De fapt, el poate ,,asculta" numai corpul, doar mesajul verbal sau poate ignora ambele mesaje. Adesea ii atribuie mesajului anumite intentii, aplicand mecanismul proiectiei. ,,Stie" ce a vrul de fapt sa-i spuna emitatoral, pe baza experientei anterioare avule cu el sau cu oamenii, in general. El se conduce totodala dupa propria experienta, tratandu-si partenerul ca pe cineva care seamana cu el si care reactioneaza in acelasi mod. (\^ 14 nn i^ ^u cat este ma* m*ca siuranta atribuirii in asemenea inleracliuni, cu alat sunt mai v'2J accentuate maturitatea si competentele interpersonale ale receptorului. O asemenea afirmatie poate parea absurda, caci ni se pare ca un observator cu experienta (de exemplu, un bun psiholog) ,,slie" lot, chiar mai mull decal emitatoral insusi. Ambele abordari necesita delimitarea rolului sensibililalii, al intuitiei, al antrenamentului comunicational, certitudinea judecalilor si increderea in propria infailibililate in domeniul respectiv. Stii cum se comporta majoritatea persoanelor atunci cand percep mesaje contradictorii din sfera verbala si din cea nonverbala? Cercelarile arata ca oamenii se conduc mai mult dupa semnalele nonverbale. Pe baza cercetarilor primei reactii la informatii divergente, s-a formulat un model care arata influenta informatiilor Iransmise pe diferile canale asupra interpretarii generate a inlregului mesaj.
Sentimentul general = 7% din sentimentul exprimat in cuvinte + 38% din sentimentul exprimat prin voce + 55 % din sentimentul exprimat prin mimicd.

Aceasta inseamna pentru tine ca dai crezare eel mai mult fizionomiei persoanei, apoi vocii si eel mai putin cuvintelor. Te rog sa observi ca si pe tine te recepteaza ceilalti la fel! Activitatile noastre constituie o forma de comunicare mai sincera si mai directa decat cuvintele. Sa mai spunem inca o data de ce se intampla astfel. Pe parcursul socializarii, am invatat ca, adesea, cuvintele pot ascunde, deforma si nega sentimentele autentice, ceea ce corpurile noastre nu fac niciodata. Un specialist a exprimat acest lucru in mod sintetic: Corpurile noastre nu mint.
Saai constiintapropriilor mesaje nonverbale. Aceasta este o cale benefica pentru dezvoltarea omuluL Nu lupta cu ele, deoarece vor absorb! o mare cantitate de energie din partea ta, obligandu-te sa te concentrezi foarte mult, ceea ce vaperturba manifestarea taflreasca. Straduieste-te sasesizezi, la nivel constient, mesajele nonverbale ale interlocutorilor tdL
Psihologie 29

Lec^ia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

La inceput, este bine sa te impaci cu gandul ca oricine transmite mesaje nonverbale. Chiar si in cazul unei stapaniri maxime, raman mesaje independente de vointa noastra, cum ar fi culoarea pielii, ritmul respiratiei sau modificarea dimensiunii pupilei. Perfectionarea noastra nu trebuie, asadar, sa tinda spre eliminarea propriilor mesaje nonverbale, ci ar trebui sa se indrepte in directia cunoasterii acestora si a acceptarii lor ca parte constirutiva a propriului eu. Una dintre modalitatile de a face mai clare mesajele noastre pentru receptori este comunicarea cu propriul corp si, in felul acesta, cu sentimentele noastre autentice. Ar trebui sa aflam in felul acesta ce anume ne spune corpul nostru. Nu o data putem fi surprinsi cu adevarat, fiind obisnuiti cu practica de mai multi ani de a ne minti pe noi ihsine si pe ceilalti, de cele mai multe ori in mod inconstient. Constientizandu-ti singur sau aratand celorlalti divergentele dintre mesajele verbale si cele corporate, poti inlesni comunicarea cu tine insuti (comunicarea intrapsihica) si cu ceilalti oameni (comunicarea interpersonala). Intelegerea dobandita pe aceasta cale va fi, cu siguranta, mai omogena si mai clara pentru emitator si pentru receptor. Din pacate, exista aici si posibilitatea de a folosi aceste priceperi in scopul detinerii controlului, al manipularii celorlalti, al ascunderii abile a intentiilor autentice. Din pacate, nu poate fi evitata o astfel de posibilitate. Fara a uita ca scopul cursului este dezvoltarea, promovarea sanatatii psihice si profilaxia in ceea ce priveste dificultatile si tulburarile, te rog sa alegi singur. Ramanand cu speranta ca ceea ce vei face cu abilitatile dobandite se va rasfrange benefic asupra ta si asupra celorlalti, te indemn la reflectie.

Asadar, ce putem invata?

Daca sesizezi in mesajele transmise de ceilalti contradictii intre sfera verbala si cea nonverbala, inseamna ca ai trecut deja de prima etapa de initiere. Asemenea contradictii pot aparea intre aspectele verbale si cele nonverbale, referindu-se la fapte care se perrec in acelasi timp. In literatura de specialitate se foloseste, pentru a denumi aceasta situatie, un termen complicat: incongruenta simultana a semnalelor. Complicand si mai mult lucrurile, ar trebui sa intelegi ca o asemenea contradictie se poate manifesta si succesiv - atunci cand comunicam ceva, iar dupa o clipa negam. Un exemplu adecvat il constituie transmiterea unui semnal de apropiere, iar ulterior de ostilitate. Acest fenomen este definit ca incongruenta fazica.

30

Psihologie

Comunicarea verbala i nonverbala

Capitol VIII

***'

Daca reusesti sa sesizezi la oameni manifestari ale ambelor fenomene, ai atins al doilea nivel de initiere. Ce calitati trebuie sa detii pentru a atinge celelalte niveluri? Cea mai importanta calitate este constiinta propriei comunicari nonverbale. lata acum o intrebare capcana! La ce anume te astepti in continuarea efortului in aceasta sfera de manifestare? Majoritatea raspunsurilor se concentreaza asupra autocontrolului si - din pacate - asupra manipularii. Oamenii doresc sa transmits eficient si cu pricepere celorlalti ceea ce ar dori sa fie perceput si tin sa ascunda cu pricepere ceea ce doresc sa ramana necunoscut celorlalti. In timp ce prima parte a raspunsului poate fi usor acceptata, cealalta parte este mult controversata.

Este greu sane imaginam drept model si autoritate pe cineva care este NESERIOS, fiindca in loc sa exteriorizeze ceea ce simte, se amuza pe seama noastra. S-ar putea sa faca acest lucru de minune, chiar cu maiestrie, declansand in noi ceea ce a intentional. Te las pe tine sa reflectezi la aceste probleme. Gandeste-te un moment , la ce ai simti daca te-ai convinge ca esti obiecrul unei asemenea manipulari. De exemplu, cineva care cu o clipa inainte te-a impresionat, a plans pentru a obtine un imprumut de la tine, iar dupa o clipa rade de naivitatea ta. O asemenea constiinta doare. Multi au impresia ca aici nu este loc pentru respect si incredere. Cu totul altceva, valoros pentru tine si pentru ceilalti, este sa lucrezi cu propriul corp, pentru a diagnostica - a afla ce ne spune noua si celorlalti - si pentru a-1 face mai comunicativ, mai expresiv. In acest caz, nu ne vom confrunta cu obtinerea celor mai eficiente mijloace de manipulare, ci cu dobandirea unei game cat mai largi de forme prin care sa se exprime ceea ce exista, ceea ce simtim in mod autentic. Este necesara prezentarea unor exemple. Te rog sa observi singur diferenta.

Exemple(D):
> In camera intra o femeie care se afla aici pentru prima data. Manifests o oarecare jena, rusine, poate chiar neliniste. Nu cunoaste pe nimeni in afara de tine. Simti nevoia de a o proteja, de a-i da ajutor. Zambesti in mod spontan. Daca doresti sa-i comunici mai bine si mai clar ceea ce simti, adopta atitudinea deschisa. > In aceeasi incapere intra o alta femeie. Simti fata de ea o stare negativa. Ea prezinta simptome similare. Ai vrea sa-ti arati nemultumirea, dar, fiindca este o persoana de care depinde o importanta decizie din viata ta, apeland la stiinta comunicarii nonverbale, pentru a-i arata interes si bunavointa, accepti o atitudine deschisa, zambind. Un alt mod de a-ti ameliora propria expresivitate nonverbala este acela de a participa la variate activitati de antrenament, consacrate sensibilitatii, comunicarii interpersonale etc. Importante sunt, de asemenea, incercarile de a aprofunda contactul cu propriul corp prin exercitii de sensibilizare, prin observarea propriei persoane, prin reflectie, prin cautarea activa de informatii reversibile.

Psihologie

31

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Ador 6<tiii#t<d '/KM/' Soartb Ht, bofe e / M t o r ji riiAehr, or tii*/> w u KH, Fototial ea ^& tan, Biroul tste *a /wirar; nt tuio/ mi /toHKtte, siri />H'MS<> ude> eus". & iw/afa ft st inGim/ifa k sfmteh for! (n ptfus, UK tdtofafi jumrii $',. it/ $i toafo awsfoa, pwfae. a ckfw

PUTZREA,
Ne vom ocupa acum de analiza detaliata referitoare la ceea ce poti comunica prin intermediul corpului, pornind de la o serie de cercetan. Aceste indicatii sunt uneori evidente, alteori surprinzatoare. Te rog sanu le consider! ,,retete" si sa fii constient inca de la inceput de complexitatea intregii siruatii. Ochii tai ,,vorbesc" si stii acest lucru. Observa cate mesaje verbale cuprind expresiile urmatoare: ,,ochi in ochi", ,,a lasa ochii in pamant", ,,a nu privi direct in ochi", ,,a pune ochii pe cineva", ,,a privi pe cineva cu ochi rai", ,,privire de bou", ,,ochi de caprioara", ,,a se uita ca vitelul la poarta noua", ,,a privi ca mata-n calendar". Ochiulpoate ameninta ca o puscd incdrcatd sifixatd sd tragd, poate insulta ca fluieraturile sau ca lovitura. Intr-o altd stare de spirit, iradiind de bundvointa, reuses te sd tefacdsd-ti tresalte inima de bucurie - afirma poetul R. W. Emerson. Asadar: Contactul vizual iti permite sa stabilesti relatii reciproce cu persoane necunoscute, fiind necesar in intalnirile cu persoanele pe care tocmai le cunosti. Privind des pe cineva, ii comunici simpatie, indeosebi daca frecventa privirilor poate fi comparata cu privirea adresata altor persoane din grup. Evitand sa privesti pe cineva cunoscut anterior, ii transmiti lipsa ta de simpatie. Daca doresti sa subliniezi importanta a ceea ce spui, indiferent daca pentru receptor este un continut pozitiv sau nu, priveste-1 in ochi - de exemplu, cand lauzi pe cineva, il lauzi si mai mult privindu-1 in ochi, iar cand pedepsesti pe cineva, pedeapsa devine mai blanda daca nu mentii contactul vizual. Daca doresti sa starnesti o reactie de evitare, care poate consta, de exemplu, rn parasirea incaperii, poti obtine acest lucru prin atintirea privirii spre eel care doresti sa piece, intrucat privirea linistita si permanenta este pentru noi extrem de deprimanta, creeaza siruatii de neinteles, absurde pentru receptor, generand o reactie care decurge din simtul amenintarii.

32

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Contactul vizual este recompensator pentru o persoana necunoscuta, cand ii oferi semnale suplimentare - mimice, pantomimice -, pe care aceasta le poate interpreta ca adecvate fata de situatia respective, creand sansa pentru aprofundarea relatiei.

(17 (18-19f)Privirea, in cazul animalelor, este un semnal de amenintare. In multe culturT ^-' functioneaza teama in fata magiei ,,ochiului rau", insotita de tabuul larg respectat al contactului vizual insistent. Nu uita, deci, ca a te uita fix, intr-o situatie in care nu trimiti nici un fel de semnale suplimentare, poate starni reactia de fuga. Daca vrei sa-ti mentii intimitatea, sa nu permiti dezvaluirea acesteia, ai alte modalitati. Pentru a face imposibila descifrarea unor informatii transmise prin canalul nonverbal, pentru a-ti ascunde emotiile autentice, poti folosi expresia faciala caracteristica jucatorilor de poker. Este o expresie lipsita de caracteristici ale oricaror emotii si de interes. Expresia lipsita de mimica, lipsa contactului vizual in situatii naturale, lipsa schimbarii expresiei trupului in ansamblu il dezorienteaza pe observator. Pentru a nu furniza nici un fel de semnale, emitatorul ar trebui sa aiba grija sa nu apara schimbari in privinta fortei si a calitatii miscarii sau in atirudinea corpului. Cresterea ritmului sau a fortei de miscare, schimbareapozitiei corpului constituie surse de informatie. Ce crezi? In ce situatii ai putea folosi o asemenea indicatie? O situatie adecvata pare a fi interogatoriul unei persoane retinute si acuzate pe nedrept sau jocul de bridge. Tie ce ti se pare semnificativ? Urmeaza o serie de indicatii detaliate. Nu uita ca acestea nu trebuie sa serveasca manipularii altor persoane sau crearii unei imagini false. In schimb, pot aprofunda si face mai pregnanta expresivitatea ta sau te pot ajuta in descifrarea semnalelor transmise in jurul tau. Daca doresti sa comunici cuiva interesul tau, fara a folosi cuvinte, intoarce-te cu fata in directia partenerului, apleaca-te spre el. Cand vorbesti, incearca sa intinzi mana ca un gest ce reaminteste salutul, straduieste-te sa intri in contact cu ajutorul atingerii acceptate intr-un asemenea gen de relatie - de exemplu, atingerea mainii, a bratului, a spatelui. Daca tii ca ceilalti sa te recepteze ca pe o persoana cu statut superior, adopta o pozitie relaxata a corpului. Asaza-te comod, sprijina-te, ia o pozitie asimetrica de exemplu, picior peste picior, cu bratul sprijinit de sold. Un asemenea comportament poate fi practical intr-un grup nou sau fata de persoanele care, intr-adevar, au un statut inferior in raport cu tine. Astfel poti sa comunici forta si lipsa de teama. Daca doresti sa comunici lipsa de respect sau chiar provocare, fa acest lucru fata de persoane pe care le cunosti, cu un statut superior fata de tine. (Ti-a venit in minte sa folosesti tocmai aceasta indicatie...?) Sigurantade sine si un statut inaltse transmit printr-unritm accentuat almersului.

Psihologie

33

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Un asemenea mers ar trebui sa lase impresia unui om relaxat, care se deplaseaza fara efort. Este important sa tinem capul sus sau sa ne aplecam usor intr-o parte. Mergand rigid, nehotarat, cu capul aplecat, informezi despre lipsa sigurantei de sine, despre statutul tau inferior. Gandeste-te in ce masura felul de a ne misca, indeosebi felul de a merge - deprindere puternic fixata - se pot schimba, ca urmare a unui control constient! Adesea, gesticuland in timp ce te exprimi, transmiti sentimente pozitive fata de cei din jur. Poti obtine astfel simpatia si colaborarea lor, ceea ce este deosebit de important, mai ales daca este vorba despre invatare, schimbarea atitudinilor, formarea unor convingeri in privinta luarii deciziilor. Asadar, poti fi mai eficient, de exemplu ca profesor. Reaminteste-ti experienta ta ca vorbitor. Cum gesticulezi? Ce amintiri ai in ceea ce priveste folosirea gesticulatiei de catre profesorii tai? Stergerea fetei cu toata palma, intr-un gest similar spalatului, este interpretata adesea de catre receptorii tai ca semn al neputintei, al tristetii si al depresiei. Stergerea rapida a vestimentatiei, a scaunului sau a mainilor este interpretata ca simptom de neliniste, de surescitare. Daca doresti sa starnesti o tensiune puternica, neliniste, jena, apropie-te de persoana respectiva la o distanta mai mica de douazeci de centimetri. Persoana respectiva se va retrage cu siguranta, va da inapoi. Nu uita ca granitele spatiului intim sunt dependente in mare masura de tipul de cultura in care a crescut persoana. In general, meridionalii sunt inclinati sa comunice confortabil la distante mai mici, ei simtindu-se bine la distante care pentru europenii din centrul sinordul continentului, de exemplu, sunt improprii, amenintatoare. Nu uita acest lucru cand esti intr-o calatorie. Daca teafli in situatiade a micsora in mod obligatoriu distanta-de exemplu, in ascensor, in mijloacele de transport in comun - partenerii tai si tu insuti, daca nu va cunoasteti, veti dispune de un mai mare confort prin evitarea contactului vizual si prin intoarcerea fetei dinspre pasageri. Aceasta este o forma de a va pastra propriul fel de a fi intr-un grup de oameni straini, obligati sa se afle in apropiere unui fata de celalalt. Daca nu exista distanta fizica, ne straduim sa cream una psihica, prin tacere sau prin atintirea privirii spre detaliile din jur.

Este bine sa analizam si amenintarile care decurg din incoerenta mesajelor, despre care ai avut prilejul sa citesti in mai multe randuri. Mesajele incoerente pot exercita o puternica influenta negativa, daca sunt transmise de oameni care sunt importanti pentru dezvoltarea persoanei. Asemenea erofi comunicationale sunt tratate drept cauza a schizofreniei. Actioneaza distructiv asupra noastra mesajele verbale de tipul si forta lui te iubesc si cele nonverbale precum te urdsc. Asemenea mesaje, producand disconfort, suferinta si stanjenire, solicita totodata din partea omului reactii imposibil de impacat.
34 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Te rog sa te gandesti cum te-ai simti daca cineva important si apropiat ti-ar transmite verbal tendinta de apropiere, iar nonverbal - evitarea acesteia, cu orice pret; iar daca raspunzi la mesajul verbal prin apropiere, te confrunti cu respingerea nonverbala de exemplu, in forma unei atitudini rigide, a sporirii distantei fizice, a lipsei de contact vizual etc. Daca ai reactiona in virtutea mesajului nonverbal, ti s-ar reprosa, de pilda, ca tu eviti apropierea. E rau si intr-un fel si in celalalt. Indiferent ce ai face, comportamentul tau va fi interpretat in dezavantajul tau. In acest caz, singura iesire din aceasta situatie chinuitoare este izolarea interioara. Uneori, aceasta este insotita de preluarea acestui mod de comunicare. Este un joe periculos, care poate sfarsi cu
>"v V*V JJJ. V/Jl IAH-J. VM. U-VWL3L.U-1 J.J.JXSU- \JV V WHlUail^CH. V. JL-/k3LV LA11 IW IJVAIwU-AV/iJ, \>CIAV LJ

(^16(35...)J

rezultate nocive. Am vorbit despre acest tip de rezultate in lectia 16. Daca ai o asemenea experienta, de lunga durata, profunda si in care sunt implicate persoane importante pentru tine, ar trebui sa apelezi la ajutor profesionist. Daca, de asemenea, observi astfel de intamplari, vino in intampinarea persoanei nedreptatite si incearca sa-i oferi motivatia de a apela la ingrijirile terapeutului. Daca descoperi ca tu insuti esti implicat intr-un asemenea mecanism, ai nevoie, la randul tau, de ajutor. Te rog sa fii atent la identificarea solutiilor. Daca este nevoie, solicits ajutorul unui terapeut. Acum vei avea posibilitatea sa analizezi o serie de propuneri care pot eficientiza comunicarea ta interpersonal^, indeosebi pe cea nonverbala. Exercitiile din lectia precedents pot folosi cu succes la atingerea acestui scop. Exercitiile pot corecta manifestarea ta nonverbala, atat in calitate de emitator, cat si de receptor. Descrierea reflectiilor care apar dupS efectuarea fiecSrui exercitiu poate constitui tema pentru acasa. Gandeste-te la exercitii care sunt potrivite nevoilor tale particulare. In descriere, tine cont de acele continuturi care sunt pentru tine deosebit de importante si de inventive. Nu incerca sa faci descrierile in termeni teoretici. Nu scrie despre oameni, in general! OcupS-te, deci, de tine insuti! Cat de departe ajungi ca experienta si analizS depinde exclusiv de tine. Nu uita sa-ti asiguri confortul necesar, sa-ti creezi conditii favorabile pentru experiment. Cu sigurantS, vei fi mandru ca reusesti sS-ti acorzi timp si atentie. Apreciaza acest fapt si colaboreazS cu partenerul de discutie. Stim ce anume ar trebui sa invStam. Sa analizSm modul in care se poate realiza acest lucru.

Exercitii de imbunatatire a calitatii comunicarii nonverbale

Iti propun o expedients la care poti participa cu usurinta. Pentru a o finaliza cu rezultate bune pentru tine, trebuie ,,sa gusti" un numSr cat mai mare din ,,mancarurile" propuse. Nu este benefica imbinarea arbitrara a exercitiilor. Mai intai, citeste toate propunerile exercitiilor. Ar fi bine sa alegi ceva, la inceput, si sa te pregStesti bine pentru exercitiu. Succes!
Psihologie 35

Lec{ia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Exercitiul 2: Asculta-ti propria vocel

Te rog sa pregatesti, pentru inregistrare, o caseta audio. Anunta persoana apropiata ca vei inregistra discutiile purtate cu ea. Nu urmari o discutie pe o anumita tema. De fapt, exercitiul ar avea eel mai bun efect daca ai reusi sa uiti ca, in general, iti inregistrezi enunturile. Incearca sa vorbesti cu persoanele din jurul tau in mod natural. II poti ruga pe unul dintre prieteni tai sa-ti inregistreze vocea fara ca tu sa-ti dai seama de acest lucru. Iti poti inregistra enunturile si in timpul unei convorbiri telefonice. In eel mai rau caz, poti folosi ca material de analiza si o caseta video, dar ar trebui sa te concentrezi in primul rand doar asupra sunetului inregistrarii. Asculta-ti propria voce si incearca sa o descrii. Ce ,,culoare" are, ce inaltime, ce intensitate? Ce schimbari apar in cadrul exprimarii? Ce emotii iti starneste propria voce? Iti place sa o folosesti? Care este ritmul enunturilor tale? Esti constient de anumite greseli de pronuntie? Observi vreo asemanare intre propria voce si cea a altei persoane din familia ta - mama, tatal sau fratii? Ce anume este caracteristic in intonatia ta, incat sa o poti distinge cu usurinta? Adreseaza-ti toate aceste rntrebari si incearca sa raspunzi cat mai serios. Abia dupa aceea pune aceeasi serie de intrebari partenerului tau de discutie sau altei persoane in care ai incredere. Nu uita ca interactiunea voastra iti permite stabilirea unei relatii ,/eciproce" in sfera exercitiilor, putand ulterior schimba rolurile.

Exercitiul 3: ,,Lipeste-ti"fata!
In conditiile in care nu te astepti la modificarea starii fizice, permite amintirilor si reflectiilor referitoare la propria ta fata sa apara. Asezat comod, inchide ochii. Imagineaza-ti fizionomia ta. Gandeste-te care anume zone iti sunt mai apropiate si care mai straine. Te rog sa te gandesti daca si in ce fel iti accepti fata. Acceptarea are un caracter conditional sau neconditionat. Ai constnnta formelor si a culorilor? Cat de des si cu ce emotii iti privesti in mod normal fata? Ce emotii te insotesc acum? Te rog sa nu deschizi ochii. Gandeste-te cum este pielea fetei tale la pipait, ce temperarura are? Iti dai seama de mirosul pe care il emana?
36 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

Acum imagineaza-ti expresiile faciale ,,practicate" de tine. Esti constient ce expresii isi fac aparitia destul de des pe figura ta? Consideri ca ai o mina expresiva? Dupa parerea ta, mesajele tale faciale sunt usor de inteles pentru receptori? Care parti ale fetei sunt expresive si mobile - mai calde - si care raman imperturbabile, rigide sau reci? Acum deschide ochii si uita-te in oglinda. Atinge-ti fata. Joaca-te cu ea, ca si cand ar fi facuta din plastilina. Straduieste-te ca atingerea sa fie plina de respect si de afectiune. Ai grija de tine. Daca esti gata, joaca-te! Stramba-te in oglinda. Experimenteaza ca un mim care se pregateste de spectacol. Foloseste toate mijloacele pe care le cunosti pentru a extinde repertoriul expresiilor faciale, folosite in fiecare zi. Incearca sa termini jocul intr-o stare de buna dispozitie. Daca doresti si poti, adreseaza aceleasi intrebari partenerului tau de discutie. Daca imprejurarile admit, puteti face exercitiul impreuna. Aveti insa grija ca experienta sa nu se petreaca ,,paralel", adica doar o singura persoana sa apeleze la amintiri si reflectii, apoi sa se uite in oglinda. Urmeaza schimbarea rolurilor. Exercitiul s-ar putea sa fie dificil, dar nu inseamna ca nu merita sa incerci! Nu pierdeti din vedere ca sunteti unul pentru celalalt o sursa de sprijin. Exercitiul 4: Incdlzirea Propunerea efectuarii acesrui exercitiu poate fi mult apreciata de persoanele din anturajul tau. Cu prima ocazie cand vei intalni un cere de persoane fata de care nu ai retineri si temeri, propune-le acest joe. Tu insuti trebuie sa-ti asumi rolul dificil de participant si de observator totodata. Imaginati-va ca sunteti lipsiti de posibilitatea contactului verbal, ca nu puteti vorbi. Pot fi folosite toate celelalte canale de comunicare. Nu uitati ca puteti sa va folositi vocea, fara a rosti cuvinte, prin melodie, ritm, intensitate, timbru - in general, prin paralimbaj. Te rog sa-i indemni pe cunoscutii tai sa se distreze in acest fel, apeland la mai multe canale de comunicare nonverbala: expresii faciale, gesturi, miscari ale corpului, distante. Este important sa foloseasca toate aceste posibilitati si, in plus, sa incerce sa comunice ceva. Este o intalnire amicala, nu-i asa? Nu imbina acest experiment cu bauturile alcoolice si nici cu vizionarea vreunui film. Aceasta tema poate deveni fascinanta cu conditia de a accepta activitatea tuturor participantilor si folosirea unui cat mai mare numar de modalitati de comunicare. Un asemenea joe nu poate dura mai mult de 20-30 de minute. Jocul trebuie sa se incheie cu o mica sinteza. Discutia pe tema jocului, lipsita de aprecieri, plina de informatii reversibile si de reflectii asupra propriei participari, despre regie, eficienta ca emitator, despre exactitatea receptarii etc., reprezintain sine valoarea unui exercitiu suplimentar. Succes! Exercitiul 5: Oglinda Acest exercitiu se poate desfasura intr-o versiune ,,intima" sau in grup. Sarcina ta este sa te supui unui experiment in care partenerul tau, observandu-ti expresiile faciale, gesturile, miscarile, incearca in acelasi timp sa le imite. Un preambul al exercitiului este stabilirea unei intelegeri, in care va angajati
Psihologie
37

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

reciproc sa nu tindeti constient sau intentionat sa parodiati, ironizati sau ridiculizati. Scopul este de a va furniza reciproc un numar maxim de informatii reversibile pe tema expresiei faciale, a pantomimei, intonatiei, precum si - s-ar putea - a unor elemente de proxemica. Actionand in cadrul cuplului - impreuna cu partenerul de discutie - sau alcatuind cupluri in cadrul unui grup, stabilim cine anume este protagonistul si cine oglinda. Exercitiul ar trebui sa dureze eel putin 5 minute, preconizand neconditionat orice activitate a persoanei care este imitata. Important este sa nu uitati de posibilitatea de a rosti enunturi verbale. ,,Oglinda" trebuie sa reproduca insa, cat mai fidel cu putinta, nivelul intonatiei - mormaie in acelasi ritm, mentinand toate celelalte componente vocale, dar nu pronunta cuvinte. In acest exercitiu are loc schimbarea rolurilor. Nu ar trebui sa admiti situatia ,,asimetrica", adica sa ,,folosesti" o ,,oglinda" fara a-i fi ulterior, la randul tau, ,,oglinda". EU si OGLINDA sunt in acest joe roluri alternative. Discutati despre toate, dupa ce terminati ambele exercitii! Gandeste-te in ce rol te-ai simtit mai bine, mai sigur si de ce? Ai aflat ceva nou despre tine si la ce anume se refera aceste informatii? Care elemente ale exercitiului au fost neplacute sau dificile pentru tine si de ce? Nu uitati ca sunteti persoane adulte, iar acest joe poate deveni sursa unor incordari inutile. Este bine ca inca de la inceput sa va fie clar ca exercitiul urmareste sa reliefeze informatii reversibile in domeniul greu accesibil al comunicarii nonverbale. Va rog sa va ingrijiti de confortul comun. Nu este usor sa fii ,,oglinda" cuiva, dupa cum nu este usor sa constientizezi propriile miscari, gesturi si expresii! Nu-i asa? Exercitiul 6: Alter ego Acest exercitiu se va desfasura aproape identic ca si exercitiul anterior (,,Oglinda"), dar redarea comportamentelor nonverbale nu este concomitenta. Persoana in rolul de alter ego se gandeste, la inceput, la expresiile tipice pentru tine, la gesturi, miscari, modul de a privi, voce, la distantele adoptate si abia dupa un moment isi prezinta spectacolul. Exercitiul trebuie sa fie precedat de aceeasi intelegere, ca si eel anterior - intentiile noastre nu tind sa raneasca pe cineva, ci urmaresc construirea unei experiente si cunoasteri noi. Scopul comportarii alter-ego-ului tau este de a-ti oferi iarasi cat mai multe informatii reversibile. Dar ,,alter ego-ul", spre deosebire de ,,oglinda", are ca scop sa te faca sa vezi si sa manifesti felul in care te comporti in general, nu doar aici si acum, asa cum s-a intamplat anterior. Acum, partenerul tau
38 Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

reconstruieste cat poate de fidel o imagine proprie, prelucrata a comportamentelor tale nonverbale. Ca si mai inainte, trebuie sa aiba loc schimbul de roluri. In cadrul unui anturaj, aceasta schimbare poate fi multiplicata. Asemenea jocuri nu pot fi impuse, ci doar propuse. Multe persoane le accepta cu placere in cadrul cuplului si mai putin al grupului, dar beneficiul emotional este mai mare atunci cand exersam in grup. Nu uita ca nu este vorba despre studii ca la scoala de teatru si ca nimeni nu se asteapta din partea ta la manifestarea unor aptitudini actoricesti! Asteptam unii de la altii onestitate si /airplay, in acord cu intelegerea preliminara. Exercitiul 7: Sculptdm monumente! Exercitiul se poate desfasura in cadrul cuplului sau in grup. Una dintre persoane accepta rolul ,,sculptorului", un rol tranzitiv, iar, in cazul exercitiilor in cuplu, un rol alternativ. ,,Sculptorul" fixeaza ,,materialul" tacut, supus vointei sale, adica fixeaza corpul unei persoane anumite intr-un asemenea mod meat pozitia acestuia, expresia sa redea cat mai pregnant si mai deplin fiinta ,,sculptata". Partenerul tau iti va cere sa stai intr-un anumit mod, iti atinge fata, o modeleaza, poate transmite anumite indicatii verbale - de exemplu, Zdmbeste sau Uita-te la mine etc. ,,Sculptorul" poate conferi un anumit element de miscare, specific persoanei, chiar o anumita voce, fara elemente verbale. tf\~2^*^^^A~' ,,Sculptand", putem schimba versiunile, pana ce, ca autori ai operei, suntem multumiti de expresivitatea acesteia, care corespunde persoanei sculptate. In cadrul unui grup avem posibilitatea de a ,,sculpta" toate persoanele si de a traversa experienta de ,,a fi fost sculptat" de catre ceilalti. Incearca sa observi cum te-ai simtit in ambele roluri si ce anume ai aflat despre tine! Care informatii iti sunt de folos si in ce conditii? Exercitiul 8: Sajucam sah! Pentru acest exercitiu, ai nevoie de ajutorul unei persoane. Exercitiul se poate desfasura oarecum paralel, adica in prezenta altor cupluri care lucreaza in acelasi mod, dar nu in centrul unui grup care observa sau comenteaza. Te rog sa pregatesti o coala de hartie alba, tip A5. Ai nevoie si de doua pkuri de culori diferite.
Psihologie 39

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

La inceput, vom accepta ca in timpul jocului nu vom discuta, in general. Fiecare participant primeste o culoare. Desenand un punct mare, colorat, marcam locul nostru de start pe foaia de hartie, de unde vom incepe ,,discutia". Jocul consta in desenarea alternative pe hartie a ceea ce ne vine in minte. Prima miscare, pe care o vei face tu, trebuie ,,sa porneasca" din punctul stabilit initial. Apoi, partenerul tau iti deseneaza un raspuns, care trebuie sa porneasca de la punctul sau colorat initial. Lozinca acestui joe este: Dacdtu imi oferi asta, eu Iti voi rdspunde cu asta. Jocul ofera posibilitatea de a obtine materiale semnificative si variate. Nu uita ca nu trebuie sa desenezi nimic concret. Miscarile voastre pe hartie vor lasa urme sub forma de mazgaleli, linii, spirale, ondulatii, zig-zag-uri etc. Doar primele miscari sunt ,,ancorate" intr-un punct anume. Celelalte sunt amplasate in locuri arbitrare, fiecare participant avand posibilitatea de a folosi, dupa plac, suprafata hartiei. Foaia nu trebuie sa fie schimbata! Totul trebuie sa se incadreze pe aceeasi foaie. Este important ca exercitiul sa se incheie de comun acord, dupa ce se constata ca nu mai este nimic de ,,spus" in felul acesta. Desenarea mazgalelilor de catre fiecare participant in parte nu poate fi intrerupta sau perturbata in vreun fel. Sa nu uitam ca trebuie sa ne abtinem de la comunicarea verbala si sa respectam ordinea succesiva. Nu uitati ca ceea ce se petrece intentioneaza sa fie un dialog, nu doua monoloage, asadar reactionati la ,,comportamentul grafic" al interlocutorului. Aveti grija de confortul psihic propriu. La sfarsit, discutati despre intentiile referitoare la exprimarea a ceva, la emotiile receptate in timpul jocului, la starea generala din timpul exercitiului. Daca lucrati in grup, puteti schimba partenerii, pentru a lucra in mai multe randuri. Priviti foaia de hartie. Priviti ce suprafata au ocupat mazgalelile conturate cu cele doua culori, observati simptomele luptei si ale concurentei, dar si pe cele de colaborare, de ajutor sau de apropiere. Exercitiul 9: Ateliere de comunicare nonverbala Acest exercitiu are nevoie de prezenta a eel putin doua persoane, in afara de tine. Cea mai mare sansa exista atunci cand se desfasoara intr-un grup mai mare, de 5-7 persoane. fncepem jocul prin pregatirea setului de sarcini. Pe foi mici de hartie trecem sarcinile, de exemplu: 1. roaga ceva; 2. cere scuze pentru o vina anume; 3. < intreaba ceva; 4. razi de cineva; 5. ataca pe cineva;

40

Psihologie

Comunicarea verbala si nonverbala

Capitol VIII

6. 7. 8. 9. 11. 12. 13. 14. 15.

explica ceva dificil; nu accepta ceva; refuza sa accepti ceva; cere ceva ce-ti apartine; ai grij a de cineva; alina pe cineva; flirteaza cu cineva; lauda pe cineva; critica, pedepseste pe cineva pentru ceva.

10. multumeste pentru ceva;

Asemenea sarcini ar trebui sa nu fie mai putine decat dublul numarului participantilor. Persoanele extrag hartiutele cu sarcini. Ar fi bine ca autorii acestor fise sa fie alte persoane decat participantii - poate partenerul tau de discutie. Este vorba de excluderea posibilitatii pregatirii prelungite a rezolvarii temei. Daca doresti, poti folosi setul de sarcini prezentat anterior. Acest , * * * /
a t Gaatw atetfarefor ae MHUUU^O/^

set poate servi unui grup de eel mult cinci persoane. Imediat dupa extragere, persoana se poate decide daca are nevoie de ajutor din partea unui partener la joe - de exemplu, pentru rolul cuiva de care se poate ingriji sau pe care il poate ataca etc. Este bine sa nu se abuzeze totusi, in timpul jocului, de aceasta posibilitate. Straduiti-va sa observati mesajul nonverbal al persoanei care prezinta ,,rezolvarea" temei sale. Jucatorul are dreptul sa foloseasca vocea, miscarea, gestul, mimica, contactul vizual, dar, ca de obicei, nu va comunica verbal. Sarcina lui este sa joace atat de bine si de inteligibil, meat sa putem, ca spectatori, sa deslusim continutul temei. Daca modul de prezentare este clar si lizibil, jocul se poate incheia. In schimb, daca avem dificultati cu descifrarea, jucatorul poate consulta un participant, care sa-1 ajute in doua moduri: fie sa-i dea un sfat, fie sa joace impreuna cu el. Daca acest exercitiu va place, puteti incerca sa pregatiti scene intregi sau scenete care sa implice un numar mai mare de actori. Va rog sa va straduiti sa exprimati emotii de baza: temeri, rusine, furie, bucurie, tristete, neputinta etc. Observati daca exista propimeri de reprezentare alternativa. Cand devin ele mai usor de inteles pentru receptori?

Psihologie

41

Lectia 18

Cum sa folosesti si cum sa interpretezi adecvat mimica si vocea?

Nu formulati reciproc aprecieri pentru arta interpretarii. Concentrati-va mai curand asupra capacitatii de receptare corecta a mesajelor nonverbale. Observati daca reusiti sa percepeti starile emotionale. Observati totodata ca asemenea exercitii constituie un prilej de extindere a propriilor mijloace expresive.

Exercitiul 10: Cum sepoate ajunge la tinepe cale nonverbala?

Te rog sa alegi din anturajul tau o persoana despre care ai putea spune ca te intelegi cu ea fara cuvinte. la-i un interviu detaliat, precedat de refiectii pe aceasta tema. Intrebarea esentiala a interviului, in jurul careia trebuie sa se concentreze atentia ta si a interlocutorului, este: Ce anume face posibila intelegerea dintre not? Intreaba, de asemenea: Ce canale de comunicare nonverbala folositi eel mai des? Merita sa constientizati istoricul legaturii dintre voi. Intelegerea fara cuvinte a fost posibila de la bun inceput sau este consecinta unei experience comune indelungate? Ce canal folosesti in calitate de emitator si ce canal in calitate de receptor? Acesta este mijlocul de expresie preferat de tine, in general? Cum discutati, de fapt: prin expresii faciale, prin gesturi sau priviri? Ce legatura exista intre acest fapt si perceptia preliminara, in cazul tau si al partenerului? Ce continuturi puteti transmite pe cale nonverbala si ce continuturi nu puteti transmite astfel? Toate raspunsurile voastre la intrebarile de mai sus sunt concordante sau mai exista zone in care percepeti lucrurile altfel?

A fost o calatorie placuta, nu-i asa? Sunt insa si alte tinuturi pe care, sunt convins, de-abia astepti sa le exploram. Pana atunci, iti doresc mult succes in alegerea si rezolvarea temei pentru acasa!

42

Psihologie