Sunteți pe pagina 1din 73

LECTIA 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?


Intrebarea din titlul lectiei este dificila, dar sper ca apreciezi valoarea situatiilor dificile. Am incercat sa formulam raspunsurile, dar intr-un context oarecum diferit. Ne-am gandit atunci la decizia de a ne adresa unui profesionist pentru problemele noastre personale. Acum ne referim la situatia in care noi insine ne aflam in rolul unei persoane care ajuta si ne confruntam cu problema de a face fata singuri acestei sarcini sau de a ne decide sa-i sugeram sau sa-i propunem, chiar sa-1 determinam pe eel ajutat sa apeleze la ajutor profesionist. Premisape care o vom utiliza este aceea ca a ajuta reprezinta o capacitate a tuturorflintelor umane. Societatea moderna a obtinut o realizare semnificativa, transformand procesul intrajutorarii intr-unul profesionist, desi cei care actioneaza la nivel profesionist inteleg perfect ca nu pot rezolva totul, ca nu pot raspunde tuturor cerintelor, asteptarilor din acest domeniu.

Limitarea procesului de tntrajutorare la activitati ale profesionistilor constituie o pierdere sociala substantial^. Te rog sa reflectezi la aceasta afirmatie impreuna cu partenerul tau de discutie.
22 Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

Exercitiul 1: Ce s-ar intampla daca ajutorul arputea veni doar din partea specialistilor? Ai putea sa te amuzi intr-un cere de cunoscuti, incercand sa lansezi viziunea asupra unei practici sociale in care interventia de natura psihologica sa fie realizata doar de catre specialist!. Ganditi-va la toate consecintele unei asemenea situatii din punct de vedere economic, social, emotional, familial, medical etc. Straduiti-va sa nu fiti tendentiosi si sa nu porniti exclusiv de la consecintele negative sau pozitive ale unei asemenea situatii. Va puteti simti in rolul creatorilor unei lumi fantastice. Daca tu crezi ca este necesar, poti trimite notitele sub forma unei teme pentru acasa. Nu uita sa-ti inchei prezentarea cu reflectii si concluzii realiste. Din alt punct de vedere, specializarea si calitatea ridicata a serviciilor din domeniul intrajutorarii sunt foarte importante, avand drept consecinta inclusiv protejarea oamenilor fata de ignoranta. Cu toate acestea, ajutorul profesionist nu este indispensabil in orice situatie. Nu putem vorbi despre situatia in care, intr-un mediu normal, oamenii platesc doar pentru prietenia pe care ar trebui sa o primeasca. Un repros important la adresa modului nostru de viata este acela ca oamenii trebuie sasi cumpere prietenia, de exemplu in cabinetele specialistilor. Dar aceasta problema a fost abordata in caietul anterior. De data aceasta, este important sa intelegi foarte bine ca persoana pe care doresti sa o ajuti poate obtine o legarura si o anumita apropiere si din partea neprofesionistilor. Pentru aceasta nu este nevoie de cunostinte si de abilitati de specialitate. Totusi, specialistii sunt si vor fi necesari. Nevoile noastre de sanatate, psihologice, spirituale sunt greu de satisfacut in lumea contemporana. Se intampla ca acestea sa nu fie constientizate, sa ramana intr-o sfera de conflictualitate, iar activitatea la acest nivel este complicate si responsabila. Sa-ti doresti apropierea in relatiile cu oamenii, intelegand limpede acest lucru, are o alta semnificatie decat sa suferi profund, din cauza lipsei neconstientizate a unei legaruri emotionale sau a perturbarii sentimentului de siguranta in anii copilariei. Trebuie sa beneficiem de serviciile specialistilor ori de cate ori cunostintele si competentele lor specializate pot fi aplicate cu efect mai puternic si mai durabil decat actiunile neprofesioniste. Profesionistii actioneaza in acest caz mai rapid, adecvat, depunand mai putina energie si determinand un minimum de consecinte nefavorabile in procesul schimbarii.

In ceea ce priveste problema motivatiei privind acordarea ajutorului psihologic, atat in cazul specialistilor, cat si in cazul tau, se poate observa ca, in general, specialistii reclama nevoia de a solicita ajutor specializat.
Ar trebui sa constientizam faptul ca si specialistii pot actiona in sens negativ. Uneori, ei compenseaza insuficienta sentimentului propriei valori, alteori se tern
Psihologie 23

Lectia 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

sau ascund ceva. In fapt, nici ei nu sunt fiinte perfecte, dar este extrem de imbucurator faptul ca, in majoritatea cazurilor, ei se dezvolta continuu, perfectionandu-si nu numai metodele de lucru, ci si propria structura.

Cand poate fi recomandata interventia unui specialist?


jj * Vizita la un specialist poate fi recomandata, cu sigurantd, atunci cand persoana care are nevoie de ajutor doreste acest lucru.

Se constata insa ca reciproca unei asemenea afirmatii nu este adevarata. Faptul ca un pacient doreste tratament psihologic nu constituie o dovada evidenta ca el are nevoie de un asemenea tratament. Nu ne putern baza intotdeauna pe diagnosticul pe care si-1 pune pacientul. Este important sa subliniem aceasta, desi o asemenea atitudine poate sa ni se para bizara si controversata. Totusi, poate spune altcineva mai bine decat mine ca vreau, de exemplu, sa mananc sau sa dorm? Oare stie mai bine decat mine altcmeva ce vreau eu? Ce crezi tu despre aceasta? Are sens sa sustinem ca cineva nu ar trebui sa fie vazut de un specialist, daca el considera ca acesta ii poate fi de ajutor? Despre ce este vorba aici? Te rog sa incerci sa constientizezi ca exista persoane care se concentreaza excesiv asupra starii lor de sanatate fizica si psihica, manifestandu-se ipohondric, folosindu-se de orice posibilitate pentru a contacta toti specialistii posibili. Motivul lor este adesea atat evadarea din fata responsabilitatii, cat si nevoia de contact, de valorizare, de apropiere, de situare in centrul atentiei. Stim deja ca problema este complexa. Psihoterapeutul dispune de cunostinte si de o experienta care ii lipsesc pacientului, iar o parte importanta a activitatii terapeutului consta in a decide daca tratamentul psihologic va fi necesar si daca este suflcient. Este vorba despre argumentarea deciziei respective. Daca specialistului i se pare ca sunt indicate alte forme de terapie, el are obligatia morala de a propune consultarea altui specialist. Dar ii poate fi respins cuiva dreptul la consultatie? Eu nu cred. Tu ce parere ai? Daca cineva ajunge la un profesionist, este foarte important raspunsul la intrebarile daca persoana respectiva are nevoie de un alt tratament decat psihoterapia indhiduala, care este nivelul si ce tip de procedee terapeutice vor fi cele mai eficiente. Va comunica raspunsurile diagnosticianul insusi, in discutia cu pacienrul si cu familia acestuia. Adesea, la asemenea intrebari nu reusesti sa-ti raspunzi singur. Cred ca intelegi perfect acest lucru. Trebuie sa te adresezi de urgenta specialistului atunci cand exista indicii privind un tratament care presupune spitalizarea. Pentru un profan nu este simplu sa constate ca este necesara o interventie atat de radicals. Si pentru diagnosticianul insusi reprezinta o dificultate sa stabileasca daca simptomele persoanei sunt serioase si cum vor evolua acestea.
24 Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

Daca pacientul este psihotic, cu tulburari antecedente si tratament, plasarea lui intr-un spital va permite, probabil, un tratament mai eficient. In primul rand, il va elibera de presiunea pe care o creeaza mediul social ostil. Intr-un spital de psihiatrie, pacientului psihotic i se cere mai putin decat in mediul social obisnuit. Acolo exista mai putini oameni carora le este teama de faptele acestuia. Viata in conditii de spital il protej eaza, totodata, pe pacient de savarsirea unor fapte daunatoare mediului. Psihoticul nu doreste sa ajunga la asemenea manifestari, intrucat are mustrari de constiinta, dar are nevoie de ajutor pentru a le evita. O alta calitate a tratamentului spitalicesc este protejarea pacientului de sinucidere. In conditii de spital pot fi aplicate mijloace radicale si metode de tratament diferite de situatia tratamentului ambulatoriu. Extrem de importanta este, de asemenea, atitudinea pacientului insusi fata de spitalizare. Acceptarea acesteia de buna voie reflecta, de obicei, o stare de disconfort. Unii oameni reactioneaza favorabil la ideea ca perioada de spitalizare le ofera prilejul de a se indeparta de cat mai multi factori iritabili si de actiuni neplacute din partea familiei lor. Exista insa persoane care se opun unei asemenea decizii. Intrucat internarea intr-un spital de psihiatrie ii priveaza pe pacienti de multe drepturi cetatenesti si de libertate, o asemenea decizie este ingreunata de restrictii juridice. In cazul absentei acordului privind spitalizarea, sunt necesare proceduri juridice. Avand in vedere aceste aspecte, poti trata afirmatiile anterioare ca argumente in favoarea tratamentului spitalicesc? Cu siguranta ca acesta are si limite, dezavantaje: se asociaza cu aplicarea unor etichete sociale (,,bolnav psihic"), de care cu greu se mai poate elibera pacientul, indiferent de starea sanatatii sale; conduce la retragerea din activitatile firesti; indeamna la pasivitate, la renuntarea la responsabilitatea fata de sine si fata de cei apropiati. In plus, tratamentul medicamentos determina efecte secundare nedorite. Toate acestea sunt motive suficiente, pentru ca posibilul pacient sa manifeste anumite indoieli. La eliminarea acestora il ajuta insa specialistul, obligat sa urmareasca in mod riguros toate indicatiile si contraindicatiile. Fireste, psihologul terapeut trebuie sa colaboreze cu medici de diferite specialitati, nu numai cu psihiatri, fara a-si asuma competenta de a sti totul. Uneori este vorba despre constatarea ca, pe langa psihoterapie, nu ar trebui sa fie aplicate si alte forme de tratament. Terapeutul ar trebui sa ceara analize medicale si sa-1 sfatuiasca pe client sa se prezinte la medic pentru controlul periodic. Tu, ca persoana care oferi ajutor, ai nevoie, la randul tau, de consultatii in acest domeniu. Trebuie sa se acorde o atentie sporita, de exemplu, unor tulburari precum: epilepsia, migrena, disfunctia glandelor endocrine. In anumite cazuri de tulburari de natura emotionala, este indicata sustinerea tratamentului psihologic cu tratament medicamentos tipic. A uita acest lucru este o eroare. Cunostintele despre om ne determina sa-1 analizam in termenii unitatii psihosomatice si spirituale, manifestarea sa la toate nivelurile fund neindoielnic corelata. Asadar, deciziile cu privire la nevoia de interventie medicala sunt importante si necesita cunostinte si experienta temeinica.
Psihologie 25

Lectia 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

In primul rand, sa nu facem rau. Ca atare, nu trebuie neglijate semnalele care pot indica aspectele somatice ale problemei. Fara ajutor profesionist, unele dintre ele pot scapa atentiei tale. Mai exista si problema mijloacelor financiare si a timpulm'. Nu nricp persnana care are nevoie de interventia unui terapeut profesionist poate beneficia de ajutor gratuit si nu poate sau nu doreste sa-si cheltuiasca banii in acest scop. Pentru unii, aceasta este o bariera de netrecut. In acest caz, putem sa ne concentram asupra cautarii unor forme de ajutor de specialitate care sa fie accesibile, evitandu-se in acelasi timp supraestimarea rolului cabinetului particular al unui specialist renumit in domeniu. De obicei, profesionistul isi petrece alaturi de eel pe care il ajuta mult mai putin timp decat alte persoane importante din viata acestuia. Daca acestea ar avea eel putin cateva abilitati elementare privind acordarea ajutorului, influenta lor benefica ar fi mult mai mare decat a clinicii, a profesionistilor care isi pretuiesc atat de mult timpul! Cu toate ca de multe ori aceasta ar fi calea cea mai eficienta, nu totdeauna poti realiza un program de sustinere din partea intregii familii, a unui grup de referinta
A

sau a altor persoane importante pentru eel care are nevoie de ajutor. In acest caz, din pacate, ne concentram asupra a ceea ce este posibil. Asadar, ne ocupam de eel ajutat si, daca el este adult, il indrumam sa paraseasca zona cu potential patologic.

Ce anume caracterizeaza un profesionist?


Profesionistul constientizeaza mai bine posibilitatea deformarii perceptiei persoanei pe care o ajuta si a problemelor acesteia, precum si existenta fenomenului proiectiei. El este instruit in acest domeniu, trecand prin mai multe forme de evaluare.

26

Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

Altfel stau lucrurile in ceea ce priveste aptitudinile sale naturale de a empatiza, de exemplu. Profesionistul invata sa pastreze distanta, lucra care nu intotdeauna ajuta, diminuandu-si astfel capacitatea de a se plasa in locul celuilalt, dar el ajuta prin comportamente rationale si constiente. In realitate, profesionistul controleaza mtr-o mai mare masura decat un amator procesul de acordare a ajutorului. Ce anume sesizeaza mai usor profesionistul? Exists cercetatori care afirma ca simtul sau de percepere a oamenilor nu depaseste nivelul mediu. Altii afirma ca o mai mare rigoare a viziunii vizeaza, mtr-o mai mare masura, sfera bolilor sau a patologicului. N-ar trebui sa ne miram, caci sistemul de instruire, practica si dezvoltarea carierei profesionale sunt astfel concepute, incat profesionistul sa sesizeze tocmai manifestarile patologice in comportamentul uman. Asadar, cu siguranta ca un specialist va sesiza mai bine afectiunile marunte ale oamenilor sanatosi. De asemenea, el va surprinde rapid tulburarile nervoase. fnsa el reuseste sa le deosebeasca de sensibilitatea accentuata pe care noi o pretuim si o tratam ca pe o dimensiune a potentialului evolutiv. Nu neglijeaza simptomele, nu le bagatelizeaza, dar nici nu le supradimensioneaza. Pentru el, ceea ce in ochii unui profan ,,este groaznic" devine ceva cunoscut si repetabil, aproape tipic. Un profesionist va sesiza mai rapid si mai bine simptomele discrete ale stadiului incipient al unei boli psihice care evolueaza lent si intr-un mod mai putin vizibil chiar si pentru cei din jurul bolnavului. Omiterea unor asemenea semnale constituie o eroare serioasa, cu consecinte neplacute si indelungate pentru persoana bolnava. Se pune, in acest caz, un mare accent pe diagnosticarea fazelor incipiente ale bo Hi. Gandeste-te cat de des se spune despre cineva ca este ,,debil mintal", ,,nebun", ca ar avea schizofrenie sau depresie. Nu ar trebui oare sa ne temem ceva mai mult de folosirea unor asemenea etichete, ele ranind profund, de multe ori mult mai mult decat diagnozele eronate si pripite ale specialistilor? v Asadar, ce poate face un om care ajuta in mod profesionist? El are cunostinte referitoare la tulburari si la mecanismele acestora, la legitatile evolutiei si ale procesului schimbarilor. Dispune, totodata, de abilitati corespunzatoare nu numai din domeniul diagnozei, dar si din eel al prevenirii, al profilaxiei si, desigur, al terapiei, reusind sa actioneze corect, rapid si eficient, desi nu intotdeauna si nu pretutindeni.

*<--

Despre nevoia de diagnoza


Adesea ne adresam profesionistului in scopul stabilirii diagnosticului - dorim sa stim ce anume avem cu adevarat! Oamenii pe care ii intalnesti s-ar putea sa formuleze tocmai o asemenea intrebare, asteptand un raspuns unic. Ma tern ca nu vei reusi sa li-1 dai. Profesionistul face acest lucru eel mai bine. "^
V^-'

Dar opiniile specialistilor, indiferent de orientarea lor, trebuie sa se adapteze, in primul rand, limbajului pacientilor pe care ii ajuta.
Psihologie 27

Lectia 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

Acest principiu este ilustrat de magia folosirii cuvantului potrivit. Intr-o poveste a fratilor Grimm, acesta magie este intalnita atunci cand un om rau doreste sa rapeasca copilul reginei. Copilul va fi salvat doar atunci cand regina va rosti corect un anumit nume. In ultimul moment, ea nimereste cuvantul respectiv si, din acest moment, copilul este salvat, iar regina traieste fericita pana la adanci batraneti. Specialist!! considers ca denumirea reprezinta una dintre cele mai importante componente in toate formele de psihoterapie, dar ea este, de asemenea, una dintre componentele eel mai frecvent omise. Cat de importanta este denumirea stie orice terapeut care a vazut macar o singura data cu cata alinare accepta pacientul instiintarea ca sufera de dermatita sau de scabie. Auzind denumirea data, pacientul stie deja ca nu este singurul care sufera de aceasta afectiune, ca nu va ramane singur in fata bolii, existand o forma de vindecare. Denumirea este folosita de catre terapeutii din toata lumea - vraci sau psihiatri - cu acelasi succes. Totusi, nu ar fi bine daca profesionistul ar avea doar acest ascendent asupra neprofesionistului. Cunostintele si experienta specialistului permit cunoasterea, fie si partiala, a cauzelor tulburarilor psihice, care raman ascunse unui observator nespecialist. De cele mai multe ori, nu este vorba despre o singura cauza, ci de mai multi factori care determina boala. Reactiile ciudate ale persoanei devin atunci mai clare, intr-un context corespunzator, ceea ce face posibila o mai buna adaptare comportamentala a celui care ajuta la starea psihica a acesteia. Mai mult, pe baza cunostintelor si a experientei, profesionistul ar trebui sa formuleze nu numai un program de actiuni favorabile omului, ci si o prognoza probabila, la care amatoral cu greu ar putea sa ajunga. Se constata insa ca multe persoane se tern de contactul cu profesionistii, evitandu-i si convingandu-i si pe altii sa procedeze la fel. Care este parerea ta? Ai experiente relevante in acest sens? De ce se tern oamenii de psihologi? Cei mai multi psihologi intalnesc reactii de tipul: O, epsiholog, aigrijd! Profesionistii fac fata acestor reactii. Ei incearca sa si le explice atribuindu-le ignorantei umane sau, pur si simplu, le ignora. Insa teama in fata psihologilor si a altor specialist! trebuie tratata series.
~N

28

Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

Un arhitect, un pictor sau un preot nu declanseaza o tulburare atat de puternica prin insasi natura profesiei practicate. Orice persoana trebuie sa fie interesanta, sa aduca ceva valoros, indiferent de profesia pe care o practica. Oamenii care au de-a face cu psihologii trebuie sa faca fata cumva acestora, cunostintelor, competentelor, posibilitatilor si amenintarilor pe care fiecare si le reprezinta altfel. Se intampla totodata ca, in perceptia comuna, psihologii insisi sa fie considerati oameni atipici, ciudati, cu probleme si tulburari care i-au determinat sa-si aleaga o asemenea profesie. Care este atitudinea ta in aceasta privinta?
In cartea sa, ,,Sens si absurd in psihologie", publicata in 1957, H. J. Eysenck scria: ... Nu incape indoialdcdsi oamenii instruiti rostesc multe absurditdti pe cele mai diverse teme, neexistdnd un alt domeniu despre care sdse spund atatea ciuddtenii si atatea judecdti absurde ca eel alpsihologiei. Sd ne gdndim o clipd de ce existd atatea neintelegeri in sfera problemelor psihologice. Imi amintesc cum la o receptie prorectorul unei universitdti renumite, vdzdnd cdsotia sa are locul desemnat Idngd unprofesor de psihologie, a mutat in grabd cartonasul cu numele acestuia, motivdnd ca nu se cuvine ca o doamndsd stea aldturi de unpsiholog. Cu sigurantd ca s-au mai schimbat lucrurile de atunci si ca oamenii au inteles in ce constdmunca unuipsiholog. Cea maifrecventdreactie a unuiprofan, indeosebi afemeilor, cdnd li se intdmpld sa cunoascd un psiholog, este exclamatia: O, fac pariu cd imi veti ghici toate gdndurile!" Ca persoand particulard, psihologul ar dori, poate, sdstie uneori ce anume gdndeste cealaltdpersoand, dar, cu sigurantd, nu ar considera acest lucru drept scop al activitdtii sale profesionale. Sarcina psihologului este de a descoperi legile care guverneazd comportamentul uman si animal, legile invdtdrii, ale memoriei si ale reactiilor emotionale, de a cerceta comportamentul psihomotor etc. In general, acesta este un program amplu de cercetare, in care nu existd nici unfel de magi, ci suntfolosite metodele stiintifice uzualepentru un obiect relativ complicat si dificil.

\^,'

Dupa parerea ta, stereotipurile descrise aici, dominante in anii' 50, s-au schimbat in zilele noastre?

,4Exercitiul 2: Cum suntpsihologii? Cum suntpsihiatrii?

Pune aceste intrebari persoanelor care sunt tentate sa raspunda la ele. Raspunsurile pot sa fie arbitrare. Poti aduna materialul in forme variate: epitete, descrieri tipice de comportament sau metafore ample. Nu trebuie sa le explici. Nu intreba de ce oamenii au o asemenea imagine asupra psihologilor si psihiatrilor. Incearca mai degraba sa te preocupi de cum se prezinta aceasta imagine. Este riguroasa, omogena, diferentiata, unitara? _____________________________________________________
Psihologie 29

^ \^

Lectia 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

Dupa ce efectuezi o asemenea cercetare, reflecteaza impreuna cu partenerul tau de discutie. Ganditi-va impreuna la cauzele convingerilor formate, la caracterul lor just, rational, la originea lor sociala si individuals. Daca subiectul ti se pare atractiv, poti sa il analizezi in cadrul temei pentru acasa. Prezenta psihologului este insotita astazi de interes, dar adesea si de teama, de neliniste. Interesul este legat de posibilitatea de a obtine intelegere, o cunoastere aprofundata, chiar denumirea fenomenelor cu care se confrunta individul respectiv. O asemenea modalitate de intelegere ascunde insa o neliniste confuza, neprecizata, in legatura cu dezvaluirea unei anormalitati, boli sau tulburari: Nu vreau sdfiu anormal. Tu stii totul despre mine. O sd md descifrezi numaidecdt.

Oamenilor le este teama sa li se dezvaluie ciudateniile, jocurile in care sunt implicati si inteleg aceste lucruri destul de confuz, dorind sa ramana nedezvaluiti. Unora li se pare ca este suficient un gest necontrolat, un zambet sau un cuvant care sa le scape, pentru ca psihologul sa sesizeze omul slab si fatarnic care isi pune o anumita masca. fn opinia multora, psihologii si psihiatrii detin ceva de genul unei ,,chei magice", care le permite sa afirme autoritar cine este si cine nu este normal. Pentru un profan, nu sunt importante solutiile referitoare la normal si la patologic. Aproape nimeni nu intreaba de criteriile folosite, de indoielile si premisele diferitelor teorii. Se mentioneaza doar autoritatea generala a stiintei, cunostintele atestate prin diplome universitare si prin practica de specialitate. Acestea sunt cunostintele vazute din exterior, insotite de ideea ca analizeaza si opereaza pe baza unor criterii clare si permanente. Unii nutresc speranta ca vor fi perceputi si clasificati ca fiind sanatosi si normali:
Nu stau chiar asa de rdu. Am anumite sldbiciuni, dar nu atdt de mari meat sdmd situez dincolo de normd. Sepoate dovedi cd totul este in ordine, ba, mai mult, cd tot ceea ce sepetrece cu mine este tipic, obisnuitsi de inteles. Fiecare dintre temerile mele, oricevissidorintdamea, oricecuvantnerostitpoatefidefinit, numit, deslusit
30 Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

si oarecum explicat. Tot ceea ce exista in minepoate dovedi o multime de trdsdturi, proprietdti, atitudini, instincte, complete etc., intr-o configuratie mai mult sau mai putin tipicd, iar acest psiholog nu o data a vdzut in viata lui asemenea aspecte si nu va gdsi nimic care sd-l surprindd.

Un alt Specialist scrie in felul urmator despre acest aspect:


Existd diferente intre cunoasterea si intelegerea cuiva, pe de oparte, si descifrarea " si catalogarea " acestuia, pe de altdparte. Daca cineva se duce la psiholog cu problemele sale, face demersul acesta cu *? speranta cdvafi inteles; aceasta speranta trebuie sdfie, eel putin o clipd, mai puternicd decdt teama.

Intalnirile intamplatoare genereaza convingerea ca tainele umane sunt, in general, accesibile psihologilor, fiindusor de deslusit, iar interpretareapersonalitatii in termeni obisnuiti ne frustreaza de individualitate sau de unicitate. Este suficientd o privire obiectivdsi voi inceta sdmaifiu o taindpentrupsiholog. Sunt un caz, nu opersoand. Cuvintele rostite la adresa oamenilor de catre psihologi se sustin prin statutul ,,adevarului stiintific", mai profund decat afirmatiile unui profan.
Dinfericire, multi oameni isi dau seama ca ,,haina" umana nu este ceva I care sa poatd fi desdfrat fdra vointa si fdra participarea omului. Chiar \ daca elinsusis-ar strddui, individulnu este accesibil cunoasteriipe deplin, nici una dintre dasificdri nu-i va distruge individualitatea si unidtatea.

Cu alte cuvinte, nu este posibila o dezvaluire totala. Totusi ramane o oarecare jena. Cu toate ca este constient de zona sa intima si inaccesibila, omul nu este intru totul deschis in cadrul unei relatii.
Teama in fata psihologilor si apsihiatrilorpoatefi consideratd si un reflex sdndtos al subiectivitdtii umane.

\ :,y

Aceasta ne previne in fata posibilitatii de a ne obiectiva in relatia cu cealalta persoana, in fata unui om care tinde sa controleze mediul sau social. Psihologia nu este in sine nici magica, nici amenintatoare sau primejdioasa, dar trebuie sa se stie ca poate fi folosita si in scopul manipularii indivizilor. Nu este chiar atat de important ce anume spun psihologii teoreticieni despre subiectivitatea umana, cat ceea ce se petrece in timpul intalnirilor reale cu oameni concreti. Daca nu este respectata subiectivitatea, avem de-a face cu manipularea si cu o abordare a omului ca obiect. Exista multi psihologi si exista multi oameni. Daca doresti sa-i califici, procedeaza in termenii umanitatii, nu in contextul profesiei practicate. Asadar, daca tu insuti vei intelege si vei accepta acest lucru, iti va fi mai usor sa propui persoanei pe care o ajuti sa ia legatura cu un psiholog.
Psihologie 31

Lectia 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist}?

Procedeaza intotdeauna astfel atunci cand nu reusesti sa ajuti o persoana. Procedeaza astfel atunci cand te temi sa iei o anumita hotarare. Fenomenele care tie ti se par ciudate si nefiresti pot constitui un motiv pentru a consulta specialistul.

Exercitiul 3: Atitudinea adecmta


Incearca sa te gandesti la incurajarea contactului cu un profesionist prin generarea, in cazul persoanei care are nevoie de ajutor, a unei atitudini corespunzatoare fata de o asemenea posibilitate. Gandeste-te la situatii in care atitudinea initiala a acestei persoane este negativa, indiferenta sau pozitiva. Gandeste-te la o actiune care se va dovedi favorabila, fie atunci cand persoana respectiva nu are nici un fel de experienta in domeniu, fie atunci cand ea a avut anterior o legatura cu psihologul. Intreaba-te ce si cum poti face pentru ca atitudinea fata de contactul cu un profesionist sa fie optima pentru evolutia contactului ulterior si, prin urmare, pentru binele pacientului. Strategia ta este una rationala? Valorifica faptele, informatiile sau emotiile? Folosesti presiunea si convingerea sau permiti ca eel ajutat sa-si extinda posibilitatile de alegere? Cum apreciezi strategia din punctul de vedere al eficientei? Consideri ca poate fi construita o strategic universala, corespunzatoare tuturor? Te rog sa analizezi problema cu partenerul tau de discutie. Confrunta-ti ideile in cadrul discutiei si asculta informatiile celuilalt. Poate impreuna veti reusi sa gasiti solutiile optime. Daca reusesti si doresti, descrie-le in tema pentru acasa. O categoric aparte o reprezinta cei care simt mai profund, vad si aud ,,mai mult", fiindu-le dat sa inteleaga mai bine, insa intr-un mod mai putin comunicativ. Din cauza aceasta ei sufera, sunt solitari, respinsi, condamnati la stagnare, fara a reusi sa se elibereze. Este ciudat, dar multora dintre noi ei ni se par oarecum mai buni decat cei obisnuiti, ,,cenusii", comuni si tipici. Totusi, ei sunt cei din fata carora fugim, pentru care ajutorul este necesar, absolut indispensabil, sunt cei pe care in mod objsnuit ii numim nebuni. Stii ca in latina varius inseamna ,,altceva"? Ce anume se afia in spatele fricii de altceva? Apararea a ceea ce este tipic? Esti de acord cu acest lucru? Citeste pentru nu a evita, pentru a nu te teme, pentru a sti sa sprijini ceea ce se poate obtine in urma contactului cu un profesionist. Poti ajuta pe cineva eficient daca refuza notiunea de ajutor? Am dreptul sdfiu eu msumi, sdfac ceea ce doresc - asa gandesc si vorbesc multi. Se pare ca aceasta este mai degraba manifestarea unei gandiri sanatoase. Nu-i asa? Ca atare, de ce ar trebui sa fie ceva controversat? Sa ne gandim, de pilda, la consumul de alcool, de tigari, de narcotice, la jocurile de noroc. Acestea sunt practici permise adultilor, fiind tratate ca surse de placere personala. Dar, in acest caz, ne aflam in fata problemei presiunii exercitate de interventia specialistilor. Tu ce crezi despre acest aspect? Care este experienta ta?
32 Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

Exercitiul 4: Poti sa obligipe cineva sa accepte sa se intervina in viata sa? Te rog sa analizezi mai multe opinii despre aceasta problema. Intreaba-i pe oameni cand, daca si in ce imprejurari este justificata si admisibila o asemenea interventie, dupa parerea lor. Solicita-le exemple concrete. Incearca sa aduni cat mai mult material si sa-1 sintetizezi dupa frecventa opiniilor exprimate, dupa unitatea sau divergenta acestora. Ca de obicei, merita sa privesti rezultatele obtinute si prin prisma propriilor pareri. Te rog sa te gandesti daca se manifesta ideea unei asemenea ingerinte printre cei apropiati, din familie sau din mediul tau. Ai avut vreo experienta in acest sens? Intrucat aceasta este o tema dificila, intima, extrem de dureroasa, consider ca tu insuti vei lua cea mai buna hotarare cu privire la nevoia de a discuta, de a te confrunta, de a-ti impartasi reflectiile sau de a descrie materialul obtinut ca tema pentru acasa. Alcoolul, fumatul, consumul de narcotice, jocurile de noroc, practicile sexuale inedite etc. sunt considerate practici particulare daca se desfasoara intr-un cere intim, printre prieteni, fara sa tulbure viata publica. Dar cand sunt practicate in mod necontrolat, necumpatat, acestea se rasfrang asupra celorlalti: familie, colaboratori, prieteni, servicii publice, politic, lucratori din domeniul judiciar, medici, terapeuti. Cel viciat devine dependent de societatea care ii asigura intretinerea si tratamentul. Societatea ar trebui sa ajute la satisfacerea unor necesitati care, altfel,isi gasesc expresia in astfel de vicii. Care sunt asemenea necesitati? Am putea enumera printre ele apropierea, sentimentul propriei valori, acceptarea sociala etc. Sa nu spui niciodata despre tine ca nu ai face asa ceva! Te rog sa nu fii prea sigur de tine intr-o astfel de chestiune. Mai bine cauta apropierea unor persoane pe care le ajuti tu insuti prin intermediul factorilor contextuali, care iti permit sa dobandesti si mai multa siguranta si incredere in fortele personale, determinandu-te sa te opui factorilor care ne fac sa fim dependenti.

Psihologie

33

Lectia 32

Cand trebuie sa soliciti ajutor altor specialifti?

Te rog sd nu-i privesti pe ceilalti cu superioritate sau cu ironie. Atentia ta trebuie sdse concentreze asupra originii comportamentului modificat. Daca doresti sdfaci aprecieri, nu uita cd trebuie sa apreciezi comportamentul, nu per so ana.

Analizand aspectele referitoare la aprecierea generala a eficientei procesului de psihoterapie profesionista, constatam ca aceasta eficienta este dificil de pus in evidenta prin cercetari empirice. Reprezentarea asupra sa devine mai clara datorita reflectiilor referitoare la dificultatile variate, manifestate in cercetarea unui fenomen atat de complex cum este acordarea ajutorului, fie el si profesionist. Nu stim totul despre ce anume actioneaza, cum actioneaza, cat de durabile si de profunde sunt schimbarile omului dupa ce apeleaza la serviciile de specialitate. lata de ce reflectiile tale sunt valoroase!
Exercitiul 5: Proiecteazd un model de cercetare a eficientei terapiei profesioniste! Daca doresti, poti sa incerci sa proiectezi cercetarea eficientei terapiei profesioniste. Poti sa alegi, fireste, o anumita scoala, o metoda sau o tehnica de psihoterapie pe care o cunosti.

Gandeste-te la grupa de subiecti care ar trebui sa fie supusa cercetarii si la cea de control, in raport cu care ar trebui sa se realizeze comparatia. Cel mai important va fi sa stabilesti criteriile prin care se dobandeste sanatatea si o mai buna adaptare, precum si dezvoltarea personala a celor supusi terapiei. Ce criterii consideri a fi importante si decisive? Care sunt standardele pentru aceste criterii in procesul de cercetare a eficientei psihoterapiei? Prezinta-ti reflectiile sub forma unei lucrari scrise. Daca doresti, poti sa-ti impartasesti aceste impresii in tema pentru acasa. In procesul de acordare a ajutorului calificat, apar multe probleme etice. Acestea se refera, de exemplu, la informarea pacientului cu privire la posibilitatea de a alege diferite tipuri de terapie. Ce crezi? Toti psihoterapeutii spun acest lucru pacientilor? (2(40-41)) Aceste probleme se refera, de asemenea, la gradul de participare a pacientului in formularea contractului terapeutic. Sunt definite, in acest caz, scopurile procesului terapeutic, procedeele folosite, posibilitatile existente. Din pacate, uneori aceste probleme sunt rezolvate in mod arbitrar de catre terapeut, fara participarea pacientului. Este foarte important, de asemenea, dreptul omului de a supune criticii ceea ce se petrece intre el si terapeut, precum si de a finaliza terapia sau de a cauta ajutor in altaparte.
Terapeutii ajutd adesea persoanele al caror comportament si ale caror senzatii nu concorda cu standardele considerate normale.

34

Psihologie

Rolul autopsihoterapiei si al terapiei profesionale

Capitol XII

Cei mai multi terapeuti sunt de parere cd reprezentantii categoriilor lor profesionale au obligatia de a ajuta la schimbarea conditiilor sociale generatoare de disfiinctii, nu doar la schimbarea indivizilor la care au aparut tulburari de manifestare.

Un psihoterapeut afirma: Dacd nu participant activ la sustinerea schimbdrilor socialefavorabile, vomparticipa activ la mentinerea unui sistem, asa cum seprezinta. el. Semnificatia acestei afirmatii devine mai vizibila daca vom avea in vedere psihologii care lucreaza pentru institutii precum armata sau penitenciarele. Un asemenea scop poate sa intre in conflict cu modalitatea de autorealizare a persoanei, cu valorile acesteia. In acest caz, psihologul terapeut trebuie sa aleaga. Oare poate sa ,,recomande" revolta sau schimbarea practicii obligatorii in institutia respectiva pentru a o adapta la nevoile omului, si nu invers? Sau adaptarea este exclusiv procesul de schimbare a individului pentru a se adapta unui mediu invariabil? Psihoterapia nu poate deveni un procedeu radical, lipsit de etica, servind limitarii libertatii umanein gandire si actiune. Gandeste-te la folosireapsihiatriei in perioada comunismului ca instrument ,,de lupta" impotriva adversarilor politici. Analizeaza o asemenea problems cu partenerul tau de discutie. Sa nu uitam ca insusi modul de intelegere a tulburarii sanatatii psihice poate fi supus rndoielii. Cauza acestui lucru consta in ideea de a atribui raspunderea pentru suferinta bolnavului si situatia in care in el se afla defectelor acestuia, adica lui Tnsusi, nu conditiilor externe, care adesea au determinat aceste insuficiente. De altfel, aceasta tendinta predomina nu numai in psihologie si in psihiatrie, ci si in sistemul juridic si in institutiile care operationalizeaza legea. Lucrurile par sa semene cu situatia in care, daca gheata nu se potriveste, atunci un mod propriu de actiune este acela de a descoperi ce defecte are piciorul.

Psihologie

35

Lectia 32

Cand trebuie sa solicit! ajutor altor specialist!?

Rezumat
Sa mcercam, la final, sa rezumam reflectiile noastre. Pana la urma, ce putem face atunci cand cineva are incredere in noi si ne cere ajutorul? Atata timp cat ai convingerea si increderea ea poti sa ajuti pe cineva, iar problemele si temerile lui nu-ti starnesc teama si nu provoaca nici un rau individual sau social, atunci ajuta, fa lucrul acesta cat mai bine cu putinta. Totusi, nu exagera. Nu face experience cu tine insuti.
Satisfactia si bucuria ta nu pot constitui o contrapondere fata de riscul altcuiva de a suporta daune.

Daca lucrurile stau altfel, propune ajutorul specialistilor. Solicits asta numai in cazuri extreme. Nu uita ca ai dreptul de a nu observa ceva, de a nu intelege bine un lucru, chiar de a nu-1 accepta, de a te simti neputincios sau prea putin eficient. Indiferent daca pana la urma acordam ajutor nemijlocit sau il indreptam pe eel suferind la un specialist, intotdeauna il putem inconjura cu dragoste si compasiune. Aceste actiuni nu se exclud, dimpotriva, se sus^in reciproc. Nu uita, de asemenea, ca nu trebuie sa te simti vinovat, nu numai daca nu poti sa-1 ajuti pe un om, dar nici atunci cand nu vrei sa faci lucrul acesta. Nu trebuie sa practicam toti acordarea de ajutor celorlalti. S-ar putea sa nu fii pregatit in acest scop, sa mergi pe alta cale si sa nu fie nevoie acum de o caracterizare a gestului tau.
Asadar, ajutand tu insuti sau indreptdnd persoana suferinda catre un specialist, opoti inconjura intotdeauna cu dragoste.

A-i acorda cuiva incredere inseamna a dori sa-i elimini sau sa-i diminuezi suferinta. Tu stii eel mai bine daca doresti acest lucru.

36

Psihologie

LECTIA 33
Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

t|

In sdndtatea tal, Sdfim sdndtosi!, Multd sanatate!, Sanatate! - iata cateva expresii frecvent intalnite, referitoare la conditia noastra fizica si la starea noastra de spirit. Toata lumea stie ca starea de sanatate fizica este aproape in totalitate independents de noi insine, fiind un exemplu de situatie in care nu avem prea multe de spus. In fapt, ce anume intelegem prin notiunea de sdndtatel Starea de sanatate trebuie sa fie inteleasa ca functionare optima a diferitelor organe si sisteme sau, mai curand, ca stare psihica si dispozitie determinata de acestea? Nu este acelasi lucru. Uneori ne simtim de-a dreptul groaznic, fara a avea motive fiziologice, sau, dimpotriva, ne simtim confortabil, desi starea organismului nostru este proasta. O persoana care prezinta o anumita deficienta, avand dificultati in functionarea unui anumit sistem sau organ, poate sau nu sa fie considerata sanatoasa? Ce crezi? Exercitiul 1: Sanatatea...!? Intreaba eel putin cinci persoane ce anume este necesar si suficient, in opinia lor, pentru a ne putea pronunta cu certitudine in legatura cu sanatatea cuiva. Cu alte cuvinte, ce conditii trebuie sa indeplineasca un om sanatos. Gandeste-te daca expresiile folosite de ei sunt pozitive (adica formulari de tipul Trebuie, Ar trebui) sau negative (de tipul Nu poate, Nu ar trebui). Verifies daca expresiile folosite de cunostintele tale reflecta indicii subiective (ce anume simte si cum se simte subiectul) sau indicii obiective (de exemplu, masuratori medicale sau observatii externe). Ai intalnit expresii si descrieri ideale ale asa-numitei stari de sanatate deplina sau mai degraba aceste descrieri sunt conditionate, prezentand ce trebuie sa faci pentru a fi considerat sanatos? Ce anume reprezinta reperul acestor formulari: teoria, conceptia despre sanatate, cercetarile, cunostintele referitoare la date corecte, tinand seama de varsta, de sex etc.? La ce rezultat ai ajuns? Esti de acord cu opiniile transmise? Impartaseste-ti reflectiile cupartenerul tau de discutie. Care este conceptia ta despre sanatate? Tu insuti pari sanatos in propriii ochi? De ce? De unde provine si de ce anume este determinata abordarea acestei probleme, in cazul tau?

Psihologie

Lectia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Problemele de sanatate ne arata cat suntem de fragili, de vulnerabili, ne fac sa intelegem legaturile dintre noi si deprinderile noastre, ne invata sa fim smeriti. Mentinerea sanatatii si a unei bune conditii se asociaza cu alegerea unui stil de viata sanatos, a unor deprinderi alimentare corecte, cu miscarea fizica, cu felul in

care respiram si ne ingrijim de propriul corp, precum si cu mediul in care traim. Psihologia ne invata ca putem avea si un alt fel de influents asupra sanatatii noastre, prin modul de a percepe lumea, prin atirudinea generala fata de noi insine, fata de viata si fata de celelalte persoane.
13 si 14 | (2-20) I Abordarea problematicii referitoare la boli este puternic implicata, din acest punct de vedere, in fenomenul de localizare a controlului, in cazul experientelor de viata. Pot fi gasite aici si elemente importante din punctul de vedere al dezvoltarii personale. Vom incepe acum o calatorie prin ,,tinutul Sanatatii si al Bolilor". Pentru aceasta, ar trebui sa abordam imprejurarile, sa observam mediul inconjurator, atat in siruatiile ,,luminoase", cat si in cele ,,intunecate". Nu se stie cand, cui si in ce imprejurare ii pot fi utile informatiile dobandite aici. Ce putem, deci, face pentru a diminua probabilitatea aparitiei bolilor somatice? Cum ne putem autodefini? Avem un anumit corp sau suntem un anumit corp? La nivelul cunostintelor actuale de biochimie, se constata ca simtem, in primul rand, corp. E adevarat ca nu prea vrem sa ne impacam cu aceasta afirmatie. Posibilitatile tot mai extinse de studiere a proceselor celulare, de efectuare a unor masuratori tot mai precise si de mentinere a controlului asupra desfasurarii experimentelor dezvaluie noi descoperiri in acest domeniu. Numeroase procese care erau localizate in sufletul nostru se dovedesc a fi, pur si simplu, o serie de reactii chimice. Sau poate sunt doar reflectarea acestora? Asadar, este vorba despre o unitate psihofizica sau, mai curand, despre un dualism? Este o eroare sa privim trupul ca pe ,,un ambalaj" incomod si impovarator, in care se afla sufletul, dar nici glorificarea lui, frecvent intalnita la persoanele fascinate de estetica si de eficienta, nu este de dorit. Aceasta este o tendinta narcisista (de a ne adora), care exprima imaturitatea personalitatii celui care gandeste astfel. Cred ca sar putea spune foarte clar: Suntem si corp. Corpul este o importanta parte constitutiva a fiintei umane.

Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Capitol XIII

Unitatea psihosomatica afiintei umane reprezinta premisa discutiilor din aceasta lectie.

Este suficient sa constientizam ca influenta dintre corp si psihic este reciproca si ca 86 produce 0 interactiune complexa, bilaterala, iar reflectiile asupra factorului prioritar nu due intotdeauna la o abordare pozitiva. Gandeste-te laurmatoarele exemple: Exemple (A):
> Sunt trist, sunt incordat,fiindcdsimt cdmdsufoc si cdmddoare capul > Mddoare capul si abia respir,fiindcdsunt trist, sunt incordat si mdhnit. ^ Cu cat trdiesc mat intens starea mea de tristete, de amdrdciune si de incordare, cu atdt mai tare mddoare capul. ^ Cu cat md doare capul mai tare si mdsufoc, cu atdt simt cum se intensified starea de tristete si md simt din ce in ce mai rdu.

La un moment dat, este dificil sa stabilim care factor a fost cauza raului nostru, dar se observa tendinta de a o cauta intr-o anumita stare a corpului. Mai rar ne gandim la emotiile negative ca la o cauza a disconfortului fizic. Identificarea interdependentei dintre viata psihica si starea fizica a omului s-a realizat la nivel biologic si spiritual. Aceste reflectii isi au originea in antichitate: Heraclit, Platon, Aristotel sunt reprezentantii abordarii filosofice, in timp ce Hipocrat si Alkmeon din Kretona - cei ai abordarii naturalist-biologice. La relatia dintre manifestarile psihice si cele fiziologice se raporteaza, in mod practic, si preotii si samanii din triburile primitive. Blestemul, dansurile rituale, mastile, farmecele etc. urmareau sa redea sanatatea celor bolnavi, sa le salveze viata sau, dimpotriva, sa aduca prejudicii celui sanatos, cu ajutoral magiei negre. Tot aceasta interdependenta o au in vedere de sute de ani yoghinii hindusi. Exercitiile lor si practicile sistematice permit obtinerea unor efecte care pentru alte civilizatii par absolut senzationale, daca nu chiar paranormale.
Exercitiul2: Urmarindindescriptibilul...

Alege din domeniul literaturii sau al cinematografiei exemple si descrieri ale practicilor yoghinilor. Reflecteaza asupra mecanismului care actioneaza pe parcursul folosirii acestora. De ce se pot intampla toate aceste fenomene nejustificate, din punctul de vedere al celui care observa? Daca doresti, cauta materiale in lucrari stiintifice. Tema este fascinanta si se preteaza la un studiu individual.

Psihologie

Lectia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Incearca sa identifici mecanismul: actiune exterioara convingerea ca parte a imaginii lumii emotiile - mecanismul fiziologic al emotiilor - schimbarile somatice. Poti apela la ajutorul parteneralui tau de discutie. Daca tu crezi ca este o idee buna, scrie si trimite rezultatele studiilor tale, ca tema pentru acasa. Se vorbeste chiar despre medicina psihosomatica, care il abordeaza pe om ca un tot unitar. Aceasta se bazeaza pe premisa ca schimbarile din sfera unei functii de un anumit gen atrag dupa sine schimbari in sfera altei functii. Medicina psihosomatica se constituie din doua componente importante: psihosomatica, bazata pe asertiunea ca factorii psihosociali pot d eclansa in organism anumite schimbari fiziologice; somatopsihologia, care sustine ca starile fiziologice determina modificari in ceea ce priveste manifestarea psihica a omului.

Realizam ca aceste interdependente au caracter bilateral, ca pot lua forma unei interactiuni reversibile in privinta influentelor reciproce dintre corp si psihic. Aceste interdependente pot actiona benefic sau nefavorabil asupra starii noastre de sanatate.

Ce sunt tulburarile psihosomatice?


Tulburarile psihosomatice au legatura cu starile de incordare prelungite si in special cu stresul. In cazul unor boli precum ulcerul si diferitele forme de alergii, exista o legatura destul de stransa, constatata de mult timp, intre simptomele si starile pacientului si acesti factori care trebuie sa fie luati in considerate in terapia clinica. Aceasta este o legatura de alt tip decat in tulburarile nervoase. Majoritatea medicilor considera ca tratarea tulburarilor psihosomatice, spre deosebire de nevroze, nu este posibila fara un tratament medicamentos, cu toate ca medicina neconventionala sustine altceva. Pe noi ne intereseaza in primul rand parerea psihologilor in aceasta privinta. Putem identifica orientarile de baza in cercetarea psihologica privind tulburarile si bolile. Cele mai vechi cercetari psihologice in acest domeniu deriva din traditia psihanalitica. Este vorba despre identificarea unei anumite structuri de personalitate ,,responsabile" pentru aparitia mecanismului patologic al bolii. Exista, de asemenea, cercetatori care cauta sa identifice legatura dintre f actorii situationali si aparitia bolii. Este vorba despre behavioristi si despre eclectici, care incearca sa stabileasca legatura dintre comportamentele de un anumit tip si aparitia si evolutia bolilor. In laboratoare se cerceteaza, de asemenea, reactiile fiziologice care insotesc emotiile.
Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti____________________________________Capitol XIII

Un exemplu de cercetari asupra personalitatii il constitute cautarile referitoare la factorii responsabili de aparitia infarctului, ale caror rezultate sunt cunoscute sub numele de personalitate coronariana.
Potrivit cercetatoarei F. Dunbar, autoarea unui studiu despre cauzele aparitiei infarctului, pacientii cu boli coronarienese camcterizeazdprintr-o mare nevoie de dominatie si de realizari, printr-o autodisciplinddeosebitd, prin tendinta de a stinge focarele de tensiune (eliminarea discordantelor constientizate, indeosebi a celor care se referd la autoritate). Conflictele cu autoritdtile se refereau adesea la tendinta satisfacerii nevoii de a se ajunge la anumite realizari. Nevoia de agresivitate rareori ducea la explozii violente. Ei manifestau o mare sensibilitate si tendinta de a se simti ofensati. Avdnd probleme de viatd, preferau sd le pdstreze pentru sine, nu sd le impdrtdseascd celorlalti (dupa K. Wrzesniewski).

Alte cercetari, referindu-se la aceeasi categoric de bolnavi, au surprins la acestia un deosebit spirit al datoriei. Activitatea profesionala reprezinta pentru ei aproape unica activitate in viata. De asemenea, ei manifesta o puternica nevoie de dominare. Dupa opinia altor specialist!, orice diferente manifestate in sfera personalitatii sunt neesentiale din punct de vedere statistic. Ei au atras atentia doar asupra deosebirilor din sfera controlului emotional: dificultatile de stapanire a tendintelor agresive si nivelul mai ridicat al reflexivitatii. Alte cercetari, desfasurate mtr-un interval lung de timp, pe un esantion mare de persoane (cercetarile grupului de la Chicago), constata la pacientii cu boli cardiace inclinatii mai accentuate in ceea ce priveste trairea tensiunilor emotionale, o puternica nevoie de independent^ si o atitudine suspicioasa fata de ceilalti oameni. Cercetarile cu privire la personalitatea persoanelor predispuse la infarct sunt cele mai frecvente. De asemenea, exista materiale despre persoanele cu ulcer gastric sau duodenal. Acestea manifesta un sentiment de raspundere excesiv, nejustificat, precum si un nivel ridicat de constientizare a situatiilor carora nu le pot face fata si o agresivitate estompata. Cercetarile cu privire la factorii situationali semnaleaza urmarile in plan fiziologic ale unor train cu caracter traumatic, din perioada copilariei; de exemplu, moartea celor apropiati, divortul parintilor, insuccesele scolare, intreruperea studiilor pentru castigarea existentei. In plus, se atrage atentia asupra dificultatilor generate de activitatea desfasurata - neacceptarea rolului profesional - si de situatiile conflictuale din casnicie. Acestia sunt factori stresanti generali, dar pe specialisti i-a interesat si relatia dintre trairea anumitor situatii si aparitia unei boli concrete. De exemplu, cei predispusi la infarct au prezentat intr-adevar, din punct de vedere statistic, mai multe situatii conflictuale, referitoare, in primul rand, la activitatea profesionala.
Psihologie

Lecjia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Cercetarile referitoare la reactiile fiziologice din timpul stresului, efectuate asupra animalelor si a oamenilor, descriu reactiile fiziologice in situatii de stres - atat in conditii de laborator, cat si naturale. Se constata ca in asemenea situatii se produc modificari esentiale ale multor parametri fiziologici - modificarea pulsului, a ritmului respiratiei, a tensiunii, a caldurii corpului, a compozitiei chimice a unor lichide din organism etc. S-au efectuat, de asemenea, cercetari sociologice si demografice, care depasesc cadrul psihologiei, privind influenta anumitor factori (industrializarea, densitatea populatiei, perioada istorica, apartenenta laun anumit grup profesional etc.) si aparitia unor boli concrete. Rezultatele tuturor acestor cercetari pot fi ,,aduse la un numitor comun". Cum? Psihologia ofera urmatoarea explicatie: Este vorba despre suprapunerea dintre actiunea unor predispozitii ale personalitatii si factorii situationali, de stres, care determina modificari fiziologice in organism. Aceste modificari pot fi rare si efemere. Totusi, repetarea manifestarii, avand ca efect trairile emotionale cu un grad de tensiune mai intens decat eel optim, decurgand din interact!unea factorilor de personalitate cu cei situationali, precum si sensibilitatea unui anumit organ, slabirea acestuia sau bolile anterioare, pot constitui un complex de factori cauzali patogeni. Aceste forme de comportament repetabil sunt definite ca modele behavioriste, uneori ajungandu-se la urmatoarea generalizare: stiluri de viata sanatoase sau nesanatoase. Cercetarile ilustrative asupra modelelor de manifestare a persoanelor bolnave din punct de vedere fiziologic se refera, de asemenea, la persoanele care au suferit deja un infarct. Specialistii au identificat aici doua modele de comportament: de tip A si B. Baza modelului de comportament A o constituie nevoia de realizari, indeosebi in sfera profesionala, nevoia de dominatie si de agresivitate. Actiunile persoanelor care exemplifies acest model sunt puternice, rapide si schimbatoare. Ele se caracterizeaza prin ritmul exploziv si rapid al vorbirii, prin incordarea puternica a muschilor, prin mimica si miscare vioaie, prin gesticulatie brusca. Isi grabesc interlocutorii, mananca fara a fi atenti si in graba. Se subliniaza, de asemenea, raspunderea sporita fata de sarcinile intreprinse, incarcarea excesiva cu probleme profesionale, acasa, noaptea si in concediu. Cum se face ca personalitatea si contextul, precum si modelul de manifestare decurgand din interactiunea acestor factori influenteaza aparitia bolilor somatice? O verigd intermediara in declamarea bolii opot constitui EMOTIILE.

Psihologie

Despre sanatatea proprie i a celorlalti

Capitol XIII

Emotiile sunt in relatie cu modul de percepere a unei situatii, exercitand o influenta secundara asupra manifestarii omului. Componentele fiziologice ale emotiilor, reprezentate de modificarile care insotesc trairea acestora, pot influenta starea organismului. Daca nu crezi, incearca sa faci un experiment! Exercitiul3: Observacum,,sedezlantuie" emotiilein corpultau! Exista reactii fiziologice ai caror parametri sunt usor controlabili, precum temperatura corpului, pulsul, tensiunea, ritmul respiratiei, transpiratia etc. Te rog sa urmaresti timp de o saptamana modificarile corpului tau, pe care le poti masura, percepe, numara. Observa ce anume se intampla cand ti-e teama de ceva sau cand te infurii si fa comparatie cu starea organismului atunci cand nu simti nici un fel de rncordare. Teama si furia sunt starile care actioneaza eel mai usor si eel mai puternic. Te poti concentra, de asemenea, asupra corpului atunci cand simti o stare puternica de jena. Cel mai bine ar fi sa ai la indemana un aparat de masurat tensiunea, un termometru si un ceas cu cronometru. Poti incerca sa declansezi aceste emotii in mod experimental. Ti-ar prinde bine ajutorul partenerului tau de discutie. Daca doresti, dupa ce faci aceste masuratori, le poti inregistra si descrie. Acesta ar fi un material potrivit pentru o tema pentru acasa, cu conditia sa traiesti, in general, emotii puternice si sa le masori in momentul in care se manifesta. In ce mod, sub influenta emotiilor, se ajunge la modificarea functionarii organelor interne? Cu siguranta ca doresti sa afli lucrul acesta. Stimulii din afara organismului ajung la noi prin intermediul receptorilor externi, iar cei interni ajung prin intermediul interoreceptorilor. Prin tesuturi, ei ajung la scoarta cerebrala, unde sunt identificati si analizati. Creierul nostru stabileste ce importanta prezinta stimulii respectivi pentru individ. Daca acestia vor fi considerati esentiali, vor fi transmisi spre cei mai apropiati centri. Un rol deosebit il joaca aici sistemul vegetativ-simpatic, care transmite stimulii la organele interne, fapt care se poate produce pe cale nervoasa sau hormonala.
Psihologie

Leetia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparijiei unei boli somatice?

Daca o siruatie va fi perceputa ca amenintatoare, are loc mobilizarea intregului organism pentru efort. Aceasta este o reactie atavica, conditionata de evolutia specie! noastre. Astazi, rareori dispunem de posibilitatea de a folosi deplina mobilizare fiziologica. C&nd intervm si alti factori, se poate ajunge la modificari care au drept consecinta boala. Rolul factorilor psihologici in aparitia bolilor somatice este explicat totodata de inodelul lui Levi. Autorul ia in consideratie stimulii psihosociali (exteriori) si programul biologic general: tendinta de a reactiona intr-un anumit fel, conditionata genetic si legata de influentele anterioare ale mediului. In opinia lui, acesti stimuli declanseaza mecanismele intermediare sau reactiile fiziologice. Daca actioneaza frecvent, indelungat, puternic, ei devin negativi si pot conduce la aparitia simptomelor sau chiar a bolii in sine. Semnificativa este denumirea bolii insesi pe care o foloseste autorul: limitare, boala determinata de perturbari psihice sau somatice. Aceste limitari se exprima in insuccesele inregistrate in rezolvarea sarcinilor. Cuvantul ,,boala" poate fi examinat si raportat la diferite niveluri din ierarhia morfo-fiziologica. Astfel, poate sa nu functioneze sau sa functioneze prost celulele, un organ sau intreg organismul. Sintetizand, emotiile caracteristice unui anumit tip de reactie declanseaza reactii fiziologice specifice, care pot accelera aparitia bolii. Trairea emotiilor (de exemplu, o puternica stare de teama sau de furie) determina declansarea altor factori de rise pentru afectiunile somatice, cum sunt fumatul, alcoolul, alimentatia excesiva etc. Uneori, emotiile care intervin o singura data, dar sunt puternice, devin factori declansatori ai bolii. Se poate intampla ca o emotie foarte puternica sa poata conduce, de exemplu, la infarct, fara sa existe modificari anterioare ale vaselor sanguine. Este dificil insa ca acest fenomen sa fie extrapolat si la alte boli. Care este concluzia? Trebuie sa ne dezobisnuim sa traim emotiile? Emotiile negative sunt, pur si simplu, nocive! Ele reprezinta un atavism inutil oamenilor civilizati, care ingreuneaza adaptarea la conditiile de mediu. A renunta la emotiile negative nu este insa posibil. Emotiile exista si sunt atat pozitive, cat si negative. Ai putea sustine ca ceata si lapovita sunt inutile? Fiecare emotie este naturala, proprie omului. Nenaturala si patologica este mai degraba inhibarea permanenta a emotiilor, indeosebi atunci cand acestea sunt puternice, bruste si se repeta. Totusi, emotiile pe care le traim in zona constiintei noastre se supun mecanismului de autocontrol, care nu poate fi identificat cu reprimarea emotiilor. Putem influenta activ intensitatea emotiei, nepermitand aparitia unei tensiuni atat de puternice, incatsafacaimposibilaalegerea comportamentului adecvat unei anumite situatil

Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti_____________ __________

______ Capitol XIII

Emotiile nu sunt de la inceput puternice; de exemplu, furia ta apare dintr-o insatisfactie marunta. Daca ai lasa-o sa se manifeste, probabil ca nu ar mai trebui sa-ti iei pulsul si sa-ti stergi broboanele de transpiratie de pe fhmte. In plus, poti dispune de un nivel al cunoasterii de sine care sa-ti permita sa eviti situatnle care provoaca emotii excesive. De cele mai multe ori poti sa iesi, sa te scuzi, amanand discutia, sa te sustragi de la rezolvarea unei probleme sau sa incerci sati schimbi atitudinea, sa abordezi situatiile cu mai mult umor, sa te gandesti la probleme intr-un alt context. Ce importanta au toate acestea in comparatie cu eternitateal? - spunea un prieten al meu. In primul rand, trebuie sa permiti emotiilor sa se exteriorizeze, sa se manifeste atunci cand nu sunt inca atat de puternice incat sa nu le mai poti controla. In al doilea rand, trebuie sa traiesti in asa fel incat sa eviti ceea ce te emotioneaza in mod accentual negativ. In al treilea rand, schimba-ti atitudinea fata de stimuli, prin modificarea perspectivei, prin asocierea cu semnificatii alternative. Tu insuti esti raspunzator de emotiile tale. Toate iti sunt necesare, firesti, desi expansiunea lor poate sa nu fie acceptata de mediu, iar componentele fiziologice ale unor emotii puternice pot sa influenteze nefavorabil starea organismului tau, indeosebi cand se repeta. Mai exista o problema, de natura teoretica. De ce emotiile pozitive puternice, care au, de asemenea, componente fiziologice, nu ne afecteaza organismul? Ai auzit pe cineva ca a ajuns la spital fiindca a ras prea des sau fiindca a trait stari de admiratie si de extaz? Dimpotriva, toate aceste manifestari permit organismului nostru sa devina viguros, sa-si refaca energia si sa se destinda. Asemenea sentimente contribuie la somatizarea pozitivd, asa cum emotiile neplacute sunt prezente chiar si la nivel biochimic. Intelegi caiti poti influenta considerabil propria sanitate prin alegerea anumitor comportamente, in acord cu personalitatea si cu deprinderile tale. Comportamentele in sine pot favoriza sau nu sanatatea si pot conduce, de asemenea, la trairea emotiilor. Daca acestea sunt puternice, violente si repetabile, exista probabilitatea declansarii sau accelerarii unei boli. Majoritatea teoreticienilor accepta acest punct de vedere. Nici aspectele intalnite in viata cotidiana nu infirma continutul acestei asertiuni. Incearca sa verifici daca, intr-adevar, lucrurile stau astfel. Exercitiul 4: Cum a aparut acest infarct? Incearca sa porti cateva discutii pe tema cauzelor psihologice, sesizate de interlocutorii tai, in aparitia infarctului. Intreaba-i mai intai daca stiu pe cineva care sufera de aceasta afectiune. Formuleaza intrebari nu despre starea somatica dinainte de infarct, ci despre deprinderile, modul de viata, modurile de a reactiona si despre trasaturile de personalitate ale bolnavului respectiv.
Psihologie 9

Lectia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Roaga-i sa identifice posibile relatii intre trasaturile de caracter, anumite comportamente si tipul emotiilor traite. Incearca sa formulezi intrebarea si altfel: daca interlocutorii cunosc persoane cardiace linistite, echilibrate, fericite, traind mtr-o totala relaxare si in relatii bune cu cei din jur. S-ar putea ca aceasta abordare sa va fie utila la ineeputul discutiei pe aceasta tema. Verifica daca actioneaza frecvent convingerea cu privire la legatura dintre factorii de natura psihologica si aparitia bolilor somatice si comunica-ti concluziile in tema pentru acasa. Propune-i partenerului tau de discutie analiza acestei probleme. In continuare, ne vom ocupa de probleme care starnesc controverse serioase.

Daca, in ce masura si cum poate omul influenta nemijlocit evolutia proceselor fiziologice ale corpului sau?
Despre inzestrarile ,,yoghine" ale animalelor, lumea a aflat relativ recent. Sobolanii, cainii, pisicile, in timpul experimentelor de laborator, isi incetinesc sau isi accelereaza pulsul, isi regleaza tensiunea arteriala, isi modifica functionarea rinichilor, influenteaza biocurentii creierului si fluxul sanguin la nivelul urechilor. Scopul acestor reglari este eel de evitare a durerii sau de obtinere a hranei. In cazul oamenilor, cei examinati au fost rugati sa-si modifice inregistrarea functiilor corpului pe ecranul monitorului, in timpul experimentului. Ne putem imagina urmatorul dialog: - Cum saprocedez? Nu existdaid nici unfel de butoane! - Varogsaincercati doarsdintrati intr-o stare corespunzdtoare,pentru a reusi. - In ce stare? - Varogsaincercati... Generatorul de imagini de pe ecran era conectat cu senzorii care trimiteau semnalele creierului sau ale ritmului inimii ori indicatorii de tensiune arteriala ai persoanei exanimate. Majoritatea celor examinati, dupa un anumit timp, au atins performanta dorita. Regland sunetul clopotelului (de exemplu, intensitatea acestuia) sau forma imaginii de pe ecran, aceste persoane isi reglau concomitent ritmul creierului, activitatea inimii, tensiunea si alte reactii ale organismului. Celor examinati le era greu sa descrie acest lucru in cuvinte. Unii simteau ca in ei ,,se misca ceva", altii incercau sa se relaxeze sau sa se incordeze, intr-un anumit mod. Lucrul eel mai important era sa gaseasca in ei acea stare macar o data, fie si pentru o clipa. Ulterior, era destul de usor sa o repete si sa o consolideze. Trecerea in revista a starilor organismului, incercarile si erorile, precum si existenta cuplarii reversibile, care semnala modificarea functiilor, toate acestea erau necesare in metoda respectiva.

?siho\ogie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Capitol XIII

Dar care este aceasta metoda? Este vorba despre un element constitutiv al terapiei behavioriste. Sa-ti poti regla voluntar respiratia, functionarea inimii si a temper a turii corpului... Ar fi grozav, dar oare este posibil? Sa verificam in cazul nostru. Exercitiul 5: Influentdndu-ne propriul corp Te rog sa te asezi comod. fncearca sa gasesti eel putin 10 minute pentru tine, in care sa nu te deranjeze nimeni. Include ochii. Imagineaza-ti o lamaie. Priveste-o imaginar. Vei incepe ,,sa actionezi" lent. Imagineaza-ti ca iei in mana o lamaie rotunda sau alungita. Incearca sa receptezi cu toate simturile ceea ce transmite fructul respectiv: intensitatea culorii galben-deschis, suprafata rece si poroasa, mirosul specific, puternic. Imagineaza-ti ca tai fructul. Sectionezi lamaia, iar sucul ei ti se prelinge printre degete. Dupa o clipa iti lingi degetele. Simti gustul acru si unic in felul sau, puternic si irepetabil. Simti ca ai in gura ceva mai multa saliva decat la inceput? Ce anume s-a schimbat? Nimeni nu a facut nimic, in afara de tine! Daca doresti, propune acest exercitiu altor catorva persoane. Nu esti curios sa afli care vor fi reactiile lor? Realizezi ca oamenii se deosebesc prin capacitatea de a se supune unor astfel de reprezentari? Cum putem influenta starea corpului prin intermediul tehnicilor specifice psihologiei? In problemele somatice, se aplica frecvent terapia behaviorista, prin care se intelege sferarestransa a modificarilor de comportament, aplicate in variate rulburari si boli, la adulti si la copii. In primul rand, se urmareste obtinerea controlului asupra evolutiei reactiilor viscerale. In cadral terapiei behavioriste, se disting doua forme folosite frecvent: bio-feedback-ul; terapia care determina contrareactiile.
Psihologie

1 1

Lecjia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei utiei boli somatice?

Bio-feedback-ul reprezinta o cuplare biologica reversibila, care consta in valorificarea metodelor de invatare, in scopul controldrii activitatii somato-motorii si a activitatii sistemului nervos central.
Procedeul de baza, folosit In acest caz, consta In controlul reactiilor fiziologice,

inregistrate si masurate cu ajutorul unei aparaturi electronice speciale. Pacientul invata semnificatia semnalului primit; de exemplu, culoarea rosie a beculetului inseamna cresterea ritmului cardiac, iar sunetul scazut informeaza despre diminuarea incordarii musculare. Persoana incearca sa-si influenteze reactiile corpului. Ca urmare, se produc informatii reversibile cu privire la eficienta acestor ihcercari. Aceste procedee sunt folosite in tratarea simptomatica eficienta a mai multor disfunctii, indeosebi ale sistemului locomotor, ale celui circulator si in cazul unor rulburari functionale. Frecvent se folosesc: - bio-feedback-ul EEG - prin care se regleaza activitatea creierului; - bio-feedback-ul EKG - referitor la puls si la tensiunea arteriala; - bio-feedback-ul functiilor vegetative; - reactia galvanica a pielii; - temperatura corpului. Aceste strategii isi gasesc intrebuintarea in tratarea bolilor care presupun hipertensiunea arteriala, aritmia, precum si a altor boli circulatorii, a epilepsiei, a migrenei, precum si a simptomelor de natura psihogena, cum ar fi nelinistea, fobia, afonia, insomnia sau unele dependente. Aceste tehnici se folosesc, de asemenea, in procesul de recuperare in cazul tulburarilor neuro-musculare - paralizii, dis- si hiperkinezii, disfonii. Medicina behaviorista utilizeaza metode de modificare a comportamentului prin tehnici cognitive, de modelare si de conditionare. Aceste procedee se raporteaza la procesele de controlare constienta a comportamentelor, care sporesc constiinta de sine, solicita observarea sinelui, genereaza impulsul de dirijare interna, avand o mai mare eficienta in determinarea modificarilor pozitive din manifestarea individului. Sunt eficiente in actiunile intreprinse impotriva obezitatii, a unor dependente, fobii, folosindu-se totodata ca adjuvante in farmacoterapia sistematica, de exemplu in bolile inimii. Cercetatorii ne informeaza despre rezultatele bizare ale cercetarilor in acest domeniu.
S-a constatat ca perceperea reactiilor interne ale corpului nostru, a activitatii organelor sale nu este indispensabila pentru a atinge autocontrolul in aceasta directie. Bio-feedback-ul este mai curand o forma de invatare, de conditionare instrumentala. Motivatia pentru exercitiile de acest tip este mai important! decat capacitatea de a recepta senzatiile corpului. Un om care percepe bine nu poate neaparat sa controleze mai bine evolutia propriilor reactii. Va face mai bine lucrul acesta eel
12 Psihologie

Despre sanalatea proprie si a celorlalti

Capitol XIII

care urmareste atingerea efectului decat cel care are in aceasta directie predispozitii. Asadar, este vorba despre o actiune intentionata, justificata, legata de o nevoie importanta, puternic motivata.
Sa facem in cele ce urmeaza un experiment!

Exercitiul 6: Copilul si termometml In literatura de specialitate intalnim un exemplu neobisnuit, putin mai spectaculos, de exercitiu facut cu copii, pacienti la sectia de oncologie, pentru a le demonstra ca au posibilitatea de a-si influenta corpul. Copiii tineau in mana termometrele sensibile. Termometrele indicau o anumita temperatura a pielii palmei. Copiii erau supusi unei intense vizualizari, in timpul careia, activizandu-si toate simturile, traiau senzatia de raspandire a caldurii in organism. Ei isi imaginau niste vagoane cu combustibili, trecand prin fiecare celula vie a organismului, adaugarea de combustibil, un foe mare, fierbinte, datator de forta si de viata, iar termometrele din mainile lor indicau, dupa acest joe, o temperatura mai ridicata. Repetarea acestui experiment nu ar oferi rezultate vizibile, deoarece acei copii aveau o motivatie extrem de puternica, aceea de a gasi orice forma de ajutor in lupta cu afectiunea de care sufereau. Copiii doreau foarte mult sa traiasca si sa fie sanatosi. Iti propun proiectarea unui experiment analog, care sa indice influenta mentalului asupra evolutiei reactiilor corpului, a caror dimensiune sa depinda de motivatie. Ce motivatie anume ai putea declansa, pornind numai de la acelea care se inscriu in spiritul binelui omului? Ce reactie iei in consideratie? Ce indicii anume vei folosi? Proiecteaza un experiment care sa poata fi intreprins, fii creativ si curajos! Nu uita ca trebuie sa demonstrezi ca influenta mintii asupra trupului depinde de motivatia de care dispunem. Poti trimite proiectul ca tema pentru acasa. Se constata ca perceperea propriilor reactii interne, ca simptome ale bolii, in momentul in care au fost insotite de consolidari pozitive din partea celor din jur, poate deveni - prin mecanismul invatarii inconstiente - cauza unor reactii patologice. Exprimandu-ne mai simplu, putem sa ne gandim la exemplul unui copii bolnav, acuzand dureri de burta si colici, care, daca in momentele de criza este inconjurat de surprize placute si de caldura, invata rn mod inconstient sa invoce acest mecanism, concentrandu-se asupra lui cand simte ca nu i se acorda interes, ingrijire sau emotii placute. Gandeste-te la sfaturile care decurg de aici, pentru parinti si bunici! Ei ar trebui sa se ingrijeasca de copiii bolnavi la fel de afectuos precum se ingrijesc de cei sanatosi!

Psihologie

1 3

Lecfia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Gandeste-te la exemple pozitive si negative de asemenea comportamente, oferite de parinti pe care li cunosti.

Exercitiul 7: Despre avantajele care decurg din starea de boald

Iti propun acum un exercitiu destul de dificil, dar foarte interesant. Incearca sa alegi eel putin patru persoane din mediul tau. Ele se vor diferentia intre ele prin tendinta de a se imbolnavi, prin absenta de la serviciu sau de la scoala si prin atitudinea fata de sanatate, in general. Alege doua persoane din categoria celor bolnaviciosi, ipohondri, sensibili la problema sanatatii, tematori in fata bolilor, si alte doua persoane din categoria celor sanatosi, puternici si activi. Te rog sa incerci sa discuti cu aceste persoane despre trairile lor din copilarie, in privinta modului in care erau tratate de persoanele adulte apropiate, despre experienta lor legata de grija, apropierea, atentia celor din jur, despre modul in care erau hranite si despre cadourile pe care le primeau. Scopul tau este sa incerci sa identifici avantajele, mai mult sau mai putin evidente, pe care le au ei astazi de pe urma bolii. Cum a inceput si de unde provine o astfel de atitudine in cazul lor? Ai grija ca celor cu care discuti sa nu le creezi o stare de disconfort. Nu iti este permis sa le prezinti conceptia conditionarii anterioare a acestor comportamente. Incearca sa-i privesti pe interlocutorii tai prin aceasta prisma. Am incredere in tine. Materialul obtinut il poti trimite ca tema pentru acasa. Ai aflat mai devreme ca tulburarile psihosomatice se deosebesc de cele care se manifesta in timpul nevrozei. Vom incerca sa aprofundam aceasta problema.
14 Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalft

Capitol XIII

Afectiunile fizice in cazul nevrozei


Nevroza poate cauza perturbari in functionarea diferitelor organe interne. Multe simptome se aseamana cu cele ale afectiunilor de natura fizica, ceea ce ingreimeaza identificarea lor. Teama se manifests ca simptome fizice sub forma transpiratiei, a batailor de inima, a senzatiei de uscare a gurii, a incordarii musculare sau a instalarii starilor de diaree. De multe ori, nici medicii competent! nu sesizeaza teama, concentrandu-se asupra simptomelor in sine, pe care le asociaza cu boli somatice. In nevroze sunt frecvente tulburarile aparatului digestiv - dureri, contractii, diaree, constipatie, greata si stari de voma. In mod similar, apar perturbari ale functionarii inimii: intepaturi, tulburari ale ritmului. Se observa, de asemenea, aparitia durerilor de cap. In trecut, frecvent intalnite erau si tulburarile de simt si activitatea organelor de simt, de exemplu, tulburari ale auzului, ale vazului, ale echilibrului, care astazi apar mult mai rar. Ar fi interesant sa stim din ce cauza! Poate fiindca sunt legate de isteria atat de detestabila in perceptia adultului. Simptomele au deseori caracter general si nu sunt localizate, iau forma slabiciunii, a oboselii, a ametelilor. Frecvent se intalnesc tulburari sexuale in timpul nevrozei, observandu-se relatia cauza-efect. Nevroza poate insoti, de asemenea, bolile somatice. In acest caz, se pot amplifica simptomele bolilor respective. Un pacient cu nevroza este tratat de medic ca ,,un bolnavpotential" din punct de vederesomatic, ca un candidat la starea de,,bolnav autentic". Este un mod de gandire bizar. Tu ce crezi? Unde si cum anume se stabileste granita dintre sanatate si boala? Oare cineva care are nevroza nu are nevoie de ajutor? Oare o durere justificata de o boala in organism este MAI MARE decat durerea generata de nevroza? Pur si simplu, metodele de rezolvare sunt altele. De multe ori, acestea nu tin de competenta medicului. In cazul acuzarii unor asemenea dureri, medicul poate sa nu identifice boala somatica. De aceea, persoana suferinda merge de la un specialist la altul, avand sentimentul ca a dat peste o boala nedescoperita, nedandu-si seama de baza reala a problemelor. Suntem inclinati sa acceptam mai degraba rolul de bolnav somatic decat pe acela al unei persoane cu nevroza, deoarece aceasta se asociaza cu boala psihica, cu ceva necunoscut, amenintator, cu ceva inacceptabil de catre comunitatea ,,sanatoasa". Bolnavul somatic, ca si copilul, se poate baza pe protectie, pe ajutor si pe ingrijire, beneficiaza de considerente si privilegii deosebite. Bolnavul somatic poate starni diferite sentimente, chiar daca acestea nu constau doar in compasiune, in intelegere si in dorinta de ajutor, el avand sanse mai mari de a fi receptat adecvat de catre cei din jur, in comparatie cu o persoana cu nevroza.
Psihologie 1

Leetia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Nevroticul poate fi privit ca bolnav psihic, este expus refuzului, respingerii, starilor de teama. Poate fi considerat, totodata, o persoana care simuleaza, ceea ce nu ofera un sentiment tocmai placut. Statutul unui bolnav somatic ofera, in plus, dreptul la compensatii sociale, la concediu. Dar la aceasta tema vom reveni in lectia urmatoare. Rolul de bolnav ofera avantaje care ne determina sa ni-1 asumam si sa ne atasam deel. Nu crezi ca specialistii ar trebui sa se ocupe, in ansamblu, de omul cu dificultati somatice si emotionale, nu de bolnavul cu nevroza?! Sa presupunem ca problemele tale inca se afla in zona ta de influenta, ca te confrunti cu ele zilnic si ca esti activ, creativ si victorios, ceea ce nu inseamna ca esti scutit de obligatia de a te ingriji de corpul tau!

Deprinderi sanatoase
Pentru inceput, consider ca fund ilustrativ pentru intelegerea importantei deprinderilor sanatoase urmatorul exemplu dat de cunoscutul psiholog Covey. Imagineaza-ti ca ai dat peste cineva care taie de zor un copac, intr-o padure.
Cefaci? - il intrebi. Nu vezi? - raspunde nerdbdator. Tai copacul asta. Part epuizat! - strigi. De cdnd muncesti? De peste cinci ore - raspunde. Simt cdnu mat pot! Este o muncd groaznicd. N-arfi bine sdfaci o pauzd mica si sd-ti ascuti ferdstrdul? - ii propui. Cu sigurantd, aiputea lucra mai repede. Nu am timp sd-mi ascut ferdstrdul - raspunde bdrbatul, pe un ton categoric. Tai copacul. Ce anume contribute la refacerea energiei noastre? Miscarea sistematica si adaptata la starea organismului nostru, atimentatia adecvata si odihna necesara.

Gimnastica, variatele forme de relaxare sau de sport ne fac sa ne simtim oarecum limitati, apasati, obligati la un efort nesuferit. Dar, treptat, putem sa ne identificam cu un asemenea stil de viata, in care miscarea sistematica isi are locul si rolul sau. Datorita acestui fapt, obtinem: 16 rezistenta - eficienta vaselor sanguine si a inimii; elasticitate - capacitatea muschilor de a se intinde si de a se contracta, care, prin imprastierea uniforma a acidului lactic, nu devin rigizi si nu dor; forta - dobandita din exercitiile de rezistenta.
Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalft

Capitol XIII

Merita sa reamintim ca exista, din acest punct de vedere, un numar nelimitat de posibilitati. Fa ceva pentru tine sistematic, scoate cainele la plimbare, alearga, sapa gradina, combate ideea ca este necesar sa alergi imediat la specialist, in cazul in care te simti epuizat.
Despre modul in care ne hranim

Alegerea unei diete constituie o dovada ca organismul insusi este sensibil nu numai la cantitatea de alimente, dar si la pastrarea echilibrului alimentar. Cercetarile intreprinse in aceasta directie au aratat ca cei investigati, ca si animalele, isi aleg hrana pentru a-si satisface nevoile specifice ale organismului. fn cercetarile clasice, este prezentat cazul a trei copii mici, care dupa ce nu au mai fost alaptati, si-au ales singuri hrana dintre numeroase feluri de mancare. Doi dintre ei si-au ales hrana timp de sase luni, iar al treilea, timp de un an. Toti trei cresteau in greutate in mod normal, fara a prezenta simptome ale unor tulburari digestive. Unul dintre ei, care suferea de rahitism, s-a vindecat alegand o cantitate mare de untura de peste, care confine vitamina D, necesara in tratarea acestei boli. Acest copil, cand a scapat de boala, a remmtat la untura de peste. Toti trei erau tentafi sa consume mari cantitati ale unui singur aliment un anumit timp, dupa care treceau la altceva. O data si-au permis o portie zdravana de oua, iar alta data una de gris. Totusi, in continuare, copiii isi alegeau, in general, ceea ce era recomandat de nutritionisti, ajungand la o dieta echilibrata. La finalul cercetarilor, sanatatea si dezvoltarea lor erau intru totul normale. Din pacate, invatarea si conditionarea fac posibila formarea unor deprinderi ale organismului aflate in conflict cu cerintele biologice ale acestuia.

Cercetarile au aratat ca soarecii, care au deprinderi alimentare innascute, nu reactioneaza la cerintele esentiale ale organismului. S-a observat lucrul acesta, de exemplu, atunci cand soarecii cu lipsa de albumina alegeau zaharina, nu albumina, intr-o situatie care amintea de conditiile experimentului anterior. Din fericire, in noile conditii, au devenit sensibili la necesitatile lor biologice. Acest fenomen ar putea fi sintetizat in felul urmator:
Psihologie 1

Lectia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Deprinderile se formeaza, de obicei, in concordanta cu cerintele organismului, dar deprinderile deja formate au tendinta de a se mentine, independent de aceste cerinte. Asadar, ,,intelepciunea corpului", semnificativa in conditii naturale, poate fi alterata de insusirea gresita si nesanatoasa a unor deprinderi. Te rog sa te gandesti despre ce fel de deprinderi este vorba. Pe care dintre ele le consideri deosebit de primejdioase? Care dintre ele au pus stapanire pe tine? Dulciurile, produsele cu un grad inalt de prelucrare sau cele modificate genetic? Cum ne odihnim? In materialele cursului ai intalnit propuneri de exercitii de relaxare. Acestea pot constitui sugestii pentru cautarea propriului drum, in aceasta privinta. Te ingrijesti de corpul tau, ii permiti sa se odihneasca, iar atunci cand este obosit nu-1 obligi sa lucreze mai departe, ii asiguri o cantitate de somn suficienta. Foarte bine ii face contactul cu natura. Te rog sa privesti culorile naturale, incearca sa mirosi cevaplacut, asculta ecourile calme ale naturii sau sunetele muzicii preferate, degusta ceva ce-ti face mare placere. Actioneaza asupra simturilor tale! Schimba-ti starea de spirit, punandu-ti intrebari: ce anume te-a amuzat astazi, ce tea entuziasmat, de ce anume ai fost mandru, multumit, cine ti-a zambit, ce anume ai invatat astazi, ce ai oferit celorlalti, ce anume te-a surprins in mod placut. Actioneaza asupra gandurilor tale! Imagineaza-ti un peisaj ideal, incearca sa admiri curcubeul sau sa te scalzi intr-o apa viu colorata, vizualizeaza. Actioneaza asupra reprezentarilor tale! Sari, inoata, maseaza-ti corpul, fa dus, leagana-te usor intr-un hamac, actioneaza asupra trupului tau! Foloseste tehnicile de relaxare musculara! Toate acestea inseamna odihna. Alege forma adecvata si adaptata la nevoile tale individuale. Fii creativ si nu actiona doar atunci cand esti extrem de obosit. Nu face lucrul acesta sporadic, ocazional. O buna odihna ar trebui sa devina un element al ritualului zilnic, o parte integranta a acestuia. Probabil vrei sa stii ce avantaje poti avea, nu numai la nivel fizic, actionand asupra propriului corp! Inima isi amelioreaza starea de sanatate si se imbunatateste respiratia. O data cu cresterea posibilitatilor fizice, ai sentimentul de placere si de usurinta chiar si in actiuni care implica efort. Poti dispune de mai multa energie dupa-amiaza, dispare starea apasatoare, creste motivatia pentru miscare si pentru alte activitati. Atunci cand te ingrijesti de corpul tau, influentezi si imaginea despre tine insuti, autoaprecierea, simtulpropriei valori sipe eel al unitdtii interioare, al eficientei.
18 Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti___________________________________Capitol XIII


V

~"

Mai exista o problems: un corp chinuit in felnrite moduri poate fi chiar frumos, dupa canoanele unei anumite mode, dar nu va fi atat de sanatos ca trupul cuiva care se iubeste pe sine cu adevarat. Asadar, avem nevoie mai curand nu de programe concrete de ,,ameliorare" a corpului nostru, ci de ingrijirea acestuia. El are propria ,,mtelepciune", propria memorie. Ar trebui sa te percepi pe tine insuti ca pe un tot, sa te folosesti de intuitie. Scopul este acela de a simti ca esti tu insuti, de a te simti bine in propria piele, de a nu obtine lucrul acesta prin comparatie cu ceilalti reprezentanti ai sexului tau sau prin demersuri care saurmareasca castigarea atentiei sexului opus.

Psihoterapia
Ce este de facut daca in viata ta au existat intamplari traumatizante? Intamplarile traumatizante (viol, moartea celor dragi etc.) solicita efort pentru a putea fi intelese si asimilate. Este greu sa vorbesti despre ele, din cauza unor consecinte sociale neplacute, a starii de jena sau de teama. Imposibilitatea marturisirii unor evenimente de acest fel impune o inhibare activa a propriului comportament. Asemenea persoane constata mult mai frecvent simptome fizice ale unor boli si apeleaza la serviciile medicale. Insasi experienta stresanta afecteaza echilibrul fiziologic, dar activitatea de inhibare ulterioara amplifica deteriorarea organismului. Mesajul general care deriva din cercetarea acestei probleme este acela ca este necesar procesul de eliminare a tendintei de a ne retine sa facem sau sa spunem ceva. Este de aceea indispensabilapsihoterapia, care permite renuntarea la o asemenea strategic patologizanta. Cum arata si in ce consta terapia la nivelul corpului, in psihologie? Unele teorii se bazeaza pe analiza caracterului, iar activitatile folosite se deosebesc ca forma si scop. Sa incercam sa le prezentam pe scurt. Intr-o lucrare, A. Lowen prezinta definitia urmatoare: Bioenergia este unmoddea intelege personalitatea, prin intermediul corpului si al unorprocese energetice. Corpul reprezinta aici baza personalitatii. Prin urmare, bioenergia este o forma de terapie care imbina activitatea corpului cu activitatea intelectului, inlesnind contactul cu propriile incordari si obtinerea unui autocontrol mai eficient. Aceasta se petrece prin marirea starii de vibrare a corpului, prin dobandirea unei mai bune ancorari si prin extinderea numarului formelor si al mijloacelor de expresie ale individului.
Ancorarea este legato, de relatiile cu parintii, de modul de a respira si de sentimental stabilitatii generate, in raportcu lumea exterioard, precum si de sentimentul de sigurantd.

\
Psihologie

Pe parcursul terapiei, persoana analizeaza conflictele inlaturate, sentimentele inabusite, elimina blocajul energetic din muschi si tensiunile cronice. Aceasta se

Lectia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

intampla prin stresul bioenergetic, obtinut ca urmare a adoptarii pozitiilor corpului care permit incordarea unor parti ale sale astfel meat continutul estompat sa-si poata gasi expresia, iar curentii afectivi sa poata circula mai usor. Creste, totodata, capacitatea persoanei de a simti starea de placere. Lowen a construit si o tipologie proprie a caracteruiui, bazata pe ansambluri de rigiditati fizice si spirituale, ca expresie a impotrivirii si a mecanismelor de aparare pe care omul si le dezvolta de-a lungul vietii. In orice corp se observa tensiuni cronice, fiecare rigiditate a muschilor cuprinzand o poveste si o sursa a nasterii lor. Asadar, putem distinge: caracterul schizoid - rezultat al respingerii primare, cu energia blocata in centra, manifestandu-se prin ,,divizare", imprastiere, lipsa de omogenitate; caracterul oral - efect al frustrarii nutritive si afective, care se manifests printr-o slaba energie; caracterul psihopat - care imbina recunostinta cu umilinta, iar energia este blocata in partea superioara a corpului, manifestand nevoia de a domina si de acontrola; caracterul masochist - caracterizat printr-o agresivitate sporita, generata de teama de castrare; caracterul rigid, rece - in cazul caraia instinctele infantile blocate retin exprimarea afectelor.

In terapia bioenergetica se valorifica procesul de dezvoltare a omului, de introducere a unor modificari si ameliorari ale existentei sale. Lowen considera ca trauma emotionala exista nu numai la nivelul psihicului, dar afecteaza si corpul. Repetarea traumelor determina aparitia unor niveluri de rigiditate si de blocare a fluxului de energie. Lucrul cu corpul urmareste ajungerea la obtinerea unui flux liber al energiei. Wilhelm Reich a incercat distragerea asa-numirului ,,blindaj al caracteralui" la pacientii sai. El considera drept cauza a tulburarilor incapacitatea pacientilor de a , simti - dupa cum scrie - ,,o satisfactie deplina si repetabila". Asadar, in cadrul terapiei, rrebuie sa se recreeze capacitatea de receptare a placerii. Reich leaga nevroza de traumele traite in copilarie, dar momentul de manifestare a lor este legat de frustrari si dificultati de natura sexuala. In abordarea bioenergetica, se accepta ipoteza cu privire la fimctionarea organismului ca un tot psihofizic. Ciclul bioenergetic evolueaza de la tensiune, trecand prin incarcarea si descarcarea energiei bioelectrice pentru a ajunge la relaxare. Toate tulburarile psihosomatice se explica aici prin raportare la perturbarile functiilor organice. Nevroza este, asadar, o perturbare cronica a activitatii sistemului neurovegetativ si a celui muscular. Pentru a redobandi capacitatea de receptare a orgasmului, trebuie sa fie eliberate fortele vegetative, prinseintr-un,,blindaj" muscular plurisegmential.
Psihologie

,
20

Despre sanatatea proprie gi a celorlalti

Capitol XIII

Se poate ajunge la un asemenea efect prin tehnici de masaj corespunzatoare. Este vorba de asa-numitul masaj Reich si de integrarea atitudinii, prin masaj profund, care se soldeaza cu efecte psihologice la nivelul blindajului muscular. Principiile sale au fost elaborate de Ida Rolf, de aici provenind denumirea de rolfing. Acesta este o incercare de a se reveni la starea tesutului de dinaintea rigidizarii traumatice. In felul acesta ne putem elibera de barierele energetice. Pe masura ce se elimina tensiunea, omul este In stare sa intre in contact cu amintirile sale.

Exercitiul SiDece te infurii? De ce te temi? Pune aceste intrebari catorva persoane, chiar si copiilor. Mai intai, incearca sa ti le formulezi singur. Nu are importanta daca ceea ce spui este in concordanta cu derularea reala a proceselor fiziologice care insotesc aceste emotii in corpul tau. Gandeste-te la ce anume se petrece cu corpul tau atunci cand simti teama. Devii palid, te inrosesti, transpiri, pielea se face mai calda sau mai rece? Iti tremura genunchii, ti se frange vocea, simti ,,un nod in gat", te doare capul, inima sau burta? Ce se intampla atunci cand te infurii? Simti ca ti se incordeaza pumnii, maxilarele, bratele sau coapsele? Ce se intampla cu vocea sau cu temperatura corpului? Daca esti constient de ceea ce se petrece cu tine, intreaba-i pe ceilalti cum se manifesta in cazul lor receptarea emotiilor la nivelul corpului. Incearca sa stabilesti cele mai ,,apasate" zone ale corpului, cele care sunt incordate si pasive si cele care sunt active. ,,Prin ce" anume oamenii se tern eel mai des si ,,prin ce" anume se infurie? Se poate stabili un model concret sau este o chestiune absolut individuals? Analizeaza aceste probleme cu partenerul tau de discutie. Daca vrei, impartaseste ceea ce ai descoperit intr-o tema pentru acasa. Nu uita ca este important ca tu singur sa sesizezi utilitatea a ceea ce faci.

Psihologie

21

Lec^ia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

Despre intelepchmea corpului


Posibilitatile de intelegere a unui produs atat de complicat cum este corpul uman, chiar si in stiinta contemporana, sunt limitate. Fiecare celula vie contine toate informatiile indispensabile pentru o functionare corecta. Cum, de ce si pe ce principii runctionea/a ritmul biologic? Cum se transforms celula fecundata in corpul fatului care urmeaza a se naste? B. Siegel, chirurg si oncolog, afirma: Sunt mistic nu in pofida faptului cdsunt chirurg, citocmaifiindcdsunt chirurg. Infiecarezivddminuni. Corpul stie mai bine decat mine. Eu nu stiu de ce se vindecd rdnile si cum actioneaza anestezia. Nimeni nu stie. Toti suntem inzestrati cu un potential fiziologic care reprezinta baza cresterii noastre personale. Putem realiza fapte mari, ,,colaborand" si beneficiind de puterea propriului corp. Avem nevoie de antrenament si de o anumita stare de constiinta. Am incredere ca, in acest sens, psihologia iti va fi de folos. Poti obtine rezultate minunate in sport! Chiar daca ti se pare ireal, gandeste-te prin ce se deosebeste de fapt corpul tau de corpul unui schior? Oare acesta dispune de vreo gena in plus? De fapt, este posibil sa ajungem si noi larezultatele schiorului, in masura in care ne ingrijim de dezvoltarea noastra fizica, fara a neglija sau a ne deteriora organismul. Organismul poate servi ratiunii si vointei. Daca iti asculti bine corpul, el singur iti ,,va sopti" ce anume ii trebuie. Intreaba-1 daca este multumit de ceea ce faci cu el! Care este starea sanatatii tale? Simti dureri, oboseala, alte afectiuni fizice? Intreaba-te de ce si incearca sa afli raspunsul. Intreaba-te cum anume ar trebui sa-ti ingrijesti corpul si vei obtine o reteta individuala, adaptata la nevoile si la posibilitatile tale. Nu te orienta dupa ceea ce fac ceilalti. Cauta-ti propriul drum. Fii deschis la comunicarea internd cu propriul corp si fa ceea ce este bine pentru tine.

Exercitiul 9: Constiinta si harta corpului Deseneaza pe o foaie de hartie de dimensiunea A4 contural unui corp uman. Fa doua asemenea desene. Unui dintre ele va infatisa fata, iar celalalt va ilustra spatele corpului tau. Pregateste trei creioane colorate. Culorile vor semnifica: 1) senzatiile placute - sentimentul de placere, de stabilire a unui contact adecvat; 2) senzatiile neplacute - sentimentul de disconfort, de stabilire a unui contact prost; 3) lipsa senzatiilor - lipsa oricarui contact cu aceasta zona a corpului. Mai intai, incearca sa te asezi intr-o pozitie relaxanta si, un timp, concentreaza-te asupra suprafetei corpului tau. Incearca sa percepi toate senzatiile posibile. Intreaba-te ce anume ajunge la tine. Caldura, raceala,
22 Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti______ XIII

____

Capitol

relaxarea, incordarea, miscarea (fluidul sau rigiditatea) sau poate o stare de mancarime, de amorteala, de tremur? Coloreaza apoi toata suprafata desenelor pregatite, suprafata vazuta din fata si pe cea vazuta din spate, in culorile corespunzatoare. Care culoare predomina? Stiai acest lucru? Ce crezi? Ce anume este benefic? Un contact neplacut sau lipsa de senzatii dintr-o anumita zona a corpului nostru? Poti trece peste aprecierea estetica in contactul cu propriul trup? Care sunt radacinile contactului cu corpul? Ce mesaj ti-au transmis parintii despre aceasta? Este un mesaj care inseamna pentru tine pudoare si goliciune? In ce masura o asemenea activitate este intima pentru tine? Ce-ti spun toate acestea despre tine? Ce anume ai dori sa schimbi sau sa fixezi, lucrand cu corpul tau? Ce idei ai? Daca ti se pare posibil, vorbeste pe aceasta tema cu partenerul tau de discutie.
Ajutd-te sdgdsesti cdileprin care sdse diminueze decalajul dintre modul de viatd al omului contemporan si cerintele care decurg din legitdtile biologice.

Ar trebui sa dispui de timp, pentru a dormi suficient, pentru a desfasura activitatile cotidiene fara graba, pentru o viata fara tensiuni inutile. Este bine pentru tine sa te ocupi de o activitate profesionala care sa-ti ofere satisfactie si sa beneficiezi de odihna activa. De asemenea, este important sa te gandesti permanent la sanatatea ta. Pentru a intelege bine aceste lucruri, citeste exemplul care urmeaza: Exemplu (B): Doi bolnavi, suferind de aceeasi boala, iau acelasi medicament, prescris de acelasi medic. Pe unul medicamentul il ajuta, in timp ce starea celuilalt se agraveaza. Cauza poate fi gasita, fireste, in constitutia diferita a corpului, in structura diferita a organismului. De asemenea, putem banui ca este vorba si despre deosebirile de natura psihica dintre cei doi pacienti. Unul dintre ei stie sa creada in eficienta medicamentului, celalalt, nu. Nu este exclus ca starea unuia sa se fi ameliorat temporar, in mod rntamplator, dar a fost suficient ca forta de autosugestie sa actioneze si sa declanseze o reactie in lant, in timp ce la celalalt totul sa se petreaca invers. Mecanismele cauza-efect ale corpului si ale psihicului sunt complicate si niciodata nu putem afla cu exactitate de ce unii se imbolnavesc, iar altii nu. Nu putem determina pe cineva sa nu se imbolnaveasca, dar noi insine putem sa ne impunem lucrul acesta, folosind autosugestia.
Psihologie 2

Lectia 33

Ce putem face pentru a diminua probabilitatea aparitiei unei boli somatice?

De multe ori ai simtit, desigur, ca ti-a fost frig sau ti-ai petrecut timpul in prezenta unei persoane foarte bolnave, dar raceala, gripa fie ,,s-au prins" de tine, fie nu te-au afectat. O mare importanta o prezinta aici autosugestia facuta la timp: Voiramdne sdnatos sau Aleg sdndtatea. Autosugestia trebuie realizata la timp, trebuie sa ajunga in subconstient, sa puna in miscare resursele, sa declanseze reactia in lant, inainte de a interveni factorul opus. Te rog sa observi ca unii oameni isi propun sa ajunga la o anumita varsta si, de multe ori, reusesc. La fel se intampla si in cazul imbatranirii, care este un proces mult mai complicat, legat de un numar urias de modificari organice ireversibile. Este un proces programat genetic. Totusi, forta psihica, ceea ce numim popular ,,dorinta de viata", joaca in amurgul vietii un rol imens, lucru pe care cei varstnici il stiu foarte bine. Vitalitatea si siguranta de sine pot fi concepute ca efect al autosugestiei sau fblosirea autosugestiei poate fi tratata ca rezultat al vitalitatii? Dar nu lucrul acesta este eel mai important! Important este ca aceste doua elemente sa se sustinareciproc! Experimental de transmitere a informatiilor reversibile despre infatisarea proasta, nesanatoasa, efectuat in marile intreprinderi industriale din SUA, a aratat ca aceste informatii au o influenta reala si puternica asupra bunei noastre dispozitii si asupra aparitiei simptomelor bolilor somatice. Ce s-ar intampla daca am dori sa ne spunem mai des ca aratam splendid si ca plesnim de sanatate!?

24

Psihologie

LECTIA 34
Care este atitudinea noastra fata de boala > si fata de cei bolnavi?
Daca dorim sa constientizam natura atitudinii noastre fata de boala si fata de persoanele bolnave, mai intai trebuie sa reflectam asupra termenului de atitudine. Se pare ca este vorba despre o notiune bine definita si frecvent folosita in comunicarea curenta. Atitudinea este definita ca modalitate de organizare relativ durabila si dinamica a unor structuri si procese cognitive si emotionale, in raport cu un anumit obiect, precum si ca organizare a unor scheme de comportament, fund caracterizata printr-un grad diferit de complexitate, omogenitate, durabilitate, intensitate si acuratete. Dupa cum observi, definitia nu este foarte accesibila, dar poate fi inlocuita cu una mai clara, in care este inclus tot ceea ce stim, simtim si facem fata de cineva si de ceva. Asadar, atitudinea are trei componente: - cognitiva; - emotionala; - comportamentala. Componenta cognitiva a atitudinii - consta in totalitatea cunostintelor noastre despre anumite fenomene, persoane sau probleme. Acestea sunt informatii adecvat ierarhizate, cu o anumita pondere, referitoare la valorile dominante ale persoanei respective, la care aceasta adera. Componenta emotionala a atitudinii - consta in totalitatea emotiilor si a sentimentelor noastre, in simpatia si antipatia pe care le manifestam si care nu trebuie sa aiba in mod obligatoriu o baza logica si sa decurga din argumente rationale, raportandu-se mai degraba la experienta noastra anterioara, la opiniile unor persoane importante pentru noi. Componenta comportamentala a atitudinii-consta in manifestarea noastra concreta fata de un obiect, de un fenomen, de o problema, precum si in frecventa manifestarii unor comportamente.

Toate cele trei elemente constitutive pot sa nu fie convergente, cu toate ca aceasta este conditia manifestarii celor mai puternice atitudini, bine fixate si mai putin supuse schimbarilor. Daca acestea sunt convergente (fie pozitive, fie negative), atitudinea este puternica si durabila. Cum devin vizibile aceste explicatii teoretice? Totul va deveni mai clar dupa ce vom parcurge urmatorul exemplu.
Psihologie

2 5

Lecjia 34

Care este atitudinea noastra fa^a de boala i fata de cei bolnavi?

Exemplu(A): Persoana Anu are cunostinte aprofundate din domeniul religiei, ci cunostinte fragmentare si nesistematice, provenind din surse mai putin credibile. Emotiile ei suntpozitive, toate fiind asociate cu sentimental de securitate, de apartenenta, de protectie. Manifestarile sale religioase constau in participarea sporadica la ritualul traditional. Ce fel de atitudine este aceasta? Mai curand una pozitiva, dar extrem de oscilanta, de instabila si predispusa la modificari.
este, o atitaffrttz statifa... rtceagta exfe D<u* asfa w ,? Dfwri will asffia asHKutta. atitaJ/m',.,

Persoana B dispune de cunostinte aprofundate si sistematice despre speciile care sunt pe cale de disparitie. A parcurs bibliografia de specialitate, isi reimprospateaza mereu cunostintele, stapaneste mecanismele si istoria distrugerii naturii, concepe singura conceptii de protejare a resurselor acesteia, citeste mult, scrie, discutape aceasta tema. Emotiile ei sunt puternice si violente. O infurie atitudinea negativa fata de natura si actiunile care aduc prejudicii mediului natural. Simte bucurie, liniste si energie in mijlocul naturii. Actioneaza in mod practic, participand la manifestatii, infiintand si actionand in diferite organizatii, in scopul rezolvarii problemelor ecologice, pe care le sustine cumijloace financiare proprii. In acest caz, este vorba despre o atitudine puternica, bine fixata, unitara, greu de schimbat. Cunostintele, emotiile si manifestarile svmt integrate, interiorizate, omogene, consolidandu-se reciproc si fixandu-se. Oamenii cu atitudini precum cele ale persoanei B au o influenta puternica asupra celor din jur, entuziasmul si trairile lor sincere sunt receptate ca fiind autentice, dezinteresate, neconditionate de abordarea instrumentala. Asemenea persoane ne pot convinge si ne pot schimba atitudinile noastre primare. Cum se formeaza atitudinile noastre? Au fost identificate trei mecanisme psihologice esentiale, responsabile de aparitia si modificarea atitudinilor: mecanismul interiorizarii, care consta in asimilarea atitudinilor, avand in vedere caracterul lor atractiv pentru receptor, independent de originea lor si de modul in care sunt transmise;

26

Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Capitol XIII

mecanismul constrSngerii, care consta in acceptarea unei atitudini de catre o persoana, avand in vedere o recompensa la care aceasta se asteapta sau posibilitatea de a evita o pedeapsa; mecanismul identificarii, care este vizibil atunci cand omul accepta o anumita atitudine, in dorinta de a semana cu un personaj care il atrage.

Cum se poate schimba atitudinea? Ne putem schimba atitudinea cautand cunostinte suplimentare sau experience personale, capabile sa determine schimbarea emotiilor, incarcatura afectiva pe care o manifestam. Se poate intampla, de asemenea, sa avem intentia sa schimbam atitudinile cuiva. In acest caz, este importanta persoana care exprima aceasta intentie: sa fie o autoritate pentru receptor intr-un anumit domeniu, sa fi trait personal experience relevante, sa fi participat la evenimentele care constituie baza anumitor atitudini. Cu cat numarul unor asemenea persoane este mai mare, cu atat sansele de a schimba atitudinile cuiva sporesc. Mesajul transmis persoanei a carei atitudine dorim sa o schimbam ar trebui sa se bazeze pe argumente rationale si emotionale. Continutul important trebuie sa fie plasat la inceputul si la sfarsitul enuntului, dar este bine ca mesajul sa fie construit pe principiul spiralei: repetarea continuturilor importante la niveluri din ce in ce mai ridicate de generalitate. Mesajul nu poate fi in intregime pozitiv sau in intregime negativ, fiindca, in acest caz, emitatorul isi pierde credibilitatea si este perceput ca un fanatic, nu ca o persoana in care putem avea incredere. Fireste, mesajul nu trebuie sa fie izolat, singular.
Exercitiul 1: Care sunt ,,radacinile " atitudinii tale fata de boala si fata de sanatate?

Pune-ti chiar tu o asemenea intrebare. Gandeste-te la mecanismul prin care s-a dezvoltat atitudinea ta fata de boala sau fata de sanatate. Gandeste-te daca cineva a suferit de vreo boala in familia ta, cand erai copil, si cum s-a manifestat. Ce impact a avut aceasta experienta asupra formarii atitudinii tale? Ce rol a avut starea ta de sanatate din perioada copilariei, in aceasta directie? Care sunt convingerile tale, in prezent, cu privire la starea ta de sanatate si ce rol joaca acestea? S-ar putea ca asupra atitudinii tale sa actioneze si starea de sanatate a celor dragi. Stabileste principalele caracteristici ale atitudinii tale fata de boala: - directia (de la/spre); - intensitatea (masura in care aceasta problema te preocupa); - forta (masura in care atitudinea ta este pozitiva sau negativa, extrema, moderata, slaba); - durabilitatea (invariabilitatea si frecventa in timp); - omogenitatea (congruenta celor trei componente constitutive). Este bine sa ne intrebam de unde a aparut o asemenea atitudine, cine anume a determinat-o si daca este in concordanta cu ierarhia ta de valori. Doresti sa elaborezi tema pentru acasa, pornind de la aceasta problema?
Psihologie 27

Lecjia 34

Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi?

Diferentierea atitudinilor fata de boala si fata de persoanele bolnave


Boala ca proces abstract, care nu se refera la mine, este altceva decat boala care ma vizeaza pe mine sau pe cei apropiati, cu toata cruzimea si puterea ei. Atitudinea fata de pfopfia boala devine un element constitutiv al imaginii de sine. Se poate intampla sa fie o atitudine de identificare, indeosebi in cazul bolilor grave, de lunga durata. Fireste, acest mecanism actioneazS mai puternic in cazul persoanelor cu deficiente. Exercitiul 2: Eu = bolnav? El = bolnav? Te rog sa incerci sa analizezi modul in care se manifests o persoana in a carei imagine despre sine elementul boala este eel mai important. Alege pentru descriere pe cineva care nu numai ca este bolnav, dar care se identifies cu rolul de bolnav. Din punctul de vedere al personalitStii, o asemenea persoana si-a construit sentimentul de identitate pornind de la boala sa, cu toate ca poate trSi in prezent o etapa de atenuare a bolii, fara amenintarea reals a revenirii acesteia. Poate reusesti sS gasesti o persoana care, in opinia celor din jur, se identifies cu rolul unui bolnav, pe cineva caruia i s-a pus o asemenea ,,eticheta", indifferent dacS o accepts sau nu. Daca ti se pare necesar, formuleaza un exemplu sau concentreazS-te asupra descrierii unui caz particular. Si analiza propusa in acest exercitiu poate constitui tema ta pentru acasS. Atitudinea fata de boalS, privita ca ceva negativ, nu implies o atitudine negativa fats de eel bolnav. Dar nu pentru toti oamenii acest aspect este evident. Uneori, atitudinile negative fata de boala (dintre care cele mai frecvente sunt teama, repulsia, aversiunea) se extind asupra persoanelor bolnave. Acest comportament nu are nimic comun cu pericolul real de contaminare sau cu disconfortul resimtit la contacted cu bolnavul. Acest disconfort este determinat de proiectarea propriilor temeri referitoare la sanatate si la viatS. La persoanele empatice, intensitatea suferintei resimtite este, totodata, un factor care face ca legStura cu o persoanSbolnava sS fie dificilS, aproape insuportabila. Cercetatorii care se ocupS de atitudinea fats de persoanele bolnave simplifies interpretarea, propunand urmStoarele categorii: atitudinea pozitiva, cu incarcatura emotionala pozitiva si cu disponibilitatea de a reactiona pozitiv; atitudinea negativa, avand continut afectiv negativ si disponibilitatea de a reactiona negativ; atitudinea indiferenta, care nu are nici incarcatura categoric pozitivS, nici negativS.
28 Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti__________________________________ Capitol XIII

De relativ putin timp este cercetata si atitudinea fata de bolnavi a celor care se ocupa de tratarea lor. In fiecare boala, omul este angaj at integral. Nu poate fi tratat doar organul bolnav, ci integral omul bolnav. Exercitiul 3: Aifost vreodata considemt,,un caz"? Te rog sa-ti amintesti o situatie reala in care ai avut ocazia sa simti ca esti tratat ca un obiect in momentul in care ai apelat la serviciile medicale. O astfel de experienta negativa actualizata nu urmareste alimentarea sentimentelor negative fata de medici. Acesta este un exercitiu care demonstreaza nevoia unei atitudini personale fata de bolnav, deoarece acesta nu si-a pierdut caracteristicile personale din cauza bolii si nu vrea sa fie lipsit de demnitate si de respect. Analizeaza aceste probleme cu partenerul tau de discutie. Nu relatati reciproc intamplari auzite, ci impartasiti-va propriile trairi. Prezentati si situatii exemplare in care ati fost tratati cu grija. Crezi ca o asemenea atitudine influenteaza rezultatele terapiei? Experienta suferintei personale si a utilizarii serviciilor medicale le permite medicilor sa simta si sa inteleaga necesitatea unei vieti profesionale concordante cu respectarea personalitatii umane si cu tratarea demna a fiecarui om, indiferent de situatia acestuia? O asemenea implicare optima, integrala, a medicului fata de pacient este recomandata si in cazul psihiatriei. Aici apare ideea ca atitudinea de percepere ca pe un obiect a bolnavului de catre medic este inadmisibila. Cat timp nu suntem bolnavi noi sau cei din jurul nostru, nu ne concentram asupra acestor probleme, considerandu-le indepartate de noi. Medicii si personalul medical nu se afla insa in aceeasi situatie. Ei reprezinta autoritatea, sprijinul, persoanele de incredere in drumul spre insanatosire. Oare sunt intr-adevar asa? Persoanele bolnave sunt percepute ca fiind slabe, necajite, nedreptatite. Uneori, aceasta perceptie este insotita de strategia asumarii unei ,,masti". Efectul consta in a se comunica bolnavului o atitudine de compatimire, colegiala, prieteneasca. O alta ,,masca" rezida in atitudinea bazata pe rolul de autoritate stiintifica, de specialist, precum si pe indiferenta. Poate fi identificata, de asemenea, ,,masca" moralistului. Toate aceste atitudini sunt acceptabile, in masura in care se manifesta ca reactii spontane, autentice, nu ca modalitati de aparare artificiala prin intermediul reactiilor negative, indeosebi in cazul familiei bolnavului si al medicilor. Bolnavii sunt sensibili la sentimentele lipsite de sinceritate, tot asa cum copiii simt manifestarea falsa si fatarnica a adultilor. Un asemenea joe nu are sens, deoarece nu declanseaza mecanismul luptei impotriva bolii, nu optimizeaza evolutia bolii
Psihologie 29

Lectia 34

Care este atitudinea noastra faja de boala si fata de cei bolnavi?

spre insanatosire, nu mobilizeaza fortele organismului. Bolnav/om sanatos - iata o relatie in care trebuie privit prioritar omul. In relatia cu o persoana bolnava, se poate manifesta, de asemenea, strategia de a formula sentinte, de a judeca. Deseori avem dificultati in ceea ce priveste abordarea celorlalte persoane in mod valorizator. Caracterizarea elaborata, referitoare mai ales la insusirile persoanei, nu la comportamentul acesteia, ne ofera posibilitatea de a privi persoana bolnava dintr-o perspective complexa, diferentiata si justificata prin premise concrete. Este vorba despre contactul cu bolnavul concret. In schimb, in ceea ce priveste atitudinea generalizata fata de un grup anonim de persoane bolnave, fara aspecte concrete si detalieri, riscam sa actionam sub influenta puternica a stereotipurilor. Acestea se stractureaza intuitiv, pornind de la experientapersonala, generand modele de personalitate si de comportament.

Atitudinea fata de bolnavi in cadrul cercetarilor


In privinta atitudinii generale fata de boli si fata de bolnavi, indiferent de tipul de afectiune, nu dispunem de numeroase rezultate ale cercetarilor. Mai raspandite sunt cercetarile cu privire la atitudinea fata de persoanele cu deficiente si fata de cele cu bolipsihice. In literatura de specialitate, intalnim cercetari referitoare la atitudinile fata de viata, de sanatate, de boala si de moarte, proprii unor grupuri profesionale, si referitoare la acordarea de asistenta medicala. Unul dintre aceste grupuri profesionale il constituie asistentele medicale. Intrebarile din cadrul cercetarilor cu privire la atitudinea fata de viata si de boala se refera, in acest caz, la avort, la sinucidere, la salvarea vietii unor oameni grav bolnavi cu ajutorul transfuziei de sange, la eutanasie. Majoritatea persoanelor investigate au raspuns ca se tern de boala. Principalele cauze ale temerii in fata bo Hi, mentionate de ele, au fost: imobilitatea si dependenta de ceilalti, singuratatea, izolarea, schimbarea modului de viata, nevoia spitalizarii, riscul suferintei si al mortii. Majoritatea asistentelor cred ca boala poate fi evitata prin profilaxie. Ele cred in actiunea pozitiva asupra formarii atitudinilor umane, a invatarii obiectivitatii, a spiritului tolerant, a compatimirii, in raport cu multe dintre probleme. Suferinta favorizeaza atingerea maturitatii in viata, facandu-1 pe om sa devina mai intelept si mai nobil. O parte insemnata dintre asistentele investigate au reflectat uneori asupra mortii. Ele au manifestat sentimentul de teama, de neliniste sau de revolta si de regret dupa viata. Uneori, alunecau intr-o stare de reflectie. Altele si-au declarat aversiunea fata de temele referitoare la moarte intalnite in literatura sau in cinematografie. Majoritatea asistentelor au afirmat ca ,,moartea ideala" inseamna pentru ele prezenta celor dragi sau alinarea si linistea religioasa. Putine au fost cele care sa doreasca asistenta medicala. S-au identificat si subiecti care nu doreau nici un fel de asistenta
30 Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti____________________________

___

Capitol XIII

sau de mils. In majoritatea cazurilor, oamenii doresc o moarte brusca, survenita in timpul somnului, acasa, nu la spital. Ca factor esential al cercetarilor s-a manifestat influenta, in grade diferite, a practicii profesionale asupra opiniilor descrise. Majoritatea asistentelor medicale au constatat ca reactiile lor la suferintele pacientilor sunt mai putin intense in prezent decat la inceputul carierei, ca au o parere buna despre tratamentul spitalicesc si despre profilaxie. Rezumand, cele mai multe si-au exprimat increderea in sanState si teama fata de boalS. Sa reflectam acum asupra atitudinilor fata de bolile psihice si fata de cei bolnavi psihic. Pe baza rezultatelor cercetarilor empirice se poate afirma ca instruirea medicala, ca factor al modificSrii atitudinii fata de cei bolnavi psihic, este problematics. Raspunsurile medicilor referitoare la pericolul potential din partea celor bolnavi psihic, la consecintele bolii psihice sau la posibilitatile de care dispun fostii pacienti ai spitalelor de psihiatrie au fost apropiate de raspunsurile altor interlocutori cu pregatire superioara diferita. Atitudinile medicilor sunt, asadar, conditionate mai curand de cultura generals decat de rezultatul instruirii profesionale de specialitate. Putem presupune ca reactiile pozitive ale medicilor si ale altor persoane cu pregatire superioara diferita sunt determinate de nivelul ridicat de cunostinte datorita carora ei sunt capabili sS-si inhibe emotiile negative. Mai mult, medicii si celelalte persoane cu pregatire superioara cred intr-o mai mare mSsurS in puterea stiintei (mai ales in cazul rezultatelor in tratarea bolilor psihice) decat persoanele cu un nivel de instruire mediu, predispuse la o atitudine fatalists. Deosebirile dintre medici si celelalte persoane cu instruire superioara, pe de o parte, si persoanele cu pregatire medie, pe de alta, dispar aproape complet in ceea ce priveste atitudinea fata de fostii pacienti ai spitalelor de psihiatrie. Asemenea persoane nu sunt acceptate in functii sociale de raspundere si nu se intretin cu ele contacte apropiate. Atitudinea interlocutorilor este de respingere sau eel putin de limitare a contactelor. Aceasta atitudine poate fi determinate de opinia unanim impSrtSsitS in cultura noastra, transmisa si celor care au suferit candva de boli psihice, ca bolile psihice si bolnavii psihic constituie un pericol pentru cei din jur, mai ales pentru familiile acestora. Atitudinea sociala fata de fostii pacienti ai spitalelor de psihiatrie ii desparte pe de o parte de familie, iar, pe de alta parte, de pozitiile sociale care solicits calificare superioara si un nivel ridicat de responsabilitate. Ilustrative pentru asemenea siruatii pot fi versurile lui Puskin: O, Doamne, nu md lasa sd innebunesc! Maidegrabdvoirdtacifldmdnd, Cu un toiag de cersetor... Exista multe indicii care reflects atirudinile generale fats de bolile psihice. Poate doresti sS verifici acest tip de atitudini in randul persoanelor tale apropiate.
Psihologie 3

Lectia 34

Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi?

Exercitiul 4: Atitudinile fata de bolnavii cu afectiuni psihice Ai folosit deja metoda diferentierii semantice. De data aceasta, prezinta persoanelor cunoscute urmatoarea instructiune: Cu ajutorul elementelor tabelului de mai jos, descrie notiunea de ,,bolnav psihic". Incercuieste una dintre cifrele date pe fiecare rand al tabelului. Cifra 4 arata ca aceasta notiune nu poate fi descrisa cu ajutorul termenilor dati. Cifrele 1 si 7 indica posibilitatea de a face o descriere potrivita; cu cat cifra aleasa este mai aproape de termenul dat, cu atat este mai adecvata descrierea (de exemplu, pentru termenii dati in partea stanga a tabelului: 1 - trasatura net caracteristica; 2 - insusire in anumite cazuri si conditii; 3 - caracteristica vaga, mai putin adecvata; pentru termenii dati in partea dreapta a tabelului, scala se inverseaza, operand aceleasi criterii: 5 - caracteristica putin adecvata; 6 insusire partiala; 7 - caracteristica clara).
puternic activ bun rapid frumos vesel cald stabil mare ilexibil 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 slab pasiv rau lent urat trist rece instabil mic rigid

Analizeaza materialul obtinut. Verifica in ce masura opiniile diferitelor persoane sunt convergente sau nu. De asemenea, apreciaza in ce masura acestea se apropie de limitele extreme. Ce inseamna aceasta? Rezultatul obtinut coincide cu asteptarile tale? Daca doresti, poti trimite aceasta analiza ca tema pentru acasa. Cercetand aceeasi grupa de persoane, incearca sa verifici daca atitudinile fata de persoanele cu afectiuni psihice se deosebesc de atitudinile manifestate fata de bolnavii cu alte tipuri de afectiuni. Exercitiul 5: Atitudinile fata de bolnavii cu alte afectiuni decat cele psihice De data aceasta, trebuie sa obtii descrierile notiunii de bolnav cu alte afectiuni decat cele psihice, de la aceleasi persoane. Informatiile trebuie sa fie insa obtinute independent, ceea ce inseamna ca descrierea anterioara trebuie sa fie realizata inainte de a le transmite noile instructiuni, Ar fi bine sa obtii acest material dupa un anumit interval de timp de la completarea primului tabel. Observa coerenta descrierilor. Fa o analiza comparativa a ambelor descrieri, la nivel individual si de grup. Cum au fost plasate aprecierile? In ce zona se observa similitudini si in ce zona deosebiri?
32 Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti

Capitol XIII

Care sunt concluziile tale? Daca doresti sa elaborezi tema pentru acasa, ar trebui sa obtii materialele din ambele exercitii si sa interpretezi apoi toate datele obtinute pentru a evidentia rezultatele analizei propuse in acest exercitiu.

Atitudinea fata de persoanele in varsta si fata de muribimzi


cercetare si scopul reflectiilor teoretice ale multor teoreticieni. Pe baza numeroaselor cercetari, s-a demonstrat dependenta acestei atitudini de factorii varsta si sex ai persoanelor investigate. Tinerii se exprima in legatura cu persoanele in varsta in termeni mai accentual pozitivi decat persoanele in varsta, care devin mai critice.

Ca frecventa, prima este atitudinea negativa, ceva mai rar apare lipsa oricarei opinii si mult mai putin frecvent atitudinea indiferenta. Fetele gandesc negativ despre batranete, invocand pierderea infatisarii atragatoare pentru sexul opus, iar baietii invoca pierderea eficientei fizice, a capacitatii de mentinere a autocontrolului, de exercitare a activitatii profesionale, de a-si continua cariera sau de a domina. In enunturile cu continut pozitiv, cei investigati subliniaza atitudinea prietenoasa si calda fata de persoanele in varsta, considerand ca acestea sunt mature din punct de vedere social, rezistente la stres, perseverente in actiune, echilibrate din punct de vedere afectiv, practice, realiste, reflexive, intelegatoare si tolerante. Opiniile negative se grupeaza in jurul asertiunii ca cei batrani manifesta o atitudine ostila, suspicioasa si razbunatoare fata de cei tineri. In plus, ar fi neintelegatori, capriciosi, galcevitori, depresivi si pesimisti. In privintanevoilor psihice, persoanele in varsta simt lipsa ingrijirii, a asistentei celor din jur, a odihnei si a contactelor cu celelalte persoane. Barbatii, mai frecvent decat femeile, ii considera pe cei batrani depresivi, pesimisti; in putine cazuri, persoanele in varsta sunt considerate de catre barbati ca fiind vesele si senine. Destul de frecvent, barbatii ii privesc pe batrani ca fiind neputinciosi si bolnaviciosi. In schimb, femeile ii vad pe batrani ca fiind persoane binevoitoare, care ii ajuta cu placere pe ceilalti, mai putin ostile fata de cei din jur. Mai mult,

Lectia 34

Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi?

pentru femei, batranii apar destul de frecvent ca persoane intelegatoare, tolerante, docile si mai putin rezistente la primejdii, dar care vor totusi sa domine, fiind incapatanate. S-a constatat, de asemenea, ca femeile sunt mai motivate pentru stabilirea de contacte CU peTSOanele in varsta; au disponibilitate pentru comportamentele pozitive si o mai mare capacitate de manifestare a emotiilor pozitive. In afara de factorii sex si varsta, tipul si intensitatea atitudinilor fata de persoanele in varsta sunt infiuentate de factorul neuronal - manifestarile extravertite si cele introvertite. Este interesant faptul ca fiecare dintre grupurile investigate considers ca nevoia de ajutor, de ingrijire si de odihna este cea mai importanta nevoie a persoanelor in varsta. Ce atitudini manifests omul fata de propria batranete? Receptarea procesului de imbatranire si constiinta propriei batraneti reprezinta un fenomen subiectiv. Realizarea cercetarilor in aceasta directie nu este simpla. Persoanele in varsta au probleme emotionale sui generis, destul de greu de identificat in cadrul cercetarilor. Extrem de utile sunt in acest caz tehnicile de proiectare (desenul, testul Rorschach etc.). Ce informatii apar in materialul obtinut cu ajutorul acestei metode? Este vorba despre informatii care se refera la relatiile interumane, la contactele pozitive cu cei din jur. Altele se refera la conflictele dintre oameni, la insuccesele si la grijile acestora. De asemenea, intalnim aspecte referitoare la relaxare si la divertisment. Nu lipsesc nici aspectele relevante pentru iubire, sex si erotism. Mai putin numeroase sunt raspunsurile referitoare la activitatea profesionala si amintiri. Nici proiectele de viitor nu sunt invocate de multe ori. Consilierea juridica si cea medicala apar in numar mare. Numeroase enunturi exprima sentimentul de mandrie relativ la propriii copii si bucuria generata de succesele acestora, precum si o atitudine specifica, plina de caldura si de intelegere fata de nepoti. fn privinta sentimentelor si a atitudinilor exprimate in rezultatele cercetarilor, intalnim atat sentimente pozitive (tandrete, grija, sociabilitate), cat si negative (triste|e, stare apasatoare, neputinta). Persoanele in varsta asociaza agresivitatea cu persoanele tinere. Este importanta, totodata, receptarea unei stari labile - o anumita instabilitate afectiva - relativa la aceeasi categoric de persoane. Exercitiul 6: Descrie batranetea cu ajutorulmetqforelor! Folosind tehnica metaforelor, descrie batranetea asa cum o vezi tu - Batranetea este ca.... Ce anume observi in jurul tau? Imagineaza-ti propria batranete. Formuleaza cat mai multe metafore. Dupa ce ti-ai epuizat toate ideile, incearca sa-ti explici semnificatiile metaforelor identificate. Ce observi? Atitudinea ta fata de batranete este coerenta sau observi elemente contradictorii? Cat de puternice sunt sentimentele tale fata de aceasta perioada din viata? Care crezi ca sunt cauzele? Te-ai raportat la fenomenul imbatranirii
34

Psihologie

Despre sanatatea proprie si a celorlalti________

___

____

Capitol XIII

ca la o perioada abstracts din viata sau ti-ai conturat atitudinea pe baza cunoasterii unor persoane din anturajul tSu? Ai aflat ceva nou despre tine insuti? Daca doresti, poti trimite aceste consideratii ca tema pentru acasa.

Care este atitudinea noastra fata de moarte? Ce poti face atunci cand moare cineva apropiat?
In astfel de cazuri, nu putem actiona concret; in schimb, putem incerca sa traim acest fenomen constient si activ, ca pe un fapt ireversibil si o suferinta inevitabila, un fapt care nu poate fi schimbat. La inceput, nu putem interveni nici asupra atitudinii fata de faptul respectiv. Suferinta este insa insuportabila si omul se apara, cautand sprijin. In asemenea momente, nimeni nu are dreptul sa sugereze minimalizarea problemei, uitarea sau cautarea vreunei forme de divertisment. Putem sugera cuiva aflat intr-o astfel de situatie sa fie tare si sa reziste, sa lucreze ceva sau sa petreaca mai mult timp in mijlocul naturii. Sfatul de a nu suferi sau de a inceta sS mai sufere este absurd si ar indemna la o reprimare a sentimentelor, ceea ce s-ar putea finaliza cu anumite tulburari, chiar cu caracter psihosomatic. In locul reprimarii sentimentelor, este de preferat sa le ISsam sa se exprime liber. In acest caz, analizSm ideea de doliu autentic, de disperare, tragedie, gol interior, care trebuie sa fie exprimate, nu reprimate. Au fost efectuate cercetSri referitoare la modul de exprimare a starii de doliu in diferite culturi. In cultura europeana sunt exprimate destul de ,,palid" sentimentele, in comparatie cu cea sud-americana, de exemplu, wide exprimarea directs, teatralS, a sentimentelor de durere, de tristete, de disperare permite participantilor la funeralii sa revina mai repede la starea de normalitate, sa obtina rezultate imediate in incercarea de a reveni la viata cotidiana obisnuita. Cultura noastra indeamna la o anumita reprimare, la stapanire de sine, la autocontrol, sustinut chiar medicamentos. Nu dorim sS fim ridicoli, grotesti in fata celorlalti, eventual observatori ironici sau rauvoitori. In plus, suntem egocentrici. Spunem adesea: Mi-a murit cineva, accentul pus pe pronumele personal arStand intreaga noastrS vanitate, v^ cu toate cS este subliniat si sentimentul de nedreptate resimtita subiectiv. Se intalnesc, de asemenea, si alte situatii si atitudini: morti dorite, implorate -uneori, chiar rugSciunea rostitS impreunS cu eel care agonizeaza. Insa acestea pot fi determinate de cu totul alti factori. Pe de o parte, o asemenea atitudine poate fi justificatS prin suferinta puternicS, prin singuratate, prin lipsa puterii si a capacitatii de a fi independent, ceea ce determina sentimentul de umilintS, de vinovStie, de nedreptate sau sentimentul inutilitatii. Aceasta stare poate fi insotita de lipsa unor mijloace materiale, de incapacitatea de a asigura conditii decente de trai etc. O alta cauzS o constituie aici perceperea celui bolnav, a persoanei apropiate, ca agresor, ca persecutor. Existenta acestuia este identificata cu o piedica in calea realizarii unor importante obiective. Bolnavul devine in mod paradoxal responsabil pentru toate necazurile si insuccesele celui care ii asigura ihgrijirea. Moartea lui inseamna alinare, ^ sfarsitul tensiunilor, dar declanseaza frecvent si sentimentul vinovStiei.
Psihologie 3

Lectia 34

Care este atitudinea noastra fata de boala si fata de cei bolnavi?

Cand suferim cu adevarat din cauza unei pierderi ireversibile, cum este moartea unei persoane dragi, avem dreptul sa beneficiem de ajutor. Cel care sufera, ca si cel care il ajuta, stiu in adancul sufletului ca, daca viata urmeaza sa se deruleze - si asa ar trebui sa fie -, suferinta generata de pierdere nu poate sa fie infinita. Atitudinea fata de aceasta situatie sufera schimbari, dacanu calitative, cel putin cantitative. Durerea va inceta si totul se va derula de la sine. Exista persoane care reusesc sa faca fata mortii celorlalti si persoane care fug de asemenea situatii, cu orice pret. Gandeste-te daca ai reusi sa ramai in asemenea momente alaturi de cei dragi. Tu insuti exprimi o asemenea dorinta sau ai o asemenea asteptare din partea lor? Nu trebuie sa scrii pe aceasta tema, deoarece este un aspect intim, dar acorda-ti timp suficient, pentru ca tema sa nu te surprinda. Exercitiul 7: Spunepovestea semintelor despre viata sidespre moarte... Daca te vor rntreba ceva copiii sau nepotii tai despre moarte, nu fugi de raspuns. Intrebarea unui copil, de obicei, este: Dar moartea doare? Daca religia si convingerile personale iti permit, le poti oferi raspunsuri, ramanand in acord cu propria constiinta. De asemenea, le poti spune povestea biblica despre semintele semanate in aceasta lume, care pot trai mult intr-un mediu minunat si prielnic sau pot muri prematur, uscandu-se sau fund ciugulite de pasari. Fiecare samanta este unica, irepetabila, deosebita. Dupa ce incolteste, nici una nu stie cat timp are pentru a creste si a da roade. Cu toate acestea, in timpul care le este dat sa traiasca, ele se inclina deasupra pamantului, pentru a vedea cat mai multe lucruri, pentru a cuprinde cu privirea, fie chiar pentru o singura clipa, toata aceasta lume. Ele stiu foarte bine ca au existat inaintea lor multe alte seminte si ca vor veni altele in urma lor, iar cele care au disparut le vor oferi hrana si energia de care toate beneficiaza acum si pe care o vor transmite apoi generatiilor urmatoare. Sensul acestei povesti este de a accepta moartea ca pe un fenomen propriu oricarei varste. Sunt convins ca vei reusi sa o povestesti in felul tau, cat mai frumos posibil.

36

Psihologie