Psihologie Lectia 37 +38

LECTIA
Ce este sanatatea psiMca si care simt mecanismele acesteia?

Conceptiile actuale cu privire la sanatatea psihica impun o atitudine critica, pentru ca, de multe ori, ele sunt doar expresia opiniilor unor sustinatori ai unor valori impotriva altora. Adeptii unui model pot stabili, astfel, canoane care au doar rolul de a se opune altor optiuni. G. Myrdal a formulat chiar o critica acerba la adresa stiintelor sociale, cu privire la functia de propaganda a conceptiilor teoretice si a concluziilor practice la care ajung "*"' anumite cercetari intreprinse. Dupa parerea sa, aceste functii servesc unor valori controversate, legate de aspiratiile conflictuale ale grupurilor umane. Chiar notiunile de sanatatepsihica, boald, normalitatepsihica si anormalitate au numai un caracter evaluativ. Ceea ce am numit sanatate - indiferent de continurul concret al acestei notiuni -are pentru noi o semnificatie pozitiva, o conotatie favorabila. Nu stim exact ce inseamna aceasta, dar suntem absolut siguri ca este ceva bun si valoros. De fapt, comunicand cu ceilalti, transmitemprin acest cuvant atitudinea si aprecierea noastra, iar continutul sau semantic este precizat in cadrul culturii in care are loc comunicarea. Este dificil sa ne imaginam ceva nedorit sau rau care s-ar ascunde in spatele cuvantului sdndtatel Aceasta notiune trimite la insusiri placute, acceptate de majoritatea societatii. Descrierea bolii, realizata indeosebi in scopuri practice, cuprinde aspecte mai putin valoroase, neacceptate in perceptia sociala. In general, in limbajul cotidian, comun, circula o serie de termeni specifici psihiatriei, precum: nebunie, isterie, paranoia, sminteald, manie, depresie, nevrozdsau obsesie. Cu siguranta, chiar si tu folosesti asemenea expresii! Pornind de la aceste observatii, se poate ajunge la concluzia ca diferite abateri in modul de gandire, de manifestare, de perceptie si de actiune a omului due la respingerea acestuia de carre societate, la aprecierea morala negativa sau la aparitia unor emotii negative. Unei persoane care isi apara aprig parerile ii spunem: Inceteazd cu isteriile, pe cineva imbracat intr-o tinuta ciudata il calificam drept nebun, un individ obsedat de un scop anume este maniac, iar cineva mult mai preocupat de imaginea sa decat ceilalti esteparanoic. Emotiile puternice si reflexul de respingere din partea celorlalti due la constientizarea existentei unor comportamente pozitive, favorabile sanatatii, si, in acelasi timp, la abandonarea sau respingerea lor in practica. Nu ni se pare moral ca cineva sa nu se ingrijeasca de sanatate, chiar daca noi insine nu stim prea bine ce anume ar insemna aceasta.
Psihologie
Lecfia 37
Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?
Unii considera ca sanatatea este una dintre valorile pe care oamenii le pot sacrifica uneori in favoarea altora. Un autor afirma: ...avem impresia cd necontrolarea sdndtdtii si netratarea in cazulpierderiiacesteia inseamndcdseneglijeazdoarecum obligatiile cetdtenesti. Este adevarat? Tu ce crezi? Astazi vom calatori printr-un ,,defileu" ingust, care desparte doua ,,zone". Unii spun ca acestea sunt doua ,,tinuturi" diferite si ostile, altii, dimpotriva, ca este vorba despre acelasi ,,stat", in cadrul caruia s-a creat doar o granita conventionala. Te vei convinge singur, calatorind printre ,,tinutul Normalitatii" si ,,tinutul Patologicului".
Ce este, de fapt, sanatatea psihica?

Stiu. Cdnd o sd pled, o sd md frdmdnte problema existentei tale. Esti o fantomd, o halucinatie. Asta este o dovadda bolii melepsihice, a uneistdri anormale? Si chiar dacd arfi asa, de ce trebuie sd te temi? Esti bolnav, fiindcdai lucrat pesteputeri si esti surmenat, ceea ce inseamnd cdti-ai sacrificat sanatatea pentru o idee si nu esti departe de a-ti sacrifica chiar si viata in acest sens. Ce ai mai bun defdcut? Este un lucru spre care, in general, tind toatefirile talentate si nobile. De vreme ce stiu cd sunt bolnavpsihic, oarepot sd cred in ceea ce vdd? Dar de unde ai siguranta cd oamenii geniali, pe care ii crede intreaga lume, nu au vdzut fantome? Astazi, savantii afirma cd geniul se inrudeste cu nebunia. Prietene, doar oamenii mediocri, obisnuiti suntsdndtosi si normali. Considerable pe tema epocii frdmdntate, a surmenajului, a degenerdrii ii pot nelinisti serios doarpe cei care vddscopul vietii inprezent, adicdpe cei care se inscriu in turmd". Romanii spuneau: ,,Mens sana in corpore sano " (O minte sdndtoasd intr-un corp sdndtos).
Psihologie
Despre sanatate si despre boala___________ XV
___
___
___
Capitol
Nu intotdeauna ceea ce au spus romanii sau grecii este just. Starea sublimd, surescitarea, extazul, tot ceea ce il deosebestepe un proroc, peun poet sau pe un martir al ideilor de oamenii obisnuiti este strain laturii animalice din om, adicd sdndtdtii fizice. De aceea, repet: dacd vrei sd fii sanatos si normal, intoarce-te la tumid.
(A.P. Cehov, ,,Calugarul negru")
Chiar la inceputul lectiei, un citat atat de controversat? Exact! In mod curent, terna sanatatii psihice este perceputa ca o zona de preocupari plictisitoare de care sunt interesati doar specialistii in igiena mintala si educatorii, caci nu pare sa fie o problema care sa atraga masele... Totusi, aceasta problema poate fi privita si in alt mod, care sa ne trezeasca interesul. Acest mod este legat de constientizarea tot mai larga a motivelor, precum si a consecintelor, nu intotdeauna clare de la inceput, in privinta acceptarii unei pozitii concrete in aceasta chestiune.
Unpdcatparadoxal al ignorantei este ceea ce devine astdzi singura eroare: nuse stie dacdexistdbine sau rdu, nu se stie ce este binele si ce este rdulsi in ce anume constau ele. Este vorba despre cea mai vitaldproblema a omenirii, care a devenit atotputernicd pentru sine insdsi. Nu trdim intr-o lume absurdd, ci intr-una neincheiata. Omul, care ar trebui sd o incheie, actioneazd adeseori astfel incatsdo distrugd, sd ofacd sd devind absurdd, actionand in directiafortelor evolutive. Existd o obligatie fata de umanitate: trebuie sd construim Omul. Aceasta nu inseamnd cd el n-ar exista de la inceput. Omul demn de acest nume este absolut posibil, dar aceasta posibilitate trebuie sd fie realizatd. Aceasta obligatie morald are doudaspecte: una personald, referitoare la valorificarea umanistd corectd a propriului creier, pentru afi Om intr-o mdsurd tot mai mare, iar cealaltd vizeazd efortul de umanizare a societatii, ceea ce reprezinta, in sine, un ajutor pentru ridicarea morald a oamenilor (...).
Legile creierului sunt de asa naturd, meat omul nu poate atinge echilibrul sau psihic deplin dacd nu actioneazd ca Omfatd de sine si fata de ceilalti, dacd nu lucreazd la constructia lumii umaniste, favoriz&nd dezvoltarea constiintei, a libertdtiisiadragosteiintreoameni. A refuza aceasta indatorire inseamnd acelasi lucru cu a inceta constient sau inconstient sd fii un individ normal, inseamnd a-ti folosi anormal propriul creier. (P. Chauchard) Asadar, si aceasta problema poate fi abordata absolut diferit, cu toate ca nu sunt intru total limpezi intentiile de diferentiere in ,,Om" si ,,oameni"... Folosim atat de des cuvintele normal, sanatos... Ar fi bine sa intelegem pe deplin ce anume exprima, sa le utilizam in mod constient, atat pentru a descrie, cat si atunci cand emitem calificative si judecati cu privire la comportamentul altor persoane. Chiar si cand este vorba despre noi insine.
Psihologie ,
Lecjia 37
Continutul semantic al notiunilor de ,,sanatate psihica" si ,,normalitate" nu este conceputin acelasifel, iaracestitermeninupotflmereu considerati identicl Totusi, unii autori folosesc aceste notiuni ca si cum ar fi identice. Insa notiunea de normal se foloseste de multe ori cu un sens mult mai larg decat notiunea de sdndtos. Putem defini cu ajutorul cuvantului normal fenomene naturale, fata de care criteriul sanatate nu are aplicatie. De pilda, spunem despre vreme ca este normala, vorbim despre inteligenta normala sau chiar despre un program normal. In aceste cazuri, nu poate fi folosit termenul sdndtos.
Despre normalitatea psihica

Notiunea de normalitate se leaga adesea de ceea ce este general, comun, de masa, in sens cantitativ. Ne referim in felul acesta la frecventa cu care se manifesta ceva, in cadrul unei anumite populatii. Cea mai frecventa valoare este identificata cu cea normala, aceasta fund acceptiunea statistical In aceasta acceptiune, genialitatea, nefiind nicicum un fenomen frecvent, in general nu este considerata normala! Exercitiul 1: Geniile sunt normale? Operele geniului depasesc norma, dar o minte sanatoasa nu le considera anormale... Nu-i asa? Iti propun un exercitiu pentru a vedea acest lucru. Te rog sa incerci sa citesti primul citat din lectie la eel putin patru persoane si sa le intrebi cum interpreteaza relatia dintre notiunile normal si genial. Semnificatia acestor notiuni are o parte comuna? In ce sens este inteleasa normalitatea? Poate sunt notiuni disjuncte! In acest caz, cum se defineste normalitatea? Exista posibilitatea de a avea o semnificatie comuna cu notiunea de genialitatel In ce interpretare este acest lucru posibil? Gate persoane afirma ca poti fi genial si normal totodata? Gate considera ca aceste doua aspecte se exclud? Gate afirma ca ar mai trebui indeplinite si alte conditii? Cati sunt de parere ca a fi genial necesita o normalitate deplina? Discutati pe aceasta tema si cautati argumente pro si contra. Normalitatea este raportata, de asemenea, la modele si la asteptari acceptate, la conventii si deziderate. Comportd-te normal inseamna in consens cu normele si cu asteptdrile celorlalti. O zi normala, studii normale etc. se refera la descrierea unui comportament in consens cu rutina si cu modelul. Se intampla adesea ca ceea ce este general sa se identifice cu ceea ce se intelege prin conventii acceptate. Este vorba, asadar, despre o conceptie conventional^ asupra normalitatii.
Psihologie
Despre sanatate i despre boala

/\ _
Capitol XV
Intr-o asemenea abordare, normalitatea este expresia adaptarii. Te rog sa te gandesti cum interpretam manifestarea unui copil deficient, care nu deranjeaza pe nimeni, in opozitie cu aceea a unui adolescent revoltat. Exercitiul 2: Despre cei care trdiesc ,,cum se cuvine"si despre ,,sufletele rebele" Te rog sa te gandesti si sa dai cat mai multe exemple de indeplinire a criteriului normalitatii conventional, care, in acelasi timp, nu sunt, dupa tine, echivalente cu conceptul de normalitate, in acceptiunea curenta. In mod similar, da exemple de comportamente discordante cu normalitatea conventionala si, in acelasi timp, normale in perceptia sociala. Iti va fi utila raportarea la conditii specifice si la perioade nelinistite din dezvoltarea ta. Impartaseste cele mai interesante exemple cu partenerul tau de discutie si, daca doresti, descrie-le si trimite-le ca tema pentru acasa. Uneori, spunand ca se intampla ceva anormal - de exemplu exprimandu-ne in legatura cu relatiile sociale anormale, cu anormalitatea care devine norma, chiar si in relatiile dintre elev si profesor, copil si parinte etc. -, raportam norma la postulat, adica la ceea ce, dupa parerea noastra, ar trebui sa fie. O asemenea conceptie poate fi considerata ideala. Cuvantul normal este rareori considerat ca referindu-se la ceva ideal, optim... Exercitiul 3: NORMAL inseamndfrecvent, in consens cu asteptdrile sau ideal (optim)? Pune aceasta intrebare unui numar cat mai mare de persoane. Vei putea verifica in felul acesta frecventa folosirii curente a acestor notiuni, in sensurile descrise mai sus. Ar fi mai bine daca membrii grupului investigat ar fi diferiti, in ceea ce priveste varsta, sexul si rolurile sociale. Cum ti se pare? Care dintre sensuri ,,va castiga"? Care este atitudinea ta, in aceasta problema? Ipoteza ta s-a confirmat? De ce crezi asta? De asemenea, normalitatea reprezinta in anumite abordari doar o trasatura a unor intamplari si fenomene cunoscute, care pot fi prevazute pe baza informatiilor dobandite si a premiselor rationale. Normal este, asadar, ceea ce reusim sa explicdm. Ceea ce este neclar, neinteles, este anormal.
Psihologie
Lectia 37
Exercitiu! 4: Aceasta intamplare nu a fast intru totul normala. Te rog sa dai un exemplu de fenomen neclar si neinteles pentru tine, la care ai fost martor sau despre care ai auzit. ______________________ De fapt, de ce a tost anormal, pentru tine? Fiindca 1-ai intalnit prima data, astfel incat nu ai reusit sa-1 controlezi, sa-1 previi, nefiind supus pana la capat unor explicatii rationale? Unde si cum ai cautat explicatia acestui fenomen? rmpartaseste-ti impresiile partenerului tau de discutie. Poate ca si el iti va povesti o asemenea intamplare! Doresti sa le descrii intr-o temapentru acasa? Semnificatiile notiunilor de sanatate psihica si normalitate, in functie de interpretare, se pot suprapune, pot interfera sau chiar se pot exclude. Sa incercam sa infatisam aspectul acesta intr-o schema. Orice om sanatos este normal, dar nu orice om normal este sanatos ... Unii oameni sanatosi suntnormali... ... si unii oameni normali sunt sanatosi. Toti oameni normali sunt sanatosi si toti cei sanatosi sunt normali. Nici un om sanatos nu este normal si nici un om normal nu este sanatos.
Despre relatiile dintre nothmile de sanatate si boala

Se constata ca si aici intervin dificultati serioase. Multi teoreticieni si practicieni pornesc de la ideea ca sanatatea nu trebuie nicidecum definita, ca sanatos este tot ceea ce nu este bolnav. Este simplu! Simplu, dar si nelinistitor, prin consecintele sale. De fapt, unde se termina si unde incep sanatatea si boala? Unii psihiatri raman la clasificarea clara, dihotomica a intregii colectivitati umane in bolnavi si sanatosi, neglijand complet gradualitatea acestor stari. Intr-o asemenea abordare, nu poti fi bolnav doar sub un oarecare aspect si nici nu poti indeplini cerintele de sanatate numai intr-o anumita privinta. Daca esti bolnav dintr-un oarecare punct de vedere, incetezi sa mai fii sanatos.
Psihologie
Despre sanatate si despre boala
Capitol XV
Exercitiul 5: Aimtalnit vreodatd UN OM ABSOLUT SANATOS? Sarcina ta - ca de obicei, foarte ambitioasa - consta de aceasta data m a cauta despre un exemplu de sanatate psihica. Cred ca este limpede pentru noi, de la inceput, ca nu exista idealuri. In mod similar, este evident faptul ca vei actiona intuitiv, raportandu-te la propria conceptie despre sanatate, o conceptie uzuala, absolut subiectiva. Exercitiul acesta are scopul de a identifica, in primul rand, sanatatea si de a te ajuta sa raspunzi la intrebarea: Ce este pentru tine sanatatea psihica? Descriind atat trasaturile de personalitate, cat si comportamentul, tipurile de reactie si dezvoltarea persoanei alese, incearca apoi sa descoperi criteriile de care te-ai folosit in mod spontan. Poate ca ai nevoie de ajutorul partenerului de discutie! Daca veti fi multumiti de rezultat, trimite descrierea ca tema. Poti adauga incercarea de a raspunde la intrebarea legata de geneza conceptiei tale despre sanatate, iar daca esti deschis si curajos, califica starea ta de sanatate psihica, ,,masurata" exact cu aceste criterii. Adesea, intalnim o clasificare bazata pe conceptia pozitivista despre sanatate, adica pe inventarierea indivizilor bolnavi si pe indicarea zonei de fenomene care se manifests inrre fenomenele patologice si cele sanatoase. Aceste fenomene sunt tratate ca stari intermediare, ca predispozitii la boala, nefinalizate, sau ca sanatate ,,mai slaba", care nu poate fi conceputa ca model pozitiv, ca scop terapeutic. Cineva care este nesanatos nu trebuie neaparat sa fie bolnav! Spatiul de ,,GRANITA" dintre sanatate si boala
directia de intensificare a simptomelor sanatatii
directia de intensificare a simptomelor bolii
Atragand atentia asupra gradarii tuturor dispozitiilor umane, reprezentantii acestei conceptii au tendinta de a clasifica fenomenele potrivit unor dimensiuni, unor multimi linear ordonate, unde la un capat se vor afla victimele patologiei, iar la celalalt exemplarele sanatoase. Intr-o asemenea conceptie, ne putem usor imagina cazurile persoanelor bolnave si sanatoase totodata, indicate prin folosirea diferitelor criterii. Acum poti face o incercare de autoevaluare a propriei sanatati psihice, folosind un fragment din Inventarul Catell al celor 16 factori ai personalitatii. In acest scop, te rog sa subliniezi adjectivele care, dupa parerea ta, reprezinta trasaturi care te caracterizeaza.
Psihologie
Lectia 37
Asadar, tu esti: sociabil, cordial, deschis, usor adaptabil, increzator, predispus la colaborare, avand simtul umorului, matur din punct de vedere emotional, stii sa-ti exprimi sentimentele, dispui de o anumita orientare launtrica, stii sa te bucuri de placerilevietii
sau
. rebel, certaret, rigid, rece, indiferent, ascuns, banuitor, ostil fata de oameni, tii seama doar de propriile interese, arid, insensibil, ii tratezi pe oameni in mod impersonal, gelos, manifest! inclinatii homosexuale?
Asemenea atribute sunt doar o parte dintr-o serie mai mare de factori. Primul grup corespunde ciclotimiei, iar eel de-al doilea schizotimiei. Dupa cum poti observa usor, primul grup de expresii este propriu schemei de reactii sanatoase, favorabile, iar al doilea, reactiei imature si inadaptate. Poti observa, de asemenea, ca, in cadrul unui singur factor, unele criterii pot fi indeplinite, iar altele nu. Asadar, poti avea o personalitate mai mult sau mai putin sanatoasa, in perspective globala. De asemenea, poti fi sanatos din punctul de vedere al unor caracteristici, in timp ce din al altora, nu. Apar aici mai multe indoieli, referitoare la caracterul arbitrar al alegerii si al polisemiei expresiilor folosite. Se pare ca abordarea bolii poate fi mai usoara, mai precisa decat cea a sanatatii, fie si prin manifestarea unor simptome, independent de mediul cultural din care provine bolnavul. Notiunea de patologie este, de asemenea, mai putin persuasiva si ideologizata. Totusi, ea nu poate sa fie incadrata intr-o defmitie unitara, deoarece exista constiinta deplina a diversitatii fenomenelor care apar sub numele de ,,boala". In unele abordari psihiatrice, concentrate asupra analizei si teoriei afectiunilor, se poate ajunge la convingeri intuitive cu privire la sanatate, prin consideratii asupra tipurilor de afectiuni delimitate in cadrul lor, asupra dispozitiilor si structurilor patogene si asupra conditiilor de rezistenta la afectiunea respectiva. Astfel, se poate ajunge la ceea ce constituie starea cea mai indepartata de boala, asadar la ceea ce este sanatos. De multa vreme, notiunea de patologie se identified cu acei indivizi cu afectiuni psihice, supusi observatiei in clinici si descrisi in literatura psihiatrica. In mod activ, sfera patologiei poate fi modificata, fiind extinsa frecvent, cu anumite deficiente sau stari ce preceda boala, avand in vedere noi criterii. Boala somatica a organismului este definita ca deviere a structurii si a fiziologiei acestuia de la norma echivalenta sanatatii. Evolutia corecta a proceselor fiziologice se identifica cu media manifestata in majoritatea cazurilor, dar abaterile de la aceasta norma nu sunt considerate patologice daca nu ameninta echilibrul sistemului. Orice salt al temperaturii corpului sau schimbarea tensiunii arteriale sunt, dintr-o data, simptome ale bolii, desi uneori ele sunt simptome legate de tendintele de adaptare, de aparare a sanatatii. Acestea pot, in conditiile manifestarii perrurbarilor din cadrul mediului, sa favorizeze mentinerea echilibrului sistemului interior. Este vorba, asadar, despre functionarea eficienta a organismului, in ansamblu. Se stie ihsa ca functionarea corecta este puternic individualizata, media variind de la individ la individ.
8 Psihologie
Despre sanatate si despre boala__________ XV
Capitol
Toate aceste lucruri se complica atunci cand transpunem considerable anterioare in zona vietii psihice a omului. Daca am dori sa ne raportam la boala psihica in acelasi mod in care ne raportam la boala somatica, vom sesiza usor imensa dificultate de a defini perturbarile starii de echilibru interior sau de echilibru al relatiei persoana-mediu. Putem folosi termeni generali cum dorim, dar transpunerea lor in expresii operational, in indicatori concreti, in factori sesizabili, pentru simturi sau pentru aparatura, sau macar accesibili pentru constiinta individului insusi se afla la granita imposibilului. Psihicul uman ar trebui sa fie eel putin la fel de bine cunoscut ca anatomia si fiziologia organismului. In caz contrar, conceptiile despre sanatate vor avea intotdeauna un caracter moralizator. Chiar daca se va dovedi ca functiile psihice sunt in mare masura impuse de cultura careia ii apartinem, dependente de imaginea concreta a acesteia - ceea ce aparent pare absurd, mai ales ca apartinem aceleasi specii -, nu avem voie sa identificam psihicul cu moravurile.
M* \^
In etapa actuald de dezvoltare apsihologiei si a domennlor inmdite, putem ] formula cu certitudine deplina door o definitie a sanatatu psihice, mportata la aspectele negative ale existentei. Boala se va defini prin starile care se manifesta ca urmare a deteriorarilor sau a schimbarilor anatomice si fiziologice ale sistemului nervos. Se stie, totodata, ca nu este sanatoasa persoana care prezinta simptome ale bolii traditionale, desi acest aspect este destul de ambiguu. Asadar, ce se poate face pentru protejarea sanatatii psihice, din punctul de vedere al psihiatriei contemporane, independent de sistemul de valori individual? Pur si simplu, sa ne ingrijim de sanatatea fizica a sistemului nervos. Se constata ca aceasta instructiune practica nu este deloc evidenta pentru multi. De fapt, ce inseamna aceasta, in practica? In primul rand: protejarea maxima si optima a vietii fatului in perioada prenatala; imbunatatireaconditiilorsiaimprejurarilornasterii; grija pentru o calitate cat mai buna a mediului, in perioada venirii pe lume a fatului. De ce? Fiindca acestea sunt circumstantele in care apar cele mai multe traumatisme, deteriorari si boli ale sistemului nervos uman. Te rog sa te gandesti la factorii care prezinta influenta negativa asupra starii sistemului nostru nervos, in viata de adult. Pe care dintre ei ii putem contracara in mod activ? Ce parere ai despre somn, despre dieta sau despre zgomot? . Nu reusim inca sa contracaram leziunile si anumite procese de boala, dar te rog sa constientizezi ca o saritura in apa intr-un loc necunoscut, mersul pe motocicleta cu viteza excesiva sau cu bicicleta, pe creasta unui munte, fara casca etc. sunt de-a dreptul o invitatie pentru a afecta sistemul nervos, caracterizat ca avand cea mai mica putere de regenerare.
Psihologie 9
Lectia 37
Despre interpretarea relativa a simptomelor

Halucinatiile si pierderea contactului cu realitatea sunt simptome fundamentale ale schizofreniei si le vom descrie pe larg in lectia urmatoare. Te rog sa te gandesti __ daca manifestarea lor la persoane care nu au fost considerate niciodata bolnave, ba, mai mult, sunt absolut independente si se manifesta eficient in realitate trebuie considerata drept boala. Sa vedem cum arata aceste manifestari ,,normale". Starea de catatonie este simptomatic asemanatoare cu starea de meditatie constienta, acceptata din punctul de vedere cultural al unui budist. Comportamentul foarte boem al multor persoane tinere poate fi considerat patologic din punctul de vedere al indivizilor de alta varsta sau nivel cultural. Oare susurul apei nu ti s-a parut niciodata asemanator muzicii? Modelul unei tesaturi nu a constituit pentru ochii tai o sursa de reprezentari despre animale care se lupta, fantome care danseaza etc.? Aceste reprezentari nu ti-au absorbit gandurile intr-atat meat granita dintre ceea ce este verificabil si ceea ce este imaginar sa se estompeze? In acest fel, ai cedat iluziilor, ai emis o judecata contradictorie in raport cu realitatea despre stimuli! perceputi si despre senzatiile avute. La un pas mai departe se afla halucinatiile, plasmuirile. Exercitiul 6: Oo! Un simptom! Da exemple, intrebandu-i si pe cunoscutii tai, de aparitie a unor simptome caracteristice bolilor psihice la persoane care se manifesta, dupa tine, absolut normal. Gandeste-te la consecintele foamei, ale lipsei de somn, ale unei oboseli prelungite, ale actiunii unor emotii puternice. Nu uita insa ca asemenea simptome nu trebuie sa aiba un factor cauzal clar si usor de sesizat pentru observator. Daca iti este de ajutor, citeste acum lectia urmatoare si informeaza-te despre simptomele clinice. Inainte de a face asta, constientizeaza inca o data posibilitatea aparitiei, in cazul tau, a unor reactii determinate de lectura acestor ,,bizarerii fascinante", lectura care te poate absorbi intr-o asemenea masura, incat poate aparea un anumit simptom, care se aprofundeaza sau se fixeaza. Forta noastra de sugestie este uriasa! Iti dai seama de acest lucru? Fii prudent si abordeaza tema in mod rational, in masura in care reusesti acest lucru. Discutand cu o alta persoana, nu-i consolida convingerile despre patologie, despre amenintarea vreunui pericol. Sarcina ta consta aici in a cunoaste si a sustine. Gandeste-te mai intai daca doresti sa faci acest lucru si daca poti reusi. Aceasta a doua parte a problemei este chiar mai importanta. Ajutorul partenerului de discutie ar fi in acest exercitiu foarte valoros, in rolul de ,,supervizor", de observator, care te-ar ajuta sa te comporti cat mai adecvat. Materialul obtinut si prelucrat poate constitui continutul unei teme pentru acasa.
10
Psihologie
Despre sanatate i despre boala
Capitol XV
Cea mai amuzanta si mai imatura abordare a bolii, mtalnita totusi, este cea in care are loc definirea persoanei bolnave drept cineva care este tratat. Este simplu, nu-i asa? Sper ca intelegi perfect consecintele posibile ale unei asemenea strategii: Suntbolnav si de aceea md tratez; ma supun tratamentului din cauza bolii, ma tratez, in consecintd sunt bolnav... Poate ca te tratezi pentru a evita o anumita raspundere, pentru a nu satisface stagiul militar, pentru a ocoli problemele familiale sau profesionale! Cunosti exemple de acest tip? Dupa parerea ta, pornind de la tratament, putem sa ne pronuntam in legatura cu boala psihica a cuiva? Cum poate fi justificata existenta unei concept!! pozitive despre sanatatea psihica (cu alt continut decat negarea bolii) in literatura de specialitate si in practica? Bagatelizarea cercetarii caracteristicilor starii de sanatate - chiar si doar ale celei somatice - poate determina numeroase probleme, manifestate, de exemplu, in moda de a opera amigdalele sau apendicele. Un specialist afirma: Atat pentru notiunea de boala, cat si pentru cea de sanatate trebuie sa examindm in acelasi timp notiunea corelatd, fiindcd, in caz contrar, examindndu-i numai pe bolnavi, putem subestima ceea ce este sdndtos, iar examindndu-i numai pe cei sdndtosi, putem consider a drept sdndtoase legdturi, insusiri sau circumstante patogene. Nu sepoate identified ceea ce este sanatos cu ceea ce este acceptat, pozitiv din punct de vedere social. Conceperea pozitiva a sanatatii asigura definirea standardelor spre care tind recuperarea, educatia, asistenta sanitara, profilaxia. O asemenea abordare face posibila, de asemenea, mai buna intelegere a zonei de granita dintre sanatate si boala. In practica, intalnim insa frecvent abordarea intuitiva, relativa la definirea momentului de fmalizare a tratamentului. Pacientul bolnav ,,se insanatoseste" cand se aseamana cu mediul sau si are posibilitatea de a mtreprinde roluri sociale. Frecvent, acest aspect consta in abordarea rolului de ,,pacient vindecat", adica orientat in cadrul mediului, activ, senin si echilibrat. Imagineaza-ti urmatorul dialog: Cum vdsimtiti? Minunat, vdmultumesc, dar dumneavoastrd, doctore? Nu mdpldng. Cum stati cu simptomele? Au cedat complet dupdminunatul tratament... Nu mai aud nimic ciudat, nu mai vdd nimic straniu... Tocmai la asta md asteptam. Am prescris medicamente minunate. Deci imifaceti externarea ? Fireste. La revedere! Pe data viitoare...
Psihologie
1 1
Lectia 37
Aceasta ,,insanatosire" conventional^ nu exprima convingerea medicului insusi si nici pe cea a pacientului, nici macar in ceea ce priveste diminuarea probabilitatii revenirii simptomelor si, ca atare, a unei conditii mai bune a ,,celui tratat". Acesta este un fel de joe social, din pacate.
totf e&/' faerus! an toti w &a toti'w tot/ ea totfce/ oca*... ?
Uneori, abordarea sanatatii este specializata si ingusta. Ea consta in elaborarea de standarde a caror realizare face posibila indeplinirea unor functii sociale, care implica un nivel inalt de raspundere. Vorbim in acest caz de ,,o sanatate speciala", care serveste unor ,,roluri speciale", cum ar fi cele de aviator, de sportiv, de astronaut etc. Caracterul general al fenomenelor, acceptat drept criteriu de normalitate, functioneaza pe scara larga in stiintele sociale. Spre ilustrare, vom da citatul urmator: Vom numi normale faptele care poseda cele mai generale forme; pe celelalte le vom numi fapte de boaldsaupatogene (E. Durkheim). lata ,^-adacinile" rolului pe care notiunea de sanatate il j oaca in cultura. Intr-o asemenea conceptie, pentru anumite culturi, normale sunt uciderea in razboi, moartea in timp de epidemic, foametea in timpul secetei sau poate furtul din buzunare in tramvaie, divorturile, violenta in case si pe strazi etc. Tu ce crezi despre acest lucru? Ce primejdii ascunde o astfel de abordare?
Exercitiul 7: Eu nu sunt de acord cu o asemenea NORMALITATE!
Te rog sa alcatuiesti un set de fenomene si de comportamente care se manifesta frecvent in mediul tau - acasa, la scoala, la serviciu - si pe care nu doresti sa le accepti ca normale, ca fiind proprii in sens conventional sau ideal. Descrie comportamentele care iti starnesc aversiunea si care au devenit generale. Ele pot fi prevazute cu o mare probabilitate, fiind intalnite nu numai in cadrul unui grup mic. Ce anume amenintari aduc, care ar putea fi consecintele lor? Gandeste-te daca parerea ta este tipica sau daca tu ai o atitudine izolata. De ce se fixeaza aceste fenomene? Cum pot fi conrracarate?
12
Psihologie
Capitol XV
Observi asemenea fenomene in afara sau in cadral generatiei tale si al propriului sex? Ai aflat ceva nou efectuand acest exercitiu? Poate doresti sa descrii toate aceste aspecte in tema pentru acasa. Cred ca merita sa vorbesti despre aceasta si cu partenerul tau de discutie. Sanatatea psihica reprezinta starea interioara a omului care ti permite sa se manifeste in concordanta cu modelele de comportare ale majoritatii, asadar, la un nivel mediu. Acesta nu este atat un postulat, cat un fapt observat. In practica, modelul de manifestare eel mai frecvent intalnit este comportamentul conformist din punct de vedere social si de aceea criteriul statistic se poate transforma usor intr-un criteriu al conformismului uzual. Se poate merge si mai departe: cu cat caracteristicile unei personalitati date sunt mai aproape de media statistics, cu atat aceasta personalitate este mai sanatoasa. Normalitatea comportamentala poate fi calificata doar intr-un context cultural concret, iar criteriul statistic devine totodata un criteriu al asteptarilor si al sanctiunilor sociale, care caracterizeaza cultura respectiva.
once, en
oi Jaca treliuje,, /fye etwa '& &*6e./et.,, se, asowde- <fe,

IK
Fiecare om este, sub anumite aspecte, tipic din punct de vedere statistic, iar sub alte aspecte, cu totul deosebit.
fntr-o asemenea abordare, sanatatea reprezinta ceva de tipul ,,aptitudinea de a rezista". Un alt element confuz al analizei sanatatii si a bolii il constituie absenta unui set de proprietati concrete, a caror tipicitate sau raritate ar trebui sa fie bine definite. Mai mult, nu se stie care aspecte concrete de granita, referitoare la frecventa, vor fi atribuite sanatatii si care anume bolii. Ai intalnit aceasta problema in discutia despre normalitate.
In analiza culturala a criteriilor sanatatii se evidentiaza dimensiunea lor ideologicd, legdtura lor cu valori concrete si arbitrare.
Psihologie
13
Lectia 37
Este amuzant sa realizam ca numarul persoanelor sanatoase si al celor bolnave psihic, in cadrul unei anumite populatii, se poate schimba sensibil, datorita nivelului de toleranta. Conceptia despre sanatate se poate transforma, deci, in functie de standardele dominante in cultura grupurilor sociale si de valorile personale ale diagnosticianului, care poate schimba el insusi anumite sensuri ale notiunilor. Spre exemplu, o persoana care prezinta conceptii politice indraznete, incomode, poate fi descrisa ca nevrotica, introvertita, chiar paranoica, in timp ce, diagnosticata de o persoana care are aceleasi valori, va fi descrisa drept creativa. Poate ai exemple proprii de acest fel? Exercitiul 8: Cine ,,afostfacul nebun"? Te rog sa dai exemple din istorie, din literature sau din experienta ta despre abuzuri posibile din diagnoza psihiatrica in urma careia se decide existenta unei boli la persoane care nu sufera de nici un fel de tulburari. Te poti inspira din felul in care anumite regimuri isi trateaza adversarii politici, din lumea contemporana sau din istoria celui de-al doilea razboi mondial. Orice idee merita sa fie analizata. Sunt inca multe probleme care asteapta sa fie descrise in mod original. Insa, pentru tine, cele mai importante sunt concluziile. Cum a fost posibil, in general, acest lucru? Ce ar trebui facut pentru a preintampina acest fenomen in viitor? Cine este deosebit de expus la un asemenea pericol? Daca tema ti se pare importanta, prezint-o in tema pentru acasa. Exista, de asemenea, conceptii carefolosesc in abordarea sanatatiipsihice criteriul actualizarii si al dezvoltarii depline a personalitatii, Aceste conceptii par ,,prietenoase" oricarei finite umane, protejand si sustinand individualismul. Sau poate nu sunt decat iluzii? Trebuie sa nu uitam ca, in realitate, intregul potential nu se poate realiza niciodata pe deplin, ca actualizarea sa este dependents de mediu, ca ar trebui sa cunoastem mai intai structura acestui potential ,,sanatos", cu toate ca iarasi ne confruntam cu problema lui cine si de ce considera sanatos tocmai un asemenea set de insusiri. Psihologii descriu mecanisme, procese, dar, trecand la stabilirea modelului, nu pot evita optiunile care sunt in acord cu valorile lor. Acest aspect este de neacceptat? De ce? Cea mai importanta este constiinta acestor valori. Acceptarea sau respingerea lor iti va permite sa te raportezi la modelele concrete. Realismul in perceptie si gandire constitute, de asemenea, un criteriu acceptat de identificare a sanatatiipsihice.
27, 28 J
14
Psihologie
Despre sanatate si despre boala __________ XV
Capitol
/ Iti amintesti problemele cu care a trebuit sa ne confruntam, stabilind, de exemplu, criteriile , perceperii corecte? Ce inseamna, in general, sa gandesti, sa simti, sa percepi in mod adecvat? \_____ Cine si in ce mod poate decide gradul cunoasterii adecvate a realitatii? latadouaposibile raspunsuri: , determinarea veridicitatii sau a realitatii judecatilor cuiva, care necesita alegerea unui punct de vedere, in general, arbitrar; , eliminarea acestui arbitrar ne-ar duce iarasi la criteriul generalitatii judecatilor, ceea ce ar conduce la absenta oricaror diferente intre oameni, sub acest aspect, iar realismul in gandire ar fi in concordanta cu modelele intelectuale dominante si obligatorii. H. Selye afirma despre insusirile umane, care se formeaza pe baza judecatilor referitoare la realitate, la narura acesteia si la rolul nostru in cadrul ei: F/'/oso/n, psihologii, misticii aupurtat dispute pe aceasta temd din vremuri imemorabile; trdim pentru a pldcea lui Dumnezeu, pentru a dobdndi putere, dragoste sau satisfactie sexuald, pentru a cdstiga recunoasterea si bundvointa in ochii celorlalti sau ai nostri, pentru a ne exprima in creatie, in sfdrsit, pur si simplu, pentru a atinge fericirea. Fiecare dintre aceste raspunsuri sund adevdrat pentru diferiti oameni, dar nu pentru toti. In general, se considera ca aptitudinea de a-ti realiza scopurile in viata reprezinta, de asemenea, un criteriu al sanatatii. Pentru a decide daca o persoana este sanatoasa psihic, ar trebui sa o apreciem prin prisma unui scop concret, personal sau social. Un alt autor afirma ca ceva sanatos este totodata ceva bun, dar el insusi vede nevoia de relativizare a acestei judecati: Bun pentru ce? Bun in conceptia eticii clasei mijlocii? Bun pentru democratic? Pentru mentinerea statu quo-ului social? Pentru fericirea individului? Pentru umanitate? Pentru trdiri? Pentru dezvoltarea speciei? Pentru artdsi creatie? Pentru incurajarea geniului sau a mediocritdtii si a conformistilor? Aceasta listd arputeafiprelungitd la nesfarsit. Sunt intrebari importante, care demonstreaza legatura stransa dintre abordarea problemei sanatatii psihice si valorile acceptate. Din aceasta perspective, este foarte importanta constientizarea posibilitatii aparitiei unui conflict intre valori: pe de o parte, avem sanatatea individului, iar pe de alta, valori sociale sau chiar scopuri individuale si ierarhii valorice ale diagnosticianului. Aceste valori ar trebui sa fie congruente. Medicul nu poate fi un arbitru in chestiuni morale, religioase, filozofice si etice. Ne aparam in fata conceptiei statistice, nu dorim sa acceptam ceea ce este frecvent si tipic drept etalon al valorii noastre. Conditia de adaptare si de conformare la exigentele culturii ne corespunde mai mult sau mai putin, in functie de valorile personale. Delimitarea notiunii de sdndtatepsihicd- indiferent de caracterul acesteia - inseamna delimitarea unei anumite norme sociale si culturale. Acceptam ca o anumita stare este vizibil necesara din punctul de vedere al unei anumite norme sociale. Gasirea unei deflnitii a sanatatii care nu implica vaiorizarea este aproape imposibila, eel putin in etapa de fata a dezvoltarii acestui domeniu.
Psihologie 5 1
Lectia 37
Modelul de sanatate psihica poate fi raportat, de asemenea, la notiunea de fericire. Aceasta nu este o abordare care sa raspunda cerintelor metodologice, dar, cu toate acestea, poate imbogati consideratiile noastre. Relatia dintre aceste notiuni este doar aparent clara si univoca. Un alt autor afirma: Sentimentul de fericire este un simptom al sdndtdtii psihice, firesc, desi nu intotdeauna posibil. Sanatatea este o conditie afericirii, esentiald, desi nu unicd. Unii bolnavi psihic lasa impresia ca sunt fericiti. In schimb, cei sanatosi nu sunt fericiti intotdeauna.
De sanatate se leaga eel mai mult satisfactia generata de simplul fapt ca existam, care poate conduce la starea de fericire ca ceva durabil, independent de circumstante. Kant afirma: Dacdnatura nu ne-arfi inzestratcu ratiune, instinctulne-arfi condus intr-un mod mult mai sigur spre fericire.
Acest lucru poate fi formulat si mai clar. Fratele meu este maifericit decdt mine, fiindcd nufilozofeazd, ci isi ducepur si simplu existenta sa umand. Esteprea ocupat cuviata, pentru a seputea gdndi la ea. Cel mai marepdcat al vietii mele este acela cdam luat o carte in mdnd. (J. London, ,,Lupul de mare") O asemenea ,,afundare" in receptarea senzatiilor, fara o atitudine reflexiva fata de existenta, este mai usoara, dar asta urmareste oare un om care gandeste? Constiinta propriei micimi, a perisabilitatii, nu trebuie sa constituie un motiv care sa duca la o atitudine de viata pasiva. Doar viata grea, activa, legata de realizarea unor scopuri, in consens cu propriile valori, poate da nastere fericirii. Ce-i drept, avem nevoie de credinta si de speranta pentru a avea succes in ceea ce intreprindem, dar adeseori fericirea este o traire pe care o atingem atunci cand nu constituie telul actiunilor noastre. Este un fel de surpriza a vietii, involuntara, ca un buchet de flori primit de la un necunoscut, ca imbratisarea calda a unui copil strain care cauta mangaiere. Fericirea si bucuria existentei pot fi traite in relatiile cu ceilalti. Tu insuti ai avut ,^ prilejul de a constata intr-un exercitiu dintr-un modul anterior ca avem inclinatia de (^ 9(19) j ^a jmparti fericirea". Putem avea insa pareri diferite. Putem fi apropiati, in general, intre noi? In ce masura? Pentru a delimita granitele acestei apropieri, Schopenhauer s-a folosit de o anecdota pe care Freud o pretuia foarte mult: In timpul iernilor geroase, porcii spinosi cautd un pic de cdldurd, apropiindu-se unii de altii. Dar spinii fiecdruia din ei se infig in corpul celorlalti si-l sfdsie. De aceea se indepdrteazd si iardsi suferddefrig. Intre apropiere si indepdrtare si intre indepdrtare si apropiere gdsesc in sfdrsit distanta optima, unde nu le va nici prea frig, niciprea bine, ajungdnd la un compromis intre durere si frig. La fel se intdmpld cu oamenii. Ei nu pot trdi nici in comunitate, nici in deplind singurdtate. (dupa R. Jaccard) Poti resimti aceasta bucurie mai puternic in relatiile cu persoane avand valori si motive de viata similare, o sensibilitate asemanatoare fata de lume si fata de problemele acesteia. Este aceasta o problema de optiune a sentimentului libertatii, al dependentei sau al interdependentei?
16 Psihologie
Capitol XV
Uneori, trairea fericirii in singuratate sau impartasirea ei doar cu cei dragi ne face totusi egoisti, devenind mai putin sensibili la necazurile altora, pe care le pune in evidenta propria durere. Exercitiul 9: In campaceaproprieiferidri Descrie un caz autentic sau imaginat al unei persoane care, fund fericita, a ignoratnevoile celorlalti, chiar si cele ale persoanelor apropiate. Te rog sa incerci sa afli de unde a provenit o asemenea reactie. Formuleaza cateva ipoteze, legate, probabil, de anumite nevoi nesatisfacute, de neliniste si de lipsa de incredere in oameni, ca rezultat al unei educatii deficitare. Care sunt consecintele? Areusit pana la urma sa ajunga la o atitudine de mai mare deschidere si sensibilitate la durerea si la problemele celorlalti? Daca ai ales o persoana pe care o cunosti, incearca sa proiectezi actiuni menite sa-i schimbe atitudinea, astfel meat sa se comporte cat mai bine, intr-un sistem optim, atat ea ca individ, cat si cu cei dinjur. Realizarea acestui proiect ramane la latitudinea ta, in urma aprecierii posibilitatilor tale reale. Doresti sa scrii reflectii personale in legatura cu acest subiect ca tema pentru acasa? Ar mai fi de vorbit despre problema durabilitatii fericirii sau a efemeritatii acestei stari interioare. Pare amuzant sau de-a dreptul grotesc ca tocmai viata sa fie principala noastra preocupare - nu curatenia, castigarea banilor, primirea clientilor etc. Este adevarat ca o anumita nostalgic si un anume nesat ne imping spre fapte, ne implica, ne elibereaza spiritul activ, dar traim in primul rand aid si acum. Cand faci ceva, nu te simti frustrat de ceea ce faci, ci beneficiaza din plin de experienta respectiva. Traieste ! Si aceasta este o cale pentru a fi fericit.
lata cum sunt prezentate trairile unui autor: Am fast cu adevarat fericit aid, am cunoscut singurafericire netulburatd, pe care opot oferi linistea, lumina,fosnetul mdrii atat de apropiate, incdt pdrea cd pdtrunde prin usa de sticld ce dddea in balcon, spremare. (...) In aceasta lumind a sejurului la mare, fdrddegriji, inconjurat de eel maifrumos golfpe care ti-lpoti inchipui, am simtit bucuria necunoscutda simplului fapt de a exista. Cat iti trebuie spre a atinge perfectiunea acestei stari fericite, fiindcd, pentru aputea uita, trebuie sdnu mai simti nici o suferintd, nici chiar acele numeroase si mdrunte intepdturi ale realitdtii dinjur, intotdeauna mai mult sau mai putin strdmbe. Asadar, trebuie sdexisti,fdrdafi, cdci cuvdntul afi " semnificd intr-o anumitd mdsurd a suferisau celputin a nu tesimtipe deplin liber fiedeo anumitd afectiunefizicd, fie de invocarea inutilda unor intdmpldri nepldcute, ascunse, s-arpdrea, addnc in memorie, capefundul unei ape, desi de obicei nici acesta nu este un addpost perfect. Tocmai de aceea orele, clipele, mai rar zilele de f ericire sunt atdtde rare si atdtde fragile.
Psihologie 17
Lectia 37 acesteia?
______
Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele
In llteratura de specialitate se vorbeste despre urmatoarea relatie dintre sanatatea ^^ psihica si fericire: Sentimentele de bucurie si de fericire consolideaza sanatatea psihica si servesc structurarii acesteia la niveluri superioare: in primul rand, atunci cand confirma j ustetea alegerii ierarhiei valorice in viata si, prin urmare, sunt un criteriu de verificare a autenticitatii acesteia; in masura in care sunt rezultatul relatiei eu-celalalt, al unei relatii de reciprocitate care invinge singuratatea; in masura in care parteneriatul in aspiratia spre realizarea valorilor superioare aduce o bucurie trainica si o fericire care stimuleaza sanatatea psihica, in aceasta relatie exprimandu-se orientarea atentiei asupra obiectului.
Dupa toate cele discutate, a venit timpul sa sistematizam conceptiile esentiale asupra sanatatii: Sanatatea psihica poate fi inteleasa ca absenta a unor tulburari psihice; aceasta este asa-numita conceptie negativa. Aceasta poate fi analizata ca stare de integrare a unor structuri si functii psihice - omogenitatea si armonia interioara. Este definita ca actiune a psihicului aflata sub controlul realitatii. Sanatatea psihica se identified cu starea de echilibru psihic (homeostazia). Sanatatea reprezinta capacitatea de actiune productiva si eficienta. Este descrisa ca expresie a eficientei principalelor functii psihice. Sanatatea psihica a fost conceputa drept capacitatea de convietuire armonioasa cu mediul si de modelare a acestui mediu. A fost definita, de asemenea, ca fund capacitatea de adaptare la conditiile de viata schimbatoare. Prin viata psihica sanatoasa se intelege o buna stare fizica, spirituala si sociala, nu doar absenta bolii sau a invaliditatii. In acceptie evolutionista, sanatatea reprezinta capacitatea dezvoltarii psihice la mai multe niveluri si pe mai multe planuri.
In incheiere, iti propun cateva definitii detaliate, care descriu intelegerea normalitatii cu privire la psihicul omului, asa cum se regasesc acestea in literatura de specialitate.
> Normal inseamnd optim, functiondnd cat mai bine, activ, deschis spre cunoastere si spre un sistem de autoperfectionare, care tinde spre rezolvarea cat mai eficienta a problemelor. Normalitate inseamnd tendinta spre dezvoltare maxima, spre crestere si schimbare, fiind diminuat concomitent riscul de deteriorare sau de abatere.
18
Psihologie
Despre sanitate i despre boala
Capitol XV
O personalitate normala este un sistem deschis, care se organizeazd de la sine, se diferentiaza, se autoconstruieste, dispundnd de un malt grad de complexitate si afldndu-se mtr-o stare de echilibru dinamic si de activitate spontand______________________
Care dintre definitiile de mai sus ti se potriveste? Sau poate esti dispus sa propui una proprie?
Psihologie
19
LECTIA 38
Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?
Despre bolnavii psihic se spunea ca sunt ,,varia", ceea ce in limba latina inseamna ,,diferiti". Te rog sa observi: doar diferiti. Nimic mai mult. Pe parcursul lecturii acestei lectii vei putea gasi mai multe informatii pe tema nebuniei, a bolii psihice, a genezei si a mecanismelor acestora. Se pare ca aceasta este o tema interesanta, chiar fascinanta. Te rog sa fii insa atent la consumul emotional determinat de lectura acestui material, care te poate face sensibil la fenomene pe care le observi in jurul tau sau poate genera concentrarea asupra propriilor disfunctii, care nu trebuie sa fie nicidecum privite ca semne ale patologiei. Te rog sa citesti materialul fara graba, cu atentie, cu maruritate, sintetizand ceea ce vei afla. Vor fi prezentate aici diferite puncte de vedere, deseori chiar contradictorii. Acesta este un demers care urmareste aprofundarea refiectiilor, cunoasterea altor modalitati de abordare, inainte de a ti le stabili pe ale tale.
latdo nebundcare merge dansdndsi isi aminteste ceva caprin ceatd. Copiii aruncd in ea cupietre. Ea se indreaptdspre ei cu un bat, seface cdii alungdsi merge mai departe. Pe drum,fdrda observa, isipierde o gheatd. Pe spatepdrul ii atdrndca labele lungi ale unuipdianjen. Fata ei nu-ti mai aminteste figura unui om; cdnd izbucneste in rds, seamdndcu o hiend. Scoate crdmpeie defraze cese incheagdcu greu si nupotfi intelese. Rochia ei, gduritdin mai multe locuri, se raised in jurul picioarelor osoase sipline de noroi. Nebuna merge pe drum cafrunza unui plop luatdde vdnt, purtatdde tineretea sa, de iluzii si defericirea din trecut, pe care o vede acumprin ceata mintii sale ruinate, in involburarea puterilor nebdnuite ale sufletului. Si-a pierdut de mult farmecul si frumusetea; are miscdri triviale si duhneste a vodcd. Nu are nici unfel de pretentii, este prea mdndrdpentru a se pldnge si va murifdrd a-si spune taina celor care manifestd interes si cdrora nule permite sd vorbeascdcu ea. Copiii aruncd in ea cupietre... (dupa Lautreamont, ,,Cantecele lui Maldoror") Psihologia nu trebuie safie identificata cu stiinta tulburarilor si a bolilor psihice.
Studierea unor asemenea fenomene si procese este departe de a stigmatiza persoanele care sufera de astfel de tulburari. Din fericire, in istoria societatilor s-au schimbat multe lucruri in bine in privinta acestor aspecte ale vietii. Totusi, si astazi oamenii manifesta prejudecati adanc inradacinate si teama fata de persoanele bolnave psihic.
20 Psihologie
Capitol XV
Nosologia, stiinta care se ocupa de clasificarea si descrierea bolilor psihice, a aparut abia in secolul al XVIII-lea. Anterior, existenta acestor stari era atribuita duhurilor, demonilor, diavolului. In spiritul acestei gandiri, impotriva tulburarilor psihice erau folosite metode care constau in purtarea unor amulete, in exorcizari, in prepararea unor mixturi, pe principiul incercarii si erorii. Adesea, erau organizate vanatori de vrajitoare, in timpul carora erau stigmatizate mai ales persoanele de sex feminin care sufereau de tulburari psihice. Exercitiul 1: Despre vrajitoare si despre ordered pe rug Te rog sa cauti in diferite surse date despre practicile folosite in trecut fata de persoanele despre care putem banui ca sufereau de boli psihice. Alungarea lor, alte forme de izolare, torturile si chiar condamnarea la moarte sunt doar cateva dintre acestea. In ce consta felul lor diferit de a fi? Erau aceste persoane primejdioase pentru cei din jur? De ce erau considerate astfel? Poate reusesti sa interpretezi simptomele manifestate de ele in alti termeni decat cei referitori la posedarea lor de catre forte malefice. Ai intalnit informatii de acest tip in basme sau in legende? Poti folosi si lucrari istorice. Poate reusesti sa obtii materiale referitoare chiar la zona in care locuiesti! Modelul medical si dezvoltarea neurologiei incepand cu secolul al XVIII-lea au incetatenit conceptele de boaldnervoasdsaupsihicd. Ainceput sa se studieze fiziologia sistemului nervos - baza organica a bolilor psihice. In acelasi timp, au fost cautate cauzele tulburarilor afective, nevrotice in istoria vietii persoanei privite ca un ,,coautor" activ, desi inconstient, al problemelor proprii. Cauzele comportamentelor anormale erau interpretate ca efecte ale renuntarii la dorinte si la aspiratii neacceptate, ale existentei unei motivatii inconstiente. Omul bolnav a devenit o persoana care isi apara ineficient propriul EU, incercand sa-si rezolve conflictele. Aceasta interpretare a devenit posibila datorita psihanalizei intemeiate de Sigmund Freud la inceputul secolului XX. Dupa cum se vede, cercetarile stiintifice in acest domeniu au fost intreprinse relativ tarziu. Psihiatria se baza pe studiul de caz - o analiza profunda a simptomelor si a genezei tulburarilor la o singura persoana. Psihopatologia moderna trebuie sa se sprijine pe acumularea unui mare numar de date, pe verificarea ipotezelor bazate pe teorii si pe aprecieri riguroase ale metodelor folosite in terapie. S-a observat, de asemenea, legatura dintre problemele sociale, cele referitoare la personalitate si cele emotionale si fizice. Problema bolilor psihice, a devierilor, a tulburarilor este frecventa, iar studiul lor este esential nu numai la nivel individual, dar si social. Gandeste-te pe ce baza poate sa afirme cineva ca esti bolnav psihic. Psihologie
2 1
Lecjia 38
Criteriile folosite in analiza bolilor psihice
Exercitiul 2: De unde stiu eu caeste nebun? Probabil ai intalnit de mai multe ori persoane despre care ceilalti spuneau ca sunt bolnave psihic. Tu insuti folosesti cuvintele: nebun, bolnavpsihic s.a. Gandeste-te la criteriul pe care il folosesti pentru a distinge sanatatea de boala psihica. Pe ce baza faci aceasta calificare? Ce criterii trebuie sa indeplineasca un om, pentru a-1 numi cu convingere neburil Nu lua in consideratie situatiile in care aceasta expresie este un fel de insulta, exprimand doar dezaprobarea ta sau un puternic sentiment negativ, referitor la un comportament concret. Ce criterii de identificare a bolii psihice folosesti? Da cateva exemple. Cat de frecvente sunt comportamentele observate, ameninta ele viata, sunt expresia inadaptarii, in dezacord fata de conventia sociala? Esti independent in parerile tale sau te orientezi dupa opiniile celorlalti? Parerile celorlalti te influenteaza, in aceasta privinta? Asadar, de unde stii ca cineva este neburil Strange si analizeaza criteriile pe care le folosesti. Vorbeste cu partenerul tau de discutie si ganditi-va daca punctele voastre de vedere sunt unitare si congruente. Daca doresti, elaboreaza tema in scris si trimite-mi-o. In practica sociala, cele mai folosite criterii ale bolii psihice sunt urmatoarele: aflarea unei persoane sub ingrij irea psihiatrilor; opiniile unormembrionorabiliaicomunitatii,potrivitcaroracomportamentul unui individ este rezultatul unei proaste adaptari; un cunoscator - psihiatru sau psiholog - diagnosticheaza tulburarea; rezultatele la teste ale acestei persoane se abat de la normele acceptate pentru un grup definit ca normal;
Psihologie
22
Despre sanatate si despre boala Capitol XV
_____________
____
persoana insasi afirma deschis ca este bolnava sau face indirect acest lucru, prin intermediul sentimentelor de teama, de disperare, de inadaptare; omul se comporta intr-un mod care atrage atentia ca se abate de la normele acceptate de majoritatea membrilor societatii.
Modelul medical asupra bolii psihice consta in acceptarea urmatoarelor premise: Comportamentele anormale sunt simptome ale bolii. Simptomele sunt semne ale unor stari interne sau ale unor procese patologice. Boala psihica este determinate de: tulburari genetice, biochimice sau organice. Tulburarile pot decurge din traume anterioare, din frustrari sau din neingrijirea corespunzatoare a sanatatii psihice. Conceptul de sanatate si eel de boala sunt disjuncte. Tratamentul consta in spitalizare si in interventii medicale, menite sa elimine boala, astfel meat persoana sa nu mai sufere. In aceasta acceptiune, omul bolnav este pasiv si ar trebui sa fie izolat; nu se examineaza aici legatura dintre starea lui actuals si suferinta. Inlaturarea simptomelor nu este aici identificata cu vindecarea; de exemplu, o persoana care sufera de schizofrenie, fara a avea insa simptome, este considerate bolnava in perioada de remisie. Te rog sa te gandesti la cat de multe greseli pot fi savarsite in acest caz. Gate persoane pot fi considerate bolnave psihic sau cat de multe afectiuni nu pot fi identificate? Exista insa multi dusmani ai diagnosticarii psihiatrice. Unul dintre acestia, T. Szasz, afirma: Astdzi, indeosebi in Statele Unite, toate necazurile siproblemele de viatd sunt considerate tulburari psihice si aproape orice om este tratat eel putin partial ca bolnav psihic. La drept vorbind, nu este o exagerare dacd se afirma cd, din punctul lor de vedere, viata ca atare este considerata in prezent ca o boala ce tncepe o data cu conceptia si se incheie o data cu moartea, necesitand de la inceputpdnd la sfdrsit ingrijireprofesionald din partea medicilor si a specialistilor in boli psihice. Boala semnificd o boala somaticd. Dictionarul medical defineste boala cape o tulburare afunctiei sau a structurii unui organ sau a uneiparti a corpului. Intelectul nu constitute un organ si nici oparte a corpului. Ca atare, el nupoatefi bolnav in sensul in carepoatefi corpul. Cdndvorbim despre o boala psihica, nefolosim de o metaford. Afirmatia cd spiritul cuiva este bolnav seamdnd cu afirmatia cd economia este bolnava sau cd cineva are un simt al umorului bolnavicios. Cand ludm metafora dreptfaptdsi ofolosim in scopuri sociale, cream un mit. Conceptele de sanatate psihica si de boala psihica sunt concepte mitologicepe care lefolosim in strategia noastrd defavorizare a unor interese sociale, cupretul neglijdrii altora, intr-un mod asemdndtor celui in care eraufolosite in trecut miturile nationale si religioase. Ce-i drept, punctul de vedere al acestui autor este radical si controversat. Este usor de banuit ca in mediul specialistilor conceptiile lui sunt tratate cu o mare suspiciune, fara a putea fi insa considerat nebun. Este bine, totusi, ca vocea sa este luata in seama.
Psihologie 23
Lecjia 38
In acest sens, se pot dovedi ajutatoare, de asemenea, cercetarile lui D. Rosenhan, cu privire la exactitatea diagnozelor psihiatrice. Acestea au fost efecruate in douasprezece spitale de psihiatrie. Colaboratorii experimentatorului s-au prezentat la spital spunand ca aud anumite voci. Toti au fost primiti cu diagnosticul de schizofrenie si, in ciuda comportamentului absolut normal, in timpul internarii in saloane, in ciuda lipsei oricaror incercari de a simula, nu li s-a depistat escrocheria. Au stat acolo aproximativ 19 zile si au fost externati numai in urma interventiei sotiilor sau a cunostintelor.
t>are> ca a aunt /r M^mar; s-a.
Subiectivismul drastic al diagnosticului se vadeste si mai pregnant in urmatoarele experimente ale aceluiasi autor, care a informal spitalul ca, in decurs de trei luni, intentioneaza sa trimita acolo simulanti - unul sau cativa. Drept pseudopacienti, in aceasta perioada. au fost considerate, cu mare probabilitate, 41 de persoane - potrivit diagnozei eel putin a unui membru din conducerea spitalului -, iar 19 dintre acestea au fost considerate sanatoase si de catre psihiatri, si de catre persoanele din conducere. In acest timp nu s-a prezentat la spital, fireste, nici un simulant! E\ercitiul3iAigrija,psihiatmle! Proiecteaza cercetari proprii cu privire la exactitatea diagnozelor psihiatrice. Straduieste-te sa nascocesti experimente naturale cat mai interesante, realizable, prin care sa se cerceteze gradul concordantei dintre opiniile psihiatrice exprimate de diferiti specialisti. Poate te ocupi si de metoda simularii, pentru a demonstra capacitatea de a face o distinctie simpla: sanatos - bolnav! Gandeste-te si la cercetari de laborator. Fii creativ, dar si realist. Lasa ideile sa curga nestanjenite, fara sa dai calificative, apoi supune-le unei selectii riguroase. Poate reusesti sa propui mijloace prin care sa se preintampine erorile de diagnosticare! Ce crezi despre munca in grup? Ce alte idei sugerezi?
24
Psihologie
Capitol XV
Ce crezi? De ce exactitatea opiniei diagnosticienilor in acest domeniu este deosebit de importanta? Care pot fi consecintele diagnozelor eronate si care sunt cele ale bolii psihice? Daca subiectul te-a inspirat suficient, elaboreaza tema pentru acasa. Nu uita ca iti poate fi de mare ajutor sa te consult! cu partenerul tau de discutie. lata in continuare cateva citate extrem de interesante:
> Diagnoza psihiatricd este o constatare referitoare la patient, utila pentru psihiatru, Simptomul bolii psihice este o constatare referitoare lapacient, utilapentru patient. (Szasz) Nu trebuie sa ajungi niciodatd la un spital de nebunipentru a afla ca acolo se ,,fac" nebunii, lafel cum in casele de corectie seproduc banditti... (A. Breton) Spitalele depsihiatrie sunt lagdrele noastre de concentrare, ale unor rdzboaie civile nedeclarate si nedefinite. (Szasz) De obicei, cei care cheltuiesc pentru ingrijirea psihiatricd sunt adevdratii ei beneficiari; cdnd oamenii se supun grijiipsihiatrice gratuite, ei sunt victime, nu beneficiari aipsihiatriei. (Szasz)
>
> >
Consecintele etichetarii
Adesea, boala psihica nu este acelasi proces sau aceeasi stare intamita in bolile somatice. Asadar, definirea bolii este mai putin adecvata decat cea a devierii. Aceasta din urma poate functiona pe baza etichetarii sociale. Boala psihica se atribuie rnai usor oamenilor neputinciosi decat persoanelor care se comporta la fel, dar au putere si forta. Dusmanii modelului medical in psihiatrie afirma chiar ca relatia dintre medic si pacientul tratat in mod fortat este asemanatoare cu aceea dintre stapan si sclav.
Conceptul de ,,boala" este identificat cu termenul ,,deviant", care se asodazacuocalificaremoralainsemnandopersoana mai putin valoroasa, respinsa.
Deviantii sunt intr-o oarecare masuranecesari societatii, deoarece, datorita lor, ceilalti oameni se pot simti mai bine - sanatosi, normali si corecti. Nimeni nu trebuie sa se simta responsabil pentru crearea conditiilor care determina asemenea reactii, considerate anormale. De obicei, se creeaza o diferentiere intre NOI si EI si un sentiment specific de superioritate pe care il avem NOI fata de EI.
Un excelent fragment din literatura clasica reda pregnant sensul acestui fenomen: In ceea cepriveste nebunia, la noi, anul trecut, au nimerit mai multi la balamuc si despre asta sescria in urmdtorulstil: Un talent atdt de original... si ceea ce s-a constatat, pdndla urma, era de altfel dinainteprevizibil... "Acest lucru este chiar destul de inventiv, astfelincdt, dinpunctuldevederealarteipure, arputeafi chiar laudabil. Poate cd, dupd ce se intorc, acestia se vor dovedi mai destepti. Da, da, ai nostri reusesc sdfacddin cineva idiot, dar mai inteligent n-aufdcut incdpe nimeni.
Psihologie 25
Lectia 38 psihice?
_______________
Ce trebuie sa stim despre patologia vietii
Cel mat inteligent, dupdpdrerea mea, este acela care, celputin o datdpe luna, isi spune singur cat este de ndtdrdu - pricepere astdzi neintdlnitd. Mai demult, imbecilul, eel putin o data pe an, se considera ca atare, dar acum, nici vorbd. Astdzi s-au amestecat Mat de tare lucrurile, meat nu-l mat poti distinge pe un imbecil de un om intelept. Inadins aufdcut lucrul acesta. Mi-am amintit de o zicdtoare spaniold, cdnd francezii au construit acum doud secole prima casdde nebuni: ,,I-au inchispe toti tembelii lor intr-o casa separata, pentru a dovedi cd ei insist sunt oameni intelepti". In realitate, prinfaptul ca il inchizipe altul la balamuc, nu-ti demonstrezipropria intelepciune. ,,K.a innebunit, asta inseamna ca acum noisuntem intelepti". Nu, nu inseamndnicidecum acest lucru. (F. Dostoievski) A considera o persoana bolnava psihic atrage dupa sine nu numai diminuarea aprecierii ei in ochii societatii, ci si o anumita scadere a aprecierii in propriii ei ochi. Fostii pacienti sunt perceputi ca persoane nehotarate, neputincioase, dependente, cu vointa slaba. Teama in fata unor asemenea consecinte poate determina evitarea situatiei de a apela la un ajutor profesionist, chiar atunci cand acest ajutor este indispensabil persoanei si celor din jur. Lucrurile sunt clare, nu?
Exercitiul 4: Costurile,,etichetei"
/^ \
Poate vei reusi sa gasesti o persoana despre care ceilalti din mediul ei stiu ca a fost sau ca inca mai este pacient al unui psihiatra. O persoana care poarta cunoscuta eticheta NEVROZA, DEPENDENT A, poate chiar PSIHOZA sau PREDISPOZITIE LA SUICID. Te rog sa incerci sa faci o analiza cat mai riguroasa a costurilor pe care le suporta aceasta persoana, costuri determinate nu atat de tulburarea in sine, cat de aplicarea etichetei. Inchipuie-ti ca te afli in locul ei. Cum te simti? Ce anume intampini? A reusit sa-si mentina locul de munca, sa ramana in cadrul familiei, sa-si pastreze relatiile sociale? Ce anume gandesc oamenii si cum se comporta fata de ea? Care este atitudinea ei fata de sine? Pentru a obtine materialul necesar, trebuie sa fii un bun observator. Discutiile tale pe aceasta tema nu trebuie sa agaseze ori sa raneasca si nici sa ia forma barfei. Persoana al carei mod de a se manifesta constituie subiectul tau de reflectie este un om viu, valoros; daca gandesti in alt fel, nu aborda acest exercitiu. Proiecteaza actiuni care ar putea conduce la diminuarea costurilor unei asemenea etichete. Sunt convins ca te vei descurca de minune! Pacientii din aceasta categorie, chiar dupa ce trece mai mult timp de la interventia medicului, au tendinta de a-si percepe problemele - asemanatoare, de astfel, cu necazurile tuturor celorlalti oameni - ca pe consecinte ale bolii. In cazul incercarilor de a presta unele roluri cu raspundere mai mare, legate de reprezentarea intereselor celorlalti, multe institutii cer chiar angajatilor o dovada ca nu au apelat la servicii din sfera sanatatii psihice.
26 Psihologie
Capitol XV
Faptul de a fi fost pacient, indiferent de natura problemei, poate ingreuna foarte mult sau chiar zadarnici evolutia unei cariere, de exemplu al uneia politice. Cererea unui atestat, din care sa reiasa ca persoana respectiva nu a apelat la sfatul psihiatrului, nu este rationala. Un asemenea atestat nu demonstreaza in nici un fel valoarea persoanei respective sau imposibilitatea acesteia de a gresi.
Impactul etichetei ,,bolnav psihic" este foarte puternic si are consecinte nepldcute.
Acest fenomen a constituit, de asemenea, obiectul cercetarilor. Intr-un experiment, cei investigati au jucat rolul unor persoane tratate candva pe cale psihiatrica. In timpul colaborarii cu ceilalti oameni, informati despre acest lucru, cei investigati aveau tendinta de a-si manifesta normalitatea, barbatia si inteligenta, cu toate ca nu aveau nici un fel de motive in acest sens. Partenerii ii tratau rau, cu asprime, fara dormta de a pastra contactul cu ei. Ideea ca cineva te trateaza drept bolnav psihic devine, asadar, un motiv pentru a-ti demonstra valoarea.
Exercitiul 5: Ce ar spune ei... ?
Imagineaza-ti o situatie in care oamenii din anturajul tau ar primi din surse credibile pseudoinformatia ca ai fost tratat de un psihiatru. Sa mai presupunem ca se afla ca nu ai beneficiat de o singura consultatie, ci, intr-un anumit interval al vietii, ai fost spitalizat periodic. Gandeste-te daca si cum s-ar schimba comportamentul lor fata de tine! Cine anume ar dori sa verifice aceasta informatie, sa o confirme? Cine anume s-ar interesa de starea ta, de felul in care te simti, de conditia ta? Cine ar raspandi o astfel de stire? Cum ar incerca sa-ti vina in ajutor? De care consecinte formale, de exemplu la locul de munca, ar trebui sa tii seama? Te rog sa observi ca in comportamentul tau nu s-ar schimba nimic, doar ca aceasta informatie falsa le-ar putea schimba lor perceptia si comportarea. !ti dai seama cum poate actiona un asemenea eveniment? Cum anume te-ai comporta tu insuti, dupa ce ai obtine asemenea informatii despre altcineva?
?/' iHe-rii<5Koa.se. r/tf&MHta ca. swt
Psihologie
27
Lectia 38
Poti fi sanatos si normal intr-un mediu anormal? Te rog sa te gandesti la notiunea de ,,comportament normal" in conditii de razboi, de lagar de exterminare, de mediu in care se folosesc permanent droguri, intr-o organizatie de infractori etc. Te rog sa observi cealalta latura a medaliei, in care norma este ca persoanele sa faca doar ceea ce doresc, iar societatea sa fie considerata, instrumental, doar o sursa posibila de bunuri si de servicii care satisfac nevoile individuale de tip arbitrar. Ce crezi? Avem sansa de a realiza o asemenea orientare a dezvoltarii sociale?
Cum pot fi clasificate tulburarile si bottle psihice?

Moto: In regatul animalelor guverneazd regula: ,,Devoreazd sau tu insuti vei ft devorat"; in impdrdtia oamenilor guverneazd regula: Clasificdsau tu insuti vei ficlasificat".(Szasz)
Afirmatia prezentata mai sus este extrem de contradictorie, dar destul de semnificativa. Nu este vorba despre o prelegere de psihopatologie. Daca ai in vedere doar cunostintele, poti apela la orice manual de psihiatrie. Unii afirma ca astfel de carti se citesc mai usor decat romanele politiste. Stiinta psihopatologiei este domeniul in care se amesteca neurologia ancorata in realitati biologice, psihiatria clinica si, intr-o anumita masura, filosofia. Te rog sa te manifest! ca un cititor matur si responsabil. Vom prezenta unele forme de patologie individuals, frecvent intalnite in prezent, impartite in mod arbitrar in patru categorii, propuse de P. G. Zimbardo si F. L. Ruch. Dependentele si viciile Acestea constau in formarea unei dependence fizice a organismului fata de un anumit ingredient si in subordonarea psihica, atunci cand comportamentul devine fortat si persoana nu mai are un autocontrol suficient. Substantele daunatoare actioneaza nemijlocit asupra diferitelor sisteme din corpul omului. Influenta lor este, de asemenea, indirecta - dieta inadecvata, infectii etc. De ce alunecam spre vicii? S-ar putea sa avem tendinte autodistructive, masochiste (legate de trairea unei placeri, ca urmare a nedreptatirii sau a pedepsirii aplicate propriei persoane). Probabil invatam asemenea comportamente observandu-i pe ceilalti, indeosebi persoane importante pentru noi din punct de vedere afectiv, care ne modeleaza, consolidand acest lucru printr-un mesaj social, potrivit caruia aceasta este o cale, in general acceptata, prin care se obtin placerea, sanatatea, fericirea, precum si un mod de a scapa de durere sau de teama. Primele senzatii placute, care ofera o ameliorare a starii de spirit si acceptarea din partea mediului, determina continuarea acestor practici. Multi oameni au, in general, o incredere excesiva in stapanirea lor de sine si in rezistenta la influentele exercitate de mediul din jur. Multora li se pare ca vor putea inceta indata ce vor dori.
28
Psihologie
Despre sanatate si despre boala Capitol XV
______________
____
Consumul indelungat al unor ingrediente face ca organismul sa devina dependent fizic de prezenta substantei chimice respective. Cand aceasta lipseste din organism, apare o reactie fiziologica numita complex de abstinenta. Aceasta reactie produce numeroase dureri si suferinte. Abandonarea brusca a substantei poate pune in pericol chiar viata persoanei dependente. Dependenta are adesea caracter progresiv (cantitativ si calitativ).
Nevrozele
Nevroza este o forma ineficienta si imatura de reactie la teama. Nevroticul se simte mereu amenintat, isi pierde capacitatea de a se bucura de viata. Actiunile sale sunt subordonate diminuarii suferintei, dar nu solutionarii constructive a problemelor. Mecanismul care permite receptarea unei alinari de scurta durata este fixat. Problema nerezolvata continua, iar formele ineficiente de terapie se repeta. In nevroza, suferinta are forma cronica. In cazul nevrozei determinate de teama, persoanele traiesc adesea sentimente pe care le considers inadmisibile, cum ar fi ostilitate sau dorinte sexuale. Ele nu reusesc sa accepte acest lucru si il inlatura din constiinta, insa cu pretul temerii si al simptomelor fiziologice care il insotesc: insomnii, palpitatii, sufocare etc. Nevroticul nu poate raspunde la intrebarea de ce anume se teme. Adesea are sentimentul vinovatiei. In procesul de terapie se cauta sursa care produce teama. Teama localizata in interior, devenind o frica ,,perceptibila", creeaza posibilitatea de actiune la nivel rational. Teama nevrotica poate lua forma fobiei, a unei reactii de teama irationala fata de un obiect sau fata de situatii concrete. Alegerea obiectului fobiei prezinta uneori o forma simbolica. Ne putem teme de orice: de rnaltime, de spatii deschise sau inchise, de obiecte ascutite, de animale (serpi, soared, paianjeni) sau chiar de par sau de atingeri! Persoanele care sufera de fobie se comporta destul de bine, problema incepand atunci cand este greu de evitat sursa de teama. Se pare ca angajarea in apararea exterioara fata de starea de teama este exteriorizarea procesului de evitare a contactului cu teama interioara. Fobia este un soi de autodramatizare, in carepersoana isi spuneparedsingura: ,,Md tern deXfpisici, paianjeni, singuratate etc.), cu toate cdnu am de ce md teme deX". Viata mai curdnd plictisitoare a unui bdrbat sau, si maifrecvent, a unei femeise transformdinfelul acesta intr-un soi depovestepolitistd, intr-unfilm de groazd. [...] Viata pustie se transformd, far a un efort special, intr-o viata plind de primejdiifascinante, de cosmaruri si de spaimd. Se rezolvd tnfelul acesta problema pacientului care nu stie ce sdfacd cu propria sa viata; acum se apdrd in fata numeroaselorprimejdii care ilamenintd. (Szasz)
Psihologie
29
Lec|ia 38
/*.
In cazul nevrozei obsesive (obsesiv-compulsiva) avem de-a face cu ganduri agasante (obsesii) sau cu actiuni (compulsii) care pot aparea impreuna sau separat. Obsesiile puternice pot sa faca imposibila activitatea normala, nepermitand concentrarea asupra altui obiectiv. Functia lor consta in a nu admite emotiilor puternice, cum ar fi ura sau dorintele erotice, sa ajunga lanivelul constiintei. Concentrandu-se asupra acestor ganduri, nevroticul se apara in fata actiunii pe care nu reuseste sa o accepte. Comportamentele compulsive au caracter repetabil, chiar ritualic. Acestea sunt sarcini marunte, zilnice, avand uneori tocmai caracterul rascumpararii unor pacate inchipuite, care absorb energie si fac imposibil contactul cu adevaratele si neacceptatele dorinte. In cazul nevrozei isterice, se manifesta uitarea si afectiunile fizice, care ,,asigura" persoana in fata nevoii de a se opune unei situatii; in plus, in acest fel nu sufera mustrarea celor din jur. Afectiunile fizice capata forma unor simp tome conversive. Acestea constau in pierderea capacitatii de a recepta anumiti stimuli (functia senzoriala) sau a posibilitatii de miscare. Persoana inceteaza sa mai simta, este paralizata, nu vede, fara a fi suferit, totusi, nici cea mai mica afectiune organica. Nu intervin aici nici un fel de schimbari biologice, ceea ce se poate dovedi in timpul hipnozei, care inlatura aceste simptome.
Oamenii care au inclinatia spre asemenea simptome sunt adesea imaturi din punct de vedere emotional, exigenti, exagerat de expresivi. In felul acesta evita amenintarea si beneficiaza in plus de avantaje, cum ar fi obtinerea ingrijirii si a manifestarii interesului fata de ei. Aceste simptome se pot modifica, dar pot dura in forme schimbatoare, pana cand va fi rezolvat conflictul real al omului. Simptomele conversive sunt prezente mai rar, ceea ce are neihdoielnic legatura cu nivelul stiintelor medicale, care evolueaza si nu permite ca aceste comportamente sa fie interpretate in termenii bolii fizice, asa cum se intampla in vremea lui Freud.
30 Psihologie
Despre sanatate si despre boala_____________ Capitol XV
___
___
O tulburare mai profunda o constituie starile de disociere, de separate a unei anumite parti a personalitatii, de pierdere a congruentei si a continuitatii propriului EU. Disocierea se poate manifesta in: somnambulism (lunatism); manierisme (miscari ale corpului care nu sunt controlate constient); amnezie temporara (uitarea anumitor perioade din viata, legate de o situatie in care persoanele nu au putut sa depaseasca dificultatile).
O forma extrema de disociere este personalitatea multiplicata. Aceasta este o stare in care partea constienta a personalitatii ramane rn contact cu realitatea. Cealalta parte este alcatuita din continuturi care intra in conflict cu motivele si scopurile celei dintai.
Sartre afirmd cd isteria este o minciundfdrdmincinos. S-arputea adduga cdistericul este un mincinos care nu-si recunoaste minciuna sau nu-si ddseama de ea. (Szasz)
In cazul ipohondriei, nevroticul consacra foarte mult timp si energie ingrijirii propriului Corp. Se teme cu precadere de starea sanatatii sale somatice. Simtind o anumita tensiune emotionala si teama, le interpreteaza ca pe o consecinta a unor transformari bolnavicioase survenite in organism. El alege oarecum rolul bolnavului somatic in locul rolului de persoana care are tulburari psihice. Este amuzanta expresia ,,se bucura de o sanatate proasta", care se potriveste foarte bine ipohondrului. El poate trai in mod activ si justifica orice insucces prin indispozitii fizice. In plus, beneficiaza de avantaje secundare: ingrijire, compatimire etc. Uneori, in mod nedrept, nu dorim sa vedem in ipohondrie suferinta care exista in mod real, cea psihica, care necesita interventie si ajutor. Persoanele care sufera de nevroza depresiva isi percep suferintele ca fiind puternic amplificate. Ele reactioneaza cu o tristete incomensurabila laposibilele pierderi si amenintari. Aceasta tristete este de fapt continua, fiind insotita de o mare apasare, de incapacitatea de concentrare. Omul este mereu iritat, plictisit, acuzand adeseori insomnii. Hiperbolizeaza lipsurile, insuccesele, neajunsurile, percepe toate problemele ca fund imposibil de rezolvat. Realitatea lui subiectiva nu este adecvata la ceea ce se petrece in mod real. Uneori traieste in trecut, fara a reusi sa se bucure de ceva. Se intampla sa apeleze la alcool sau sa incerce sa se sinucida. In consecinta, in toate tipurile de nevroza, omul isi dovedeste siesi si lumii ca nu este in stare sa-si rezolve propriile probleme. In plus, el evita in felul acesta orice raspundere.
Nevroza este un mod de a limita teama, prin evitarea comtientizarti mrselor reale ale acesteia. Este expresia incapacitatii de a utiliza orice forma confmntare cu problemele.
( de - '
Psihologie
31
Lectia 38
Terapia ar trebui sa duca la asumarea responsabilitatii fata de sine si fata de propria situatie si la convingerea ca este posibila influentarea cursului propriei vieti. Acest proces se incheie cu succes cand persoana nu numai ca se elibereaza de problemele existente in trecut, dar este gata sa-si modeleze activ viitorul. Capacitatea de a-si rezolva problemele, speranta, acceptarea de sine, eficienta in actiune - iata mecanismele de profilaxie a nevrozelor. Psihozele > Spunem ca cineva are " nevroza sau psihozd cdnd nu suntem de acord cu ceea ce spune, cufelul in care traieste. Ascundem acest dezacord atribuindu-l bolii; dacdpacientul arfi intr-o stare bund, ar trdi asa cum trdim noi, nu asa cum traieste acum... (Szasz) Cdnd un om iapropriile idei dreptpersoane sau lucruri este nebun. Tocmai asta estedefinitia nebunului... (S. T. Coleridge)
>
Psihoza consta in pierderea contactului cu realitatea. Aceasta tulbura in mare masura manifestarile persoanei. Psihoza starneste teama celor din jur, fiind tulburarea acceptata social in eel mai mic grad. Psihoticul nu manifesta emotii vii, diferentiate. El nu are constiinta ca actiunile sale sunt inadecvate sau neobisnuite. Nu se necajeste de starea sa, nu manifesta teama. Granita dintre realitatea exterioara si cea interioara se estompeaza. In psihoza, se separa actiunea de gandire, efectele de cauze, sentimentele nu au legatura cu comportamentul si cu gandirea. Totul este separat, psihoticul traind oarecum o viata proprie, separata printr-o granita de celelalte dimensiuni ale psihicului. In ciuda eforturilor indelungate, menite sa identifice cauzele psihozelor, nu exista explicatii univoce si certe. Unii specialist afirma ca psihozele sunt consecinta exclusiva a deficientelor si a rulburarilor de metabolism, in tirnp ce altii pun accent pe evolutia defectuoasa a educatiei si a socializarii. Se accepta o clasificare a psihozelor in psihoze organice si functionale: Psihoza organicaaparecaurmare a deteriorariicreierului-boalacreierului, tumoare, alcool, substante toxice, tulburari ale circulatiei in perioada de imbatranire etc. Psihozele functionale nu sunt rezultatul unei deficiente a creierului, ci, probabil, efectul tulburarii functionarii acestuia.
Principalele simptome ale psihozelor sunt: inchipuirile, halucinatiile, comportamentele stereotipe si ciudate, reactiile emotionale inadecvate sau fluctuatiile puternice de la o stare la alta, tulburarile semnificative ale proceselor de gandire.
32
Psihologie
Despre sanatate si despre boala________________________________ XV
Capitol
Inchipuirile constau in convingeri puternice, in discordanta cu realitatea. Acestea se pot schimba sau pot crea o istorie congruenta, dupa cum pot fi insotite de halucinatii. Un exemplu de inchipuiri sunt cele in care apare convingerea de a fi o persoana importanta, atotputernica, cunoscuta si apreciata pretutindeni, un om care poate orice si care merita recunostinta - sunt Dumnezeu, sunt Napoleon etc. Se manifests aici, de asemenea, inchipuiri prin raportare - convingerea ca tot ceea ce se petrece este legat de persoana psihoticului - toti vorbesc despre el, se intereseaza de el, fac ceva ce are legatura cu el. fn inchipuirile cu caracter de persecute functioneaza convingerea cu privire la ostilitatea si la amenintarea sanatatii si a vietii persoanei respective. Adesea, in timpul agravarii bolii, inchipuirile devin tot mai inchegate, logice, sistematizate, greu de contestat in congruenta lor interioara.
lar acum vom vorbi despre acelasi lucru, dar dintr-o perspectiva diferita, fireste, pentru ca tu insuti sa poti alege modul de abordare a acestor fenomene care ti se potriveste.
Ceea cepsihiatrii numesc inchipuiri bazate pe persecutii" reprezintd una dintre cele mai dramatice forme de apdrare de care dispune omul impotriva sentimentului lipsei de importanta si de valoare. In esenta, Popescu nu intereseazdpe nimeni. El este un ins far a importanta pe scena vietii. Dar el insusi doreste sdfie un star. Nu reuseste sd obtind acest lucru fdean d avere sau cdstigdnd Premiul Nobel. Prin urmare, va incepe sdafirme cdFBI-ulsau comunistii ii urmdrescfiecarepas, ii ascultd convorbirile telefonice etc. De ce ar face lucrul acesta, de vreme ce Popescu nu este nici opersonalitate? Pe scurt, inchipuirileparanoice constitute o problema pentru familiapacientului, pentrupatronul acestuia sipentruprieteni; pentrupacient ele sunt rezolvareaproblemei non-sensului vietii. (Szasz)
Halucinatiile sunt tulburari de perceptie, constand in receptarea unor senzatii inexistente, care se constituie in imagini realiste si omogene, inregistrate uneori cu toate simturile. Reactiile afective constau in tulburari puternice ale starilor de dispozitie. Acestea pot lua forma maniei, care se manifesta prin spirit activ, surescitare, euforie. In starea maniacala, omul vorbeste mult, tare, precipitat, se misca in mod similar, se remarca prin elocventa, rade exagerat, gesticuleaza in mod teatral. In cazul depresiei, persoana actioneaza ,,intr-un ritm lent", este sumbra, mohorata, isi pierde multumirea, se asteapta doar la neplaceri, simte fata de sine o anumita aversiune, are o parere proasta fata de sine, se plange. Se intampla sa se manifeste inchipuiri legate de anumite pacate si vinovatii sau de lipsa de valoare; omul nu se simte legat de nimeni, in pofida unor relatii anterioare corecte. Apar ganduri legate de sinucidere. Persoana este rndecisa si obositoare.
Psihologie
3 3
Lectia 38 ____ patologia vietii psihice?
Ce trebuie sa stim despre
Cercetatorii elasiflca depresiile in: endogene - determinate de factori biochimici sau genetici interiori;
reactive.
Cele mai ample cercetari asupra depresiei au fost realizate de Seligman, autorul teoriei referitoare la invatarea priceperii de a nu te descurca. In interpretarea sa, depresia este considerata efectul convingerii cu privire la ineficienta activitatii. Persoana care sufera de depresie este pasiva, deoarece comportamentele ei au fost ineficiente in mai multe randuri si nu au dus la o intarire pozitiva. Doar reactiile ei depresive, bolnavicioase, au fost intarite, prin grija si prin preocupare. Frecvent, geneza depresiei este conceputa in contextul actiunii mai multor factori, tinandu-se seama in mod special de rolul tulburarilor mecanismelor de consolidate, care reprezinta esenta acesteia, cu toate ca pot aparea si ca rezultat al unor anomalii chimice, genetice, al stresului din perioada de inceput a vietii sau ca rezultat al pierderii controlului asupra eficientei consolidarilor. Schizofrenia Initial, aceasta afectiune a fost interpretata ca degradare progresiva a intelectului. Esenta schizofreniei este dezintegrarea, scindarea personalitatii. Persoana nu se conduce dupa informatii care provin din conjugari reversibile cu mediul sau. Ea manifesta emotii fara stimuli care sa le declanseze, dupa cum emotiile sale pot sanu apara arunci cand acesti stimuli sunt prezenti. In schizofrenie, pot actiona halucinatiile. Vorbirea este mult deformata. In gandire nu exista relatii temporale sau cauzale. Comportamentul este imprevizibil, putand constitui o primejdie pentru persoana sau pentru cei din jurul ei.
Orice clasificare a schizofreniei se bazeaza pe observarea simptomelor, deoarece in acest caz nu pot fi obtinute marturii retrospective din timpul derularii procesului de boala.
34 Psihologie
Despre sanatate si despre boala__________________________________
Capitol XV
Se deosebesc urmatoarele tipuri principale de schizofrenie:

autismul sau schizofrenia infantila (unii cercetatori nu incadreaza autismul in categoria schizofreniei) - inseamna ruperea de realitate. Inchistarea in sine, caracteristica tuturor tipurilor de schizofrenie, consta aici in absenta legaturii emotionale cu oamenii; comportamentul este stereotip, agasant, se manifests incapacitatea de a se concentra asupra stimulilor de tipuri diferite si absenta posibilitStii de a urma instructiunile. schizofrenia simpla - consta in lipsa de preocupari si de legaturi emotionale, inchistare, apatie, comportament agresiv, uneori vaicareli ipohondre, abuz de alcool, mai rar inchipuiri si halucinatii; schizofrenia paranoida - se manifests cu inchipuiri nu prea sistematice, adesea cu accente de superioritate, cu atitudine suspicioasa si ostila fata de mediu, cu dezorganizarea personalitatii; catatonia - se manifests brusc, prin simptome ale inchipuirilor si ale halucinatiilor, aparand alternativ stupoarea sau blocarea activitStii - fSra mancare si farS actiunile obisnuite de fiecare zi -, precum si o surescitare pronuntata; acest tip de schizofrenie dispune de cele mai favorabile previziuni; hebefrenia - se caracterizeazS prin stSri de veselie, lipsa de congruenta intre gandire, vorbire si actiune, comportament manierist, cu tot felul de halucinatii si de inchipuiri fantastice, dar si comportament vulgar, cu regresie pana la comportamentul propriu perioadei din copilarie (aceasta este forma cea mai acutS de schizofrenie).
De unde provine schizofrenia?

Se considers ca este vorba, in esentS, de factorul ereditar. Probabilitatea aparitiei acestei boli atinge 90% in cazul in care ambii pSrinti au fost schizofreniei. Oare s-a gandit cineva cum au decurs educatia si ingrijirea unui copil intr-o asemenea casa?! CercetSrile asupra gemenilor si asupra copiilor adoptati nu ofera un raspuns univoc in ceea ce priveste rolul factorului ereditStii in schizofrenie. Potrivit cercetSrilor contemporane, poate fi innascuta doar predispozitia pentru psihoza. Printre factorii de mediu importanti se mentioneaza izolarea sociala timpurie, in perioada de crestere. Acesta este un factor important si in diagnoza timpurie. Ar putea fi vorba despre o consecinta a sentimentului de instrainare sau a lipsei priceperii de a intra in contact cu oamenii, intr-un mod satisfacStor. Un factor cauzal il constituie, de asemenea, relatiile dintre parinti, relatii pline de urS, frustrare, ostilitate, precum si folosirea copilului ca mediator. Intr-o asemenea situatie, copilul se poate simti vinovat de conflicte ori de destrSmarea cuplului sau poate sa se considere responsabil pentru continuitatea acestuia. Asemenea pSrinti tind sa mentinS dependenta copilului fats de ei, ceea ce reprezinta un factor stabilizator al relatiei lor.
Psihologie 3
Lecjia 38 vietii psihice?
___________
Ce trebuie sa stim despre patologia
In familiile de schizofrenici exista putine manifestari ale reactiei si ale sensibilitatii afective. Nu exista obiceiul de a se asculta reciproc sau de a petrece timpul impreuna. Familia, tinzand spre stabilitatea sistemului, va consolida comportamentele patologice, fara a manifesta interes fata de schimbarea in directia insanatosirii unuia dintre membri. Schizofrenia se afla in legatura, de asemenea, cu sentimental de neputinta, cu frustrari puternice, cu lipsa de sprijin, cu saracia. Clasele de jos manifesta un indice mult mai inalt de frecventa in ceea ce priveste alunecarea intr-o asemenea psihoza. Sinuciderea constituie, de asemenea, un gen de patologie a vietii psihice, despre care am vorbit partial. Astazi ne vom familiariza cu clasiflcarea sinucigasilor, realizata de Faber. El ia in considerable factorul intentie - vreau sd mor cu adevarat, nuvreausdmor,vreausdfiuobservat,sdpedepsescpecineva-sidimemmnea. efectului, adica moartea reala sau salvarea vietii, ca urmare a contracararii incercarii inrreprinse. Interferarea acestor doua dimensiuni permite diferentierea persoanelor care si-au pierdut viata, fiindca au avut o asemenea intentie; au ramas in viata, in pofida acestei intentii; au murit, cu toate ca doreau sa traiasca; traiesc, fiindca nu era vorba cu adevarat despre rnoarte. Incercarile de suicid sunt de trei ori mai mari in cazul femeilor decat al barbatilor. Sinuciderile barbatilor sunt mai eficiente (70%). Actele de suicid sunt mai frecvente in perioada de tinerete si de maturitate incipienta si mai eficiente in perioada de batranete. In general, incercarile suicidare apartin mai curand unor oameni cu grad scazut de educatie, cu toate ca, relativ frecvent, se intampla in perioada studiilor -acesta este al doilea factor de mortalitate in aceasta perioada de viata, primul constituindu-1 accidentele. Cauza sinuciderilor in aceasta faza a vietii o reprezmta insuccesele in cupluri sau destramarea acestuia. Cel mai frecvent, sinuciderile sunt savarsite de reprezentanti ai profesiunilor libere - printre altii, chiar de medici. la^(xafw^\mautor.Studiereaparanoieiimplicdnumeroaseprimejdii.Dupdcdteva ore, ma cuprinde un sentiment obositor de claustrare. Cu cat sistemul nebunieipe care ilstudiez este mai convingator, cu atdt mai mare estespaima mea...(...) Niciodatd nu mi-afost teamdmai mare de mine insumi ca atunci cand am constatat nebunia deplinda cuiva, care estepentru mine inteleasd... Amenintdtor estefaptul cdmcep sd ma in doiesc de sensul propriilor mele gdnduri(...). Si'de aceea md urdscpemine, dincauzaprimejdieicdreiaimiexpunnoilegdnduri,candmdafundmformatiunile strdine si strdmte ale nebuniei. (Elias Canetti) De ce anume aleg sinucigasii tocmai un asemenea scenariu de viata? Adesea, vaduvia sau divortul constituie o cauza a sinuciderilor, indeosebi in cazul barbatilor. Incearca sa te aperi in asa fel incat viata ta, prin semnificatia ei, sa arate ca te descurci eficient. Daca ai nevoie de ajutor, gandeste-te la cine sa apelezi.
36 Psihologie
Despre sanatate si despre boala________________________________________Capitol XV
V_^
lata un alt exemplu de framantare: Imi este greu sd ma concentrez, sd-mi adun gdndurile. Medicamentele mdfac sd devin apatic si somnolent. Probabil intentional Separe cdnu existdun medicament bun pentru aceastd enigmaticd boala. Oare voi scapa? Oare nu va reveni? Trebuie sd las aceste intrebdrifdrd de rdspuns, ca multe altele, ca toate intrebdrile pe care mi le pun. Un damn mi-a spus ca la diferite intervale se intoarce la spital: Eu ma aflu aid pentru a doudzeci si opta oard. "Multidintreeieraude-aicaseiacolosisepdreacasesimtminunat. Erau linistiti, radeau, nu se agitau ca mine, atdt de disperat. Sunt in afard. Cei mai rdi sunt cei ca mine, pejumdtate bolnavi, pejumdtate sdndtosi, constienti de locul unde se afld si vazdnd toate comportamentele anormale, pe ale altora si pe ale mele. O, aceia sunt nefericiti. Umbldsivorbesccuvocetare... Toate clasificarile sunt, intr-un anumit sens, conventional, arbitrare si uzuale. II putem, asadar, cita mca o data pe Szasz: Boala psihica vazuta ca o drama: Depresia - tragedie Mania - comedie Isteria - melodrama Paranoia -parodie Boala psihica vazuta ca o caricaturd: Depresia - caricaturd a cdintei Ipohondria - caricaturd a grijii pentru propria sanatate Mania - caricaturd a iubirii si a sacrificiului Paranoia - caricaturd a nelinistii generate de trddare, deprimejdie
X^
^w
Boala psihica vazuta ca ofalsificare: Isteria -falsificarea bolii Schizofrenia -falsificarea sensului Psihoza -falsificarea valorii Boala somaticdeste ceva ce are pacientul, in timp ce boala psihica este ceea ce este pacientul sau ceea ce face pacientul. Dacdnevroza sipsihoza arfi boliprecum pneumonia sau cancerul, o persoana ar putea suferi concomitent de nevrozdsi de psihozd. Dar principiile sintaxei psihiatrice considerd absurdd o asemenea combinatie. In realitate, nefolosim decuvintelenevrotic"si,,psihotic" (si de alti termeni psihiatrici) in diagnosticare pentru a caracteriza persoana, nupentru a / denumi boala.
Psihologie 37
Lectia 38
In incheiere ne putem mtreba la ce bun toate cele spuse in aceasta lectie. Nu orice tema este comoda si usor suportabila! Nu-i asa? Unele temeri ,,ne dor" personal, altele ne declanseaza afecte, intrucat se refera la cei dragi. Independent de propria angajare, reflectiile despre sanatate si boala psihica sunt la fel de importante si de necesare ca si incercarea de a raspunde la intrebarea cu privire la rostul vietii, la bine si la rau. Aceasta tema nu poate fi abordata fara emotie, dar aceasta este o calitate, nu un defect. Nu esti in stare sa-ti oferi singur raspunsuri de-a gata, dar incearca eel putin sa verifici daca esti gata sa te confrunti cu acest aspect dificil. Te rog sa observi totodata cat de multe controverse apar in acest domeniu printre teoreticienii insisi. , Cred ca parcurgand aceste lectii vei fi mai constient de mecanismele care guverneaza actiunile si comportamentele oamenilor; in plus, poate ca, cine stie, reflectiile tale vor ajuta la sistematizarea teoriei si a practicii in spatiul sanatatii si al bolii psihice.
38
Psihologie

Psihologie Lectia 37 +38

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Psihologie Lectia 37 +38

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECTIA

Ce este sanatatea psiMca si care simt mecanismele acesteia?

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Ce este, de fapt, sanatatea psihica?

Despre sanatate si despre boala___________ XV

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Despre normalitatea psihica

Despre sanatate i despre boala

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Despre relatiile dintre nothmile de sanatate si boala

Despre sanatate si despre boala

directia de intensificare a simptomelor sanatatii

directia de intensificare a simptomelor bolii

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Despre sanatate si despre boala__________ XV

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Despre interpretarea relativa a simptomelor

Despre sanatate i despre boala

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

totf e&/' faerus! an toti w &a toti'w tot/ ea totfce/ oca*... ?

Despre sanatate si despre boala

oi Jaca treliuje,, /fye etwa '& &*6e./et.,, se, asowde- <fe,

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Despre sanatate si despre boala __________ XV

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele acesteia?

Despre sanatate si despre boala

Ce este sanatatea psihica si care sunt mecanismele

Despre sanitate i despre boala

Despre sanatate si despre boala

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

Criteriile folosite in analiza bolilor psihice

Despre sanatate si despre boala Capitol XV

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

t>are> ca a aunt /r M^mar; s-a.

Despre sanatate si despre boala

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii

Despre sanatate si despre boala

?/' iHe-rii<5Koa.se. r/tf&MHta ca. swt

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

Cum pot fi clasificate tulburarile si bottle psihice?

Despre sanatate si despre boala Capitol XV

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

Despre sanatate si despre boala_____________ Capitol XV

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

Despre sanatate si despre boala________________________________ XV

Lectia 38 ____ patologia vietii psihice?

Ce trebuie sa stim despre

Despre sanatate si despre boala__________________________________

Se deosebesc urmatoarele tipuri principale de schizofrenie:

De unde provine schizofrenia?

Lecjia 38 vietii psihice?

Ce trebuie sa stim despre patologia

Despre sanatate si despre boala________________________________________Capitol XV

Ce trebuie sa stim despre patologia vietii psihice?

S-ar putea să vă placă și