Sunteți pe pagina 1din 53

LECTIILE 47 SI 48

LECTIA 47
Cum sa abordezi perioada adolescentei?
,,Pdrintii imbdtrdnesc brusc cand copiii lor ajung la 12-16 ani (din caietul unui scalar)." - Cdti ani arefiica dumneavoastrd? -Aproape 12 anisori. - Asta inseamnd cd abia acum incepeti sd intelegeti ce inseamnd cu adevdrat sd fiipdrinte!" ,,-In ce clasdesti? - Sunt la liceu, in clasa a IX-a. - O, Doamne, te compdtimesc! Trebuie sdaiputerea si rezistenta unui erou!"

Ai auzit asemenea dialoguri? Sau poate chiar te identifici cu atitudinea pe care o exprima? Dar cum stau, de fapt, lucrurile cu adolescentii? Oare a-i intelege mai pro fund pe copiii care se apropie de adolescenta se poate numai si numai printr-o experienta nemijlocita, individuala, in relatia cu propriul copil sau elev? Oare sa fie adevarat ca trecerea in faza de adolescenta a flecarei persoane este plina de dramatism, de revolta, de durere si de impotrivire? Tu ce crezi? Contactele cu cei tineri sunt neaparat dificile? Mark Twain spunea ca, atunci cand copilul implineste unsprezece ani, trebuie sa1 bagam intr-un butoi de varza si, printr-o gaura, sa-i dam sa manance si sa bea. Cand implineste paisprezece ani, trebuie sa-i inchidem ermetic gaura. Se mai spune, de asemenea, ca poate fi folosita si o alta strategic: sa hibernezi. Hibernarea parintilor serveste binelui relatiei, pentru ca, dupa perioada de pubertate, tanarul va fi frumos si dezvoltat ca un fluture, iar parintele poate sa fie mandru de el. Din pacate, nu merita ,,sa congelezi" copilul, fiindca dezvoltarea lui va intarzia, iar o dificultate cu care amani confruntarea genereaza alte necazuri. Gluma aceasta ilustreaza dimensiunea problemei, poate intr-un mod exagerat, dar dezvoltarea este universala, vizand toate fiintele vii. Asadar, e timpul sa te confrunti cu cateva probleme dificile si deloc simple. Foarte multi oameni cred ca nu exista persoana a carei maturizare sa evolueze linistit, fara conflicte; lucrurile nu stau insa chiar asa de rau. Caracterul dramatic al acestei perioade poate sa transpara, in functie de individ, intr-un grad mai mult sau mai putin ,,pitoresc".
Psihologie 1

Lectia 47

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

Orice om sdndtos psihic trebuie sa constientizeze, mai devreme sau mat tarziu, propriulfel de afi, sa inteleagd ce inseamnd sdfii independent si responsabil, sa ajungd la sentimentul identitatii, sa-si construiasca propria ierarhie de valori. Raspunsul la intrebarea Cine sunt si incotro md indrept, pe care si-o pune orice adolescent, implies despartirea de ceea ce a fost pana atunci asimilat fara discernamant de la cei din jur. O asemenea perioada presupune oarecum negarea trecutului, ruptura de autoritatile acceptate pana acum, pentru a putea analiza constient continuturile invatate, pentru a le integra, transforma si ierarhiza. S-ar putea ca identitatea proprie sa fie constituita, in cele din urma, din aceleasi elemente, dar constructia va fi una proprie, inaltata de individul care a trecut prin aceasta criza. Daca nu se rezolva criza individuals a pubertatii, nu se poate trece la urmatoarea etapa de dezvoltare, omul ramanand la un nivel imatur, neformat deplin si incapabil de a deveni independent. Este in interesul copilului si al adultilor care il inconjoard ca aceste transformdri sdnuflefranate sau blocate, ci, mai curand, sdfle sustinute in mod optim; copilul trebuie sdfle stimulat la efort, trebuie sd i se dea speranta ca va dobandi armonia. Se constata, de asemenea, ca de foarte multe ori tovarasii cei mai buni ai adolescentilor, cei care ii ajuta si ii sustin in cele mai dificile momente, nu sunt nicidecum parintii, ci persoane care nu au copii sau ai caror copii sunt deja la casele lor. In plus, uneori, in viata tinerilor sunt foarte valoroase contactele cu cei maturi, nu cu mult mai varstnici decat ei, care au trecut de curand prin probleme asemanatoare. De aceea, te asigur ca, pentru a valorifica acest caiet, nu trebuie sa fii neaparat parintele unui adolescent. Adolescenta este o perioada fireasca, trditdde totioamenii, un interval in care ne maturizdm din toate punctele de vedere. Acesta este un proces dificil pentru copii si pentru cei din jurul sau. Uneori, in acest interval nelinistit se pot manifesta si alte probleme, legate de trairi traumatice anterioare. Ca si tulburarile si disfunctiile somatice, problemele emotionale si dificultatile de adaptare se dezvaluie cu acuitate tot in perioada adolescentei. In aceste momente, se pot observa foarte clar lacunele si problemele aparute in perioadele anterioare ale vietii. Cum ar trebui sa se comporte un adult care este interesat de binele unui tanar?
Educatia creativd necesita diminuarea distantei, parteneriatul in cdutarea de solutiipotrivite, pentru a rdspunde la intrebarea Cum sd trdiesti?". (...) Nu poti sa-ti pui o mascd si sd actionezi doar pentru a salva aparentele, ca o persoand care promoveazd valori recunoscute, dar slab receptate si rareori realizate, cdci invdtdceii te demascdusor, iar incercarea de modelare a atitudinii
Psihologie

Eu i copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

emotionalefatd de lumea valorilor, indeosebi a celor morale, va esua. In schimb, sinceritatea, autenticitatea educatorului, criticismul acestuia fata de sine nu-i submineaza autoritatea, dimpotrivd, creeazdpremisele mtelegerii, fiind o expresie a acceptdrii cdutdrilor si actiunilor comune. Elevii dificili traverseazd situatii cu precddere dramatice, deoarece, incd din copildrie, aufost constransi sd intre in legdturd cu oameniplini de ostilitate, au acumulat prematur o experientd dramaticd, pe care educatorul adesea nu si-o poate imagina, nevenindu-i in minte intrebarea ,,Ce s-arfi intamplat cu mine insumidacdasfifosteducatin conditiisimilare?". Doar depeo asemenea pozitie potfi intelese trdirile si reactiile celor pe care li educd. Randurile de mai sus reprezinta opinia psihologului R. Miller, autoare care s-a ocupat de problematica socioterapiei, a psihoterapiei si de educatia creativa. Te identifici cu o asemenea abordare? Contactul cu un adolescent este dificil pentru ambele parti, chiar daca dezvoltarea evolueaza fara probleme. Uneori, adultii se comporta in prezenta adolescentilor ca si cand ar privi un animal exotic dintr-o gradma zoologica. Din considerente doar de ei stiute, oamenii, la vederea adolescentilor, tac, vorbesc mai incet, se comporta nefiresc, devin extrem de amabili, probabil nedorind sa-i afecteze, sa-i irite. Ei nu le ihteleg problemele, desi sunt constienti ca tinerii au anumite dificultati de adaptare. In acest caz, adolescentul este privit ca si cand ar fi bolnav si incapabil de a se manifesta rational, de a avea un comportament bazat pe autocontrol si pe responsabilitate. Purtari asemanatoare mai pot fi observate doar fata de femeile insarcinate. O asemenea strategic il indeamna pe adolescent sa experimenteze in spatiul creat al tolerantei, sa arboreze un comportament arogant ori sa se retraga dintr-o asemenea relatie de fatada. In acest caz, insa, nu este vorba despre toleranta. Ajutorul acordat unui adolescent consta de fapt in acceptarea deplina a persoanei umane si in transmiterea clara a unor informatii reversibile, referitoare la comportamentul sau. Toate acestea ar trebui sa fie strict legate de valori coerente si riguros articulate. La persoanele adulte intalnim, de asemenea, strategia unor solutii bazate pe forta impunerea agresiva a propriei vointe, jocul de-a puterea - in care transpar posibilitatea de a-si exercita influenta si atitudinea bazata pe controlul asupra comportamentului tinerilor. Uneori, aceste fenomene apar in cazul unor parinti cu o personalitate puternica, autoritari, care nici macar nu-si pot imagina ca fml sau fiica lor poate beneficia de independents; ei doresc pur si simplu sa-si mentina controlul asupra copilului. Un astfel de control este insa posibil doar intr-o sfera limitata. Stii foarte bine ca este o relatie artificiala, in care ne prefacem ca stim ce anume face adolescentul, iar cl sc preface ca vine in intampinarca astcptarilor noastrc. Si toatc acestea pentru ce? In masura in care adultul nu are tendinte patologice de manipulare, nu este un autocrat caruia sa-i faca placere subordonarea celorlalti, el face lucrul acesta pentru a scapa de teama si de nelinistea referitoare la tanarul in devenire.
Psihologie 3

Lectia 47

__

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

Se intampla ca mamele extrem de grijulii sa doreasca sa-si ocroteasca in felul acesta copilul de lucrurile neplacute. Ele nu fac asta in mod agresiv, cu forta, in schimb recurg adesea la manipulate, la santaj emotional, creandu-i astfel tanarului sentimentul de vinovatie. In aceste cazuri, apare un rationament de tipul Mai important este ce mi-aifdcut tu mie decdt ce ti s-a intdmplat tie. Fireste, el poate cunoaste mai multe ,,traume", poate traversa numeroase dificultati, poate intalni situatii extreme. Nu exista insa posibilitatea de a-1 feri de asemenea experiente prin controlul nostru. In plus, confruntarea cu stresul este necesara, pentru dezvoltarea unor mecanisme rezolutive mature, care sa se manifeste eficient in viitor. Si inca ceva: nu pot fi controlate sentimentele, gandurile, nivelul constiintei. Orice incercare de influents in aceasta directie se finalizeaza cu un esec, avand un efect negativ asupra persoanelor si asupra relatiilor dintre ele. Incercarea de a dirija lumea trairilor unui tanar in numele binelui acestuia este rezultatul unei neintelegeri fatale, expresia lipsei de sensibilitate si a unor tulburari profunde ale celui care nutreste asemenea intentii. Exista uneori in preajma noastra parinti, bunici si educatori care pretuiesc tocmai aceasta perioada a relatiilor cu tanarul, considerand-o o provocare plina de surprize placute, un moment minunat, general de posibilitatea de a asista la o metamorfoza, un timp trait creativ si responsabil. Pentru ei, este vorba despre trairi interesante, desi nu li se pare o perioada usoara. Intr-o astfel de atmosfera vom incerca sa vedem ce putem face in cazul in care venim in contact cu un adolescent.

Cum fi putem cunoaste si ajuta pe adolescenti?


De-arfi sdvindec mdcar o singurd inimd, nu voi trdi in zadar; de-arfi sdspulber o singurd indoiald, sdalin o singurd durere, de-arfi sdpun la loc in cuib un singurpui depasdre, nu voi trdi in zadar... (E. Dickinson)

Multi tineri seamana cu niste pasari ranite, incapabile sa devina independente, tanj ind dupa cuibul lor, din care, dorind sa-1 paraseasca prea devreme, cad uneori, alteori se revolta si nu mai vor sa se intoarca inapoi. Se intampla uneori chiar sa nu mai aiba dreptul sa patrunda in vechiul cuib. De cele mai multe ori sunt agitati, fac tambalau, sunt foarte greu de suportat. In acest caz, poate sa fie legatura cu tine o alinare pentru ei? Ce trebuie sa stim despre adolescents? Perioada de tinerete, in care nu mai suntem copii, dar nu am devenit inca adulti, a devenit in psihologie, la inceputul secolului al XX-lea, obiectul unor abordari sistematice, bazate pe cercetari empirice.

Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

S-au observat caracterul de exceptie al acestei perioade, precum si simptomele caracteristice: ,,a doua nastere", descoperirea constiintei, furtuni si presiuni psihice. Un fenomen general il constitute caracterul de criza al traversarii acestei perioade. Ulterior, s-a acceptat ideea ca exista ,,diferite fatete ale tineretii" (R. Zazzo), in functie de mediu, de sex si de generatie. In teorie, ca si in cercetarile empirice, s-a atras atentia intr-o mai mica masura asupra maturizarii biologice si intr-o masura mai mare asupra intrarii in societatea adultilor. Tanarul ajunge in aceasta perioada la posibilitatile si la capacitatile adultului, in ceea ce priveste dezvoltarea biologica, intelectuala si sociala. II poti ajuta, daca doresti, sa-si aprofundeze cunostintele despre aceasta perioada de viata. m acest caiet vom analiza propuneri de activitati concrete, de solutii tehnice, de jocuri, pe care le poti folosi atat in contactul indelungat cu propriul copil, cat si cu un grup sau in cadrul unor intalniri individuale cu tineri pe care ii cunosti de-a lungul vietii. Ca si in lectiile precedente, nu privi aceste informatii ca pe niste cerinte standardizate, pe care sa le mdeplinesti obligatoriu. Nu despre asta este vorba. Tu insuti stabilesti granitele propriei raspunderi in relatiile cu ceilalti. Acest material constituie un suport pentru tine, in masura in care vei dori sa cauti ceva in aceasta directie. Uneori este foarte indicat sa te retragi si sa ceri ajutorul profesionistilor, dar nu intotdeauna acest lucru este posibil, mai ales daca esti parinte. O asemenea conduita este un fel de fuga de responsabilitate. Dar alegerea iti apartine! Ce se poate face cu un adolescent? Se poate face totul! Doar ca putin altfel decat procedam cu cei mici si nu la fel cum am proceda cu adultii. In asta consta problema. Te rog sa nu uiti ca nu putem sa impunem nici o propunere si nici sa cerem docilitate in realizarea ei. De asemenea, nu ai dreptul sa te amesteci in continutul trairilor si al sentimentelor tanarului. Ceea ce-i sugerezi este un mod de a petrece timpul impreuna, in masura in care tanarul doreste asta si considera oportuna o astfel de activitate. Toate exercitiile reprezinta un prilej de aprofundare a cunostintelor despre tine insuti, de a trai ceva nou, de ordonare a emotiilor, obiectivele lor fiind o mai profunda intelegere a sinelui, atingerea nivelului acceptarii de sine si a imaginii adecvate a propriului EU; toate acestea conduc la imbunatatirea relatiei cu lumea. Cu toate acestea, noua ordine care se instaureaza in adolescenta impune adesea costuri emotionale. Ar trebui sa-i spui adolescentului lucrul acesta in mod deschis, altfel el s-ar putea simti mintit. Trecand la rezolvarea exercitiilor, trebuie sa avem constiinta ca ele ne pot confrunta cu un continut incarcat de emotii pozitive si negative. Nu esti responsabil, asadar, de lacrimile care isi pot face aparitia, de sentimentele de furie sau de nostalgic, daca il previi pe tanar ca aceste activitati pot duce la aparitia unor astfel de emotii.
Psihologie

Lectia 47 _________________

_____ _________Cum sa abordezi perioada adolescentei?

Cu toate ca in asemenea contacte ai un rol oarecum ajutator, nu te identifica cu rolul de terapeut personal al adolescentului. Nu esti un asemenea terapeut. Nu esti nici in rolul de guvernanta care indeplineste orice dorinta. Asadar, cine esti? Esti tu insuti. Un adult. Sa presupunem ca esti un adult binevoitor, gata sa-i oferi tanarului ceva, bucurandu-te ca ai participat la dezvoltarea lui. De-a identitatea Promotorii diferitelor conceptii psihologice despre om, despre natura si dezvoltarea acestuia apreciaza ca rolul pe care il define sentimentul propriei identitati in manifestarea optima a persoanei este extrem de important. Rogers afirma ca neputinta de a gasi raspuns laintrebarea Cinesunt constituie cauza principals a suferintei persoanelor cu tulburari de dezvoltare. Dupa Maslow, sentimentul identitatii reprezinta, de asemenea, una dintre conditiile si simptomele functionarii satisfacatoare a individului. Ambii psihologi afirma ca definirea propriei identitati serveste dezvoltarii, atunci cand are loc pe baza semnalelor referitoare la tendintele actuate ale organismului. Potrivit lui Rogers, se poate dezvolta doar omul care se accepta pe sine ca proces, nu ca o multime de trasaturi imuabile. Mdstile Un exercitiu potrivit pentru un tanar il constituie acela de a i se face cateva fotografii sau inregistrari video, pentru care el sa aleaga diferite ipostaze in care ar vrea sa se afle. Strange cat mai multe costume si elemente decorative; tanarul poate experimenta machiajul, frizura, isi poate valorifica inflexiunile vocii si gesticulatia. Inregistreaza aceste ipostaze, fotografiaza. El va imbraca mai multe haine si va face cat mai multe experimente. Aceasta experienta se afla la indemana oricui, indiferent de sex. Poate doresti tu insuti sa faci asta?! De acord, dar acum esti important ca observator pentru ceea ce se intampla cu adolescentul. Este vorba despre formele de exprimare a sinelui, despre cautarea specificului si a firescului, a bunei dispozitii si a bucuriei ca esti cineva, ca existi. Nu-1 indemna pe tovarasul tau sa-si puna masti, sa-si ascunda identitatea, ci sa o descopere. Se pare ca si tu ai acum prilejul sa inveti multe despre tine. Dupa un timp, analizati impreuna materialul. Pune-i cateva intrebari. Nu evita informatiile reversibile, dar evita aprecierile si interpretarile; poti formula tu insuti multe intrebari, indemnandu-1 astfel la reflectie:
In ce fotografii aifost tu insuti ? Care fragment al inregistrarii consideri cdeste eel maipldcut? Ce emotii iti stdrneste confruntarea cu tine insuti? Ce anumeface ca TUsdfii TU si nu altcineva? Care sunt insusirile proprii doar tie, originale? Iti dai seamape cine si cand anume imiti?
6 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

20 de mtrebari

Aceasta propunere se poate realiza atat lucrand individual, cat si in grup, in mai multe feluri. Pune de mai multe ori intrebarea Cine esti unui adolescent, cerandu-i de fiecare data raspunsuri de tip diferit. Primele raspunsuri trebuie sa fie rapide - sub presiunea timpului -, in termenii rolurilor pe care persoana le indeplineste (fm, frate, elev etc.); raspunsul poate fi notat sau verbalizat. De data aceasta, raspunsurile vor fi insotite de adjective (sunt un om trist, sunt o per soundputernicd, ofatdatrdgdtoare, sunt o persoana ambitioasd etc.). Raspunsurile pot fi considerate acum o incercare de formulare a unor metafore de tipul: sunt ca o apd gazoasd, ca o pasdre mghetatd, ca o bibliotecd dezordonatd, ca o grddinddeflori, ca unfilm de comedie etc. O buna idee este crearea de analogii nemijlocite, raspunzand la mtrebari de tipul: Cefel de culoare esti, cefel de anotimp, de animal, muzicd, arbore, rasdde cdine, personaj de basm, disciplindsportivdetc.

Ai avut prilejul sa te familiarizezi cu aceste propuneri in caietele cursului nostru. In acest context, ele au rolul de a-1 ajuta pe tanar sa-si constraiasca cu succes sentimentul identitatii. Pentru aceasta, il poti insoti pe tanar in analiza materialului obtinut. Concentrati-va asupra continutului si asupra emotiilor ce apar pe parcursul acestui proces. Nu faceti aprecieri. Trateaza-1 pe tovarasul tau asa cum ai dori sa fii tratat tu insuti.
Portretulmeu

Un asemenea portret, care poate fi o reprezentare plastica, literara, muzicala sau un dans, schitat prin folosirea arbitrara si creativa a oricarei tehnici accesibile, reprezinta sursa unui mare numar de informatii. Acestea pot fi necesare atat tanarului, cat si persoanei care ii vine in ajutor. Nu uita ca ceea ce exprima portretul este la fel de important ca si sentimentele pe care le starneste. Daca aplici aceasta tehnica in grup, permite-le tinerilor sa invete sa vorbeasca despre ceea ce simt, privindu-si propriile lucrari, dar si produsele celorlalti, sa-si impartaseasca fanteziile, fara a-si trata gandurile drept fapte si fara sa faca aprecieri.
Perspectiva temporala - acum si atunci

O asemenea activitate poate fi imbunatatita, in masura in care tanarul doreste sa-ti prezinte materialele sub forma de fotografii, inregistrari si chiar suveniruri. Incercati sa raspundeti la intrebarile: Cum esti astdzi si cum te-aiformat? Imaginea de astdzi concordd cu imaginea EU-lui tdu din trecut? Va rog sa priviti impreuna materialele, straduindu-va sa asimilati ceea ce comunica ele. Nu desprindeti concluzii pripite. Cele mai importante reflectii se refera la descoperirea ca nu ajungem niciodata la final in dezvoltarea noastra, ca imaginea noastra nu vine de nicaieri, ca noi insine cream ceea ce suntem. Prin urmare, ce anume ne face sa fim o anumita persoana, si nu alta?
Psihologie 7

Lectia 47

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

Premisa ca suntem un proces, nu o eclectic de insusiri neschimbatoare nu este sinonima cu lipsa de continuitate a modului de manifestare in lume. Faptul ca inocenta noastra de copil exista in noi altfel, ca este raportata la alte situatii, ca ne raportam altfel la ea sau ca si-a schimbat intensitatea este o descoperire. Identitatea constituie un proces de continuare specifica aunor proprietati de intensitati si de manifestari diferite. Cautati-o impreuna. Imagini ale sinelui in viitor
Perceperea posibilitatilor de structurare apropriului viitor este definita ca experienta a autodeterminarii.

In acest caz, tanarul poate subordona viitorului ceea ce face in prezent, poate actiona pentru a atinge scopurile pe care si le propune. Acest lucru creeaza, la randul sau, autonomia psihica a individului. Omul care are dreptul de a dispune de viitorul sau va avea sentimentul proprietatii, iar intensificarea acestui sentiment se leaga de perspectiva temporala, pe care o ia in considerate. Daca tanarul va considera ca viitorul lui depinde in mare masura de actiunile sale creative, nu de fortele mediului, de intamplare sau de soarta, atunci el va manifesta, in general, o atitudine mult mai deschisa. Fixandu-si scopuri proprii, actionand in lume, omul dispune de un anumit grad de control asupra conditiilor externe si interne, iar acesta este unul dintre etaloanele libertatii sale. Nu va dispune insa niciodata de un control total si trebuie sa se impace cu acest gand. Autorii se pronunta diferit in aceasta chestiune. Unii dintre ei propun o conceptie transgresiva a omului, acestuia atribuindu-se drept insusire centrala nevoia de a iesi in afara sinelui si de a-si depasi propriile limite, lucru care se poate realiza in viitor. Aceasta tendinta, numita transgresiune, ofera oarecum un impuls care activeaza intreaga personalitate, ca si nevoia unor realizari. Omul intrebat despre propriul EU 1-ar defrni ca fiind oriental spre o imagine a sinelui - experienta, traire diferita de cea din prezent. Eul astfel inteles nu este o evadare de aici si de acum, o fuga de realitate, ci este o constructie integrata, cuprinzand dimensiunea istorica si de viitor a personalitatii din prezent. Este o expresie a continuitatii existentei omului in timp, a aceluiasi om, in ciuda schimbarilor. Am vorbit despre aceasta problema cand ne-am referit la trecut.
Cum voifi?

'

Propune tanarului j ocul de-a crearea propriei imagini in viitor. Roaga-1 sa se descrie peste 5,10 si 20 de ani, mergand cu reprezentarile cat mai departe in viitor. Puteti folosi enunturi verbale ori scrise, metafore, descrierea rolurilor elementare, o lista de adjective etc. Discutati despre ce anume te-a surprins. Straduieste-te ca tovarasul tau sa defmeasca in mod real sfera responsabilitatilor pentru realizarea proiectelor sale de viitor.
Psihologie

Eu si copiii care imi sunt mcredintati

Capitol XVII

Stii ce este eel mai important in acest exercitiu? Mesajul ca reprezentarile noastre, care ne modeleaza spiritul activ, sunt indirect responsabile de realitatile din viitor. Este vorba despre caracteristicile noastre, bune sau rele. Cu cat doresti mai mult si mai bine pentru tine si pentru lume, cu atat vei obtine mai mult. In schimb, pasivitatea, chiar si la nivelul reprezentarii, reduce viata la o anumita inactivitate. Daca te gandesti ca vei fi o fata batrana, somera si neatragatoare, atunci ce motivatie mai ai pentru a lupta impotriva unei asemenea imagini? Intreaba-1 despre aceasta pe tanarul de langa tine.
Identitatea se construieste, de asemenea, peprindpiulinddratniciei!

Intreaba-1, te rog, pe adolescent ce anume nu este el in mod cert. Roaga-1 sa faca asta folosind exemple de insusiri si de comportamente concrete ale persoanelor adulte din anturajul sau. Va rog sa va straduiti sa observati cat de multe elemente de negare exista fata de continutul pozitiv al imaginii EU-lui manifestat anterior. Este bine sa stim cine suntem, spre ce anume tindem, dar, uneori, in construirea propriului EU adult, trebuie sa incepem de la constiinta negarii acestuia. Incearca sa-1 determini pe tanar sa distinga furia si aversiunea superficiala de perceperea lipsei de valoare a atitudinilor concrete. Identitatea adolescentului se construieste adeseape principiul indaratniciei, ceea ce inseamna ca nu dorim sa semanam cu cei din jurul nostru. Uneori negam orice asemanare, pentru a simti ca suntem, in mod iluzoriu, iesiti din comun. Irepetabilitatea omului nu inseamna insa o diferentiere totala a acestuia si, mai ales, nu inseamna negarea surselor, a radacinilor. Dupa multi ani, uneori cu furie, alteori cu nostalgic, descoperim cat de mult semanam cu adultii important! din viata noastra - bunici, parinti, rude - si cat de mult ne-am straduit sa ne deosebim de ei.
Tu si corpul tau

Benefic pentru un tanar va fi exercitiul Harta corpului, al carui scop este dezvaluirea emotiilor, constientizarea aprecierilor pe care le formuleaza singur in ceea ce priveste propriul corp. Atitudinea de glorificare a frumusetii, a agilitatii, a rezistentei si a inteligentei proprii se poate manifesta pe parcursul intregii vieti. Pentru perioada adolescentei este specifics insa concentrarea asupra dimensiunii estetice si uriasa dependents de aprecierile externe, ale prietenilor de aceeasi varsta. Putini sunt adolescentii multumiti de figura lor, de greutate, de muschii lor, de ten, par, mobilitate fizica si forta, chiar si de culoarea ochilor. Aici pot fi cautate ,,radacinile" atitudinii aprobatoare sau dezaprobatoare fata de anumite aspecte. Uneori descoperim ca o asemenea atitudine isi are radacinile in istoria aprecierilor primite de la cei din jurul nostru, de la adulti important!, care au exercitat initial o influenta puternica asupra noastra. Intr-un fel se dezvolta si interpreteaza aprecierile mediului un copil calificat drept ofetita minunatd, un bdiat puternic si frumos, si altfel evolueaza un copil etichetat drept grasuta ori sldbanogul eel urdt. Aici nu sunt suficiente doar cunostintele, ci este nevoie de trairi emotionale, pentru ca adolescentul sa se poata elibera de scheme preconcepute, astfel incat sa se priveasca pe sine cu sensibilitate, cu atentie si cu caldura.
Psihologie

Lectia 47

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

In aceasta situatie, poti realiza multe lucruri bune. Un desen sau doar o discutie reprezinta baza unei comunicari foarte deschise - eel putin din partea ta -, pe parcursul careia sarcina ta este de a transmite tanarului ideea ca in scopul binelui sau, pentru a obtine schimbarile visate in sfera fizicului, este nevoie de atitudinea de iubire fata de sine. Aceasta atitudine ofera forta si rezistenta necesare pentru efectuarea de exercitii fizice, pentru respectarea regimului alimentar, pentru ingrijirea corespunzatoare a corpului. Negarea valorii propriei persoane se afla la baza unei slabe perseverente sau, si mai rau, a spiritului autodistructiv, care poate lua forma anorexiei, abulimiei etc. Este indispensabil, de aceea, sa se transmita tinerei persoane mesajul ca trebuie sa distinga intre problemele dependente si cele independente de vointa si de actiunea noastra. De asemenea, nu ar trebui sa-1 lasi pe tanar singur in transpunerea acestor reflectii in actiuni practice concrete. Rezumand, transformarile care se produc in perioada adolescentei la nivelul personalitatii si al manifestarii omului constituie baza pe care se dobandeste identitatea. Identitatea este oarecum incununarea tuturor metamorfozelor suferite in procesul dezvoltarii. O data cu structurarea identitdtii, se dezvoltd respectul fata de sine, siguranta acceptdrii din partea unor persoane importante pentru tine, constiinta orientdriipepropriul drum. Aceasta este sarcina fundamental a perioadei adolescentei. (Erikson) ContextuI Orice om se manifesta intr-un context anume, fiind legat de acesta printr-o relatie de dependents reciprocal In perioada adolescentei, au loc schimbari calitative importante. Dar lucrul acesta nu se intampla in mod identic la toti; uneori, relatiile vechi raman mai importante decat cele noi, iar alteori, relatiile noi pur si simplu nu apar, si aceasta fiind o problema! In viata fiecarui tanar se intampla totusi ceva important sub raportul relatiilor sociale. Merita sa constientizam acest proces, sa dobandim posibilitatea de a-1 influenta intr-o mai mare masura. In perioada adolescentei, un factor important pentru mentinerea echilibrului interior devine atasamenrul fata de persoane din afara familiei. Stabilirea unor relatii de prietenie, conformismul fata de influenta celor de aceeasi varsta merg mana in mana cu o anumita relaxare a legaturilor emotionale cu familia, cu o anumita diminuare a dependentei afective fata de aceasta. Nu este un semnal a (l\ T20 1\\\ " disparitiei legaturilor, ci, asa cum iti amintesti din lectia despre rolul copilului si al ^^ parintelui, o schimbare a calitatii acestora. Aceste schimbari sunt incarcate de conflicte. Datele empirice sustin ca acestea nu semnifica o totala negare a valorilor si normelor parintilor, desi ar putea parea astfel. Atasamentulsau cine te,,tine" Puteti lucra asupra legaturilor care il unesc pe adolescent de cei din anturajul sau. Mai intai, ar trebui sa delimitati grupurile importante, la a caror viata participa: familia, clasa, prietenii, membrii mai indepartati ai familiei.
10 Psihologie

Eu $i copiii care imi sunt mcredintati

Capitol XVII

ow aat de> t>a mf de fxwti. of &

Pe o foaie mare de hartie marcati punctul central, care reprezinta Eul, iar in jurul lui desenati petele-grupuri. Tanarul va incerca sa schiteze, cu ajutorul unor linii de grosimi diferite, sentimentul de legatura, atasamentul fata de diferite grupuri. ,,Firele" pot fi tratate ca relatii individuate sau pot ilustra o suma, o constanta a legaturilor pe care le are cu un anumit grup. ,,Paianjenul" care apare astfel ilustreaza schema fortei si a sistemului de legaturi sociale. Exercitiul capata sens daca devine un impuls pentru schimbul de informatii reversibile, pentru dobandirea unei constiinte de sine extinse, pentru schimbul de reflectii. Despre familia ta ,. Repeta un exercitiu cunoscut, in care familia este considerata un grup social, I ' V pentru a o descoperi, a-i constientiza limitele, coalitiile, fluxul comunicarii, specificul rolurilor indeplinite in cadrul acesteia. Iti va fi mult mai usor sa faci asta daca tu insuti ai fi doar o cunostinta, o persoana din afara familiei; nu inseamna insa ca, fiind membra al familiei, nu poti face si tu acest exercitiu, dar, in acest caz, ar fi bine sa lucrati independent si sa va confruntati rezultatele. Vei avea astfel prilejul sa te convingi, pe baza propriului exemplu, de cat de diferit pot fi percepute aceleasi obiecte, ce semnificatii variate li se pot conferi. La ce ii foloseste o asemenea constiinta tanarului? Ajungand la un anumit nivel de independents si de decizie, este mai bine sa stie de ce anume sa fuga si ce anume sa poarte cu sine. Tanarul poate adopta atitudinea de corectare activa a ceea ce nu este favorabil pentru el si a ceea ce depinde de el. Desenul In diagnoza si in terapia pentru copii si pentru tineri, desenul familiei figureaza de mult ca metoda proiectiva eficienta. fn cazul tau, nu este nevoie sa inveti sa interpretezi
Psihologie 11

Lectia 47

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

( 2 1 (12-13 )J

lucrarea facuta. Sarcina ta este sa-1 indemni pe tanar sa lucreze singur. Strategia aplicata in timpul cursului - ce vezi, ce simti, ce gdndesti despre autor - este suficienta si constructive. Pentru aceasta, te rog sa revii la lectia 2 1 . II poti ajutape tanar, punandu-i intrebari referitoare la distanta, marimea, culorile, pozitiile personajelor etc. Nu-1 intreba De ce tatdl tdu are bluzd verde, ci Ce semnificatie arepentru tinefaptul cdaifolosit aceasta culoare. Te rog sa nu consider! raspunsul dat ca fiind neinteligent. Este vorba despre interpretari subiective, despre impresii si judecati personale, nu despre adevaruri absolute. De fapt, de ce modul tau de interpretare trebuie sa fie mai bun, mai apropiat de realitate decat al lui? Te-ai gandit la asta? Uneori poti ajuta la intelegerea unui fenomen doar atragand atentia asupra unui lucru pe care doar il observi, nu il gandesti sau interpretezi. Distanta mai mare fata de mama decat fata de tata, diminuarea propriei figuri, omiterea mainilor sau a altei parti a corpului - toate acestea sunt aspecte obiective si iti poti indrepta atentia asupra lor. Nu trebuie sa le conferi tu semnificatie, ci roaga-1 pe autorul desenului sa faca acest lucru.
Povestirea

Te rog sa-i propui adolescentului sa scrie, sa inregistreze sau, pur si simplu, sa povesteasca (dupa cum prefera) o istorioara despre familia sa. Fiind vorba de o povestire, aceasta poate fi fantastica si presarata cu metafore. Roaga-1 sa formuleze mesajele principale transmise de parinti. Ce invataturi ii ofera tatal? Ce ii impune mama? Ce anume ii semnaleaza acestia? Cu ce sau cu cine il compara? Mesajele ^or sun* coeren e t > necontradictorii, durabile in timp sau schimbatoare? Compara mesajele, f 15-1 6^ ^ imperativele, interdictiile si atribuirile cunoscute din analiza tranzactionala. Aceasta este o tehnica proiectiva, asa ca vei obtine rezultate mai profunde si mai relevante daca adolescentul va fi spontan, rapid, lipsit de critica si de reflectie in elaborarea enunturilor sale. Momenrul reflectiei va veni dupa o noua lectura. Te rog sa nu uiti ca aici nu sunt importante reflectiile si analizele tale. Tu doar il indemni pe tanar sa lucreze si sa experimenteze in acest domeniu, il motivezi, il sustii, creandu-i o atmosfera de siguranta si de acceptare. Nu trata nici unul dintre aceste exercitii ca pe un prilej de a-ti verifica si demonstra competentele proaspat dobandite. In fata ta nu este laboratorul tau, ci o fiinta care are nevoie de ajutorul tau. Cine este persoana adulta importanta pentru tine? Pregateste o coala mare de hartie, pentru a desena. Trebuie sa remarcam aici cine indeplineste in viata adolescentului rolul de adult important. Este bine sa-i notam varsta, rolul si relatia care il leaga de tanarul nostnj. Pe o alta foaie, te rog sa notezi ce anume semnifica mesajul acestei persoane, ce anume merita sa faci in viata, dupa parerea sa, ce nu trebuie sa faci, ce nevoi ale tanarului trebuie sa fie satisfacute, cat de frecvent este contactul adolescentului cu persoana respectiva si ce caracter are aceasta. Verifica, de asemenea, daca aceste influente sunt congruente, daca si in ce zona sunt contradictorii.
12 Psihologie

Eu i copiii care inii sunt incredintati

Capitol XVII

Dupa tine, intre adultii din aceasta etapa de dezvoltare a adolescentului se manifests colaborarea, rivalitatea, conflictul? Tanarul aspira spre asemenea legaturi sau ele ii sunt impuse, decurgand dintr-un fel de obligatie? Constientizezi ca poti fi unul dintre ei? Se poate ca interlocutorul tau sa nu aiba, in general, adulti importanti, pentru ca cei care sunt in jurul sau nu reprezinta pentru el nici o autoritate, fund preocupati de propriile probleme si nereusind sa stabileasca nici o legatura cu el, neavand timp si tratandu-1 pe adolescent ca pe un copil dependent, incapabil de independents? Daca este asa, puteti sa va ganditi daca si unde este bine sa cautati asemenea persoane.
Adultii importanti in viata adolescentului vor avea o influentd semnificativa asupra lui daca si numai daca nu vor rivaliza mtre ei, daca mesajele lor nu vorfi contradictorii si inconsecvente, dacanu se vor contrazice reciproc.

Nu intotdeauna ne amintim asta, nici macar in familie!


Povesteste-mi despregrupul de referinta!

Metaforele, desenul, schemele, enunturile literare, analogiile, scenetele reprezinta solutii tehnice bune pentru realizarea schimbului de opinii despre grupul de referinta. Pur si simplu ascultam un adolescent, avand grija sa nu-i cream senzatia de disconfort. Verificati impreuna daca exista, in general, sentimentul apartenentei la un grup, ce nevoi ii satisface grupul respectiv, ce scopuri are, ce structura, ce mod de actiune, de cand face parte din grup si ce perspective ii ofera acesta. Pentru o persoana tanara, este important sa realizeze ce rol indeplineste in cadrul grupului, ce costuri a suportat sau suporta pentru a face parte din el, in ce masura se identifica cu valorile acestuia etc. Uneori, tinerii considera ca orice apartenenta este mai buna decat singuratatea. Nevoia lor de afiliere, de identificare cu ceilalti este atat de mare, incat isi pierd autonomia. Aceasta cale este insa primejdioasa si nu duce nicaieri. Interpretarile si aprecierile tale nu sunt necesare. Ajuta-1 sa inteleaga ascultandu-i raspunsurile la intrebari cum ar fi: Unde pot gdsi grupurile care md asteaptd? Meritdsdrdmdn aid unde sunt, far da investi energie intr-o altd initiere? Cesi cat anume ofer? Ce si cat anumeprimesc? Bilantul cdstigurilor si alpierderilor legate de apartenenta este infavoarea mea? etc. Pune-1 sa compare grupul din care face parte cu propriul ideal.
Profesorul, mtre ideal si anti-ideal"

Discutati despre profesori. Este o tema nobila, deoarece critica si ironia ne ofera sentimentul de dominare. Se intampla ca tanarul sa-si dea seama pentru prima data ca acela care il invata este la fel ca el, traieste sentimente similare, are probleme sau diferite complexe. Adolescentul este foarte exigent; el observa usor slabiciunile, inconsecventele, este rautacios si batjocoritor. El cere foarte mult. Un anumit model in acest sens ii ofera profesorul insusi, care, prin conduita sa, ii sugereaza o astfel de atitudine.
Psihologie 13

Lectia 47

__

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

ImpartSseste-i adolescentului observatiile tale despre ,,omenescul" profesorilor. tntreaba-1 ce anume 1-au invStat bun sau rau. Indeamna-1 sa dea un exemplu pozitiv si unul negativ, raportate la rolul ideal al profesorului, din perspectiva sa. Se verifies astfel eficient folosirea reprezentarilor pe parcursul carora perceptia sufera descentrare, adica depasirea punctului propriu de vedere. Ne straduim sa receptSm emotiile profesorului insusi, sa intram in rolul lui, sa nascocim un comportament adecvat, care sa faca fata anumitor neintelegeri. Probleme frecvent abordate sunt plictiseala si nedreptatea. Propune-i unui tanar sa incerce sa fie atragStor si interesant 45 de minute. Pune-1 in rolul celui care decide nota, intreaba-1 care sunt criteriile lui de apreciere. Toate acestea ii vor imbogSti universul interior. Nu uita ca, daca esti profesor sau educator, nu ai dreptul sa te amesteci. Orice continut incredintat este confidential, nu-1 poti folosi fSrS vointa adolescentului. Intrebarea Cum ii apreciezipeprofesori este considerata in acest caz provocatoare, iar raspunsul va fi aparent, de fatadS sau provocator. Asadar, exercitiul este bun pentru a schimba idei despre o alta relatie: bunici, antrenor, vecin etc. Profesorul este tratat uneori ca un paznic, ca un gardian, care nu este o persoana, ci un rol, iar manifestarea tinerilor consta in ocolirea sireata a dificultatilor, in obtinerea unui profit cat mai mare, cu investitii cat mai mici. Pe parcursul discutiei, fa-1 sa inteleagS pe tanar ca nu toti merits acest lucru, ca el insusi ar putea avea in viitor relatii la fel de depersonalizante cu oamenii. Asemenea discutii sunt mult mai eficiente daca le purtam intr-un grup mic (35 persoane de varste diferite) decat daca ne conrruntam, in doi, cu un adolescent cu o atitudine negativa sau intr-un grup omogen, ihtr-o clasa care se va situa solidar impotriva punctului tau de vedere. Aici nu este vorba despre convingere, ci despre crearea posibilitatii de a ne indoi de propria atitudine, consolidate puternic. Prietenultau De o mare importanta, indeosebi pentru tinerii talentati, sunt prieteniile stabilite in aceasta perioada, nu atat cu cei de aceeasi varsta, cat cu persoane cu un nivel de dezvoltare superior. Acestea au o influents modelatoare asupra dezvoltarii competentelor sociale, asupra reglementarii comportamentelor agresive si asupra sexualitatii. Si tu poti fi un astfel de prieten, avand o experienta importanta si valoroasa. In prietenie, schimbul este reciproc. Intreaba-1, asadar, de prietenii sai. Cine anume este persoana pe care tanarul o considers prieten, in ce consta schimbul, ce nevoi ii satisface aceasta relatie, cat este ea de trainicS si ce perspective ofera? In prietenie, trebuie sa fii iesit din comun? Ce anume inveti de la un prieten si ce il inveti tu? Cum se manifests sprijinul in aceasta relatie? Stii ca poti folosi diverse tehnici in timpul conversatiei. Alege forma potrivita. Daca nu intelegi ceva, intreaba, daca nu esti de acord, spune lucrul acesta, dar nu ai dreptul sa te amesteci in optiunile copilului care devine adult. Ii poti doar impartSsi nelinistea. Cel mai eficient mod de a ajunge la o atitudine rationala fata de prieteni este confhmtarea aprecierilor si a emotiilor cu manifestarile pe care le observSm.
14 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati_____

__

_______________Capitol XVII

Daca adolescentul observa singur ceva, atunci comentariile tale vor fi de prisos. In schimb, daca replicile devanseaza observatia si constientizarea emotiilor, vor fi interpretate ca un atac nejustificat.
Nu rdde deprimele iubiri, cad timpul le va verified!

Bucura-te de faptul ca adolescentul poate manifesta iubire fata de cineva, chiar daca obiectul ei lasa mult de dorit. Aflandu-ne in relatii apropiate cu adolescentii, le dorim parteneri ideali. Uneori, avem inclinatia de a subaprecia sau de a ridiculiza persoanele necorespunzatoare din punctul nostru de vedere. Nu uita ca aceasta strategic nu este buna. Primele sentimente de acest gen sunt ca niste plante delicate, infloresc brusc, independent de terenul pe care au fost semanate. Uneori apar din chiar asteptarea acestui sentiment magic, alteori din acceptarea normei ca trebuie sa ne indragostim sau ca urmare a presiunii exercitate de grupul celor de aceeasi varsta. Nu este apogeul maturitatii, dar cunosti tu insuti aceasta stare, din proprie experienta. In acest domeniu, impune-ti respect, sensibilitate si acceptare fata de sentimentele celorlalti. lntreaba-1, asadar, ce rol a jucat iubirea in viata lui, ce rol au avut partenerii? Poti proceda ca si in cazul discutiilor despre prietenie, concentrandu-te asupra intrebarilor si asupra ascultarii, ceea ce conduce la adancirea constiintei de sine, la intelegerea mecanismelor care ne dirijeaza comportamentul. Retine ca, in public, nu trebuie puse intrebari de tipul: Ai dori sd-mi povestesti despre prietena ta sau despre prietenul tdu?. Asemenea reflectii nu se preteaza la discutii intr-un cadru public. Confidentialitatea lor este subinteleasa. Daca cedezi ispitei si comunici altora continutul confesiunii care ti-a fost incredintata, dai dovada de superficialitate si de lipsa de maturitate.
Sexualitatea

Sexualitatea incepe sa fie constientizata o data cu aparitia unor noi senzatii si trairi, la inceputul perioadei de pubertate, o data cu schimbarile de percepere a sinelui ca barbat sau ca femeie. Terenul principal pe care invatam cum sa abordam noile posibilitati de activitate il constituie grupurile colegilor si ale prietenilor de aceeasi varsta. Asupra acestei activitati isi exercita influenta contextul socio-cultural. Aceasta tema tine de intimitate, fund incarcata de pudoare, de teama, de propriile stereotipuri si de prejudecati. Se intampla sa nu o abordam deloc, tratand-o ca pe ceva despre care nu se vorbeste, ca pe un tabu social sau individual. Ea poate fi, de asemenea, trivializata, vulgarizata sau redusa la aspecte pur anatomice. De altfel, printre cei de aceeasi varsta chiar asa este abordata, devenind in felul acesta o zona a rivalitatii, a miturilor sau, eventual, un obiect al complexelor si al inhibitiilor. Nu presupune dinainte ca tanarul nu va dori sa vorbeasca despre acest lucra, ca tu nu esti potrivit pentru o asemenea discutie, ca ar trebui sa dispui de cunostinte cu
Psihologie 1

Lectia 47

________

__

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

privire la aceasta problema. Multi tineri sufera, neavand cui sa-si impartaseasca indoielile cu privire la aceasta problema. Publicatiile accesibile nu le raspund pe masura asteptarilor la intrebarile cu care se confrunta: Ce anume estefiresc? Cum ar trebui sa fie? Ceea ce trdiesc este ceva obisnuit?. Ei confunda emotiile cu judecatile si cu senzatiile; nu reusesc sa distinga nevoia sexuala de dragoste, se pierd in aprecieri legate de ceea ce traiesc, mai ales daca acestea se refera la chestiuni neacceptate la nivelul comunitatii - tendinte homosexale, autoerotism etc. Straduieste-te sa provoci o asemenea discutie. Accepta si respecta faptul ca tanarul are incredere in tine. lata acum un exercitiu al confruntarii care, corect desfasurat, poate modela considerabil atitudinea si comportamentul adolescentilor. Scaunul fierbinte in grup Daca te intamesti sistematic cu un grup de tineri, propune-le tehnica scaunului fierbinte. Nu uita insa ca tie iti revine raspunderea pentru ceea ce se va intampla in zona emotiilor si a comunicarii, in cadrul grupului. Acesta este un prilej de a oferi informatii reversibile sub forma unor raspunsuri optime. Fiecare persoana ar trebui sa-si declare, pe rand, de la inceput, disponibilitatea ca transmitator si receptor. Ne asezam pe rand pe un scaun plasat in central cercului si ascultam, in asa-numita ,,randa", enunturile tuturor celorlalti pe tema noastra. Preconizam inca de la inceput ca principiile de formulare a raspunsurilor sunt cunoscute pentru toti. Rolul tau se limiteaza la supravegherea laturii formale a enunturilor; acestea trebuie sa fie adresate unei persoane, sa fie autorizate, sa se raporteze la comportament, sa sa nu ia prea mult timp, sa exprime eniotii pozitive sau negative. Cu asemenea mesaje receptoral nu lucreaza, doar le asculta. Aici nu avem de ce sa ne aparam si nici de ce sa multumim. Sunt mesaje despre emotii pe care, prin comportamentul nostru, le starnim celorlalti. Adesea, tinerii privesc acest exercitiu ca pe ,,ora adevarului", ca pe un fel de judecata la care sunt supusi. Este vorba insa doar despre disponibilitatea de a te confrunta in planul sentimentelor. La ce este buna o asemenea confruntare? Cred ca poti raspunde si singur la aceasta intrebare: fiindca ne face sa devenim constienti de emotiile pe care le starnim altora si de posibilitatea de a ne alege formele de manifestare. Devenim astfel mai responsabili fata de aceste forme. Aceasta este o experienta care se desfasoara in siguranta cat timp vei reusi sa pastrezi o forma corespunzatoare de schimb, iar o asemenea sarcina nu este intotdeauna usoara. Se pot manifesta aprecieri si interpretari, chiar judecati. Se poate intampla ca enunturile sa vizeze insusiri si proprietati pe care interlocutorul sa nu le poata schimba. Foloseste-ti abilitatile pentru a nu se ajunge aici sau nu-ti asuma un asemenea rise.
16 Psihologie

f 15 (17-18)1

Eu si copiii care imi sunt incredin|a|i

Capitol XVII

Independenta In perioada adolescentei, observam cresterea autonomiei emotionale, a independentei in luarea deciziilor. Aceste transformari sunt in legatura cu schimbarile din sfera atasamentului si a prieteniei. In perioada ulterioara adolescentei, se ajunge la o crestere a autonomiei in ceea ce priveste definirea atitudinii fata de valori, la cresterea autonomiei morale. O influenta semnificativa asupra procesului de acceptare a valorilor si asupra integrarii lor o are nivelul de dezvoltare a capacitatilor cognitive. O sansa importanta pe care o creeaza perioada adolescentei in dezvoltarea generala este orientarea mai profunda, la sfarsitul acesteia, in sistemul propriilor valori - sociale si morale -, al propriilor aptitudini, aspiratii si ambitii. Se contureaza totodata constiinta sanselor si a posibilitatilor pe care le creeaza societatea, a restrictiilor si exigentelor impuse persoanei, ca membra al societatii. O expresie a autonomiei crescande a tinerilor si o sarcina importanta a acestora o constituie cresterea independentei in rezolvarea acestei situatii intr-un mod care respecta propriul EU si realitatile externe. Asadar, va puteti juca impreuna de-a definirea nivelului independentei interne. Nu o confundati cu un anumit nivel de atasament, cu sentimentul apropierii. Independenta trebuie sa fie conceputa ca sentiment al libertatii interne, ca libertate a convingerilor, a atitudinilor si optiunilor. Cautati exemple de persoane independente in mediul din jur, incercati sa observati daca sfera de independents se schimba in viata unei persoane tinere si cum. Incercati sa defmiti legatura dintre sentimentul de independent^ fata de imperative si interdictii externe, fata de norme obligatorii, pe de o parte, si dependenta formal-materiala fata de mediul din jur, pe de alta parte. Puteti urmari, de asemenea, legatura dintre independents si atasament. O forma matura a independentei o constituie, dupa cum iti amintesti, interdependent din sfera emotionala si atitudinea fata de munca.

Relatia cu adolescentul
Relatia ta cu adolescentul indeplineste o functie ajutatoare, nefiind echivalenta cu relatia de parteneriat, in care nevoile ambelor parti sunt la fel de importante, ci amintind mai degraba de o relatie educativ-terapeutica. O poti accepta sau respinge. Oricum, daca o accepti, nu trebuie sa preconizezi ca in cadrul acestei relatii vor fi satisfacute nevoile si asteptarile tale. Aceasta nu inseamna ca tu nu vei avea nici un beneficiu, ci ca doar oferi, ca actionezi cu un total dezinteres, fara a te gandi la binele tau. Nefiind pe deplin format, aflandu-se intr-o faza de dezvoltare marcata de criza, adolescentul te poate rani, iti poate insela increderea. De aceea, ori de cate ori este posibil, ori de cate ori este capabil, cere-i reciprocitate, asteapta din partea lui o relatie de parteneriat si de raspundere. Relatia voastra comunicationala nu poate consta, de exemplu, in destainuirea secretelor tale intime, in a ti se acorda tie sprijin emotional sau in a ti se oferi sfaturi. In cormmicare, tu trebuie sa fii mai mult ascultator decat vorbitor, sa te concentrezi mai mult asupra nevoilor pe care le semnaleaza tanarul decat asupra propriilor nevoi. Formuleaza raspunsuri la intrebarile lui, impartaseste-i din experienta ta, dar nu-1 invata, nu-i da sfaturi si nu te astepta la realizarea indicatiilor oferite. Nu te astepta la nimic si vei dobandi foarte mult.

Psihologie 1

Lectia 47___________________________________Cum sa abordezi perioada adolescentei?

Cel care intreaba insistent Tovarasul ideal al unui adolescent este un om gata oricand sa asculte, fara a se implica inainte de a intelege continutul enuntului. Observand emotiile puteraice ale unuitanar,nuartrebuisatrecidincolodeintrebarile: Vddcaseintdmpldcevacu tine. Pot sd te ajut cu ceva, sdfac ceva pentru tine? Vrei sdpovestesti ceva? Te rog sa nu intrebi ce anume simte tanarul. El poate avea dificultati in exprimarea verbala a emotiilor si chiar in privinta constientizarii sentimentelor. El abia acum invata toate acestea. Unii oameni nu invata asta niciodata, asa ca, pentru a nu ramane si el ca ei, da-i voie sa vorbeasca spontan. Asculta-1 cu atentie. Nu te agata de cuvinte, in timp ce se exprima, pentru ca-1 poti bloca si isi poate pierde increderea in tine, simtindu-se afectat. Aceasta este o frecventa eroare a multor parinti si educatori. Probabil ai trecut prin asta candva si sper ca nu folosesti aceasta forma de dominare si de subliniere a propriei valori. In loc de a intreba si a critica latura formala a comunicarii, ocupa-te de modelarea adecvata si fireasca. Vorbeste tu insuti despre ceea ce simti. Pune intrebari care sa aprofundeze intelegerea, daca observi disponibilitatea de aprofundare a cunostintelor despre sine. Incearca sa te situezi in locul lui si sa fii sensibil. Eu te vad! / -\ Daca relatia voastra devine profunda si repetabila, puteti folosiyocw/ de sah, pentru V___I__y o mai buna intelegere a ceea ce se petrece intre voi. Cand este semnificativ ceea ce observati reciproc, cand tanarul te intreaba direct ceva despre acest lucru, puteti uca ClS (37-38)) J drama psihologica Oglinda, pe care ai descoperit-o ocupandu-te de comunicarea nonverbala. Va veti imbogati, de asemenea, trairile apeland la jocul verbal De-a fl5 (15-16)1 cmalogia, care va va evidentia indirect emotiile si intuitiile. Poti folosi toate aceste tehnici si in grupul tinerilor, unde tu vei ft doar initiatorul unor idei, mediator si persoana responsabila pentru desfasurarea adecvata a exercitiului, la nivel formal. Nu uita ca important nu este exercitiul in sine, ci continutul pe care il releva. Abia aceasta este pentru tine o sarcina pe masura adultului responsabil! Actioneaza astfel tncat tanarul sa te intrebe! Daca vei deveni pentru adolescent o persoana destul de atragatoare, s-ar putea sa doreasca sa te cunoasca mai bine. S-ar putea, de asemenea, ca aceasta sa fie o experienta importanta pentru amandoi. Nu-i impune totusi autoprezentarea ta. Interesul fata de viata ta. de atirudinile si de conceptiile tale ar trebui sa se manifeste sub forma unor intrebari exprimate in mod nemijlocit. Daca ti se pare ca asa se intampla, ii poti propune tanarului sa realizeze un interviu cu tine. Nu-1 provoca si nu-i sugera temele. Raspunde sau refuza sa raspunzi, in functie de limitele proprii ale intimitatii. In felul acesta, ii modelezi oarecum deschiderea fata de tine si ii structurezi strategia de comunicare in relatiile cu ceilalti oameni.
18 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredinfoft Povestiri despre tine insuti

Capitol XVII

Povestirile despre propriile trairi si fapte, despre comportamentul observat la ceilalti oameni constituie un important instrument in educarea unui tanar. Uneori, asemenea povestiri sunt insistente, agasante si respinse inca de la inceput. 0 poveste utila inseamna o istorioara care-1 angajeaza pe ascultator, indiferent daca el accepta sau nu atitudinile si valorile exprimate prin intermediul ei. Nu este vorba aici despre talentul narativ deosebit, despre faptul ca povestitorul a mtalnit in viata oameni extrem de interesanti. O asemenea povestire trebuie sa fie potrivita momentului, sa fie in consonanta cu ceea ce traieste in clipa respectiva tanarul, cu ce se confranta el. Este un raspuns indirect la intrebarea lui, formulata uneori confuz, un pretext pentru o discutie mai profunda. Nu poti pregati asemenea istorisiri din vreme. Se intampla ca problema pusa sa ne surprinda. Daca reusesti sa recurgi la o poveste adecvata, pornind de la propria viata, ar ft bine sa i-o impartasesti tanarului. Povesteste-i despre scoala, despre comportamentul profesorilor, despre examenele tale, despre prietenii amuzante si dramatice, despre tradari si iubiri, despre indoieli si despre speranta. Nu trebuie sa fie o poveste cu morala. Te rog sa-i vorbesti despre comportamentul uman, fara a aprecia persoanele, exprima-ti atitudinea fata de valorile pe care le pune in evidenta. In loc sa-1 inveti, sa-i servesti sfaturi de-a gata, orienteaza-i gandirea, ofera-i motivatia pentru a adopta o anumita atitudine.

Despre rasul tmpreuna


Rddetifdrd a astepta pdnd ce vetififericiti, fiindcd altminteri veti murifdrd a rdde mdcar o data. (La Bruyere) Umorul contribute in mod excelent la starea de fericire, fiind inteles nu ca inclinatie de a face glume sifarse, ci ca atitudine de viata, ca atitudine a celor careprivesc viata cu umor, spre deosebire de cei care iau viata in tragic. Acesta se manifesto cu adevdrat nufatd de propriile succese, nici fata de lucrurile vesele si fericite, ci tocmai fata de cele triste si nefericite. Umorul este capacitatea de a nu-tiface inimd rea nici mdcar din cauza insucceselor side a le transforma in glumd. Cine are o asemenea capacitate are, fdrd indoiald, mai multe sanse de aflfericit decdt ceilalti. (W. Tatarkiewicz)

Afla, asadar, ce anume il amuza pe adolescent; impartaseste-i ce anume te-a amuzat pe tine in ultimul timp. Este un minunat prilej de exprimare a reactiilor, de construire a comunicarii.

Psihologie

1 9

Lectia 47

________________ ______________Cum sa abordezi perioada adolescentei?

In lumea normelor si a sarcinilor Despre norme reale si aparente


Te rog sa abordezi o discutie despre normele sociale, mai degraba despre cele concrete, actuale - scoala, familie, colegii de aceeasi varsta -, decat despre cele cu care tanarul va veni in contact in viitor.
Normapoate lua o valoare modelatoare, adicapoate influenta cu adevarat comportamentul unui tanar, in masura in care acesta intelege justetea ei si o considerarealizabild, asadar in masura in care nu se opune cerintelor si valorilor lui elementare.

In caz contrar, normele devin reglementari iluzorii, pe care invatam sa le ocolim. Daca doresti, propune-i urmatoarea confruntare: creati o lista cu norme deosebit de importante, legate de restrictiile din grupurile de baza ale tanarului. Ai prilejul sa stabilesti impreuna daca si in ce masura el este inclinat sa considere aceste norme drept modelatoare, respectandu-le, indiferent de latura lor restrictiva, ori sa le considere doar un semnal de amenintare, pe care trebuie sa stie cum sa-1 evite. Discutati despre regulile carora trebuie sa ne supunem zilnic: curatenia, punctualitatea, obligatiile scolare. Vorbiti despre norme aparente, care functioneaza doar ca puncte ale unui regulament, si despre norme reale. Incercati sa le clasificati in norme acceptate, inutile si necesare.
Scopul negocierilor

Poti incerca sa organizezi un joe, sub forma unei drame psihologice, bazata pe viata adolescentului, ori sa te folosesti de o situatie imaginara. Sarcina pe care i-o vei da tovarasului tau este negocierea, conform careia el ar trebui sa se straduiasca sa-si atinga scopul, dandu-si seama, in acelasi timp, ca ar trebui totodata sa renunte la ceva, sa faca anumite concesii celeilalte parti. O negociere reusita este reciproca, optim formulata, rezultatul ei satisfacand ambele parti si incadrandu-se in limitele tolerate. Tema negocierilor ar trebui sa fie adecvata activitatii adolescentului: sarcinile scolare, libertatea proprie, obligatiile casnice, hobby-urile, preocuparile, relatiile cu cei de aceeasi varsta. Uneori, inainte de a incepe faza negocierilor, ar trebui sa verificam daca, la inceput, nu exista o solutie alternativa, care poate fi acceptata de antagonist! ca satisfacatoare. Se intampla uneori ca acest lucru sa ne scape din vedere. Adolescentul intalneste in fiecare zi conflicte de interese; el tine sa schimbe forma de apreciere a cunostintelor in scoala, sa obtina consimtamantul pentru deplasari pe cont propriu, sa i se ofere mijloace financiare pentru nevoi si distractii, sa se alieze cu fratii si surorile sale pentru indeplinirea obligatiilor casnice etc. li poti arata cum trebuie sa procedeze pentru ca ambele parti sa fie in castig, iar legatura dintre negociatori sa fie posibila si sa se desfasoare fara stres, cum sa se comporte normal, nu agresiv, cum sa obtina ceva pentru el, dar, in acelasi timp, sa ofere ceva celorlalti. Asemenea psihodrame sunt splendid realizate in grupul tinerilor, exercitiile fiind un minunat prilej pentru a rnvata modalitatile prin care sa depasim problemele zilnice.
20 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati_______ XVII

Capitol

Tinerii invata unii de la altii, prin intermediul succeselor si al esecurilor, prin perceperea a ceea ce este eficient si a ceea ce este amagitor. Intr-un asemenea joe, poti accepta rolul de parinte, de profesor, de frate sau chiar de coleg, actionand asupra formarii unor comportamente dorite si eficiente.
In cheierea de contracte

Efectul negocierilor poate fi incheierea unor contracte - o perfecta antrenare a spiritului matur. Un asemenea contract prevede modul de folosire a computerului acasa, participarea la curatenie, rezultatele la invatatura, iesirea in oras etc. Contractul nu este o declaratie a unei singure parti. Daca tanarul tau tovaras iti semnaleaza o problema deosebita, li poti propune negocieri preliminare si incheierea unui contract in care se definesc clar obligatiile reciproce. Frecvent, incheierea unor asemenea contracte poate fi practicata cu succes in familie, ferindu-ne de declaratii goale, de inconsecventa si oferindu-ne posibilitatea de a recurge la precizari concrete, stabilite anterior. Un asemenea contract ar trebui sa fie semnat de toti cei implicati, iar tu, ca mediator, poti deveni martorul unei asemenea forme de evitare a conflictului.
Despre incredintarea sarcinilor

Pentru ca un tanar sa invete un lucra, el trebuie sa faca acel lucru. Pentru a deveni responsabil, trebuie sa accepte o sarcina, o obligatie si sa incerce sa o duca la indeplinire. Aceasta il invata totodata planificarea, consecventa, remmtarea la promisiuni care sunt imposibil de realizat. Ocupa-te de tanarul aflat in grija ta, ingrijeste-te de un copil care are dificultati la invatatura, viziteaza pe cineva bolnav, organizeaza un spectacol, editeaza un ziar, pregateste prezentarea unei piese, aduna bani pentru un anumit scop, invita pe cineva interesant la o intalnire si organizeaza intalnirea etc. Fa ceva de care sa fii raspunzator. Raspunderea nu poate fi impusa, ea trebuie sa fie rezultatul propriei motivatii. La realizarea unui asemenea angajament pot participa s.i altii, dar responsabilitatea este limpede atribuitaunei singure persoane. Fireste, poti sa-i sugerezi adolescentului o asemenea forma de activitate, sa i-o propui. Intr-un fel ne achitam de raspunderea impusa si cu totul altfel cand intreprindem noi insine ceva constient si farapresiune din exterior. Motivatia interna actioneaza foarte puternic, iar succesul sau esecul ni-1 atribuim in totalitate, chiar daca factorii exteriori au putut avea o anumita pondere. Daca adolescentul nu va avea prilejul sa traiasca asemenea succese si sa se descurce in fata esecurilor, va deveni o persoana pasiva, dependents, incapabila sa-si asume raspunderea.
Magicul douazeci si unu

Cu prilejul abordarii problemei responsabilitatii, a negocierilor si a contractelor reciproce, ii poti ajuta, de asemenea, pe parintii adolescentului. Copilul lor ,,se formeaza", se dezvolta, se schimba, se transforma. Ei nu doresc totdeauna sa vada acest lucru sau nu reusesc sa-1 accepte. Exista probleme in acceptarea traversarii diferitelor perioade, in viata familiei. Unii doresc sa ramana pentru totdeauna parintii micutilor si foarte atasati de ei. Se intampla insa si invers: sa dorim sa avem copii rationali, responsabili, independent!, care sa nu ne faca probleme.
Psihologie 21

Lectia 47

_________

Cum sa abordezi perioada adolescentei?

Ca observator extern, ii poti ajuta sa perceapa schimbarile in manifestarea copilului,

sa inteleaga si sa accepte ca pe ceva firesc acest proces, sa se concentreze asupra


s VL__y
N

frumusetii si asupra specificului fiecarei etape. Copilul nu isi bea lapticul totdeauna, nu se uita la desene totdeauna, nu se asaza pe genunchii nostri totdeauna si merge la culcare la ora douazeci si unu. Indeosebi in cazul copiilor singuri la parinti, se manifesta tendinta de a nu observa si interpreta corect libertatea si autonomia copilului. Daca esti parinte, ar fi bine sa te gandesti la acest lucru. Daca il insotesti pe adolescent in mod sporadic, poti discuta si confhmta exigentele cu comportamentele altor tineri de aceeasi varsta; puteti reflecta impreuna asupra argumentelor rationale in luarea unor decizii concrete. Ar trebui sa fie o discutie deschisa, nu un sabotaj sau complot impotriva parintilor. Te rog sa nu fii critic sau ironic; indeamna mai degraba la reflectie. Scopul tau nu este de a-i nedreptati pe adulti si de a obtine ceva favorabil pentru copil. Nu uita ca nu trebuie sa fii partinitorul persoanelor, ci al argumentelor. Nu fi un intrus, nu te amesteca in treburile familiei. Nimeni nu poate fi facut fericit cu forta. Sarcina care trebuie realizata este o mai buna manifestare in ansamblul relatiilor de familie. Sfera realizarilor - scoala, munca, hobby-urile In cultura occidentals, realizarile se leaga, de regula, de activitatea profesionala. Este vorba de eforturi permanente, orientate spre standarde foarte inalte. In perioada adolescentei, planurile devin din ce in ce mai realiste. In cadrul lor, sunt luate in consideratie nu numai propriile aspiratii, constientizate din ce in ce mai bine, ci si aptitudinile manifestate, sansele externe necesare pentru realizarea lor. In planurile lor de viitor, tinerii ajung la decizii care pun in balanta dorintele si ambitiile lor cu limitarile si posibilitatile sociale. Planurile profesionale sunt legate de aptitudini, de traditia familiala, de succesele si de esecurile de pana atunci. Uneori, acestea nu sunt inca intemeiate; se intampla ca tinerii sa fuga din fata acestei sarcini de viata. Proiectele legate de activitatea viitoare nu constituie singura ,,platforma" pe care tanarul isi face proiectiile in viitor. Adesea, reprezentarile lui sunt legate intr-o mai mare masura de actiuni sociale, de hobby-uri, de sport sau de divertisment. Cea mai importanta este aici dobandirea capacitatii de a planifica propriile eforturi si de asi atribui raspunderea pentru realizarea diferitelor proiecte sau scopuri propuse in diferite etape. Planificarea Ii poti propune tanarului sa foloseasca o agenda proprie, in care sa noteze nu numai termenele distractiilor si ale intalnirilor, dar si realizarea propriilor scopuri. La inceput, el ar trebui sa invete sa-si observe manifestarile in eel putin cateva sfere importante - scoala, familia, hobby-urile, viata de societate, sportul, distractiile etc. Ulterior, el poate formula scopurile care rezulta din obligatii si pe cele care sunt dorinta sa personala - examenul pentru permisul de conducere, legitimatia la bazinul de inot, promovarea clasei, obtinerea mijloacelor financiare pentru vacanta, participarea la un concurs etc.

22

Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

Trebuie sa stabileasca ierarhia acestor scopuri, importanta lor, apoi sa planifice in timp si sa controleze desfasurarea actiunilor, sa faca anumite corectari. Se rntampla sa fie obligat sa renunte la ceva, sa-si concentreze eforturile asupra celor mai importante sarcini. Dar nu doar tinerii au probleme de acest fel! Cred ca tu insuti poti beneficia dintr-un astfel de exercitiu. Trebuie sa va insoteasca ideea ca noi folosim timpul in mod diferit. Folosind propria agenda, nu trebuie sa ne simtim incorsetati, fugariti. Dimpotriva, putem sesiza bogatia si frumusetea fiecarei clipe folosite in mod adecvat. Putem observa cat anume risipim din timpul dat. Nu uita ca odihna nu inseamna irosirea timpului, regenerarea fortelor fund absolut necesara pentru dezvoltarea normala. Sarcini siproiectti O minunata forma de activitate in grupul de tineri consta in a li se propune sa joace scene in care accentul se pune fie pe aspectul proiectiv - dezvaluirea unei trairi, a unei forme de comunicare, a ceea ce facem -, fie pe o sarcina concreta - antrenarea, exersarea, invatarea a ceva nou. Nu trebuie sa te gandesti care aspect este mai important; uneori psihodrama, ,,derulandu-se", ii uimeste pe toti - si pe participant, si pe observatori. Impartirea rolurilor poate fi arbitrara sau intentionata. Nu uita principiile psihodramei: acceptarea rolului, instructiunile initiate de conturare a situatiei, lipsa de pregatire si actiunea in consens cu tine insuti. La final, este bine sa le multumesti pentru joe si sa reveniti la relatiile firesti. Psihodrama poate oferi prilejul manifestarii reactiilor, poate fi o forma eficienta de invatare a comportamentelor sociale, poate oferi sansa de aprofundare a imaginii despre sine, poate fi prilejul de a exersa comportamente concrete si de a dobandi competente sau informatii reversibile. Propunerea de a juca scene psihodramatice este buna doar atunci cand implica rezolvarea unei dificultati anuntate de tineri sau dorinta de a intelege mai bine ceva. Poti incerca sa propui singur jocul anumitor drame, dar trebuie sa fii pregatit si sa intelegi ca nu intotdeauna te vei bucura de succesul scontat. Dramele pot fi jucate de unul singur, in grup, prin intermediul comunicarii verbale sau doar al pantomimei, al unor scene realiste sau simbolice. Joaca, asadar, cu tinerii psihodrame precum: Cearta pdrintilor, Rugdmintea de a primi bani, Intoarcerea de lapetrecere, Intdlnirea, Oaia neagrda clasei, Tabuulmeu, A luape cinevapestepicior, Md tern de un anumit lucru etc. Daca cineva povesteste o situatie pe care a trait-o si doreste sa vorbeasca despre aceasta, o poate juca impreuna cu ceilalti. Cand traverseaza ceva dificil, nou, poate exprima o asemenea stare prin intermediul jocului. Valoarea psihodramei este determinata de eficienta manifestarii reactiilor, de sprijinul aratat si de informatiile reversibile constructive.

Psihologie 2

LECTIA 48
Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?
Doar copiii parintilor sdndtosi psihic an sansa de a se dezvolta, deoarece numai omul carefunctioneazain concordantdcupropriile tendinte naturalepoatepermite copilului sau sdfie el insusi. (Janov)

Esti in stare sa-i permit! tanarului pe care soarta ti-1 scoate in cale sa fie el insusi? Intr-un anumit sens, aceasta este semnul propriei tale maturitati. Unul dintre criteriile de verificare a acestei capacitati il constituie exercitiile din aceasta lectie. Trebuie sa dai dovada, in cadrul lor, de multa toleranta, sa faci distinctie intre acceptarea persoanei si aprecierea comportamentului ei, sa stii sa ramai binevoitor si aspru totodata. Nu merita sa te angajezi in discutii despre valorile alternative. Daca nu esti o persoana dispusa sa descoperi noul sau daca presupui dinainte ca tot ceea ce e nou nu-ti poate fi de folos, atunci nu are sens sa incerci sa discuti cu un adolescent.

Arata-mi lumea - muzica, poezia, cinematograful...


Cum traieste un tanar, ce anume asculta, ce citeste, ce vede, ce anume il fascineaza, cum arata programul sau zilnic? In mod paradoxal, avem frecvent de-a face cu situatia in care putini apropiati ai acestuia pot raspunde la aceasta intrebare. Aceasta este cauza insingurarii, a alienarii de mediul familial si chiar de eel al colegilor de aceeasi varsta. Uneori, in loc sa vorbim despre acest lucru, este mai bine sa-1 rugam pe adolescent sa faca o autoprezentare cu titlul Aratd-mi lumea. El se poate simti amenintat, atacat sau poate refuza pur si simplu. Se intampla insa destul de des sa accepte cu placere acest lucru, deoarece are nevoie de atentia altcuiva, de interesul altei persoane, de aprobare. Asculta-1 cu mare atentie. Daca este nevoie, pune intrebari si indeamna-1 sa dezvolte subiectele prezentate. Nu este insa nevoie de un indemn de forma. Intreaba numai daca esti cu adevarat curios si poti sa manifesti interesul necesar. Despre visuri La ce anume visezi? In ultima vreme, tinerii intrebati despre visurile lor le formuleaza, mult mai des decat altadata, doar in plan material: ei doresc sa aiba diferite lucruri, sa dispuna de mijloace financiare suficiente pentru a-si implini visurile. Apar astfel visuri legate de automobile, de vestimentatie, de cosmetice, de aparatura computerizata si audiovizuala, uneori de echipament sportiv etc. E trist, dar rareori vorbesc despre calatorii, impresii, trairi noi. Intre aspectele nemateriale, adolescentii enumera drept valori dragostea, frumusetea, gloria.
24 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt mcredintati

Capitol XVII

Nu-si dau seama de importanta sanatatii si a disponibilitatilor fizice, ceea ce ihseamna lipsa de experienta personals. Oricine doreste sa se simta bine in propria piele, sa cunoasca placerea in relatiile cu ceilalti. Ei doresc sa fie iubiti, fiindca pentru multi dintre ei aceasta este conditia acceptarii de sine. Visurile lor se leaga puternic de caracterul lor si de nivelul la care se afla sentimentul propriei valori. Asadar, ei doresc sa fie frumosi, daca simt ca nu sunt frumosi, inteligenti, cand se percep pe sine ca fund limitati. Viseaza sa domine, sa fie puternici, cand se simt subordonati cuiva. Insa nu intotdeauna dorintele sunt rezultatul frustrarilor de acelasi fel. Se intampla ca orientarea lor sa fie legata de compensarea anumitor lipsuri intr-un alt domeniu: Pentru ca sunt slab dinpunct devederefizic, doresc sdinvestesc in intelect; pentru cdmdpercep ca opersoandneatrdgdtoare, voifi bogatd. Cele mai valoroase sunt visurile care nu au caracter defensiv, cele care reprezinta consecinta disponibilitatii de a investi energia proprie in zone noi, care se leaga de nevoia de cunoastere, de verificare si de investigare a posibilitatilor in variate raporturi cu lumea - doresc sa descopar ceva, sa cunosc in profunzime, sa ajut pe cineva, sa ma perfectionez. Dincolo de starea acceptarii de sine si de conditia persoanei la care se manifesta sentimentul propriei valori, visurile reflecta valori concrete. Poti ajuta la identificarea acestor valori. Cercetarile referitoare la sistemul de valori in randul tinerilor au constatat ca ele sufera o mare influenta sub aspectul acceptarii sociale. Cea mai mare rezistenta la aceasta influenta deformatoare au dovedit-o urmatoarele valori: creatia, toleranta, independenta, valorile cognitive si cele materiale. Uneori se poate produce falsificarea rezultatelor. Simulantii sunt inclinati sa scada rezultatele in ceea ce priveste conformismul, valoarea realizarilor, valorile perfectioniste si sinceritatea fata de ceilalti. La randul lor, cei care nu simuleaza maresc rezultatele in ceea ce priveste valorile estetice, prosociale, loialitatea fata de sine si corectitudinea fata de ceilalti. Tendinta spre simulare creste o data cu varsta si cu gradul de instruire. Este ciudat! Tinerii sunt gata sa recunoasca ceea ce viseaza, riscand sa atraga asupra lor dezaprobarea. Cei in varsta, ceva mai putin. Dar tu? Contactul tau cu adolescentul nu trebuie sa constituie o cercetare cu scop de diagnosticare, ci urmareste in primul rand cresterea nivelului de autocunoastere a tanarului. Despre preocupari Discutand cu un tanar, nu incerca sa-ti arati superioritatea (nu intotdeauna aceasta este evidenta...). Cunoasterea preocuparilor adolescentului nu inseamna capatul drumului. Ganditi-va daca preocuparile lui se schimba, ce anume ii intereseaza pe colegii de aceeasi varsta sau pe adultii din anturajul lui. Impartaseste-i din propriile tale zone de preocupari. Priviti acest proces: adolescentul deschide mai multe ,,ferestre", se uita si le inchide la loc sau are tendinta ,,de a le aprofunda"? Care sunt plusurile si minusurile acestor doua strategii?
Psihologie 25

Lecjia 48

__

_____

___ Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?

Cea mai primejdioasa este lipsa oricaror preocupari. Nu este vorba aici de atitudinea de pasivitate si de negare, ci de pasivitatea autentica, de apatie. Preocuparile ofera o sansa oricui; prin natura lor variata, fac ca fiecare dintre noi sa poata deveni specialist intr-un domeniu sau altul: mai rapid sau mai lent, mai slab sau mai puternic, mai inteligent sau mediocru etc. Preocuparea fata de ceva poate sa transpara in motivatia pentru cunoastere sau pentru practicarea a ceva, dar cele doua elemente nu merg totdeauna mana in mana. De exemplu, cei care practica sporturile orientale nu stiu adesea nimic despre istoria lor, iar cineva care se orienteaza perfect in istoria unei anumite religii nu trebuie sa fie un adept al ei. Discutati despre aceste lucruri. Parintilor le vine mai greu decat altor adulti pe care adolescentul ii intalneste ,,sa-l molipseasca" pe tanar cu anumite pasiuni. Te rog sa observi ca o asemenea initiativa nu consta in angajarea in ceva de care ei insisi se mtereseaza, ci in transmiterea intregii filozofii a cautarilor umane, in stimularea motivatiei cunoasterii si a trairii senzatiilor. Despre lecturi Este bine sa citim orice? Lectura seamana cu mancarea: se pare ca suntem ceea ce mancam. Gandim, operand cu continutul pe care il asimilam. Nu indemna, asadar, la a citi orice. Lecturile pot fi alese. Putem sa le acordam mult timp, ,,sa le digeram" in liniste, sa reflectam asupra lor ori sa le infulecam in portii mari. Pentru a sti sa citesti, trebuie sa citesti mult. In perioada cresterii, a devenirii, este necesara apropierea de lectura ca hrana necesara spiritului, emotiei si intelectului. Daca poti, obisnuieste-1 pe tanar cu lectura, arata-i frumusetea cartilor, frumusetea limbii si a compozitiei, continutul fascinant si provocator, nelinistea si alinarea pe care le pot oferi. Este o provocare pentru tine!

Exprima-ti emotiile!
Intreaba-1 cat mai des pe tanarul tau tovaras ce anume simte intr-un moment sau altul. Distinge emotiile traite de cele despre care doar a auzit, pe cele din trecut sau pe cele imaginare. Nu aprecia emotiile. Ele nu sunt nici bune, nici rele. Nu le aprecia nici pe cele straine, nici pe cele proprii. Raporteaza-te la forma de exprimare: transmite informatii reversibile despre expresivitatea pe care o manifests in prezenta ta tanarul inca neadult. Pentru a realiza aceasta, trebuie sa-ti prezinti propriile emotii, fara a selecta pe deplin constient modalitatea de expunere, asumandu-ti raspunderea pentru formele de exprimare a sentimentelor. Invata-1 acelasi lucru pe eel care devine adult. Principalul criteriu este aici neafectarea cuiva, neimpovararea cu raspundere pentru emotiile proprii. Emotiile noastre apar in legatura cu situatiile date, sunt o Constanta a ceea ce face parte din personalitatea noastra, din experienta noastra, din ceea ce se intampla ,,aici si acum". In ce masura sunt acceptat?! Adesea, tanarul cerceteaza granitele de toleranta a celorlalti fata de el. El verifica astfel daca mai este acceptat. Uneori i se pare ca aceasta este masura iubirii, ca dezaprobarea comportamentului sau constituie un semn al lipsei de iubire.
26 Psihologie

Eu i copiii care imi sunt incredinta^i

Capitol XVII

Lucrurile stau insa cu totul altfel! De fapt, ne este mai usor sa toleram comportamentul reprobabil al cuiva care ne este indiferent. Se intampla, de asemenea, ca adolescentul sa sufere din cauza indiferentei, a lipsei de reactie la actiunile lui din partea celor apropiati. Din perspectiva lui, parintii se intereseaza de ce anume mananca, de cat anume doarme, cu ce se imbraca, nu de cine anume este, ce anume il frarnanta sau il nelinisteste. El doreste sa fie obiectul interesului lor sub o cu totul alta dimensiune. Adesea, el interpreteaza delicatetea si evitarea confruntarii drept expresie a indiferentei. Asadar, isi cerceteaza familia, ii testeaza dragostea, actionand aproape cu premeditare: incalca norme si interdictii, ignora rugaminti etc., nutrind speranta ca il vor iubi in continuare. Aceasta este manifestarea nelinistii legate de lipsa acceptarii, de teama de a fi respins. Fireste, un asemenea comportament nu apare din senin - tanarul fie recepteaza acceptarea ca fiind aparenta, avand caracter declarativ, fie are sentimentul vinovatiei si al nedreptatii, care se rasrrange asupra relatiei, raspunderea aflandu-se de ambele parti. Se intampla sa aiba mari probleme cu acceptarea de sine, sa nu se simta demn de iubire si sa actioneze in asa fel incat sa-si atraga totodata ura celorlalti. Te asigur ca acesta este ultimul moment cand rnca il mai poti invata, iubindu-1 foarte mult, diferenta dintre abordarea persoanelor si a comportamentelor. Sesiunea cu balonase (28 (26-28)) Invata-1 pe tanar cat mai multe modalitati de manifestare a reactiilor, a formelor de expresie emotionala, acceptata la nivel social, nedaunatoare, dezamorsand tensiunile, adecvata pentru nevoile persoanei si pentru situatia in sine, fara a face dificila constientizarea surselor reale ale incordarii emotionale. Ziarele, prosoapele, rachetele de tenis, tipatul, aruncareamingii, framantareaplastilinei, alergareain goana, inorul, goana cu bicicleta sunt menite a-i arata tanaralui posibilitatile ample de revarsare a furiei, indiferent de sursa acesteia. Nu poti proceda la analiza rationala a situatiei care a produs-o, cat timp intensitatea ei face posibila doar o slaba participare a intelectului la acest proces. Uneori, merita sa i se propuna tanaralui o activitate care nu are legatura directa cu experienta lui de pana atunci. In masura in care iti transmite ca in ultimul timp se infurie des, ii poti sugera, de exemplu,joculJDe-a balonasele: lepoateintepa, apasa, framanta, se poate aseza pe ele, le poate calca in picioare, poate boxa cu ele, le poate arunca, descatusandu-si in felul acesta incordarea ,,adunata" in ultima perioada. Plansul Am spus in mai multe randuri ca exprimarea tristetii prin plans este necesara pentru ,,a face loc" altor emotii. In ultima vreme, in practica terapeutica sunt rntalniti din ce in ce mai multi baieti care plang des si mult, fara motive concrete; dar acest fenomen nu este inca inscris in modelul cultural. Din pacate, in cazul in care tanarul se manifesta in acest fel, ,,plateste" pentru spontaneitatea sa cu eticheta de ,,imatur".
Psihologie 27

Lectia 48

__

Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?

O astfel de etichetare din partea altora nu este problema ta. O anumita masura a propriei tale maturitati o constituie disponibilitatea de a accepta plansul altcuiva, fara teama, cu respect si recunostinta pentru acest dar al increderii. Permite-i adolescentului sa planga ori de cate ori simte nevoia. ( 28 (28) ^] Voti valorifica, fireste, tehnica Bocitoarele. Fete care plang se intalnesc mult mai frecvent, acesta fund considerat un fenomen normal. De aceea, ne socheaza domnisoarele care apeleaza la furie si la agresivitate, la atitudinea dura, bazata pe ironie si pe violenta, chiar in relatiile cu persoanele dragi. Daca reusesti sa fii prezent in timp ce plange un asemenea adolescent ,,dur", poti fi sigur ca ai observat ceva bun si important. Vei ajuta actiunea de descarcare daca vei accepta plansul cu respect, fara a-1 indemna pe tanar sa se linisteasca fiindca tu insuti te simti jenat. Intreaba-1, daca iti permite, si mangaie-1, imbratiseaza-1, alina-1. Nu comenta, ci asculta, in cazul in care tanarul doreste sa spuna ceva. Nu este acum momentul ,,invataturilor" si al impartasirii propriei experience. Poti strecura delicat cateva cuvinte despre felul in care te simti, in masura in care ceea ce simti nu este consternare. Uneori ne simtim speriati, confuzi si j enati si, in acelasi timp, oarecum multumiti ca cineva are incredere in noi. li poti spune acest lucru.

Nu poti fi de la inceput destept si matur!


Adolescentul traieste foarte multe esecuri subiective. Acestea nu sunt insuccese identificate de cei din jur ca fiind obiective. Atribuirea unei valori negative propriei noastre experience este subiectiva. Esecul poate fi ceva ce pentru o alta persoana trece drept o intamplare oarecare sau chiar succes. Este vorba despre notele de la scoala, relatiile cu ceilalti, frumusete, aptitudini, popularitatea in cadrul anturajului etc. Avem de-a face aici mai curand cu criterii interne de apreciere, decurgand dintr-o anumita ierarhie de valori. Aceasta ierarhie este inca labila, dependenta de sentimentul de acceptare din partea unor anumite persoane sau a unor grupuri considerate de tanar ca valoroase si reprezentative. Uneori, esecurile sunt evidente, fiind greu suportabile si rezolvabile la scara subiectiva si obiectiva. Se intampla, de asemenea, ca cei din jur sa interpreteze anumite fapte ca pe un fiasco, in timp ce tanarul nu resimte de fapt senzatia de disconfort sau demonstreaza doar absenta emotiilor negative. Este o problema destul de complicata. Repetarea anului scolar, dezamagirile sentimentale, pierderea prietenilor, dezmembrarea familiei, problema dependentelor - iata unele dintre problemele caracteristice acestei perioade din viata. Daca cineva iti impartaseste propriile emotii legate de o intamplare care, in convingerea sa, a fost un esec, ar fi bine sa-1 indemni sa caute valori chiar si intr-o experienta negativa. Intreaba, asadar, ce anume a invatat traversand un insucces, ce anume trebuie sa evite, asupra carui lucru se va concentra, spre ce va tinde, pentru ca in viitor sa nu mai intampine o astfel de experienta trista. Printr-o astfel de munca, se poate ajunge la schimbarea perspectivei de apreciere a intregului eveniment, adolescentul ajungand sa-si aprecieze propriarezistenta.
28 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati


^

Capitol XVII

Insoteste-1 pe tanar in structurarea conceptiei despre lume


Este o experienta emotionanta sa poti observa cum se formeaza conceptia despre lume, cum se contureaza convingerile, cum se organizeaza valorile unui tanar. Aceste lucruri ne emotioneaza, uneori ne socheaza chiar mai mult decat primii pasi sau primele cuvinte pe care le rosteste un copil. Tanarul nu mai este reflectarea ca intr-o oglinda a influentei adultilor important!, el devine un creator activ, transformand materialul acumulat. Ceea ce spun sau gandesc tinerii despre viata ne amuza uneori, alteori ne socheaza, parand ceva de neacceptat, cu toate ca enunturile lor se remarca printr-un continut valoros, conceput cu maturitate.

Cateva reflect!! ale adolescentilor pe tema conceptiei despre lume


Viata in sine nu este nici bund, nici rea. Este loculpentru bine sipentru ran. Depinde cu ce anume o umplem. Viata este construitdin asafel incdt nuputem obtine nimic depomand, prin furtisag sau videnie. Totdeauna trebuie sdpldtim, sa oferim ceva in schimb. Asia mdiritd. De aceea doresc sdfiu un om obisnuit. Nu doresc sdfiu celebrd sau bogatd. Doresc sd am casa mea, familia mea, un sot siprieteni. Intr-un asemenea mediu mdvoi simti minunat. Meritdsd trdiesti cinstit? Nu stiu, poate cd meritd. Omul are nevoie sa stie ca afdcut tot ce i-au dictat constiinta si credinta. El poate pleca mdcar cu mdngdierea cd s-a strdduit. Da, dar existd oameni care considerd cd nu meritd. La ce bun? Lumea este in asafelfdcutdincdt, meet, incet, nimeni nu va mai tine seama de asa ceva. Ce sdmai vorbim despre cinste intr-o lume cumplitd, pe care oamenii msisi au construit-o astfel! Doresc sd trdiesc ca un personaj depoveste: sd caut bucuria, zdmbetul si fericirea. Doresc sd trdiesc bucurandu-md de orice lucru mdrunt Numesc o astfel de viata o viata plind.
A trdi in acord cupropria constiinta. A trdi astfel meat sdnute dispretuiesti pe tine insutl Afi intotdeauna om. Este, cu sigurantd, extrem de greu. Devine si mai greu in conditiile in care se trdieste in societatea noastrd...

Viata nu se compune doar din desfdtare sifericire; ea inseamnd si multe dezamdgiri, necazuri, probleme; ca atare, oare meritd sd trdim? Cred cd meritd, fie sipentru toate acele sentimente care ne umplu viata. A trdi si a iubi, a nu uri si a nufi dusmanul celorlalti...
0 viata cinstitd - astdzi, aceastd notiunepare oarecum bizard. Ea nu se potriveste multor oameni. Existd, desigur, exceptii, oameni care reusesc si astdzi sd trdiascd cinstit, desi un asemenea om poate fi considerat in ochii unora anormal. Eu consider cd viata noastrd de adulti ar trebui sd se sprijine pe adevdr, pentru ca oamenii sd nu se dusmdneascd, sd trdiascd normal, fdrdgrabd...
Psihologie 29

Lectia 48

__________

Cum sa traversezi demn perioada adolescen|ei?

As dori ca viata mea sdfie coloratd, interesantd. Nu-mi plac plictiseala si monotonia. Dorescsdfiu libera, sdam un sot, darsdmergcu el la munte, sd schiezpe creste. As dori sdam copii, dar dupd treizeci de ani. Nu-mi convine sdmipierd cei maifrumosi ani Idngd copii. As dori ca viata mea sdfie o viatd cinstitd. Nu stiu dacd o sd reusesc. As dori sd obtin totulprin muncdproprie... Doresc sa trdiescpe contpropriu... Omul ar trebui sd tindd in viatd spre o tot mai mare perfectiune psihicd si fizicd, pentru aputeasd-sifoloseascdviata la realizareatelului ales. Telul meu este sd devin grddinar si sd lucrez in propria mea gospoddrie. As dori sd trdiesc lejer, sdduc o viata de societate, far a necazuri; sd obtin ceva in viatd care sd mdfacd vestitd si sd-mi aducdfericirea. A lucra cinstit, a avea sentimentul cd tot ceea cefacem ne serveste nu numai noud, ci inprimul rand celorlalti. Dinpdcate, viata noastrdpe calea cinstei intampind numeroase obstacole. Consider cd o mare influentd asupra frumusetii vietii o define familia. Cu sigurantd, multe lucruri s-ar putea rezolvaprin intermediulzambetelor si al cuvintelorfrumoase. As dori sd le ofer copiilor mei o casd adevdratd, plind de zambet si defericire, o casdfdrdtipete si fdrd scandal. Cred cd a trdi cinstit inseamnd a trdi dupd anumite norme morale, care existd infiecare om, dacd mediul in care a crescut i-a permis sd ajungd la asemenea norme. Pentruatrdi, insensul general al acestui cuvdnt, trebuie sd-ti impui conditii concrete. Celputin eu, avdnd saisprezece ani, as dori sd trdiesc pe deplin fericitd, dar funded este greu sdajungi la o asemenea stare, trebuie sd-mi impun mie insdmi imperative si interdictii! Viata ar trebui sd constituie o neincetatd luptdpentru ceea ce este bun.

Cu propriile maini sau cu ajutorul profesionistilor


Recurgerea la ajutorul specialistilor in educarea si in sustinerea dezvoltarii adolescentului este controversata. Duci un copil mic la logoped, la stomatolog, la pedagog, la instructorul de gimnastica, daca observi tu insuti sau daca iti atrage atentia altcineva ca are manifestari nelinistitoare. Multi adulti apeleaza la acest ajutor fara a se nelinisti, considerand ca demersul in acest sens are un caracter profilactic. In cazul celor mici, fenomenul este mai frecvent decat profilaxia in perioada adolescentei. Apelul la ajutor se leaga strict de doi factori: de cunostintele generale despre posibilitatile si mecanismele care actioneaza in acest domeniu si de oferta serviciilor de specialitate de pe piata. Asadar, la interventii de acest gen ajung victimele agresiunii, tinerii dependent!, cu tulburari avansate, cu puternice tendinte suicidare, dupa incercari de sinucidere sau automutilari, cei care au intrat in conflict cu legea. In aceste cazuri este prea tarziu pentru a actiona rapid si eficient fara un ajutor specializat.
30 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

Nu te teme, asadar, sa iei legatura cu clinici de specialitate si cu specialist!, chiar si atunci cand problema nu pare prea serioasa. Uneori, consultatia in sine, descarcarea reactiei, eliberarea emotiilor, sentimental acceptarii si al respectului sunt suficiente pentru a Mna un proces primejdios. Insa nu trebuie sa multiplicam interventiile si sa cream convingerea ca problemele sunt atat de grave, incat trebuie sa se confrunte cu ele toata pleiada de profesionisti, fiecare contact contribuind in acest caz la aprofundarea convingerii cu privire la propria patologie si la ineficienta variatelor forme de ajutor. Tanarul nu ar trebui sa ia startul in viata adulta convins ca i s-a pus eticheta de persoana cu tulburari si - lucru mult mai grav - sa se identifice el insusi cu continutul acestei etichete. Sintetizand, o consultatie nu strica, ajutorul specialistului poate actiona inca de la prima intalnire, spulberand emotiile negative, creand o atitudine adecvata fata de problema in sine si sprij inind sentimentul propriei valori. Nu exagera insa problemele adolescentului. Inainte de a ruga pe cineva sa intervina, intreaba-te pe tine insuti daca problema aparuta nu este uneori semnalul evadarii din fata raspunderii, pentru obligatiile care decurg din rolul sau din sarcinile asumate. Acest lucru se intampla frecvent in cazul meditatiilor. De cele mai multe ori, adolescentul nu are nevoie de ore suplimentare, ci de sustinerea motivatiei in invatare si de indicatii privind tehnicile invatarii. Destul de des inaltam un edificiu ciudat, finantand meditatiile (in ultima vreme, nimeni nu mai vede in ele ceva dezonorant, ci, dimpotriva, ceva ce innobileaza), pentru a scapa astfel cu totii de raspundere: parintele, fiindca plateste, copilul, fiindca se duce la meditatii, iar profesorul, fiindca nu este elevul sau. Parintii ii apreciaza pe profesorii meditatori dupa timpul petrecut cu copilul, se asteapta la efecte care pot fi obtinute numai printr-o mai mare colaborare. Copilul, la randul sau, preconizeaza ca dobandirea de cunostinte si abilitati se petrece oarecum automat, prin investirea unui minim coeficient de energie. Este prilejul de a da vina pe altcineva: Nici mdcar acest bun specialist n-a reusit sdmd mvete... Cu siguranta, unele probleme importante le putem rezolva singuri, confruntand motivatia de baza, analizand folosirea rationala a timpului si dimensiunea ramanerilor in urma, precum si diferite tehnici de invatare. Si aici iti este utila revenirea la cele (45 si 46 (3-43H doua lectii precedente, unde vei gasi recomandari generale si indicatii, indiferent de varsta persoanei care invata. Le vom completa acum cu noi sugestii.

Forme de ajutor in invatare


Te rog sa-ti indrepti atentia asupra timpului, asupra folosirii lui eflciente, asupra alternantei efort-odihna, asupra deprinderilor corecte. Poti stabili cu tanarul o intelegere, potrivit careia tu iti vei asuma rolul de sprijin extern, de ,,strajer" al efortului sau, de persoana care prin prezenta sa il obliga sa lucreze, ii urmareste rezultatele, ii supravegheaza folosirea inteleapta a timpului si investirea energiei in diferite activitati. Nu ar fi bine insa daca aceasta intelegere ar capata tendinta de stabilitate; este buna si pentru tine, si pentru adolescent, exclusiv ca ,,declansator al succesului" sau ca forma de sustinere, in situatii deosebit de dificile - examene, amenintarea cu repetarea anului, corigente, restante etc.
Psihologie 3

Altfel, poate da nastere reflexului de pasivitate si de dependents, precum si tendintei de a te face raspunzator pe tine insuti pentru rezultatele obtinute. Chiar daca aceste rezultate sunt minunate, mi ar trebui sa-ti arogi drepturi asupra lor, nu aceasta este solutia daca doresti bineleadolescentului.

Invatarea sistematica Memorarea unor reguli de ortografie


si 46 (32-34)} ^n caiem^ precedent ai avut prilejul sa cunosti diferite forme de sustinere a copilului - in insusirea regulilor ortografice. Era vorba despre cuvintele care prezinta un grad sporit de dificultate ortografica. Mai jos, iti prezentam cateva exemple care urmaresc structuri lexicale si stilistice. Scopul unei asemenea strategii este de a retine o serie de expresii lexicale si frazeologice si, mai ales, contextul in care ele sunt folosite. Un bun exercitiu il constituie conceperea unor povestioare in care se folosesc diferite cuvinte care suna la fel, dar au alt sens, cum ar fi: numai/nu mai, demult/ de mult, odata/o data, alt fel/altfel etc. Poti incerca sa alcatuiesti o asemenea povestioara, folosind si alte forme similare? Comenteaza impreuna cu tanarul respectiv cateva expresii frazeologice uzuale si incearca sa alcatuiesti altele cu ajutorul cuvintelor de baza, referitoare la diferite parti ale corpului: cap, ochi, ureche, nas, gura, mana, picior, piele etc. Numai cu ajutorul verbului a da se formeaza o serie intreaga de asemenea expresii: a da din cap, a da din mana, a da din gura, a da dinpicioare etc. Mai stiti si alte expresii cu verbul a da! Pentru a inlesni formarea expresiilor, putem apela la pictograme, implicand in felul acesta un iiumar mare de simturi. In timpul desenarii, este solicitat in special analizatorul vizual. Putem folosi diferite culori. Este bine saprivim, sa desenam, sa folosim diferite culori, dar sa si vorbim, sa auzim, sa ne imaginam. Daca doresti, intoarce-te la continutul lectiilor precedente. Vei gasi acolo indicatii practice de angajare suplimentara a simtului gustului si al mirosului, in timpul invatarii anumitor structuri. Prin asemenea tehnici, putem compensa ramanerile in urma determinate de suprapunerea problemelor. Merita sa incercam sa atenuam dificultatile, dar eficienta muncii este proportionala cu motivatia. Va doresc succes!
Facilitarea memorarii

Tanarul care invata mult si vrea sa stie cat mai multe lucruri, din diferite domenii, are deseori senzatia de neputinta, de frustrare. Neincrederea in fortele proprii, convingerea ca nu se va descurca, teama de insucces il insotesc adesea. Tu ai asemenea amintiri? Frustrarea determinata de nevoia realizarilor se poate fmaliza cu aparitia unei atitudini negative generalizate in privinta efortului depus pentru dezvoltarea intelectuala proprie.

32

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

Profesorul prezinta continutul si recomanda fragmentul care trebuie sa fie insusit. Cum anume sa fie insusit continutul informational nu mai este problema lui. Anumite continuturi nu pot fi transpuse intr-un algoritm si, chiar daca ar exista unul, ar fi greu sa-1 transmiti cuiva, in asa fel incat sa-1 poata folosi, deoarece de cele mai multe ori nu constientizam nici macar procesul indispensabil pentru asimilarea temeinica. De cele mai multe ori, am invatat ceva prin multiple si migaloase repetari. Procesul invatarii nu este eficient daca nu reusim sa redam la momentul potrivit continutul potrivit ori sa aplicam deprinderile corespunzatoare. 6 (27) J Un proces si mai complicat este folosirea creative a competentelor dobandite, intr-o C situatie noua, in timpul rezolvarii unei probleme cu structura divergenta, deschisa. In timp ce acordam multa energie intelegerii exacte a continutului, traind sentimentul de neliniste legat de rezultatul la care vom ajunge, ne putem concentra asupra rezolvarii problemei date in felul urmator: in loc sa ne gandim cum se scrie un cuvant, scriem un vers despre el... In asemenea situatii, un mod de a scapa de problema il constituie recurgerea la modalitatile care faciliteaza memorarea, adica la versuri, la imagini, asocieri de cuvinte etc., care ne garanteaza oarecum intelegerea corecta, chiar si intr-o situatie dificila sau stresanta. In contactul cu adolescentul supus frustrarilor de orice fel si sensibil la intamplari care ii probeaza sentimentul propriei valori, avand, in plus, probleme cu motivatia pentru efort, cu acceptarea autoritatii etc., ii poti indica o asemenea posibilitate, ii poti transmite ideile tale. Tanarul nu este totusi o fiinta care necesita control si supraveghere permanenta si nici ajutor in invatare de fiecare data, in masura in care nu are restante si probleme de natura cognitiv-emotionala de alt gen decat cele specifice procesului de dezvoltare. Mai mult, prezentarea propriilor idei in ceea ce priveste asimilarea cunostintelor poate deveni un factor demobilizator, facand posibila trecerea responsabilitatii pentru intregul proces de invatare asupra ta sau asupra altei persoane apropiate. Am vorbit deja despre asta; aceasta eroare este insa atat de frecventa, incat numarul de avertismente ar trebui sa fie pe masura! De aceea, o modalitate de facilitare va fi ideea sau semnalul ca se poate, indemnul la propria creatie. Tanarul este in stare sa creeze propriile modalitati de facilitare a memorarii, in functie de asocierile si de imaginatia sa. Un avantaj suplimentar va fi in acest caz mandria generata de calitatea de a fi autor, de posibilitatea de a impartasi ideea si altora. Ortografia si gramatica constituie sfere generoase pentru experimentele de acest tip. Dar pentru alte obiecte? Te asigur ca si pentru acestea poti gasi cu succes modalitati specifice de facilitare a memorarii. lata cateva exemple referitoare la matematica, utile mai ales acelora care percep acest domeniu ca fiind arid si lipsit dc poczic:
Eu sunt cdine, vreau sa latru - opt ori optfac saizeci patru. Un constructor face case - sapte ori optfac cincizeci sase.

Ne putem astfel folosi de povestioare sugestive pentru a memora tabla inmultirii, care creeaza unora multe probleme.
Psihologie 3

Lectia 48_________________________ _____Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?

Psihologie

Lectia 48

Cum sa traversezi demn perioada adolescence!?

Atragem atentia, de asemenea, asupra aspectelor auditive, similitudinilor dintre foneme, ritmului, rimei - toate fund proprietati ale tablei inmultirii care pot fi usor asimilate tocmai datorita acestor particularitati auditive. Longitudinea si latitudinea geografica sunt dimensiuni care vor fi localizate in mod corespunzator prin asociere cu deschiderea larga a gurii, ca la dentist. Taigaua si tundra vor capata claritate datorita pictogramei; fauna si flora nu vor mai fi conflmdate daca tinem minte litera ,,f " prezenta si in denumirea flori. Exista, in concluzie, numeroase posibilitati de valorificare a propriei inventivitati.

4*6

Memorarea numerelor Pentra a memora rapid si eficient date si cifre, ne putem folosi de o matrita a culorilor sau a sunetelor. La inceput, alcatuim o paleta de culori, in functie de preferinte: de exemplu, de la cele deschise la cele inchise, ceea ce poate reflecta intru totul perceptiile individuale, deoarece nu este o ordine universala, valabila pentru toti. Te poti convinge de aceasta recomandand catorva persoane sa aseze creioanele colorate in cutie. Pentru unii, configuratia va avea un caracter alternativ: culoarea deschisa se va afla langa cea inchisa; pentru altii, ordinea va incepe de la culorile deschise sau de la cele inchise. Nu totdeauna aceasta ordine tine seama de criteriul fizic al lungimii undei luminoase. Configuratia va cuprinde zece culori sau zece sunete, ambele matrite putand fi folosite laolalta. Seriei de culori sau sunete create i se atribuie cifre succesive, de la 0 la 9. Datele si cifrele memorate trebuie notate cu culoarea corespunzatoare sau pot fi cantate la un instrument ori din gura. Auzim si vedem oarecum valorile cifrelor, invatand ulterior identificarea lor rapida. Aceasta nu este o abilitate suplimentara, care trebuie insusita, ci o indicatie suplimentara pentru memoria noastra.
34

Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

Pictograma Ambele tipuri de pictograme - pentru versuri si pentru strofe - pot fi intelese mai bine pe baza unui exemplu concret. Mai intai, limiteaza suprafata foii pe care este scrisa poezia. Uneori, e bine sa o transcrii. Gandeste-te la genul de pictograma potrivit. Pregateste o fasie ingusta si lunga de hartie sau foloseste marginea libera din dreapta a foii. Pictograma versurilor Dis-de-dimineata Privirea mea aduna Sori galbui, Musuroaie aramii, Petealbedegaste... ^^^"-= f,
xZ, x2

Pictograma strofelor Infloresc bujori albi si rosii, lar in miezul lor, ca-ntr-un urcior, Multimi de gaze discuta de zor, Caci floarea-i lacasul gazelor... Dupa ce pregatim imagini in miniatura si schematice, incercam sa recitam poezia, privind imaginile. Urmatoarea etapa o constituie redarea poeziei pe baza amintirii desenelor. Vei observa ca timpul de invatare a poeziei, durata memorarii si calitatea redarii cresc considerabil. Incearca singur. Gestul In invatarea poeziilor si chiar a cuvintelor din limbile straine, ne ajuta foarte mult folosirea gesrurilor. Este ceva asemanator cu ilustrarea prin miscare a unui cantec sau cu ,,prezentarea" infantila a continutului. Recurgerea la gesturi reprezinta o sursa suplimentara de impresii. Miscarea efectuata determina un impuls adecvat in memorie. Cum anume functioneaza acesta? Oare cand simti mirosul de paine proaspata te gandesti de ce apar amintirile legate de ea? Poti simti vantul care aduce mireasma de iarba proaspat cosita, atingerea nisipului fierbinte pe talpi... Indeamna-1 pe tanar sa indice ceva prin intermediul gesticulatiei, al privirii, al miscarilor cu mana in sus, in jos etc. Imagineaza-ti, de exemplu, gesturile care insotesc invatarea unei poezii. Nu confunda folosirea gesturilor cu punerea in scena. Memorand urmatorul gest, urmatoarea miscare, ajutam reproducerea la nivel verbal. Cand invatam cuvinte, gestul este de ajutor. Dincolo de asocierea auditiva - de exemplu, englezescul beach (plaja) aminteste de romanescul bid -, spune-i tovarasului tau ca, invatand verbele, poate executa gesturi care sa ilustreze actiunea, in loc sa pronunte echivalentele romanesti. Nu renunta din start la aceasta idee, incearca mai intai, pentru a vedea daca ai sau nu succes.
Psihologie 35

Lectia 48

___________

__

Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?

Foaia-plan Este o tehnica extrem de utila in invatarea disciplinelor descriptive, precum biologia, istoria, geografia, geologia, astronomia etc. Fiecare unitate tematica dispune de o foaie separata. Daca ne insusim un material mai vast, unitatea tematica ocupa pe foaie o fasie orizontala. Notam pe ea tema, nume, date, folosind matrita culorilor, iar desfasurarea evenimentelor o ilustram cu pictograme extrem de simplificate, dar care redau cronologia. Invatam sistemul de notare, alegand abrevieri potrivite, pentru a nota notiuni de tipul este alcatuit din..., rezultddin, proportional cu sau invers proportional, apartine, cauze, efecte etc. Un asemenea mod de a nota il citim apoi de la stanga la dreapta si-1 redam fara a ne uita, amintindu-ne genul si locul fragmentului care ne lipseste in timpul reconstituirii. Revenim doar la fragmentele inca neinsusite. Aceasta metoda este excelenta pentru pregatirea raspunsurilor orale sau pentru verificarea pe baza unor intrebari cu caracter deschis. Localizarea Invatarea bazata pe memorarea mecanica - nume, cifre, scheme, parti, structura, folosire etc. - face posibila folosirea localizarii. Putem plasa regulile pe anumite parti ale corpului, pe mana stanga si pe cea dreapta, pe degetele de la maini, desi, cu cat asocierea este mai amuzanta, cu atat este mai mare probabilitatea de a reda eficient si de a memora pe o perioada mai indelungata. Daca inveti, de exemplu, un material prezentat in tabel, poti sa repartizezi coloanelor succesive incaperi din locuinta ta, cartiere din orasul in care locuiesti, razoare din gradina de flori. Uneori, continutul poate fi plasat chiar in sertarele propriului birou. Un copil care trebuie sa se remarce, de exemplu prin cunoasterea regulilor de ortografie, poate plasa in perimetrul propriului corp urmatoarele: pe mana dreapta ,,are" regulile despartirii in silabe, pe cap regulile de scriere a lui ,,m" inainte de ,,p" si ,,b", pe talpi scrierea grupurilor ,,che, chi, ghe, ghi, ce, ci, ge, gi", diminuand astfel haosul care face dificila redarea eficienta a regulii corespunzatoare. Un elev de gimnaziu care invata la biologic va pune saprofitele in bucatarie, iar organismele heterotrofe, in dormitor. Daca citim tabelul pe verticala si pe orizontala, il putem transpune in imaginatie, in schema unei cladiri cu mai multe etaje, ,,deplasandu-ne" intre etajele acesteia. Gruparea si ,,puntile" Pentru a invata multimea notiunilor si a le reda pe toate intr-o ordine arbitrara, mai intai putem crea submultimi, putem cunoaste numarul lor si putem crea cuvinte-punte care leaga intre ele submultimile. Este o operatic similara cu alcatuirea unei istorioare din bucati, cu toate ca legatura dintre cuvinte ar trebui sa se bazeze aici si pe asemanarea continutului, pe suportul sonor, pe lungime, pe litera de inceputul unui cuvant, pe toate criteriile posibile care constituie pentru intelect o forma coerenta de organizare.
36 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt mcredintati___ XVII

Capitol

Orice material poate fi grupat in diferite moduri. Nu trebuie sa apreciem prematur aceste forme, etalonul valorii lor fund eficienta procesului de mvatare, reducerea stresului si stimularea motivatiei, precum si inventivitatea creativa, satisfactia.
Numeste totul si confera-i sens!

O indicatie generala pentru memorarea mecanica s-ar putea reduce la recomandarea cuprinsa in titlu. Inainte de a trece la memorare, trebuie sa stim ce anume invatam, adica sa dam un nume corespunzator multimii care apare. Apoi urmeaza determinarea cantitatii, iar in final, atribuirea unui sens a ceea ce invatam, implicandu-ne cu toate simturile posibile, inclusiv cu simtul umorului. In loc sa invatam lista arida a conjunctiilor inaintea carora se pune virgula, numara-le, grupeaza-le si alcaruieste o povestioara despre un baietel cu numele IAR, indragostit de frumoasa NICI. El ofteaza si se gandeste la NICI, la CI, la INSA. FIE il iubeste, FIE nu-1 iubeste? O sa incerce sa afle, DAR deocamdata trebuie sa-si pregateasca temele ...
Foloseste toate simturile

Am vorbit deja de angajarea unui numar cat mai mare de simturi. In acest caz, este vorba mai curand despre mlocuirea mesajului verbal sau a schemei prezentate cu ajutorul literelor cu o alta forma care sa valorifice vazul, auzul si pipaitul. Canta o formula matematica, fizica sau chimica, folosind matrita sunetelor. In loc de litere, foloseste imagini concrete, eventual forme colorate ale figurilor geometrice de baza. Joaca-te de-a transpunerea formulelor in povesti. Alcatuieste scheme din jetoane, figurine sauobiecte. Cum? In loc sa-i ceri si sa-i impui tanarului sa invete algoritmul inmultirii si impartirii fractiilor, deseneaza-i urmatoarea schema:

Doi pinguini deseneaza un cere (un rotund - R); un pinguin coloreaza intregul cere in doua ore. La ce ne foloseste asta? La formula lungimii si a suprafetei cercului.
Despre defimtiile ,,ingrozitoare"

Stii cat de repede poti invata formula razei, a diametrului, imaginandu-ti o fata care duce un caine in lesa? Nu merita sa invatam formulele si definitiile pe de rost. Stii definitia frecventei, a intensitatii curentului, a tensiunii? Oricum nu ai ce face cu ele, daca nu le folosesti zilnic. Orice defmitie, inainte de a fi insusita, trebuie sa fie transpusa intr-un limbaj obisnuit, verificand sensul fiecarui termen.
Psihologie 37

Lectia 48___________________ ___________Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?

Nu-1 lasa pe tanar sa se afle in rolul papagalului care doar repeta ceea ce aude. Straduiti-va sa gasiti definitii simple, plastice si accesibile, dar potrivite. Abia dupa aceea faceti efortul de a le transpune in limbajul conceptelor cerute. Nu uita ca invatarea este una dintre dimensiunile importante pentru tanar, dar nu este singura.

Uneori este nevoie de sprijinul profesionistului!


Pana spre sfarsirul anilor '60 si inceputul anilor '70 ai secolului al XX-lea, numerosi psihiatri au contestat aparitia tulburarilor depresive la tineri. In prezent, nimeni nu mai contests acest fenomen, desi multi atrag atentia asupra dificultatilor in identificarea depresiei la tineri, deoarece aceasta transpare in alte forme decat la adulti. Tinerii reusesc rareori sa-si verbalizeze trairile si emotiile. Depresia lor poate fi sesizata mai curand in zona psihomotrica - blocare, apatie. Comunicarea verbala transmite sentimental derespingere-Nimeninu mdiubeste, nimdnui nu-ipasdde mine -, dar si imaginea negativa a propriei persoane - Nu mddescurc, nu sunt bun de nimic... Uneori se manifests, in plus, tulburari de nutritie (anorexia si bulimia), tulburari ale somnului, dureri de cap, de abdomen, mictiuni nocturne, surmenaj. Isi pot face aparitia fobiile si comportamentele agresive, cu caracter distructiv. Depresia se manifests in eel mai dramatic mod chiar in perioada adolescentei, prin incercari suicidare si prin sinucideri infaptuite. Sinuciderile constituie a doua cauza, dupa accidente, a mortalitatii in randul tinerilor. Se estimeaza ca la o sinucidere revin 100-150 de incercari suicidare. Cele mai multe sinucideri si incercari in aceasta directie sunt caracteristice categoriei de varsta intre 15 si 19 ani. Se atrage atentia ca la baza incercarilor suicidare si a consumului de droguri cu puternic efect de dependents se afla un mecanism similar. Narcomania este o forma de sinucidere ,,in rate". Dar consumul de droguri constituie totodata si o incercare de autoterapie a depresiei. Majoritatea autorilor accepta ca la baza depresiei la majoritatea tinerilor se afla sentimentul de respingere din partea parintilor. Raceala, ostilitatea si educatia riguroasa bazata pe pedepse caracterizeaza atmosfera educationala in familiile cu copii profund depresivi. Sentimentul de respingere il poate avea un copil neagreat din cauza infatisarii mai putin placute, un copil dintr-o familie refacuta, convins ca este o povara. Acest sentiment il poate trai orice copil care simte insuficienta iubirii. La un asemenea tanar apare lipsa sentimentului de siguranta. De aceea, el incearca sa depaseasca aceasta situatie, insa, adesea, aceste incercari iau forma unor comportamente neacceptate de catre cei din jur. Avand in vedere cauzele depresiilor si ale tulburarilor de comportament, ar trebui ca parintii, dar si mediul scolar, sa fie mobilizati in actiuni profilactice care sa creasca nivelul competentelor educative si comunicationale.
38 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

Cand apar necazurile...


Ce facem atunci? Mergem la un profesionist, tinem seama de sfaturile lui... Doar atat? Uneori nu exista o asemenea posibilitate. Se intampla ca tanaral sa refuze interventia, manifestand rezistenta in fata oricarui contact sau lipsa de motivatie in ceea ce priveste efortul de schimbare. In masura in care adolescentul este inclinat sa pastreze legatura cu tine, poti face multe. II poti invata sa-si constientizeze emotiile, sa se concentreze asupra trairii in lume AICI si ACUM. Ane indrepta atentia asupra semnalelor interne actuale si a exprima ceea ce apare in zona constiintei inseamna a ne aprofunda constiinta de sine, a-i intelege mai bine pe ceilalti si a ne spori posibilitatile de autocontrol. Cu siguranta, vei reusi sa-i inlesnesti tanarului verbalizarea experientei sale. Aceasta este continuarea procesului initial de concentrarea asupra sentimentelor prezente. Asculta, urmareste mesajele nonverbale ale tinerei persoane, incearca sa-i receptezi empatic mesajele. Straduieste-te sa gasesti cea mai adecvata definire a continutului trairilor acesteia. Propune-i sa verifice singura daca definitia aleasa de tine concorda cu experienta ei subiectiva. (15(19-20)) Incearca sa clarifici. In terapia gestaltista se vorbeste despre sugerareapropozitiei, adica a propunerii ca omul sa incerce singur sa foloseasca expresia formulata de terapeut, pentru a-si descrie ceea ce simte si traieste, si sa asculte ,,cum ii suna", sa incerce sa simta acceptarea sau dezaprobarea in fata unei asemenea descrieri. Deosebit de importanta, de-a dreptul indispensabila, este capacitatea de a se elibera de tensiunea legata de constientizarea unei experiente aflate in discordanta cu convingerile referitoare la propria persoana sau care ii provoaca, in general, sentimente negative foarte puternice. Perioada adolescentei este plina de astfel de trairi: Constat ca nu ma descurc cu cei de aceeasi vdrstd cu mine, am greutdti la invdtdturd, pdrintii nu mdacceptd, ardtgroaznic, nu am incredere, nu stiu ce doresc etc. Sau altele: Acasdsuntfavorizatifratii mai mid, nu am chefde nimic, nu sunt bun de nimic, viata esteplictisitoare, nimeni nu ma iubeste, ce rost am eu aid, la ce bunfac ceea cefac etc. Pentru toate acestea exista un leac esential: acceptarea neconditionata. Aceasta satisface nevoia de atitudine pozitiva, a carei lipsa produce constientizarea experientei aflate in dezacord cu demnitatea umana. Daca tu si alti oameni nu-i oferiti tanarului acest suport, asigurandu-1 ca este un om valoros, o fiinta deosebita, demna de a exista, nu va reusi sa ajunga la acceptarea de sine. De asemenea, il poti indemna la comportamente bazate pe descarcarea frustrarilor si pe expresivitate. Uneori, merita sa facem un experiment si sa-i permitem tanarului sa preia complet controlul asupra a ceea ce se petrece intre voi. E greu, dar invata ce inseamna raspunderea, constientizand consecintele optiunilor si verificand limitele rezistentei.
Psihologie 39

Lectia 48___________________ adolescentei?

Cum sa traversezi demn perioada

Nu uita, te rog, de comunicarea corespunzatoare. Foloseste informatiile reversibile, indeamna-1 sa vorbeasca la persoana intai, sa-si asume raspunderea enuntului. Confrunta aprecierea persoanelor, propune-i descrierea si concentrarea asupra comportamentului. Este de dorit sa-si indrepte atentia si asupra folosirii mecanismelor defensive, nu in scopul de a fi lipsit de protectie in fata durerii, ci pentru a dori sa foloseasca unele metode care nu-i deformeaza orientarea in mediul din jur si care sunt eficiente din perspectiva relatiei cauza-efect. Unde, cand, cum... , Deseori sau sporadic, in conditii naturale sau intr-un cadru pregatit in mod special? Foloseste, pur si simplu, prilejurile obisnuite. Pe acoperis, in pivnita, in timpul pregatirii omletei, dupa film, in timp ce priviti un album cu fotografii... Un asemenea timp si context se preteaza excelent la discutii ,,importante", tema si buna dispozitie manifestandu-se spontan. De asemenea, ofera-i tanarului un timp ,,exclusiv", destinat special lui, pe care nu-1 mai imparti cu nimeni. Acest interval serveste foarte bine rezolvarii unor probleme legate de invatare. Cu acest prilej apare intre voi o legatura la care, probabil, nu va asteptati. Nu-i promite legaturi ,,pe viata", de vreme ce nu le vei putea realiza. Daca insa relatia dintre voi va avea un caracter sporadic ori se va reduce la un singur episod, aceasta nu-i diminueaza cu nimic valoarea, pentru ca ea poate fi inregistrata ca foarte importanta si retinuta pe tot parcursul vietii. Se poate intampla ca incercarea de a stabili contactul sa nu reuseasca: sa te simti afectat, adolescentul ignorand eforrul tau si netinand seama de valorile pe care i le reprezinti. Acest rise face insa parte din viata oamenilor. Ce ai invatat tu insuti insotindu-1 pe tanar? Aceasta intrebare importanta ar trebui sa apara in timpul legaturii cu adolescentul nu doar la final, ci mai degraba ca instrument de control si de reglare a desfasurarii acesteia. Si bilantul tau personal ar trebui sa fie pozitiv. Ce anume poti invata de la un adolescent? Speranta, optimism, exprimarea sentimentelor, trairea in prezent, lupta pentru apararea conceptiilor proprii. Impresii placute insotesc constiinta ca exista in fata noastra atat de multe drumuri inca necunoscute, ca ne putem investi energia in atatea domenii ale vietii. Timpul petrecut impreuna te invata totodata smerenia, mentinerea aprecierilor, raspunderea pentru indicatiile date, reflectia asupra folosirii timpului. Discutiile despre dragoste, despre prietenie si despre sensul vietii sunt rareori intreprinse de adultii implicati in treburile zilnice si in rezolvarea obligatiilor determinate de rolurile pe care le indeplinesc. Tanarul te poate invata prospetimea gandirii, confruntarea propriilor atitudini, adesea batatorite si de-a dreptui stereotipe. Asemenea intalniri nu due la schimbarea lor, ci mai degraba la reflectii si la consolidarea modului de a concepe problemele pe o baza mai solida. Un alt dar pe care ti-1 ofera tanara persoana este o anumita filozofie a uimirii, o anumita naivitate si capacitate de a pune intrebari simple, despre a caror existenta ai fi putut uita.
40 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt mcredintati____ XVII

Capitol

Ce ai mvatat de la mine? lata alta intrebare importanta. Nu uita sa i-o pui adolescentului, pentru ca si el trebuie sa aiba prilejul de a constientiza si a insuma ,,darurile" tale. Se poate ihtampla ca el sa observe in contactul cu tine ceva ce nu ai reusit sa sesizezi: va aprecia tacerea comuna, linistea, caldura sau timpul petrecut razand, va percepe valoarea informatiilor reversibile sau atitudinea de respect fata de el ca fiinta umana. Nu-i indica nimic, acesta este pe deplin rolul sau. A da sens lucrurilor pe care le traim constitute un proces subiectiv. Respecta acest lucru, chiar daca te simti afectat. Accepta-i punctul de vedere chiar si atunci cand te vei simti subestimat. Apreciem astfel comportamentul, ne raportam la ceea ce noi insine am trait in prezenta celeilalte persoane. Amestecul dintreintelepciune si prostie Tanarul ne surprinde prin contradictiile interioare. El este intelept, matur, armonios, dar se comporta uneori fara noima. Nu este pe deplin format. De fapt, niciodata nu suntem astfel, mdiferent de varsta. Este vorba insa de acel element de baza, de acel ferment pe care se inalta umanitatea noastra matura. Tanarul insusi are uneori constiinta ca se confrunta interior cu diferite forte, ca citeaza diferite persoane, incearca variate comportamente, cerceteaza reactiile celor din jur. Nu-si da seama intotdeauna de ceea ce simte. Este mult mai bine pentru dezvoltarea lui sa fie foarte inteligent ori foarte excentric decat sa fie neutru, cenusiu, fara expresie si fara motivatia dezvoltarii. Este greu sa te bazezi pe un asemenea om, comportamentul sau fiind imprevizibil, fiindca el insusi nu este in stare sa mentina o linie stabila in actiunile sale. Perceptiile si reactiile tale trateaza-le ca perceptii, ca emotii si intuitii, nu formula in mod categorie judecati si opinii despre el. Tanarul este foarte sensibil!? Tanarul este o persoana care nu trebuie sa fie tratata ca o figurina din portelan. Uneori el ne irita prin grosolania lui, prin tendinta de manipulare. Este greu sa facem fata minciunii, promisiunilor false, lipsei de respect, vulgaritatii unor tineri. In alte cazuri, poti intalni o persoana care este oarecum lipsita de aparare, de mecanismele de a se descurca in fata lumii si a propriilor reactii, un om excesiv de sensibil. Un tanar care plange din cauza unei priviri strambe, a ploii, a unui cantec trist, pe de o parte, si unul obraznic, puternic, caruia nu-i pasa de sentimentele celorlalti, pe de alta parte. In ambele cazuri, este vorba de acelasi lucru - sfera sentimentelor launtrice, balansoarul emotional, mecanismele ineficiente de autocontrol, imaginea despre sine neformata complet. In ambele cazuri, comportamentele sunt rezultatul ,,costumului imbracat": prea subtire sau prea gros, menit sa-1 apere pe adolescent in fata durerii. Grosimea ,,pielii" nu conditioneaza insa modul in care traim in lume: tanarul poate deveni un ,,sensibil" odios, egocentric, distragand totul in cale, sau un ,,insensibil" eficient in actiune, binevoitor si senin. Nu avem o prea mare influents asupra nivelului de sensibilitate, aceasta depinzand de sistemul nervos, de experienta din copilaria timpurie, de exersarea succeselor si a esecurilor. Avem insa influenta asupra orientarii propriului potential si pentru aceasta suportam raspunderea. II poti ajuta pe tanar sa inteleaga acest lucru si sa-1 accepte, fiindca a mtelege nu este to tuna cu a accepta.
Psihologie 41

Lectia 48

___________

Cum sa traversezi demn perioada adolescentei?

Actiunea paradoxului si a jocului

Negrul este alb. Ce zici despre asta? O poti considera o provocare. O poti ignora (Eu n-am auzit nimid), o poti persifla (Zdu?), te poti confrunta (Ce anume iti lipseste...?), te poti obosi si invoca argumente rationale pentru a demonstra ca este imposibil. De asemenea, o poti lua ca pe o ofensa personala sau ca pe o abordare pe care o accepti cu umor sau extrem de serios. Alegerea iti apartine. Inainte de a reactiona, ia in consideratie mai multe optiuni. Acceptarea comportamentelor nestandardizate, rare, improspateaza viziunea tanarului, il face sa devina mai constient de ceea ce face, in mod mult mai eficient decat folosirea acelorasi metode. Alege metoda potrivita, in functie de raspunsul la intrebarea De ce tdndrul spune acestlucru? Poti folosi, de asemenea, tehnica paradoxului, dar cumpatat, in mod controlat. Aceasta consta in formularea indicatiilor care, din punct de vedere rational, reprezinta negarea binelui. Este ca si cand am dori sa-1 facem sa se concentreze asupra perceperii elementelor negative, sa-i rapim speranta - Pleacd de acasd, Lasdscoala, Maicd-ta este un monstru etc. Daca va proceda asa, cum il sfatuiesti? Ce rost are sa transmitem asemenea mesaje? Pentru a-i provoca revolta, impotrivirea fata de solutia aleasa. Este un fel de a-1 determina sa accepte o atitudine care sa submineze justetea judecatilor rostite de interlocutor. Este adevarat, totusi, ca adolescentul percepe straturile comunicarii ,,mai in gluma, mai in serios". Daca mama se plange de fiul ei, facand lucrul acesta indelung si ,,expresiv", el da din cap aprobator. Mai intai, ea se va simti satisfacuta. Daca reusesti sa-1 ataci in mod exagerat, s-ar putea sa obtii, in sfarsit, o reactie de revolta si de impotrivire, soldata cu aparitia unei coalitii a familiei impotriva ta. Este doar un pret platit pe moment, in definitiv, urmaresti sa determini perceperea aspectelor pozitive. Da, dar... este un alt joe frecvent intalnit in relatiile cu tinerii. Ei doresc sa fie convinsi ca problemele lor vor putea fi rezolvate. Dupa ce-ti demonstrezi ineficienta in rezolvarea problemelor ridicate de tanar, spune: Intr-adevdr, nu se poateface nimic in acest caz. Cand se va asterne tacerea, nu te nelinisti; dupa o clipa, tanarul va protesta. (36-38)1 Nu te juca de-a ce am eu este mai bun decdt ce ai tu. Jocurile de competitie nu sunt o buna investitie a energiei. Lauda, vaicareala si licitarea valorilor cu privire la realizari sau la esecuri constituie simptomul folosirii unei tranzactii care nu aduce nimic constructiv in legatura cu tanarul. Pur si simplu, fii tu insuti. Nu-1 invata nimic din ceea ce nu faci tu insuti! S-a vorbit despre aceasta de mai multe ori: Nu bea, cu toate cd eu beau. Nufuma, dormi mult,fdcurat, trdieste cinstit,fiifidel, strdduieste-te... Tii minte mesajul fals: Tufa ceea ce-ti spun eu, nu cefac eu? Efectul este invers! In contactele cu tinerii, esti o marturie prin ceea ce faci tu insuti. Esti girantul credibilitatii propriilor mesaje, mai mult decat In orice alta situatie.
42 Psihologie

Eu si copiii care imi sunt incredintati

Capitol XVII

Nu uita ce ai facut tu! O forma excelenta de verificare a propriei motivatii este revenirea la propria tinerete, la perioada care uneori se sterge din amintiri, pe care dorim sa o uitam sau la care, dimpotriva, ne intoarcem ca la spatiul idealizat al bucuriei si al fascinatiei in fata lumii... Contactul cu sentimentele care ne-au insotit adolescenta, amintirea intamplarilor, a atitudinilor si a comportamentelor de atunci, toate acestea ne pot ajuta sa-i toleram si sa-i intelegem pe adolescenti, fara a ne idealiza pe noi si fara a ne astepta ca toti sa fim la fel. Putem afirma ca esenta educatiei este cdutarea sensului vietii, ca trebuie sa mvdtdm sa iubim lumea si sa ofacem mat buna si ca trebuie sdfacem lucrulacesta impreundcu ceilalti, prin eforturi creative. Laolaltdcu tandrul vei invdta arta dificild a vietii, cad nici o solutie de-a gata nu este astdzi folositoare in modnemijlocit,faraafi verificatd si integratd. In incheierea lectiei, iata cateva citate pentru tine: Maturizarea si maturitatea Trebuie sacresti Ca sd te maturizezi... (Sztaudynger) Oddtineretii Tineretea-i lucru mare. Tinerii sunt insade altdpdrere. (Sztaudynger) Experienta Experienta-i un dar al cerului; II ai cand nu-ti mai trebuie. (Sztaudynger) Sfaturi Mii de sfaturi bune copiilor mei am dat. Nici eu sfaturileparintilor nu le-am ascultat. (Sztaudynger) Realizurea de sine Libertatea individului, autonomia si creatia necesitd multd tolerantdsi bundvointd din partea celorlalti. (Banach) Ajutandu-1 pe un tanar, poti depasi tu insuti mai bine propriile dificultati, momentele de criza. Acest ajutor poate deveni o motivatie pentru dezvoltarea ta, pentru optimizarea modului de a actiona. Nu trebuie sa fii ideal, dar ti se va starni motivatia de a nu dezamagi si de a nu spulbera sperantele puse in tine.

Psihologie

43