Sunteți pe pagina 1din 43

Lectia 49

LECTIILE 49 SI 50

LECTIA 49
Avem oare nevoie de ceilalti? <>
Ceilalti oameni... Ne inconjoara, se constitute in grupuri de prieteni, de cunoscuti, de vecini, in familia apropiata sau mai indepartata. Ne intalnim cu ei din proprie initiativa, uneori suntem obligati sa le suportam prezenta, iar alteori ne straduim in zadar sa le castigam afectiunea. Timpul petrecut impreuna cu ei este mai mult sau mai putin valoros. Adesea, intalnirile cu ceilalti se transforms intr-o serie de comportamente de rutina, de-a dreptul stereotipe, schematice, ca un ritual sau ca un joe. Uneori, cand ne dam seama ca aceste contacte nu aduc nimic, ca sunt lipsite de culoare si de viata, apare sentimentul de sterilitate, de nonsens. Din pacate, se intampla si ca relatiile cu ceilalti sa ne afecteze si sa ne pericliteze viata psihica. ,-.^ Despre natura sociala a omului am vorbit deja, in lectiile referitoare la sprijin si la V ' ' J sentimental de apartenenta. Revenirea la aceste lectii va poate ajuta sa intelegeti mai bine continutul caietului de fata. In viata cotidiana, o persoana poate intra in contact cu foarte multi oameni, iar aceste contacte nu sunt intotdeauna placute. Acest fapt poate provoca un anumit disconfort psihic, datorita caruia persoana respectiva poate fi nevoita sa solicite ajutorul psihiatrului sau al psihologului. Disconfortul psihic poate fi insotit uneori de simptome nevrotice, chiar daca eel in cauza nu-si da seama de acest lucru, plangandu-se doar de un anumit aspect al manifestarii sale in relatiile cu ceilalti, aspect care poate fi resimtit ca o sursa de insatisfactii. O cauza des intalnita a disconfortului psihic o pot constitui conflictele conjugale, pe care le vom prezenta in caietul urmator; de asemenea, alte motive care apar relativ des sunt conflictele la locul de munca, timiditatea maladiva, imposibilitatea de a gasi un partener, esecurile in relatiile afective sau problemele cu copiii ori cu alti membri ai familiei. fn acest caiet ne vom ocupa mai ales de dificultatile care apar in zona vietii sociale, mai ales in relatiile cu prietenii. Ne plangem adeseori de problemele pe care le avem cu prietenii, de lipsa acestora ori de instabilitatea lor, ne putem simti tradati de ei, iar cateodata relatia cu prietenii poate sa dispara, inghitita de plictiseala si rutina. Legatura dintre aceste probleme si nevroza nu este intotdeauna clara si evidenta. In general, persoana nevrotica crede ca exista ceva incorect in relatiile sale, in comportamentul sau, ceva care nu poate fi depasit si in legatura cu care asteapta ajutorul din partea unui specialist. Nu orice dificultate in relatiile interumane atesta existenta nevrozei, dupa cum nici nevroza nu se rasfrange mereu in mod vizibil asupra relatiilor cu ceilalti oameni. In general, insa, viata social-afectiva reflecta destul de clar conditia noastra psihofizica.
Psihologie 1

Lectia 49

Avem oare nevoie de ceilalti?

Conflictele in care este implicat omul cauzeaza de obicei reactii emotionale care pot fi neplacute, greu de suportat, apasatoare. Reactiile la o situatie conflictuala sau de stres se pot manifesta prin: tensiune, iritare, furie, neliniste sau mahnire. Se pot instala totodata tulburari ale somnului sau ganduri agasante, se poate constata o scadere a eficientei generale, dupa cum pot aparea si alte perturbari, manifestate in domenii variate.

Daca aceste simptome sum legate de un conflict constient sau de o situatie apasatoare psihic si/saufizic, trebuie saincercam saeliminam respectiva situatie.
Tocmai asupra acestui aspect ar trebui sa te concentrezi, ca o persoana care se preocupa de viata psihica, pe care o intereseaza in mod real oamenii. Daca aceste simptome inceteaza de la sine, inseamna ca ele pot fi o simpla reactie situationala, nu un complex de simptome nevrotice. In cazul reactiilor situationale se poate dovedi benefic orice fel de ajutor, constand in oferirea sprijinului, cu scopul de a face fata situatiei conflictuale. Sunt necesare, de asemenea, exprimarea libera a emotiilor, discutarea dinamicii situatiei si a posibilelor variante de solutionare, manifestarea intelegerii si a acceptarii. In acest caz, trebuie sa atragem atentia asupra tendintei de a se apela la medicamente care sa atenueze incordarea si consecintele psihofizice, generate de starea de emotie - dureri de cap, insomnie, tulburari digestive etc. In aceasta situatie, asemenea medicamente trebuie sa fie evitate sau administrate temporar. Asadar, trebuie sane concentramasupraeliminarii cauzelor. Mai putemintreprinde ceva in acest sens? Ce crezi? Situatiile conflictuale si intamplarile care determina reactii situationale, fie si trecatoare, pot constitui in anumite cazuri un punct de declansare a nevrozei. Aceasta se intampla cand o situatie dificila sau conflictuala activeaza un conflict neconstientizat, ramas pana atunci ascuns sub forma unor tendinte nevrotice, fara simptome clare. Putem vorbi de nevroza abia atunci cand simptomele se mentin chiar si dupa ce a incetat situatia care a actionat initial. Persoana care se plange de dificultatile pe care le are in relatiile cu ceilalti isi poate defini diferit propria participare la aceste probleme. O tendinta umana fireasca este aceea de a atribui cauza problemelor si dificultatilor resimtite altor persoane, din mediul eel mai apropiat. In felul acesta, simtim o oarecare usurare psihica, indepartandu-ne de problema respectiva, nu mai avem sentimentul imperfectiunii, diminuandu-se raspunderea pentru ceea ce se intampla. Folosindu-ne de aceasta tendinta defensiva, numita proiectie, ne putem oarecum elibera de o parte a problemei emotionale. Se diminueaza astfel neplacerea pe care o traim in mod nemijlocit.

Exemplu: O persoana timida si inhibata percepe mediul din jur ca fiind amenintator, ostil si respingator. Ea singura nu este in stare sa depaseasca o problema, cum ar fi, de exemplu, agresivitatea controlata. Exigentele sporite si absolute fata de oameni sunt camuflate de sentimentul propriei nedreptati.

Psihologie

Eu si grupul de prieteni

Capitol XVIII

Apare convingerea ca ceilalti sunt necrutatori si avizi. La randul sau, o persoana ambitioasa si dornica de putere poate vedea permanent in ceilalti, in mod chiar exagerat, aceste ambitii si aspiratii pe care ea insasi le tainuieste. Propriile sentimente de nemultumire si de aversiune fata de casnicie pot fi percepute nu in noi, ci in partenerul nostru, care este receptat ca dezagreabil si antipatic. Se manifests, de asemenea, o tendinta contrara, insa mult mai rar. Exista oameni care, in ciuda exigentelor proprii si a perceperii defectelor la cealalta persoana, iau asupra lor intreaga raspundere pentru conflictul iscat si consecintele acestuia. Asemenea persoane nu inteleg nevoia celeilalte parti de a participa la consiliere sau la eliminarea conflictului respectiv. Ele se justifica adesea prin afirmatia: Celalalt, cu siguranta, nu vafi de acord - ceea ce nu este intru totul adevarat. In realitate, uneori, asumarea vinovatiei ofera anumite avantaje psihice, dar, in mod cert, are drept cauza frica de confruntare si spiritul inchis. Unii au un fel de conceptie ,,de-a gata", o versiune despre cauzele propriilor probleme, pe care le vad in comportamentul inadecvat sau in influenta celorlalti asupra lor. O asemenea idee isi are importanta ei si nu trebuie sa fie minimalizata, deoarece, dincolo de functia ei defensiva, ea ofera adesea informatii despre problemele reale aparute in viata persoanei respective. Intrucat aceste informatii sunt deformate, de multe ori chiar ,,codificate", trebuie sa le studiem cu atentie, semnificatia lor dezvaluindu-se ulterior, dupa ce cunoastem si alte trairi ale persoanei respective. Toate aceste lucruri ni se pot mtampla daca ne manifestam inadecvat in relatiile cu ceilalti. Te rog sa nu tratezi aceasta afirmatie ca pe o amenintare, ci ca pe un indemn la ordonarea rationala a faptelor si a legarurilor cauzale dintre ele. Materialul nostru va fi consacrat astazi incercarii de a raspunde la intrebarea: Ceputemface si cum putem proceda, pentru ca asemenea probleme sdnu apara, in general? Vei gasi aici propuneri de actiune, sugestii si reflectii despre cum sa interactionezi cu prietenii, pentru ca in relatiile voastre sa nu intervina nimic din ceea ce ar duce la patologie individuala, asadar, cum sa prevenim conflictele, plictiseala, oboseala sau nerostirea lucrurilor pana la capat. Insa te rog sa nu uiti ca nu esti raspunzator pentru ceilalti oameni, chiar daca ai dori lucrul acesta, nu le poti rapi propria vointa, libertatea, independent in luarea deciziilor si in manifestarea comportamentului. De aceea, acest material reprezinta o sugestie la care prietenii tai pot - dar nu trebuie neaparat - sa raspunda pozitiv. In acest caz, daca vor aparea probleme, te vei putea simti bine in continuare, fiindca tu ai incercat, te-ai straduit sa imbunatatesti relatia dintre voi.
Psihologie

CEASMA/PMTEAFACt

Lectia 49

Avem oare nevoie de ceilalti?

Ce putem face pentru a imbunatati relatiile cu semenii nostri?


Oare orice relatie trebuie sa fie optima? Sunt relatiile cu ceilalti o zona potrivita pentru ,,investirea" sentimentelor noastre, a visurilor si a intimitatii noastre? Merita sa le acordam atentie, sa ne implicam? Poate ca ne este de ajuns doar ceea ce ne ofera familial Dar daca suntem singuri si traim despartiti de familie? Poate ca relatiile noastre interumane se limiteaza doar la oamenii de care ,,ne izbim" oarecum la locul de munca, in vecinatate, fara a ne apropia prea mult! Tu insuti iei decizia de a initia si de a respinge contactele cu ceilalti, in acord cu motivele si cu valorile tale. Fa aceasta, tinand cont de nevoile si de scopurile proprii. Insa nu uita sa pastrezi proportia corecta intre cantitate si calitate, deoarece numai unele relatii pot fi numite relatii de prietenie. Relatiile cu prietenii sunt semnificative in diferite perioade ale vietii noastre. Ele sunt ca niste pietricele, care ne bucura si ne imbogatesc, ne entuziasmeaza pe moment si pe care le punem apoi la loc sau le purtam cu noi toata viata. Relatii apropiate si indepartate Exercitiul 1: Povestea prietenilor mei Te rog sa-ti amintesti cat mai multe persoane pe care le-ai numit prieteni. Gandeste-te cati au fost? Care a fost motivul destramarii legaturii? Ai trait uneori sentimentul insingurarii sau al solitudinii pe care ai ales-o de buna voie? Ce importanta au avut prietenii in aparitia acestei stari? Folosesti des notiunea de prieten? Cum numesti persoanele importante din viata ta? Ce te-a determinat sa consideri pe cineva prieten? Ce crezi despre problema exclusivitatii in prietenie? Ce anume semnifica in acest context fidelitatea? Din ce punct de vedere trebuie sa-ti semene o persoana, pentru ati deveni prieten? Care este rolul sexului aici? Te rog sa alcatuiesti o lista a prietenilor tai, din perspectiva acestor intrebari. Gandeste-o, completeaz-o sau scurteaz-o. Ce rezulta? Cum arata lista actualilor tai prieteni? Venim pe lume neputinciosi si total dependent! de ceilalti si ramanem ani in sir dependent! de cei care ne intretin. Suntem puternic legati afectiv de acestia. Nu totdeauna aceasta legatura este pozitiva, dar aproape totdeauna este puternica, durabila, mentinandu-se de-a lungul intregii vieti. Ulterior, pentru a ajunge la posibilitatea dezvoltarii proprii, originale, pentru a institui noi si semnificative legatun afective, pentru a putea da viata altora si a ocroti viata, legaturile emotionale si dependenta de ,,obiectivele initiale" trebuie sa se relaxeze si sa se incheie. Niciodata nu mai putem fi legati de ceilalti la fel de mult ca de parinti, iar in perioada maturitatii ramanem singuratici si murim singuri. Omul este singura fiinta care are constiinta propriei morti si a conditiei sale, pe traseul dintre nastere si moarte. Poate de aceea a si aparut posibilitatea de a stabili cat mai multe contacte, cu un numar cat mai mare de oameni, constituind o societate?
Psihologie

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Trecerea de la dependenta deplina la singuratatea individuals nu constitute singurul proces prin care trecem pe parcursul evolutiei noastre. Ce semniflca singuratatea?
Singuratatea este ceva ce simtim sau este mai degraba un factor obiectiv? Gandeste-te ce importanta are pentru singuratate personalitatea noastra. Unora le este de ajuns convingerea ca exista anumite persoane care le doresc binele, fund interesate de succesul lor, ceea ce nu presupune, in general, obligatia si necesitatea unor contacte nemijlocite. Altii doresc ca timpul ramas in afara obligatiilor sa fie umplut de relatii cu oameni absolut deschisi, de incredere, care participa la viata lor, carora le relateaza ce anume au vazut, au auzit, ba chiar ce au visat. In aceasta privinta, oamenii se deosebesc foarte mult unii de altii. Se intampla, de asemenea, ca unii dintre noi sa aleaga pur si simplu singuratatea, desi motivatiile adoptarii unui asemenea sistem de viata difera de la caz la caz. Aceasta ar putea deriva din esecuri anterioare, din traume, din sentimentul alteritatii, al temerilor, al rusinii, al vinovatiei. Alteori, asemenea decizii sunt rezultatul apatiei, al oboselii, al contactelor superficial si atesta o perioada de cautari si de investitii personale in dezvoltarea ulterioara. De multe ori, asemenea decizii sunt legate de lumea valorilor, de abordarea unor roluri concrete, de practica religioasa etc. Este necesara distinctia dintre singuratate si insingurare. In primul caz, accentul trebuie pus pe rolul subiectului, atat in ceea ce priveste realizarea unei asemenea stari de lucruri, cat si in mentinerea acesteia. In schimb, fnsingurarea este un fenomen care apare fara participarea vointei noastre, mai curand impotriva nevoilor noastre importante, cand nu mai avem influenta asupra evolutiei contactelor interumane, asupra numarului sau asupra calitatii acestora. Este abandonarea sau renuntarea la contactele interumane, este un sentiment care poate fi observat la copiii singuri la parinti, atunci cand acestia le impun sa mearga in camera lor si ii pedepsesc pentru neascultare, este privirea in tavan a unei persoane imobilizate, insingurarea unei persoane bolnave, paralizate. Este ceva care ii afecteaza dureros pe numerosi oameni in varsta, pe care ii asezam la masa fara a le adresa un cuvant sau vorbind despre probleme pe care ei nu le inteleg. In aceste cazuri, raspunderea si demersul activ suntde competentacelordinjur.
A

Exercitiul 2: Despre cei solitari . Gandeste-te, te rog, cine anume din mediul tau este singur din proprie vointa. Analizeaza motivele si mecanismele care au determinat o astfel de optiune. In ce mod nevoile sale emotionale si sociale elementare sunt satisfacute? Care este parerea ta? Cum ai numi o asemenea persoana - castigatoare, fericita, armonioasa launtric? Vei gasi exemple de persoane care, in ciuda deciziei constiente de a duce o viata singuratica, se simt dezamagite si nefericite? Te rog sa cauti diferite exemple. Daca doresti, ocupa-te de un studiu de caz. Poarta cateva discutii cu astfel de persoane si incearca apoi sa-ti generalizezi observatiile. Te rog sa nu uiti ca interventia ta nu trebuie sa deranjeze, sa afecteze ori sa tulbure intimitatea persoanei.

Psihologie

Lectia 49

Avem oare nevoie de ceilalti?

Daca, fie si pentru o clipa, vei avea indoieli in ceea ce priveste consecintele unor asemenea intamiri, nu le intreprinde sau decide-te doar pentru contactul cu cineva bine cunoscut, cu o persoana care te intereseaza. Te rog sa nu te lasi condus de stereotipuri sau de prejudecati, care ar putea constitui proiectarea propriilor tale probleme. Daca nu poti sau nu ai curajul sa intrebi in ce a constat aceasta decizie de viata, nu face speculatii. Ocupa-te de o alta problema. Poate ca tu insuti esti o persoana singura, fiindca asa ai ales! Nu este vorba aici de a duce o viata fara partener, ci fara cunostinte si fara prieteni. Poate ca doresti sa-ti impartasesti reflectiile in tema pentru acasa? Exercitiu! 3: Despre ceiimingurati Poti analiza, de asemenea, starea psihologica a unui om insingurat, desi aceasta nu este o activitate prea placuta. Daca observi singuratatea cuiva si nu incerci sa invingi acest fenomen, vei deveni intr-un fel responsabil pentru aceasta situatie. Cu toate acestea, nu descrie situatii cunoscute doar ,,din auzite", povesti sau cazuri de senzatie din sursele de informare in masa. impartaseste ceea ce vezi, simti si traiesti tu insuti, in legatura cu singuratatea oamenilor din jurul tau. Este un lucru valoros sa procedezi astfel. Probabil vei invata cum sa eviti singuratatea sau vei lua decizia de a aborda sarcini concrete. Daca doresti, scrie o lucrare pe aceasta tema. Ce inseamna expresia potrivit careia Fiecare moare singur? Oare avem in minte doar momentul mortii? Se stie ca, in acel moment, nimeni nu ne insoteste, eel putin in sensul de a simti aceeasi stare. Nu in aceasta consta singuratatea noastra matura in viata. Viata nu trebuie sa fie nicidecum sumbra, plina de amaraciune si de renuntare la placeri si la perspective. Omul tanar capata treptat constiinta raspunderii individuale, fara sansa de a o lasa pe seama altcuiva ,,aflat in spatele sau". Ne traim viata ca adulti pe cont propriu, desi nu intotdeauna ne simtim bine asa. Ar fi mai usor sa evadam sub aripa cuiva, sa ne ascundem in spatele cuiva, sa intrebam pe cineva ce si cum trebuie sa procedam si, eventual, sa-1 invinuim pentru nereusitele noastre. Maturitatea sodo-emotionalapoatefi conceputaca oposibilitate de a trdi in mod construct singuratatea. Atingerea maturitatii, asadar acceptarea singuratatii printre oameni, nu a insingurarii, trebuie sa fie insotita de pierderea iluziei in ceea ce priveste posibilitatea de a impartasi cu cineva lumea interioara, de a trai aceleasi senzatii si de a simti acelasi lucru, in acelasi moment, de a ne astepta la intelegere deplina si la acceptarea tuturor comportamentelor noastre. Nu este nici posibil, nici benefic, dar pentru a intelege acest lucru trebuie sa avem experienta de viata.
Psihologie

/&/((/de $ii(g/iif<ita.te'l am. briw'w /a/)o/m/i'ta(&a ok a rutidrt/ tofue,

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Cu ce anume schimbam aceasta convingere imatura?


Cu posibilitatea de a colabora, cu practicarea schimbului de impulsuri fara calcul, cu bunavointa si interesul oamenilor tratati de noi ca valori in sine, cu interdependent din relatiile foarte apropiate, unde nimeni nu este proprietatea nimanui. Aceasta interdependenta este benefica, dar numai in anumite sfere, si ar trebui sa fie insotita de independent^ in alte sfere. Singuratatea matura consta, in sfarsit, in manifestarea sensibilitatii fata de ceilalti oameni, fara ,,a-i infesta" in totalitate cu propriile noastre sentimente, in intelegerea lor si in respectul manifestat in toleranta fata de ceea ce reprezinta altceva decat noi. Sunt singur, fiindca nu tind spre a fi integral intr-o masa compacta, spre a fi ,,inghitit", fiindca aleg curajos raspunderea individuals, fiindca in loc sa ma straduiesc sa seman cu ceilalti, sa fiu la fel ca ei, respect alteritatea, fiindca sunt binevoitor fata de ceilalti oameni in mod dezinteresat, fiindca stiu si accept ca succesele si esecurile mele imi apartin.

Oare, in acest caz, nu ne dorim prietenia?


Cu certitudine, avem nevoie de ea, dar o intelegem altfel. Nu ne amagim ca altcineva este in stare sa ne inteleaga complet, in timp ce noi insine avem indoieli in privinta sentimentelor si gandurilor noastre, nu ne amagim ca, pentru a ne imprieteni, trebuie sa simtim la fel in acelasi moment, ca prietenia are nevoie de exclusivitate si de limitarea contactelor cu ceilalti oameni. De-a lungul existentei, trecem prin cateva faze succesive. Pentru a ajunge la o personalitate deplina, integrata, ar trebui sa trecem de la o faza la alta la timpul potrivit si sa invingem crizele si provocarile caracteristice fiecarei etape in parte. A face fata in mod independent exigentelor impuse de fazele succesive ale dezvoltarii nu numai ca ne fortifica personalitatea, dar ne si ofera sentimentul de forta si ne sporeste repertoriul raspunsurilor emotionale. Orice faza succesiva creeaza noi posibilitati ale realizarii de sine, dar ne rapeste altele. Incapacitatea de a actualiza aceste posibilitati pe parcursul fazelor corespunzatoare creeaza dificultati in obtinerea dezvoltarii succesive in etapele urmatoare. Realizarea de sine transpare, de asemenea, in zona relatiilor noastre interpersonale. Una dintre cele mai indelungate faze ale dezvoltarii este perioada varstei medii. In psihologie, aceasta perioada a fost cercetata mai putin. Diferite scoli si orientari s-au ocupat mai intai de perioada copilariei si a adolescentei, a maturizarii, apoi si de procesul de imbatranire. In general, varsta mijlocie nu a atras atentia cercetatorilor. Probabil fiindca a fost considerata doar o canava pe care se pot vedea conflictele nerezolvate ale copilariei timpurii. Varsta mijlocie este o perioada din viata omului a carei calitc determinata in mod sensibil de contactele cu prietenii din trecu prezent Ei nu mai sunt idolii nostri, alternativa noastra in fata am at'fi!??!>!;. ?</>~a deacceptarea individualitatUnoastre, devenindmal ! ;./>i) tr-ooglindasociala,un stabilizator importan: sprijin.
Psihologie

Lectia 49_____________________

__

__

Avem oare nevoie de ceilalti?

Te rog sa nu confunzi nevoia de prietenie cu nevoia de sprijin.


Putem sustine pe cineva sau putem beneficia de sprijinul cuiva in relatiile cu oamenii, relatii care pot fi rntamplatoare, de suprafata. Daca te imprietenesti cu cineva pentru a obtine un sprijin sau fiindca simti ca esti obligat sa oferi cuiva un sprijin, un asemenea contact are caracter instrumental. Prietenia inseamna ceva mai mult. Contactele cu prietenii pot fi o provocare, ne pot stimula reciproc in dezvoltarea noastra. Ele se pot baza, de asemenea, pe actiuni intreprinse impreuna - cercetari stiintifice, scrierea unei carti, escaladarea unui munte, turnarea unui film, cultivarea gradinii etc.
Exercitiul 4: Care cste ,,potentialul" de prietenie in mediul fan?

Cu cine ai dori sa te imprietenesti? Cine te intereseaza, te fascineaza, te atrage? Ce relatii ai dori sa aprofundezi? Ce ar trebui sa faci in acest sens? Ce medii nu cunosti, in general, si nu le-ai explorat din acest punct de vedere? Unde si cand pot fi cunoscuti oameni noi si interesanti in zona in care locuiesti? Cum procedezi? Cine ar putea sa te ajute? Invita cunostinte, impreuna cu prietenii lor. Fiecare ,,sa aduca" pe cineva. Cu siguranta, in acest cere se va afla partenerul tau de discutie. In masura in care a rezistat alaturi de tine pe parcursul acestor lectii, cu siguranta este prietenul tau. Nu uita sa discuti cu el pe aceasta tema.

Ce anume semnifica varsta mijlocie?


Aceasta perioada este considerata in traditia noastra culturala etapa celei mai mari forte, eficiente si rezistente. In acelasi timp, se stie insa ca depresiile isi fac aparitia eel mai frecvent tocmai la oamenii de varsta medie. Este un paradox aparent. Vei intelege acest lucru pe masura ce vei avansa in lectura. Dupa adolescenta, ajungem la maturitate, caracterizata prin intemeierea familiei, prin aparitia copiilor si prin schimbarea rolului de copil (cu ponderea elementului ,,a lua") in rol de parinte (cu ponderea elementului ,,a da"). Incepe totodata cariera noastra profesionala, ia startul competitia cu ceilalti, accentul se pune pe dobandirea competentelor profesionale practice si perfectionarea stilului de viata. Se intampla multe lucruri in viata noastra alaturi de partener, dar despre aceste probleme vom vorbi in caietul urmator. Omul matur se distanteaza in varsta fata de cei tineri. Cum te simti cand, pentru prima data, cineva iti cedeaza locul intr-un mijloc de transport in comun? Daca tu nu ai intalnit asa ceva, intreaba pe cineva de varsta potrivita. Cand copiii tai isi ____ incheie studiile si, in final, parasesc casa parinteasca, nu este usor sa te adaptezi la (21(21)) noua situatie. Apare fenomenul ,,cuibului pustiu". Sotii revin la situatia de a trai in cuplu, asa cum au inceput. Pentru cei singuri, transpare acut problema ca, in curand, va fi prea tarziu pentru a lua o decizie de schimbare a stilului de viata. In acest caz, prietenii constituie, de fapt, singurul grup de sustinere si de inspiratie, oferind motivatia pentru efort si pentru viata, sub semnul bucuriei si al implinirilor personale.
Psihologie Eu si grupul de prieteni___________________________________________Capitol XVIII

Daca avem sentimental cdpropria viata esteplind, iar relatiile cu persoanele | care ne intereseazasuntsatisfacatoare, atund stint ce inseainnn :^tm;nentul plenitudiniL Putem sa constientizam ca structure si cultivarea acestor relatii depind de noi insine. Ele nu sunt un dar al sortii, ci constituie rodul unor demersuri si eforturi constiente. In caz contrar, cand relatiile cu prietenii sau persoanele importante pentru noi nu sunt satisfacatoare, se poate ajunge la incercari disperate, cum ar fi schimbarea carierei sau apartenerului, chiar la eforturi cu scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala.
Cand viata nu ne-a oferit legdturi semnificative sau cand nu exista perspectiva atingerii acestui scop, demnitatea umbritd oarecum de resemnare "poate ajuta la marginalizarea disperdrii. (T. Lidz)

Se intampla asadar sa renuntam la relatiile bune cu persoanele apropiate, cu prietenii, fara a crede ca vom mai avea parte de alte relatii bune si considerand ca, in general, nu mai sunt necesare. Pur si simplu alegem singuratatea ca izolare de persoanele importante pentru noi, evitand in felul acesta esecurile si negand nevoi puternice. In acest rastimp, facem primele incercari de bilant in privinta modului in care decurge viata noastra. Se estimeaza beneficiile care decurg din legatura cu partenerul, din alegerea profesiei, din evolutia carierei, se compara realizarile cu planurile din tinerete si cu realizarile altor persoane, indeosebi cu cele ale colegilor de aceeasi varsta. Uneori, astfel de comparatii distrug prietenia. Aceasta se intampla indeosebi atunci cand in realizarea acestor comparatii nu suntem binevoitori in mod reciproc, ci rivalizam, castigam sau pierdem, ierarhizand rezultatele proprii si pe ale altora. In aceasta perioada de viata se ajunge, de obicei, la apogeul carierei profesionale, la treapta cea mai inalta a prestigiului social, dar nu si la fmalul posibilitatilor de avansare. De asemenea, aceasta este perioada in care intreprinderea unor activitati sau ocuparea anumitor functii poate parea imposibila. Unora li se pare imposibila cunoasterea de noi prieteni sau reluarea relatiilor mai vechi cu persoanele apropiate. In plus, din ce in ce mai frecvent apar diferite afectiuni somatice, anumite indispozitii, precum si perturbari sexuale. La barbati se manifesta diminuarea potentei sexuale, iar femeile incep sa analizeze consecintele pe care le exercita asupra pozitiei lor, in contextul relatiilor interumane, perioada menopauzei. In acest timp, cei de aceeasi varsta sufera din ce in ce mai mult de diferite boli, mor, ceea ce nu poate ramane fara influenta asupra

starii noastre psihice. Dispar si cei care nu pot fi inlocuiti in vreun fel. Mor parintii, rudele apropiate, oamenii care ne-au influentat decisiv formarea personalitatii si care ne-au oferit sentimentul de securitate intr-o lume incarcata de primejdii si de prejudecati. Toate aceste lucruri pot declansa tulburari de natura depresiva. Un anumit rol il pot juca aici fenomenele si problemele sociale, schimbarile bruste in ierarhia valorilor sau alte amenintari din afara. Avand in vedere aceste aspecte, este usor de
Psihologie

inteles ca oamenii maturi, puternici si eficienti sunt cuprinsi si ei imeori de disperare. Intelegerea reprezinta o conditie necesara - desi nu suficienta - pentru depasirea acestor suferinte. Intelegerea este indispensabila, deoarece a te simti neinteles inseamna a suferi de doua ori. Ca urmare a lipsei de relatii cu prietenii sau a unor relatii negative, suferim nu numai la varsta mijlocie, dar, in aceasta perioada, problema respectiva are specificul sau. Cum putem sa ne venim in ajutor? Cum sa-i sprijinim pe cei care se confrunta cu o asemenea problema? Simplu: sa fim impreuna cu ei. Asadar, o comunitate bazata pe... probleme? Da, dar nu o vaicareala comuna, care poate fi usor transformata in jocul Situatia mea este maiproastd decdt a to, din care nu rezulta nimic in afara de confirmarea sentimentului de neputinta. S-ar putea sa fii inca prea tanar si sa nu ai idee ce anume simte cineva intr-o asemenea situatie. Dar aceasta nu inseamna ca nu poti ajuta o persoana care traverseaza asemenea probleme, in prezenta ta. Trebuie sa stii sa accepti toate problemele care apar: tristetea, sentimentul unei valori scazute, invidia fata de succesul altora, teama, incercarile de a cauta cat mai repede activitati si legaturi care sa ofere satisfactie, rezolvarea unor dificultati emotionale prin intelectualizare, scaderea capacitatii de verbalizare, precum si un intreg evantai de reactii somatice. Convingerea cdnu suntem singuri in fata problemelor se concretizeazd in cdutarea comuna a unor forme constructive si creative, pentru depasirea acestora. Acceptarea problemelor altora este posibila, de asemenea, cand nu le ,,impartasim", fiindca nu avem aceeasi experienta. O asemenea situatie este uneori benefica: ne permite sa ne pastram o perspective rationala, sa extindem spectrul solutiilor posibile, care nu-i vin in minte persoanei implicate in trairea afectiva a problemelor.

DEPMBtf/KlE... ?
10
Psihologie

Eu si gmpul de prieteni

_______________________________________Capitol XVIII

Trebuie sa invatam cum sa comunicam cu ceilalti?


Adesea, descriem lumea celorlalti oarecum superficial, bazandu-ne in primul rand pe ceea ce aflam de la persoanele respective. Dar pentru ca cineva sa ne impartaseasca emotiile si trairile sale, trebuie sa comunicam mai intai cu el. Unii oameni considera ca efortul de intelegere si de compasiune reprezinta chiar o directiva morala elementara.

Cateva sfaturi referitoare la ce putem face pentru a imbunatati contactele cu ceilalti Cauta partile bune!
Te rog sa te straduiesti, laolalta cu prietenii tai, independent unii de ceilalti, sa cautati partile bune ale relatiei dintre voi. Ce elemente bune decurg din aceasta relatie? Ce consecinte pozitive emotionale, informationale, concrete observati? Parerile voastre se deosebesc sau concorda intre ele? Ganditi-va totodata la ce anume ,,schimbati" intre voi, in ce consta povestea acestei prietenii. Imaginati-va, de asemenea, viitorul ei. In orice intalnire cu o alta persoana - in masura in care o numesti constient prieten incearca sa vezi partile bune ale acesteia. Gandeste-te in acelasi timp la ce anume ai de oferit in acest sens.

la o hotarare m ceea ce priveste durata relatiei!


Gandeste-te la nevoia de a te preocupa de relatiile care sunt gata sa se destrame. Merita sa ne imprietenim cu cineva pe care il vedem pentru prima data intr-un tren? Fireste, la fel de important este sa te intrebi daca merita sa te bazezi pe prietenia cuiva doar pentru ca de ani de zile locuieste aproape de tine. Nu facilitatea formala a cultivarii legaturii constituie baza luarii unei decizii intelepte, ci calitatea acesteia. Nu-ti recomand sa intretii relatii incarcate de spirit distructiv, de putere, de concurenta, relatii in care predomina interesul ori serviciile unilaterale. Renunta totodata, fara sa regreti, la legaturile in care constitui oarecum un element de referinta, fata de care o cunostinta de-a ta se prezinta extrem de favorabil, tocmai fiindca se afia in compania ta. Evita, de asemenea, situatia inversa: legaturile cu persoane datorita carora te simti mai bine, deoarece posibilitatile si realizarile lor sunt mai mici. Este un obicei detestabil acela de a capata sentimental propriei valori in urma constatarii unor valori inferioare la ceilalti. Te rog sa nu crezi ca, in acest caz, ne putem imprieteni cu adevarat numai cu persoane aflate in functii similare, obtinand rezultate similare la testele de inteligenta si castigand onorarii asemanatoare. Aici este vorba mai curand despre intentia primara si reciproca de a te descoperi pe tine, de a cauta cu bunavointa individualitatea fascinanta din noi, care ar trebui sa nu se bazeze pe concurenta.

Psihologie 1

Lectia 49_______________________

__

_____Avem oare nevoie de ceilalti?

Sa existe sentimentulintelegerii!

15-18 "

Te rog sa revii la lectiile dedicate comunicarii. Vei gasi acolo indicatii clare si concrete despre cum sa comunici in stilul bazat pe parteneriat si care sunt consecintele folosirii anumitor modalitati de transmitere si de receptare a mesajelor. Nu le trata ce pe niste bariere pe care trebuie sa le depasesti, pentru a ajunge la o buna legatura. Ele trebuie sa fie percepute ca abordari teoretice si ca indicatii riguros adaptate in practica sociala, indicatii care merita sa fie retinute si folosite, pentru a putea convietui mai usor. Pastrati sau dezvoltati-va competenta de a transmite si de a recepta mesaje optime, folositi parametri corespunzatori ai relatiei voastre in spatiu, mentineti contactul vizual si folositi mijloacele de expresie nonverbale. Ele vor imbogati contactul vostru, facandu-1 lizibil si accesibil. In primul rand, nu va intrerupeti reciproc, fixati tema si durata acesteia, nu faceti aprecieri, dati sfaturi, dar numai intr-un mod propriu intelegerii strategiei de extindere a posibilitatilor de alegere. Impreuna cu prietenii poti experimenta, urmand exercitiile recomandate in aceste lectii. Observati relatia voastra din punctul de vedere al felului in care evolueaza comunicarea. Va rog sa va ganditi daca si cat de des ajungeti la sentimentul de intelegere cu prietenii vostri. Incercati sa reflectati impreuna la ce anume, in opinia voastra, ar putea face mai eficienta comunicarea in cadrul unei relatii, astfel incat sa satisfaca ambele parti.

Stabileste echilibrul dintre vorbire si ascultare!


Ai grija ca in timpul petrecut cu prietenii sa nu domine, sub aspectul comunicarii, una dintre parti. Fireste, ne referim aici la activitatea de comunicare inteleasa global. Ar putea sa se intample ca diferite persoane sa ia cuvantul mai des, sa intervina in calitate de vorbitori, datorita unor probleme, datorita impartasirii starii de fericire sau datorita abordarii unui rol educativ. Dar o asemenea stare de lucruri nu ar trebui sa degenereze intr-un obicei. Fireste ca ne deosebim intre noi ca personalitate. Se stie ca un extravertit vorbaret se va simti ca pestele in apa in rolul de vorbitor, in timp ce un introvertit va fi potrivit ca ascultator al acestuia.

Aici nu este vorba de strategia de a stabili ca fiecare sa vorbeasca in mod egal, ci ca fiecare sa vorbeasca dupa necesitate.
Trebuie sa fim sensibili la asemenea necesitati, dar nu totdeauna este simplu. Ne obisnuim cu faprul ca unii sunt mai activi din punct de vedere verbal. Ni se pare ca persoana aflata in pozitia de ascultator alege constient acest rol si ca se simte minunat. Nu este asa. Se intampla adesea ca auditorii si confidentii sa se simta folositi sau abordati din interes, sa se astepte la o anumita reciprocitate, pe care nimeni nu le-o ofera. Pe de alta parte, ei nu doresc sau nu reusesc sa o solicite sau sa o revendice. Asadar, daca vorbesti mult si simti ca ti se acorda atentie si ca esti inteles, incearca mai intai sa spui acest lucru, sa-ti exprimi recunostinta si sa-ti intrebi partenerul daca nu simte nevoia sa spuna si el ceva.
12 Psihologie

Eu si grupul de prieteni

Capitol XVII!

Te rog sa observi ca nu toti sunt in stare de asa ceva. Multi simt ca le este rusine, se simt inhibati, au nevoie de un impuls. Este o problema absolut individual^; dar nu uita ca nu este in ordine sa consider! o relatie unilaterala ca fiind satisfacatoare pentru ambii parteneri. Nu insista insa, daca partenerul pe care-1 indemni sa spuna ceva nu doreste sa comunice. Cu toate acestea, nu uita sa fii sensibil la un asemenea aspect, in viitor.

Exercitiul 5: Vorbitorisi ascultdtori Te rog sa faci o analiza a relatiilor tale in diade sau in grupuri de prieteni, avand in vedere timpul si energiape care participant^ concreti la interactiune le consacra vorbirii si ascultarii. Incearca sa deterraini daca acest proces este dependent de trasaturile personalitatii fiecaruia sau mai curand de context. Gandeste-te, te rog, la rolul pe care il ai tu insuti in contactele tale cu prietenii, tinand seama de problema echilibrului dintre vorbire si ascultare. Fa incercarea de a confrunta propriile conceptii pe aceasta tema cu opiniile altor persoane, care fac parte din grupul tau de prieteni. Vorbeste despre aceste lucruri cu partenerul tau de discutie. Formuleaza concluzii despre configuratia existenta - daca este favorabila sau daca ar trebui sa fie ameliorate. Ce anume poti face singur, pentru a o optimiza? Noteaza-ti reflectiile si elaboreaza o tema pentru acasa, daca vei considera ca este importanta pentru tine. Sa ne conturam asteptarile! Dezvaluirea si stabilirea clara a propriilor asteptari constituie o contributie importanta la dezvoltarea relatiei interpersonale. Singuri nu ne dam seama de toate asteptarile personale. Multe neintelegeri apar si pentru ca ni se pare ca asteptarile noastre sunt cunoscute tuturor, sunt evidente, intelcse in mod adecvat sau, si mai mult, impartasite de ceilalti. Crezi in ideea ca nu traim pe lume pentru a implini asteptarile celorlalti, asa cum spunea F. Peris? Este adevarat. Dar daca dorim si ne hotaram sa realizam asteptarile cuiva, este bine ca acestea sa fie cele adecvate, nu fals interpretate, nascocite, atribuite cuiva, ca urmare a proiectiei!
Psihologie

1 3

Lectia 49______________ ceilalti?

Avem oare nevoie de

2 (26) j Intoarce-te, daca doresti, la un caiet anterior. Incearca, de asemenea, sa propui pro-pria tehnica a verbalizarii si a confruntarii asteptarilor, in relatia ta cu prietenii. Stabileste contextul! Nici o prietenie nu va rezista confruntarii cu angajarea noastra zilnica in viata. Nu-ti vei asculta prietenul daca te framanta problemele firmei tale, nu te vei concentra asupra tristetii, bucuriei, maniei sale, nu-i vei oferi indicatii adecvate, daca discutia voastra nu se va desfasura intr-un context favorabil pentru voi. Nu este vorba despre faptul ca trebuie sa dispui de conditii ideale si de ambianta potrivita pentru orice discutie. Daca ar fi asa, am ramane toti inchisi si necomunicativi. Se intampla ca emotiile negative sa treaca tocmai fiindca ne angajam in problemele si in bucuriile celorlalti. In relatiile cu prietenii incearca sa fii asertiv si apara-ti nevoile, in asa fel meat sa nu te simti nemultumit, fiindca nu reusesti sau chiar nu doresti sa oferi partenerului ceea ce merita, fiindca nu sunt adecvate conditiile externe ori starea ta interioara. Sa nu crezi ca orice situatie iti impune disponibilitatea de a sari in ajutor si de a reactiona la orice chemare. Nu te astepta, te rog, la aceasta, din partea prietenilor. Distinge momentele in care ei doar doresc sa-si impartaseasca problemele zilnice de momentul in care interventia sau ajutorul nostru sunt de-a dreptul indispensabile.
Exercitiul 6: A- avut tin i pentru mine...

Daca doresti, descrie o situatie in care contextul sa nu fie favorabil discutiei si contactului profund cu persoana cu care esti prieten. Cauta in memorie situatii care nu au constat in rugamintea de a ti se acorda ajutor. Gandeste-te la vizite obisnuite, facute unor prieteni, in timpul carora acestia au dorit sau au trebuit sa faca ceva ce a perturbat sau chiar a facut imposibila o legatura normala si apropiata. Gandeste-te daca ai simtit acest lucru de la inceput, daca amicul tau a semnalat singur necesitatea realizarii altor sarcini sau daca nu a incercat direct sa te determine sa parasesti zona. Cum s-au desfasurat toate acestea? Cauta un exemplu constructiv si unul distructiv. Te rog sa te gandesti la ce ati fi putut face amandoi, pentru a evita consumul emotional intr-o situatie nefavorabila. Oare acesti factori s-au manifestat in cadrul relatiei cu o fmalitate pozitiva? Ce anume ai invatat din aceste amintiri? Ce concluzii ai desprins? Probabil concluzii esentiale pentru contactele viitoare cu persoanele apropiate. Poti descrie aceste situatii intr-o tema pentru acasa.

A
/-* Exercitiul 7: Nu am a vut imp pentru el...

Te rog sa te gandesti la situatia inversa, cand ai primit vizita unui oaspete simpatic, dar nedorit in acel context. Cum i-ai comunicat ca circumstantele nu sunt propice intalnirii? Ai avut curajul necesar? Ce reactie a avut persoana? Poti oferi exemple distructive si constructive.
14 Psihologie

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Gandeste-te la legatura dintre toate acestea cu nivelul asertivitatii tale. Ar trebui sa mai lucrezi in acest sens sau detii aceasta competenta pe deplin? Scrie o tema pentru acasa, daca vei considera ca aceste reflectii te vor imbogati si iti vor fi de folos in viitor. Decizia iti apartine.

Recunoaste ca un lucru important pentru cealalta persoana este la fel de important ca persoana insasi!
Pentru ca legaturile noastre cu prietenii sa fie profunde si bune, ar trebui sa realizam ca valorile esentiale, atitudinile, deprinderile, activitatile vitale ale partenerilor constituie parti integrale ale personalitatii lor. Daca iti declari respectul fata de o persoana, te rog sa constientizezi ca nu pot fi persiflate sau ignorate problemele acesteia, pasiunile sau chiar ciudateniile ei. Toleranta noastra fata de manifestable personalitatii unui prieten constituie in fapt masura fortei legaturii noastre. Fireste, nu trebuie sa-ti impartasesti toate interesele, sa-ti schimbi propriile atitudini de dragul prieteniei. Daca o persoana este pentru tine incitanta, atragatoare, atunci o accepti cu tot ,,inventarul". Nu poti fi prieten cu cineva daca nu tii seama de rugamintea lui de a fi prezent la un spectacol de dans la care participa, de a-i citi un articol nou, de a-i asculta o relatare in urma unui interviu pentru un loc de munca. Nu uita ca problemele importante pentru prieteni ar trebui sa fie la fel de importante pentru tine ca prietenii insisi. Nu uita ca, daca cineva manifests respect fata de tine, se va raporta cu respect la problemele tale esentiale.

Fii delicat si sensibil fata de nevoile altora!


Nu-i aprecia pe oameni cu aceeasi masura. Ceva ce este logic si evident pentru unii poate deveni pentru altii ilogic, nefiresc. Nu repeta comportamente care in alte contexte s-au dovedit eficiente, ci fii flexibil in comportament. Ne deosebim foarte mult din punct de vedere emotional si avem ierarhii valorice diferite. Acorda atentie prietenilor tai si straduieste-te sa fii empatic. Gandeste-te la ce simt ei, desi ar fi bine daca ei insisi ar sti sa-ti spuna acest lucru. De asemenea, identificarea corecta a nevoilor prietenilor este indispensabila. Fireste, nu ai obligatia sa le satisfaci! Dar abia atunci cand iti dai seama de existenta nevoilor concrete ale prietenilor tai, esti in stare sa te comporti potrivit situatiei, putand sa tii seama de ele. Nu uita ca cea mai mare nevoie a omului este nevoia de a fi acceptat. Acceptarea se refera si la nevoile umane. Aceasta nu decurge doar din problema autoaprecierii scazute, din dificultatile de a ajunge la acceptarea de sine. Este totodata consecinta aspiratiei sanatoase catre relatii potrivite cu ceilalti oameni. Nu numai persoanele care nu se iubesc pe sine si gandesc despre sine ca despre cineva fara valoare deosebita cauta informatii si oameni care sa le confirme valoarea. O persoana care are securitate si sentimentul propriei valori doreste sa se dezvolte, sa-si amelioreze planurile, sa optimizeze relatiile cu I/WO &t '80XdM' 6f/V' P/C ceilalti, avand nevoie ca acestia sa ii accepte atitudinile, cerintele, intentiile.
Psihologie 1

Lectia 49____________________ ceilalti?

Avem oare nevoie de

Sa ne respectam promisiunile! Nimic nu consolideaza atat de mult legaturile interumane ca increderea care apare in urma respectarii angajamentelor.
Probabil nu exista un abuz ntai mare in plan emotional ca acela de a promite cuiva ceva importantpentru el si a nu te tine depromisiune.

Daca ai dezamagit pe cineva, acesta nu te va mai crede. Uneori exista insa imprejurari externe care fac imposibila indeplinirea promisiunii. Alteori, dupa o analiza suplimentara a situatiei, constati ca ceea ce ai promis este neintelept sau de-a dreprul pagubos. De fiecare data insa trebuie sa soliciti sa fii absolvit de promisiunea respectiva, dupa ce ai explicat intreaga situatie. Aceste principii sunt importante in relatiile cu oamenii si ii pot afecta pe cei apropiati si pe prietenii care asteapta de la tine ceva mai mult decat de la niste necunoscuti.
Exercitiui 8: Cu mine esti in sigurantd!

Uneori faci promisiuni, nu-i asa? Aminteste-ti, te rog, cateva situatii legate de indeplinirea promisiunilor in cadrul relatiilor tale cu prietenii. Urmareste situatiile de care esti multumit sau chiar mandru. Pot fi exemple de promisiuni a caror indeplinire a solicitat eforturi personale, dar in urma carora ai obtinut o satisfactie deosebita. Poate reusesti sa iei in considerate situatii in care ai cerut cu curaj sa fii scutit de promisiunea facuta. Te asigur ca o asemenea analiza poate fi benefica datorita posibilitatii de amanifesta comportamente asertive corespunzatoare. Te rog sa te gandesti daca tu insuti iti asumi usor angajamente, daca acest lucru reprezinta pentru tine o forma de acceptare! Poate ca nu aranci ,,vorbe in vant", ci faci rar si chibzuit promisiuni! Care situatie ar fi optima pentru relatiile tale cu prietenii? Ce anume ar fi benefic pentru dezvoltarea ta personala? Analiza acestei probleme poate constitui subiectul temei pentru acasa. Cauta relatii de exceptie! Este foarte importanta perceperea in relatia cu ceilalti a ceva de exceptie, individual, irepetabil. Te rog sa observi ca in viata ta s-au perindat numerosi colegi, vecini, cunoscuti; pe multi dintre ei nu-i mai tii minte sau, probabil, nici nu te-ai straduit sai tii minte. Poate tu insuti esti tratat la fel de cunostintele tale. Totusi, fiecare dintre noi reprezinta o personalitate irepetabila, este o fiinta distincta. Nu este vorba despre originalitate. Daca ar fi asa, am putea afirma ca un om este cu atat mai valoros cu cat este mai ciudat, ceea ce este o absurditate. Daca doresti sa mentii o relatie, sa o apromndezi, sa o faci sa fie durabila si sa se transforme intr-o legatura de prietenie, incearca sa cauti in ea caracterul de exceptie.
16 Psihologie

Eu si grupul de prieteni

Capitol XVIII

Acest caracter poate transparea chiar in trasaturile de continut ale legaturii respective in ceea ce discutati, in ceea ce facet! -, dar si in desfasurarea ei formala: cat de des si unde va intalniti, cine este activ, cum se produce schimbul de mesaje etc. Prieteniile unice nu rivalizeaza intre ele, tocmaifunded sunt de exceptie si irepetabile. Dar trebuie sa te straduiesti pentru a gasi intr-o prietenie ,,culoarea" care o deosebeste de toate celelalte. Exercitiul 9: Asa cum nu se intampla cu nimeni altdneva! Te rog sa urmaresti eel putin cateva relatii de prietenie care s-au infiripat in viata ta. Raporteaza-te si la trecut, chiar la prieteniile din perioada copilariei. Te rog sa te gandesti la ce anume deosebea aceste relatii. Ce faceati impreuna intr-o forma absolut deosebita? Care era activitatea de exceptie care va preocupa? Ce teme de discutii erau irepetabile?
Lapescuit, tdceam aldturi de el, asa cum nu mi se intampla cu altdneva... Cu eafdceam cele matgrozaveproiecte referitoare la vestimentatie... Cu ei md intdlneam in fiecare miercuri si discutam despre filme... asa cum nu discutam cu nimeni altdneva!

Daca aceste reflectii au fost benefice pentru tine si ai invatat ceva nou sau daca doresti sa-ti impartasesti gandurile cu privire la caracterul de exceptie al legaturilor cu prietenii, elaboreaza o tema pentru acasa pornind de la acest subiect. Despre scuze si despre iertare Cu siguranta, ai fost ranit de mai multe ori sau tu i-ai ranit pe ceilalti. Este pretul firesc pe care il platim in viata, incercand sa ne apropiem unii de altii. Gravitatea si frecventa esecurilor din cadrul acestor relatii pot deveni cauza ruperii lor. Pe de alta parte, insuccesele episodice devin adesea temelia unor bune relatii, tocmai datorita stradaniilor comune de a depasi tensiunile, de a reconstrui ,^-eteaua" emotiilor pozitive in cadrul contactelor. Ele sunt, de asemenea, un prilej de a ne intelege mai profund unii pe altii, de a ne clarifica intentiile. (21(17-18)) Dupa cum iti amintesti, cultivarea sentimentului de vinovatie si de nedreptate constituie o proasta investitie a energiei si a timpului. Ca urmare, se instaleaza sentimentul de amaraciune, care se finalizeaza cu inchiderea in sine. Cata vreme poti, straduieste-te ,,sa-ti cureti" relatiile de aceste sentimente. Daca nu reusiti sa faceti nimic in acest sens, poate ca o hotarare potrivita ar fi sa renuntati la o asemenea relatie. In asemenea relatii poti fi atat vinovat, cat si nedreptatit. Straduieste-te sa fii onest in acest ,,calcul", pentru ca numai onestitatea este constructiva. Exercitiul 10: Amfostnedrept...
Nu arfl trebuit sdfac asta. Imi cer scuze. Nu am avut dreptate. Amprocedat gresit. N-a fost politicos din partea mea. Am dovedit lipsd de respect prin comportamentul meu. Te-am umilitsiacum imiparefoarterdu. Te-amfdcut de rdsfatdde ceilalti si nu aveam acest drept. Scuzd-md...
Psihologie 17

Lectia 49

Avem oare nevoie de ceilalti?

Aminteste-ti situatiile in care ai procedat astfel si pe cele in care, dupaparerea ta, asa ar fi trebuit sa procedezi. Reflecteaza inca o data asupra lor. Oare iti starnesc inca emotii? Ce fel de emotii? Este vorba de mandrie, de satisfactie sau de rusine? Ce anume te-a oprit sa-ti recunosti vina? De unde ai gasit puterea de a proceda astfel? Vorbeste cu partenerul tau de discutie. Va fi mai bine pentru tine decat sa ramai singur fata in fata cu amintirile, chiar daca ele sunt pozitive si placute; impartasirea lor va fi benefica pentru amandoi. Doar cineva curajos, matur si capabil de confhmtare poate aborda aceasta tema ca pe o provocare si ca pe o investitie in dezvoltarea proprie. Daca lucrurile stau astfel, poate ca vei dori sa-ti descrii gandurile in tema pentru acasa. Nu uita insa ca este vorba despre probleme intime, iar eel care hotaraste in astfel de situatii esti numai tu insuti. Exercitiul \\\ Am fast nedreptatit... Urmareste situatiile care au fost pentru tine nedrepte in cadrul relatiilor cu cei apropiati si cu prietenii. Analizeaza-le inca o data pe cele care au dus la esec, la ruperea contactului si pe cele care s-au incheiat cu scuze. Compara aceste situatii. Succesul in rezolvarea dificultatilor s-a bazat doar pe marimea recompensei care ti s-a oferit? Te rog sa analizezi caracteristicile comportamentului care a facut ca, in ciuda nedreptatii suferite, sa te simti bine si sa accepti scuzele cu adevarat. Cu acest prilej, constientizeaza daca reusesti ,,sa-i ierti pe cei vinovati", fara a pastra ranchiuna, renuntand definitiv la impresiile neplacute pe viitor. Te rog sa observi ca aceasta este o capacitate purificatoare si matura, dar, din pacate, se intalneste destul de rar. Este nevoie de multa forta pentru a cere scuze cuiva imediat si din adancul inimii, de a le exprima sincer si de a ramane apoi in relatii bune. Nu-i asa? Pentru a cere scuze cu adevarat, omul trebuie sa aiba in sine un profund sentiment de securitate si sa se bazeze pe principii si pe valori fundamentale. Cei carora le lipseste sentimentul securitatii interioare nu reusesc sa faca lucrul acesta. Li se pare ca, procedand astfel, manifesta o anumita slabiciune, le este teama ca ceilalti oameni le pot exploata aceasta slabiciune. Securitatea lor depinde de opinia celorlalti despre ei si de aceea le este teama de ceea ce vor gandi acestia, de consecintele care vor decurge dintr-o asemenea hotarare.
A

De obicei, ei se concentreaza asupra justificarii propriului comportament. Incearca sa1 faca rational, realizeaza o anumita proiectie, atribuind raspunderea altor persoane. Daca pana la urma isi cer scuze, o fac artificial, formal, fara dorinta reala de a-si recunoaste vina. Scuzele trebuie sa fie autentice - transmise si receptate in mod sincer. Merita sa incercati sa practicati curajul si sensibilitatea in relatiile cu cei apropiati. Leo Roskin scria: Da dovadd de sldbiciune eel care este cumplit. Neputem astepta la blandete numai dinpartea celorputernici. Tu ce crezi despre aceasta?
18 Psihologie

LECTIA 50
Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?
Mo to: Este mai nobil sd te consacri total unui singur om decdt sd lucrezi asiduu la izbdvirea maselor, (D. Hammarskjold - Secretar General ONU)

Propuneri de activitati pentru intalnirile cu un grup de cunostinte apropiate


In aceasta lectie vei descoperi propuneri de jocuri concrete, de activitati pe care le poti organiza in grupul cunostintelor tale, pentru a aprofunda relatiile dintre voi, pentru a preintampina plictiseala si apatia, pentru a nu admite rutina si a preveni aparitia problemelor interpersonale. Ca de obicei, trateaza-le ca propuneri posibile, ca experiment specific vietii. Ceea ce iti propun nu sunt tehnici psihoterapeutice, dar pot fi folosite in timpul desfasurarii terapiei individuate si de grup, precum si in dezvoltarea sensibilitatii, a comunicarii si a relatiilor interpersonale. Nu ceea ce facem si cum facem determina depasirea constructive a dificultatilor. Atitudinea persoanelor schimba inodul de utilizare a fiecarei propuneri. Te rog sa te consider! unul dintre membrii acestui grup. Raspunderea pentru folosirea materialului apartine fiecaruia din voi. Nu-ti face griji daca prietenii tai nu doresc sa beneficieze de aceste jocuri. Poate ca au idei mai bune! Nu te simti afectat sau respins. Asemenea propuneri au nevoie de o ambianta corespunzatoare, de circumstante favorizante si de o mai mare deschidere din partea participantilor. Fiti atenti cu totii la binele reciproc, la neincalcarea retinerilor si a limitelor personale, la lipsa de motivatie si de disponibilitate a participantilor. O mai profunda valorificare a exercitiilor necesita o mare raspundere.
(36 (33-35))

Am vorbit despre aceste aspecte de mai multe ori. Este la fel ca in cazul hipnozei. Este destul de usor sa stapanesti priceperea de a induce starea hipnotica, dar este mult mai greu sa faci ceva cu continutul dezvaluit, cu emotiile puternice care apar, cu senzatiile fizice, cu suferinta etc.; toate acestea ne pot depasi.

Psihologie

19

Lectia 50

Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Sa precizam, asadar, ca folosirea acestor exercitii solicits indeplinirea catorva conditii elementare: toti participantii sa fie adulti; fiecare isi asuma raspunderea individual; fiecare poate renunta la participare, la momentul potrivit;

1.

scopul grapului, impartasit de toti, este optimizarea fimctionarii acestuia.


Experimentati diferite genuri de activitati!

Recomandarea de mai sus poate fi redusa la o serie de exercitii concrete. Propune grupului tau de prieteni ceva ce nu ati mai facut pana acum. In loc sa dansati, vorbiti despre voi insiva, in loc sa vizionati un film, uitati-va la un album de fotografii sau la o inregistrare cu un material din viata voastra. Fiecare poate propune singur ceva ce se afla in repertoriul firesc al manifestarilor sale, ceva ce nu constituie inca nici un fel de tehnica, ci doar improspateaza relatia si extinde posibilitatile individuale ale grupului ca intreg. Poate plantati copaci! Cu siguranta, timpul petrecut intr-o asemenea actiune nu va fi pierdut. Ce zici de jocul De-a baba oarbal Iti mai amintesti cand ai facut asta ultima data? Oare ati cantat laolalta cu prietenii cantecele de leagan din copilarie sau ati pregatit impreuna placintele preferate? In functie de posibilitatile anturajului vostru, puteti sa schimbati configuratia mobilierului din casa, sa va machiati in asa fel incat sa scoateti in evidenta atribute necunoscute ale frumusetii voastre ori sa gatiti oua in douazeci de feluri, sa pregatiti noi costume pentru carnaval, sa organizati o demonstratie de gimnastica, un recital de poezie sau o piesa de teatru pentru copii. Poate mergeti impreuna la sauna, formati un ansamblu instrumental, ajutati la amenajarea unei case ori ii construiti un umbrar unei batrane din apropiere! Cu acest prilej, veti face ,,involuntar" ceva bun pentru cei din jur. Interesant este cine anume se va bucura mai mult!
Ai/7

20

Psihologie

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

2.

Joaca-te!

Dincolo de activitatile ,,specializate", poti afecta timpul petrecut cu prietenii unor _____ jocuri de societate care au potential psihoterapeutic. Nu este vorba despre jocuri (16 (35-43)j interpersonale, de comunicare, discutate in cadrul analizei tranzactionale. Sunt propuneri de joe in timpul carora poti aprofunda cunostintele despre sine si despre ceilalti. Poti invata, de asemenea, sa receptezi ceea ce simte celalalt, sa te comporti asertiv si sa-ti corectezi formele de comunicare. Chiar daca acestea nu vor avea ca rezultat optimizarea activitatii grupului de prieteni sau a relatiilor tale cu persoane concrete, vor constitui totdeauna o sursa de aprofundare a cunoasterii de sine si a orientarii in propriul for interior. Tocmai de aceea merita sa le incerci. Sunt multe asemenea jocuri. Poate vii tu insuti cu idei proprii! lata cateva propuneri de jocuri, potrivite persoanelor creative, despre care poti vorbi in tema pentru acasa.
Analogii

(l (28-29}} Valorifica in acest exercitiu tot ceea ce ai invatat pana acum, apeland in special la ^ _' propunerile formulate in cadrul acestui caiet. Se potrivesc perfect in acest scop fl5 (15-16)) cateva exercitii din caietele anterioare. Ca incalzire, puteti crea metafore, angajand /x intregul grup, daca nu ati facut asta pana acum. Cea mai potrivita este insa I 19(14) 1 compararea acestei propuneri ' cu exercitiul 7 din lectia 15. ^______y Rugati o persoana sa paraseasca incaperea. Restul celor ramasi hotarasc care persoana anume va deveni obiectul informatiilor reversibile, transmise nu direct, ci sub forma analogiilor. Alegerea grupului trebuie sa se finalizeze prin acceptarea de catre persoana respectiva a unui asemenea rol. Fireste, putem stabiii aceasta conventie inca de la incepurul jocului. Poate fi ales, de asemenea, cineva care a iesit sau aceeasi persoana de mai multe ori. Rugam persoana sa revina si urmeaza etapa intrebarilor si a raspunsurilor. Persoana pune intrebari sub urmatoarea forma: Daca aceasta persoana arfi..., atunci arfi...? Sfera si detalierea intrebarilor depind de inventivitatea celui care intreaba. Ea se poate gandi ce personaj de basm ar fi cineva sau ce animal (ca in exercitiul 7 din lectia 15) sau daca ar fi un gen de muzica, un pantof, o bautura, un obiect de uz casnic, un film, o disciplina sportiva, o rasa de caine, o leguma, un vehicul, un anotimp, o culoare etc. Cine anume raspunde? Toti, impreuna cu destinatarul acestor expresii indirecte. Raspunsurile nu trebuie sa fie puse de acord, avem dreptul de ane percepe reciproc in mod diferit. Pentru eel care ghiceste, diferitele variante de asocieri devin pentru persoanele urmatoare o sursa de indicii suplimentare, in timpul ghicitului. Raspunsurile nu trebuie sa fie prea extinse, descriptive, eel putin la inceput. Evitati asocierile foarte schematice cu insusiri externe, nume, profesie etc.; de exemplu, domnul lonescu de saizeci de ani va deveni, in asociere cu un arbore, un stejar batran. Concentrati-va mai degraba asupra trasaturilor de caracter, asupra comportamentelor. Va fi o activitate mai interesanta si mai fructuoasa astfel.
Psihologie 21

Lectia 50_____________________ ceilalti?

Cum sa optimizam relatiile cu

Ii putem acorda celui care ghiceste ,,dreptul la cateva erori", dar numarul lor variaza in functie de marimea grupului. Obiectul expresiilor nu trebuie sa fie persoane care nu participa la intalnire. Un asemenea joe devine, in acest caz, o barfa obisnuita, care nu serveste nimanui, fiind pur si simplu dezagreabila. Participant^ nu ar trebui sa-si ceara reciproc explicatii si sa-si justifice insistent asocierile; nu toate pot fi explicate intru totul rational. Daca cineva se va simti insa rau, va fi afectat, umilit, dovediti ca sunteti sensibili si straduiti-va sa va confruntati intentiile. Merita sa fie acceptat principiul ca expresiile transmise pe ocolite nu pot fi totdeauna inteligibile pentru eel caruia ii sunt adresate, fiind legate de o mai mica responsabilitate a transmitatorului, in comparatie cu expresiile optime, dar poarta in sine o mai mare bogatie de continut, pe care il putem impartasi.
10 intrebari

Aceasta este varianta unui joe unanim cunoscut, constand in identificarea persoanelor cu ajutorul intrebarilor cu caracter inchis: Da si Nu. Pentru ca jocul sa fie interesant, sugestiv, extinzandu-ne cunostintele reciproce, trebuie sa pregatim mai intai o lista potrivita cu intrebari. Vom lua in considerate, in primul rand, trasaturi ale personalitatii si comportamente caracteristice, evitandu-le insa pe acelea cu caracter deosebit. Asadar, pe lista nu se vor afla expresiile: femeie, bdrbat, persoana cdsdtorita, lucreazd, invatd, are ochi sau par de culoarea aceea saucealaltdetc.
Cum trebuie sa arate intrebarile? De exemplu: Persoana se infurie usor, plange la cinema, se teme de intuneric, reactioneazd rapid, ii place sd ii observe pe ceilalti, are o mimicd vioaie, actioneaza cu rigoare, oboseste usor, stresul ii provoacd somnolentd, viseazddes, are emotiiputernicefatddesituatiilepublice, are difwultdti in stdpdnirea tristetii, se relaxeazd eficient, ii place efortulfizic, isi asumdriscul, ii place sd fie impreundcu oamenii, isi face planuri indepdrtate, acum traverseazd operioadd defrustrare? etc.

Termenii folositi pe lista ar trebui sa fie lizibili pentru toti, iar raspunsurile la intrebari, date de diferite persoane, se pot deosebi intre ele. Cineva poate percepe persoana respectiva ca obosind usor, in timp ce persoana respectiva se defineste pe sine ca fiind gata sa lucreze eficient pana la capat. Este si aceasta o sursa suplimentara de informatii si un bun observator va sti sa o foloseasca. Dupa ce primim raspunsurile la cele zece intrebari, persoana incearca sa ghiceasca despre cine este vorba. Putem introduce sistemul pe puncte, sa folosim premii pentru identificarea timpurie, inainte de epuizarea celor zece intrebari etc. Important este ca situatia in sine sa nu se transforme in rivalitate, in concurenta. Daca doriti, puteti pregati un tabel si pune jetoane in locurile corespunzatoare, pentru a dispune tot timpul de intregul camp de informatii.
22 Psihologie

Eu si grupul de prieteni Persoana... (insusirea/comportamentul) ... isi asuma riscul? ... oboseste usor? ... nu-i plac schimbarile? ... este predispusa la compromis?

Capitol XVIII

DA

NU

... nu-i place sa-si aminteasca? ... li place relaxarea solitara?

Va rog sa nu uitati ca acesta este un instrument care ajuta sa va cunoasteti mai bine, sa va confruntati imaginea propriului eu cu perceptiile celorlalti, jocul urmarind corectarea perceptiei sociale, ceea ce ar avea drept consecinta optimizarea contactului in cadrul grupului de prieteni. Nu vom ,,incondeia" pe nimeni, ne vom stradui sa nu exageram si vom fi politicosi. Sinceritatea este o trasatura a persoanelor mature. Urmatoarele jocuri provin dintr-un set propus in cadrul sesiunilor de grup. Cine este X? Participant^ noteaza pe o foaie de hartie raspunsurile la zece intrebari, referitoare la unele insusiri ale motivatiei, ale trairilor si ale comportamentului lor. De exemplu: Ce aiface dacd ai cdstiga o sumd mare de bani? Ce lucruri ai lua cu tine pe o insuld nelocuitd? Ce proverb iti vine eel mai des in minte? Foile cu raspunsuri se amesteca si se citesc, fara a se indica autorul. Ceilalti ghicesc cine anume a scris asemenea raspunsuri. Pentru ghicirea corecta putem primi puncte. Ai observat ca jocul seamana cu eel anterior? Seamana, dar se bazeaza de aceasta data pe o descriere mai bogata a comportamentului in situatii specifice. In plus, aceasta este o forma de autoprezentare a autorului, nu a perceptiilor si a judecatilor observatorilor. Ce crezi, ce intrebari ar mai putea fi folosite aici? Poate ca ar mai trebui sa adaugam: In ceperioadd istoricdai dori sd trdiesti si de ce anume? Care dintrepersonajele din Cenusdreasa " iti este mai drag si de ce? Gandeste-te si la propuneri proprii. Intuitia Jocul este destinat unui nou participant, mai putin cunoscut, care se prezinta mai intai grupului in cateva cuvinte sau intr-o discutie cu caracter neutru. Apoi, din setul asezat in fata sa, el va alege 10 intrebari la care este in stare sa raspunda fara echivoc; de exemplu, am/nu am copii, sunt optimist/pesimist, imi place muzica clasicd/muzica usoard, caut cupldcere riscul/evit riscul etc. Ceilalti participant! incearca sa-i intuiasca raspunsurile. In aceasta propunere de joe se incearca sa se confrunte imaginea despre sine cu reprezentarea, cu intuitia referitoare la persoana nou cunoscuta. Aceasta confruntare se refera la trasaturi formale, la comportamente si roluri, nefiind unitara.
Psihologie 23

Lectia 50____________________________________Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Se verifica in felul acesta competentele interpersonale ale celor descrisi, dar confruntarea este mult mai putin benefica si creativa pentru obiectul descrierii. Un asemenea om poate desprinde in mod eronat convingerea ca face o impresie discordanta cu propria sa intentie - cand opiniile nu sunt corecte - sau ca este absolut accesibil influentelor, in masura in care speculative pe tema lui sunt corecte. Este nevoie aici de multa intuitie si de multa delicatete, pentru a nu rani persoana respectiva, pentru ca ea sa nu se simta folosita sau supusa unui experiment de laborator. In final, trebuie sa intelegem sa-1 lasam si pe noul partener sa ia cuvantul si sa-si prezinte propriile reprezentari despre restul grupului. Vamesi si contrabandist Fiecare participant intra de cinci ori in camera, dar numai o singura data ascunde un lucru sub haina. Ceilalti incearca sa identifice, in functie de manifestarea si de enunturile lui, cand a avut loc aceasta operatic. O variants similara a jocului o constituie povestirea unui episod in care anumite fragmente reprezinta un fals discrepant, o nascocire a celui care povesteste, observatorii urmand sa identifice aceste fragmente. Fiecare trebuie sa indeplineasca, pe rand, rolul de contrabandist", iar grupul ar trebui sa ajunga in felul acesta la o mai mare rigoare a perceperii mesajelor nonverbale, care scapa controlului emitatorului. Este un prilej de a discuta despre autocontrol si despre manipulare. Ganditi-va ca a pastra ,,o expresie a fetei care nu tradeaza nimic" reprezinta o insusire demna de respect sau ca exprimarea emotiei in comunicarea nonverbala constituie un semn de slabiciune infantila! In ce context valoarea unei asemenea capacitati se schimba? Imaginati-va o situatie ostila sau binevoitoare pentru subiect. Alsaselea simt
9 9

Participant!! trebuie sa ghiceasca pentru ce va opta - dintre posibilitatile date - cea mai mare parte a grupului; de exemplu, ce cantec vor alege, ce luna a anului, ce cifra, zi, nume, cadou. Fiecare persoana va nota optiunea sa, apoi se compara intre ele foile. Numarul de puncte pe care fiecare il obtine este egal cu numarul de persoane care au ales aceeasi alternative. Jocul permite sa identificam in ce masura persoana respectiva este sensibila la ceea ce uneste grupul ca intreg. Un asemenea joe este oarecum masura cantitatii si a calitatii experientei comune. In alte cazuri, nu este destul de valoros: participant^ se concentreaza asupra unor raspunsuri cu frecventa mare, in general, neavand nimic comun cu competentele interpersonale. In schimb, daca ne bazam pe experienta comuna a grupului, nu ne vom mira daca un grup care se intalneste in fiecare sambata va alege tocmai aceasta zi a saptamanii, ca majoritatea va nota ca nume ales in comun numele unuia dintre participant! -poate pe eel al liderului -, ca bautura aleasa va fi aceea pe care o beau impreuna sau cu care li se asociaza o emotie importanta sau amuzanta, traita impreuna.
24 Psihologie

Eu i grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Cine esti? Fiecare persoana raspunde, pe rand, la intrebarea Cine esti?, pusa de noua ori, notand de fiecare data raspunsul pe o foaie. De regula, ea se apropie in felul acesta de definirea cat mai profunda a identitatii sale. Jocul nu poate fi punctat, servind in primul rand ca stimul pentru dezvaluirea cat mai profunda a imaginii despre sine. Ceilalti participanti pot oferi apoi informatii reversibile, in masura in care persoanele vor dori sa impartaseasca continutul notat pe foi. In felul acesta, le pot confrunta cu reprezentarile personale si cu formele de receptare a fiecarui participant in parte. Ai descoperit mai multe variante ale unor asemenea j ocuri parcurgand materialul cursului. Sper ca vei reusi sa nascocesti tu insuti altele, in grupul tau de prieteni. Limbajul trupului Potrivit unor modele date, participantii urmeaza sa-si prezinte pe cale nonverbala anumite emotii, fie cu ajutorul mainilor, fie prin expresia fetei, prin pozitia corpului sau cu ajutorul unei alte persoane pe care o aleg. Trebuie sa atragem atentia atat asupra receptarii adecvate, in calitate de observator, cat si asupra exprimarii plastice si pregnante a trairilor, in rolul de prezentator, eficiente sub aspectul comunicarii. C\l (\\A$V\ v s (lS (40-42)) ^ (26 28^ / ^ aceste propuneri iti sunt cunoscute din caietul despre comunicarea nonverbala. Nu uitati insa ca este vorba despre emotii jucate, regizate, exprimate ca trairi ,,goale", asadar specifice actorilor. Aceasta nu inseamna insa lipsa de angajare. Uneori, indemnul la o exprimare angaj ata poate declansa o puternica traire autentica. Aceasta experienta nu va fi asociata cu o diagnosticare a calitatii si a intensitatii sentimentelor traite inrr-o situatie naturala. Humanus In cadrul jocului este prezentata o situatie de amenintare si de prabusire a lumii. Participantilor grupului le sunt transmise ordine de catre un robot, care ii informeaza despre diferite situatii care necesita luarea de decizii la timp si care ii conduc pe membrii grupului la numeroase confruntari - de exemplu coborarea in adapost, unde trebuie sa fie puse de acord conceptiile divergente cu privire la comportarea ulterioara, pentru a evita cataclismul, acordarea ajutorului altui grup, in ciuda amenintarii concomitente a propriului grup, alegerea de persoane responsabile pentru sarcinile concrete, hotararea de a alege cine anume sa ramana in viata, in cazul in care nu toti vor putea fi salvati etc. Un purtator de cuvant ii va comunica de fiecare data robotului decizia intregului grup.

[ 4 1 (6-8) ) _____ f 11 (3-4) J

Psihologie

25

Lectia 50_______________________

___ ____Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Toate acestea sunt destul de complicate si de macabre. La fel de bine vaputeti juca, de exemplu, De-a incursiunea la izvoareleAmazonului - actiune care va fi condusa prin precizarea ,,etapelor succesive" ale jocului. De exemplu, trebuie sa se ia o hotarare cu privire la bifurcarea grupului, la imbolnavirea a doi dintre participant! grupului, la ce anume sa i se ofere sefului bastinasilor, la ce se va intampla cand va lipsi hrana, la felul cum va fi impartita prada in urma vanatului etc. Un asemenea joe determina comportamente firesti, sub forma psihodramei. Nu exista insa, in acest caz, posibilitatea de a propune grupului ,,sarcini" consecutive, care sa-i modeleze destinul.
Confruntarea aprederilor

Fiecare participant dispune de o figurina care se misca pe suprafata unei planse de joe. In functie de numarul pe care il arata roata care se invarte sau zarul, el ia o foaie dintr-un teanc (se pregatesc cateva teancuri de foi). Apoi raspunde la intrebarea formulata pe foaie sau la intrebarile din acelasi domeniu puse de catre participanti. Intrebarile vizeaza diferite valori umane sau interactiuni si relatii din cadrul grupului: eul, societatea, moralitatea, familia, dragostea, sexul, munca, timpul liber, banii, prietenia etc. Straduieste-te sa prezinti un numar cat mai mare de intrebari interesante, pe care ai dori sa le folosesti tu msuti, cu ocazia unui asemenea joe. Insa nu uita sa pui numai intrebari la care esti gata sa raspunzi tu insuti, ceea ce presupune o serioasa restrictie. Dupa tine, pentru a formula si a raspunde la asemenea intrebari, este nevoie, in general, de pretextul unui astfel de joe?

3.

Tehnici verbale
Tdcerea in comun - integreaza, intareste, dar si irita, nelinisteste, constiruind pentru grup altceva, de fiecare data - de la relaxare la provocare -, fund variat interpretata de catre participanti si recomandata intotdeauna in grupul de prieteni. Cu ce anume vii? - este o tehnica in cadrul careia, la inceputul intalnirii, ii rugam pe toti invitatii sa spuna, pe rand, ce dispozitie au, la ce se asteapta in urma acestei intalniri, ce scopuri si-au propus, ce anume li s-a intamplat in ultima perioada, fiind vorba de enunturi scurte, de maximum 2 minute. Ce simti acum ? - este o intrebare obisnuita in abordarea gestaltista, care-i readuce pe toti ,,cu picioarele pe pamant", permitandu-le sa-si pastreze constiinta propriilor sentimente si sa limiteze evadarea in trecut, in viitor, dand o anumita stare de luciditate. Schimbul in perechi - incercandu-se sa se memoreze enuntul partenerului, reprezinta o excelenta ocazie pentru a ne cunoaste mai bine, a reactiona si a ordona amintirile si parerile, precum si pentru a exersa ascultarea cu atentie, fara a da calificative si sfaturi. Temele acestor ,,schimburi" pot fi variate,
Psihologie

26

Eu si grupul de prieteni

______________________________________Capitol XVIII

de exemplu despre: succes, esec, situatii dificile, amintirile frumoase din copilarie, planurile de viitor etc. Este inca un prilej de a vorbi si a asculta, alternand rolurile si abordand aceleasi teme sau teme diferite in perechi. Rundele - constituie o tehnica larg folosita in activitatile de grup. Aceasta consta in enunturi succesive ale tuturor participantilor la o intalnire pe o tema concreta, legata de activitatea grupului. Reprezinta o buna modalitate de sintetizare a oricarei tehnici. In timpul acestor runde, impartasim ceea ce a fost nou pentru noi, dificil, important, nelinistitor, nu facem aprecieri, evitam calificativele superficiale, ne concentram asupra emotiilor si ne asumam raspunderea pentru propriile cuvinte. Decentrarea - consta in reprezentarea sentimentelor si a gandurilor altui participant al grupului, permitand exprimarea cu voce tare a monologului interior al acestuia. Putem mai intai sa tragem la sorti numele celui pe care il vom portretiza, fara a-1 dezvalui, incercand sa expunem reprezentarea in asa fel meat ceilalti sa poata intelege a cui viata interioara o reprezentam in acest fel. In timpul confruntariifanteziilor reciproce, initial in perechi, ne straduim sa exprimam cu voce tare raspunsul la intrebarea Ce crezi tu cd gdndesc eu despre mine, despre tine?. Enunturile sunt complicate, caci Eu gdndesc cdtu gdndesti cd eu gdndesc... si ajungem la absurd, confruntand utilitatea scazuta a unor asemenea speculatii, in raport cu posibilitatea de comunicare directa. O variants a jocului este incheierea propozitiei cu Tu crezi cd eu..., de pe pozitia fiecarui membru al grupului. Daca ai cunoaste problema mea... - constituie prilejul de a constientiza propriile resentimente, de a transmite informatii reversibile in mod indirect, de a aborda tema increderii reciproce. Jocul consta in exprimarea succesiva, in fata fiecarui participant, a propriilor fantezii pe tema comportamentelor si a sentimentelor acestor persoane, in momentul cand le-a fost dezvaluita problema personala a celui care vorbeste. Psihodrama

4.

In timpul unor intalniri, poti propune cu succes sa se joace diferite situatii, in care se implica intregul grup. In psihodrama de acest fel, intregul spirit activ al grupului este mai important decat abordarea unor roluri concrete. Aici nu exista un protagonist - un personaj principal sau cineva care conduce jocul - si realizam ca toti suntem creativi. Dar acest lucru nu ne impiedica sa proiectam un anumit continut, prin identificarea, de exemplu, cu rolul sau prin abordarea rolului de persoana timida, agresiva etc. Exista foarte multe teme posibile. Ar putea fi vorba chiar de o situatie in tramvai, de o multime pe strada, de ziua de nastere aunui membru al grupului, de intalnirea absolventilor din aceeasi clasa, dar si de o sedinta a Consiliului municipal, de o judecata la tribunal, de un bal etc.
Psihologie 27

Lectia 50________________________ ____ _____Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Puteti incerca sa va jucati de-a incheierea alternative a unor povesti cunoscute, romane sau filme. Nu uitati ca, dupa fiecare joe, sa va multumiti reciproc si sa vedeti daca ati atins cu adevarat scopurile acestuia: ,,inlaturarea" tensiunilor nascute, incetarea sciziunilor, a schimbului de emotii sau de resentimente. Psihodrama ar trebui sa serveasca, in primul rand, descarcarii reactiilor, antrenarii unor noi forme de expresie emotionala, dobandirii de experienta sociala, intr-o situatie relativ confortabila si sigura. 5. Pantoiniraa

Pantomima este un tip de psihodrama nonverbala, cu un contmut ceva mai bogat decat exercitiile din cadrul psihoterapiei prin exercitii fizice. Individual, succesiv sau concomitent, tot grupul incearca sa redea o tema aleasa sau trasa la sorti. Nu avem voie sa ne folosim de cuvinte, cu toate ca se recomanda uneori folosirea unor elemente nonverbale ale vocii. Puteti stabili care sunt aceste elemente! La inceput, puteti juca scena^m nevoie deprieteni. Puntea consta in reprezentarea unei situatii in care doua persoane, care trebuie sa treaca repede de cealalta parte a unui versant, pe o punte situata deasupra prapastiei, pentru a rezolva o problema extrem de importanta, se intalnesc la mijlocul puntii. Tabuul sau Fructul oprit este o drama care prezinta comportamentul nostru fata de un obiect oarecare, semnificand in joe ceva ce ne dorim, dar, din considerente personale, morale, sociale, ne este interzis. In Contactul nonverbal ne exprimam atitudinea fata de diferiti membri ai grupului, de exemplu prin atingerea intr-un anumit mod a unei persoane care sta pe scaun, cu ochii inchisi, de catre toti participantii la intalnire, in timp ce persoana de pe scaun se concentreaza asupra receptarii i memorarii a ceea ce primeste. Abia dupa ce si ceilalti tree prin aceasta sarcina, propunem o ,,runda", dar fara a indemna la confruntare, pentru a ajunge la descarcarea reactiilor si la reflectie. Salupa de salvare este un tip de pantomima pe parcursul careia infatisam soarta unui echipaj pe un vas naufragiat, pe timp de furtuna, lupta comuna sau individual^ cu furtuna pe o salupa de salvare, unde se manifesta rivalitatea, lupta sau colaborarea si spiritul de sacrificiu. Copilul meu, partenerul, sefuL. consta in redarea pantomimica a miscarilor, a gesturilor, a privirilor si a mimicii unei persoane semnificative din viata noastra. Toti membrii grupului fac acest lucru pe rand. Scena permite descarcarea reactiilor si, uneori, orientarea in raport cu propriile emotii. Este bine sa incheiem lucml cu ,,o runda". Intrati in partidul meu este un tip de pantomima pe parcursul careia cateva persoane ii agita concomitent pe ceilalti participanti, pentru a adera la propriul lor partid. Veti observa starea de presiune, violenta, coruptia, linguselile, rugamintile si incercarile de persuasiune rationala. P uteti schimba rolurile si apoi sa discutati observatiile in cadrul unei ,,runde".
Psihologie

28

Eu si grupul de prieteni

Capitol XVIII

(18 (37-39)) Puteti folosi, de asemenea, exercitiile recomandate intr-un caiet anterior: Oglinda ..^ si A her ego, precum si exercitiul constand in reprezentarea prin pantomima a unor (18 (40-42 )J sarcuii concrete.

6.

Elemente de psihoterapie prin exercitii fizice

Te rog acum sa te intorci la materialul lectiilor 43 si 44. Alegeti ceea ce considerati ca va fascineaza, ca este o provocare, ceea ce doriti sa (43 si 44 (12-38)) incercati. Amintiti-va regulile obligatorii. Dupa ce adoptati o conventie care conflrma participarea activa a tuturor, treceti direct la exercitii. Nu are rost sa le discutati in 43 si 44 (9-12^1 detaliu. ^ sfarsitul intalnirii, poti propune o ,,runda" de informatii reversibile, adresate ' s intregului grup, despre ceea ce a aparut la nivelul emotiilor voastre. 43 si 44
(30-37)

Adecvate si cu un caracter universal sunt: Masajul', Rularea covorului; Hamacul; Zumzditul grupului; Grupul poate sdfacdmulte lucruri. 1. Desenul

Folosind o tehnica oarecare, participant^ la intalnire executa lucrari plastice, pe anumite teme: De ce anume ma tern, Fericirea, Starea mea de spirit, Emotiile in cadrul grupului, Eu si grupul, Grupul preschimbat in animate. Pot aparea, in acest caz, desene individuate sau o lucrare colectiva, pe parcursul careia se manifesta comportamente esentiale si relatii de grup care reflecta structura si dinamica acestuia.
Alte teme posibile sunt: Drumul in viata, Cum md vad cei dinjur, Calitdtile si defectele mele, Dacaasfi vrdjitor, Trei dorinte, Dragostea, Ura, Eupeste zece ani, Frumusetea, Binele, Libertatea, Forta si Sldbiciunea, Dependenta si Independent, Masculinitatea si Feminitatea, Grupul nostru ca un circ, Grupul in desert, Grupul merge la un bal mascat, Ce ofer oamenilor si la ce anume md astept dinpartea lor, Portretele membrilorfamiliei, Eroul meupreferat, Cadoul dorit, Ce anume md infurie, Cdnd mdsimt neputincios etc.
Psihologie 29

Lectia 50___________________

___Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Este bine sa-i rogi pe cei prezenti sa inchida ochii, sa-i inviti sa se relaxeze si sa-si imagineze o sitiiatie provocatoare, generatoare a unei teme. Poti descrie sugestiv o situatie pe care o lasi fara final. Imagineaza-ti, de exemplu, ca asteptati sa inceapa o piesa de teatru la care ati venit fara a sti ce este in program. Cortina se ridica si observati ce anume se va intampla... Prezentati si discutati lucrarile impreuna, fara a le analiza din punct de vedere artistic, ci in privinta continutului emotional. Ganditi-va la ce a pictat fiecare, fara a cunoaste autorii diferitelor lucrari. Puteti discuta lucrarile pe rand. Principiul se va baza pe transmiterea informatiilor reversibile, inainte ca autorul sa-si analizeze singur lucrarea. Cautati ceea ce anume a dorit sa transmita autorul si conrruntati cu ceea ce vad in el ceilalti participant! la joe. Desenul devine adesea o modalitate de a transmite informatii despre ceea ce omul ar ft dorit sa comunice celorlalti, dar nu gaseste curajul de a spune aceasta direct, din cauza mecanismelor sale de aparare. Uneori preferam sa lasam altora cate ceva nelamurit. Se intampla, de asemenea, ca discutand desenul cu un cunoscut, sa proiectam asupra lui propriile probleme si sa vedem in el ceea ce ne doare pe noi, ne irita, ceea ce nu acceptam si ne afecteaza. Nu uita ca orice interpretare este arbitrara si inselatoare. Sa permitem, asadar, exprimarea acestei interpretari, fara a o impune ca singura posibilitate de a intelege acest aspect al realitatii. Merita sa tratam toate acestea ca pretexte, pentru a transmite informatii reversibile si a extinde cunoasterea de sine si constiinta de sine, pentru a ajunge la o orientare in propriul for. 8. Imagini ostile si imagini prietenoase

Va puteti folosi de tehnica alegerii unor reproduceri. Pot fi portrete, peisaje, picturi de orice fel, dar nu prea dificile ca receptare, care sa nu necesite competenta unui cunoscator rafinat. Participantii la joe vor identifica reproducerile si vor alege cate un tablou care le este apropiat, prietenos, in care ar dori sd pdtrundd, si unul neplacut, ostil, amenintator, starnind furia sau teama, unul in care n-ar dori sd pdtrunddniciodatd. Persoanele noteaza pe o foaie numerele reproducerilor ,,bune" si ,,rele". Dupa ce strangem si amestecam foile, incercam sa aratam prima pereche de reproduceri, straduindu-ne sa identificam cine anume a facut o asemenea alegere. Este un joe interesant si inspirat, bazat pe intuitie, necesitand implicare si spirit activ. Dezvaluirea propriilor optiuni urmeaza dupa faza de desemnare a persoanelor. Este posibil sa alegem cateva persoane pentru acelasi set de reproduceri. Tehnica ofera posibilitatea de a transmite informatii reversibile indirecte si de a face cunostinta cu mai multe interpretari, consolidand sentimentul comunitatii in grup. 9. Muzica

Ascultand muzica, ne putem elibera de emotiile legate de prezenta unor situatii dificile. Acest lucru se intampla cand ascultam senate. Muzica poate genera atat reactii pozitive, cat si negative; puteti alege, de exemplu, muzica lui Schubert, Ravel etc. De asemenea, ne putem relaxa muschii si regla functiile vegetative, neutralizand tensiunile emotionale. Gandurile noastre se indreapta insa nu spre ceea ce se petrece in corpul nostru, ci asupra perceperii muzicii si a configuratiei reprezentarilor.

30

Psihologie

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Se recomanda muzica expresiva, cu caracter unitar, cum ar fi cea a lui Beethoven sau Mozart. Pot fi propuse, de asemenea, seturi intregi de opere muzicale, in prima parte alegand muzica linistita, cu ritm lent, avand ca rol stabilirea unui contact si patrunderea in atmosfera, trecand apoi la opere dramatice si dinamice, starnindu-ne fantezia si determinandu-ne sa facem diferite asocieri. Cea de-a treia auditie ar trebui sa neutralizeze atmosfera anterioara, sa induca o atmosfera pozitiva, o stare senina, actionand stimulativ, prin ritmul echilibrat si prin tempoul destul de rapid. lata un exemplu de configuratie a genului descris: 1. Chopin; 2. Beethoven; 3. Mozart. 10. Reprezentari dirijate Aceasta este o idee care necesita la inceput patrunderea preliminara in starea de relaxare. Reprezentarile apar aici si evolueaza lejer. Pot avea caracterul amintirilor si al scenelor din viata. Imaginati-va, de exemplu, ce se intampla acum la tine acasa, ce se va intampla maine, evocati trairi puternice si pozitive din copilarie, amintiti-va prima zi de scoala, un examen important, ziua de cununie etc. Insa o persoana din grup ar trebui sa accepte un alt rol, pentru a ,,conduce" oarecum aceste reprezentari. Ar fi bine ca aceasta sa nu fie prea activa. Rolul ei ar consta in introducerea in atmosfera, in prezentarea temei sau in structurarea timpului grupului, stabilind inceputul si incheierea lucrului. Ca fundal, puteti asculta muzica linistita, pentru a nu perturba concentrarea participantilor. Reprezentarile se deruleaza cu ochii inchisi, intr-o pozitie comoda, in stare de repaus, acordandu-le aproximativ zece-cincisprezece minute. Dupa faza de concentrare, eel care conduce anunta delicat revenirea la realitate. El poate apela la o sugestie verbala, adresata tuturor persoanelor din grup. Este vorba aici despre posibilitatea de a folosi in mod constructiv trairile legate de amintiri sau de reprezentari ale unei situatii din actualitate. Se pot sugera, de asemenea, reprezentari bazate pe proiectie sau pe simboluri; de exemplu, evenimente petrecute in timpul escaladarii unui munte inalt, expeditia in adancul unei pesteri, inotul de-a lungul unui rau, de la izvoare pana la varsare, izolarea impreuna cu grupul pe o insula pustie, grupul in lupta cu balaurul etc. Acestea din urma se potrivesc si ca teme pentru desen, dans, pantomima sau prezentari psihodramatice. Nu exista nici un fel de impedimente pentru a le folosi astfel. Voi insiva decideti forma pe care o preferati. Uneori, merita sa incercam si alte forme decat cele preferate, forme usoare si accesibile mijloacelor noastre de expresie, caci avem prilejul de a ne dezvolta si extinde propria viata.

Psihologie 3

Lectia 50

Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

11. Jocuri sociometrice In mod nemijlocit sau simbolic, precum si grafic, pe o foaie de hartie sau pe tabla, putem marca relatiile reciproce si diferitele reprezentari despre sine. Ne putem folosi de pioni, de pietricele sau de jetoane. Nu are mare importanta cum facem lucrul acesta. Esential este ca structurile sociometrice sa merite sa fie studiate si discutate in grupuri mai mari. Nu are sens sa organizam asemenea jocuri intr-un cere de trei persoane, de exemplu. Ne punem reciproc intrebari: cine cui ar dori sa se subordoneze, cine pe cine ar dori sa conduca, cine cu cine ar dori sa zboare in cosmos ori sa se afle laolalta intr-o celula la inchisoare, cine pe cine se poate baza in timpul unei catastrofe, cine cu cine ar dori sa locuiasca in camera, in perioada deplasarii intr-o calatorie etc. Grupurile stabile se orienteaza perfect in dinamica relatiilor. Toate raspunsurile sunt clare si previzibile pentru asemenea grupuri, meat nu are sens sa ne ocupam de o modalitate atat de complexa de cautare a informatiilor cu privire la structure interioara, clara pentru grup. Merita sa ne jucam astfel in grupuri mai mari sau in cazul unor probleme, eventual, in cazul unor schimbari care intervin in cadrul grupului sau in faza de inceput a formarii acestuia.

In grupurile noi pot fi introduse, de asemenea, date sociometrice, prin transmiterea a trei sau a mai multor obiecte cu anumite simboluri. De exemplu, un creion oferit cuiva semnifica ,,mi-e teama de tine", o foaie de hartie inlocuieste mesajul ,,sunt aproape" etc. Un asemenea caracter al comunicarii nu este optim, dar in faza initiala poate fi benefic, deoarece nu ia in consideratie verbalizarea, schimba ponderea responsabilitatii personale, inlesnind in felul acesta transmiterea de expresii cu incarcatura emotionalanegativa. Fireste, simbolurile sunt arbitrare, iar continutul mesajelor ar trebui sa fie atat pozitiv, cat si negativ. 12. Povestirea viselor Nu ne simtim intru totul raspunzatori pentru continutul viselor. lata de ce o asemenea poveste poate sa devina germenele dezvaluirii sinelui, intr-un mod mai deschis. Discutand mai des despre vise, se ajunge la un efect colateral, care merita sa fie luat in seama: participant^ la asemenea intalniri viseaza din ce in ce mai des, tin minte si invata sa le interpreteze semnificatia individuals. Visele sunt o ocazie pentru a impartasi intimitati, precum si nelinisti sj presentimente confuze chiar pentru noi insine. Intr-un asemenea cere nu trebuie sa exercitam presiunea asupra cuiva, pentru a dori sa lucreze in acest sens.
32 Psihologie

Eu si grupul de prieteni

Capitol XVIII

13. Povestirea a ceea ce te-a amuzat, te-a rusinat, te-a infuriat te-a fntristat... Spre deosebire de tehnicile de comunicare de la Aid si acum, nu lucram de data aceasta in perspectiva actualitatii. Pur si simplu, ne amintim sentimentele, ne impartasim emotiile traite intr-o perspectiva de timp nu prea indepartata. Nu trebuie sa impartasim emotiile pe care le socotim deosebit de importante. Este bine sa incercam o schimbare a momentului in cadral relatiei si sa vorbim despre ceea ce am trait in prezent. Ce obtinem in felul acesta? Trecem la nivelul emotiilor, incetam sa intelectualizam si sa facem speculatii, impartasindu-ne trairi si emotii, evitand aprecierile, precum si divagatiile si interpretarile plictisitoare pentru ceilalti. Suntem oarecum lipsiti de aparare si egali fata de sentimentele umane. De asemenea, aflam multe lucruri despre noi insine. Observam ca nu ne amuza, intristeaza sau infurie acelasi lucru. Devenim mai bogati, mai toleranti fata de individualitatea omului, respectam dimensiunea subiectiva sau poate ca ne dovedim uneori incapabili de mentinerea relatiilor bune cu cei care se deosebesc mult de noi, in aceste planuri.

Indicatii suplimentare Confruntarea sau neabordarea jocurilor


Acum va fi vorba despre modalitatile de protejare a grupului in fata jocurilor comunicationale. Acestea au tendinta de a se fixa in anumite medii. Cu cat sunt mai (16(41-42)) bine fixate, cu atat va fi mai greu sa le depasim. Te rog sa-ti improspatezi cunostintele despre modalitatile de a utiliza jocurile si despre clasificarea jocurilor. Prezinta posibilitatile tehnice in grupul tau. Fiecare participant va defmi mai intai ce jocuri din cele date identifica in grup. Dupa un timp, va rog sa discutati materialul pe care 1-ati obtinut in felul acesta. Acum putem sa cautam o reteta potrivita: fiecare membru al grupului vostru va propune eel mai potrivit mod, in opinia sa, pentru a elimina aceste jocuri si a (16(35-43)) contracara aparitia altora in viitor. tnamte de a aborda aceasta sarcina, te rog sa-ti reamintesti materialul despre jocuri. Actinnea colectiva in treburile casnice cotidiene Daca te viziteaza oricare dintre prietenii tai apropiati sau chiar un grup mai mare, iar tu, desi aveai altceva de facut, accepti vizita lor, ii poti invita sa te insoteasca sau chiar sa participe la activitatile pe care ti le-ai planificat. Nimic nu apropie atat de mult oamenii la participarea la aceeasi actiune. Este si un prilej de a diagnostica legaturile care va unesc. Oamenii care asteapta sa fie serviti cu cafea la masuta se pot simti consternati, dar numai cei rigizi vor ramane cu acest sentiment. Prin ce se deosebeste aceasta propunere de recomandarea de a te confrunta cu contextul? Prin aceea ca prezenta oamenilor apropiati si simpatici nu ne produce neplaceri, in masura in care nu intra in conflict cu intentia sau cu necesitatea de a rezolva anumite sarcini. In masura in care aceste doua aspecte pot fi imbinate, apare o experienta noua: exprimarea asertiva a propriilor intentii, acceptarea prezentei cunoscutilor in timpul efectuarii sarcinilor si acceptarea reversibila a rolului de observator sau de co-participant la activitatile pe care le desfasori.
Psihologie 3

Lectia 50

Cum sa optimizam relatiile cu ceilalti?

Despre asertivitatea reciproca -Refuz si permit sa flu refuzat! Relatia cu adevarat apropiata si cordiala ar putea fi spatiul de interactiune cu oamenii, in care poti exersa atitudinea asertiva, fara consecinta dezaprobarii sau a respingerii. Frecvent, uitam de aceasta posibilitate, deoarece legaturile de prietenie cordiala produc o atitudine de intelegere si de concentrare empatica asupra binelui reciproc, adica tendinta de a face concesii. Este un prilej minunat de a constientiza ce anume simtim, ce ni se potriveste, la ce anume tinem. Spunem destul de des ca ne e totuna ce anume bem, pe ce ne asezam, unde si ce vom face etc., ceea ce nu este bine nici pentru oaspete, nici pentru gazda. Dorinta enuntata limpede poate fi acceptata sau respinsa. Invatati, asadar, sa spuncti ce doriti, respingeti ceea ce nu va este necesar, cereti lucrul la care tineti si, abia in final, reamintiti-va capacitatea de a renunta in favoarea prietenilor. Acestea sunt lucruri marunte. Dar pentru ce anume luptam? Cred ca luptam si pentru noi insine, si pentru autenticitatea legaturii noastre, invatand sa ne constientizam dorintele, inainte de aparitia unor chestiuni esentiale, importante, decisive. Abia atunci competentele dobandite se vor dovedi deosebit de utile si vor putea fi folosite si in afara grupului.

Contractui sau formularea de reguli care nu permit sa se treaca dincolo de granitele grupului Contractui este o conventie reciproca, rareori in forma scrisa, riguroasa. De aceea, adesea este confuz si, prin urmare, diferit interpretat de membrii grupului. Pentru a ne simti bine, trebuie sa respectam regulile esentiale, obligatorii pentru toti si acceptate de toti. lata aceste principii: principiul discretiei asupra continutului personal dezvaluit; principiul de a nu se trece la fapte, in sens de violenta, in cazul dezvaluirii unor sentimente negative; principiul activitatii, in care fiecare se decide sa ofere ceva; principiul securitatii, care semnifica faptul ca toti se vor ingrij i de binele propriu si de binele celor din jur. Puteti accepta si alte principii, dar ele ar trebui sa fie discutate, puse de acord si obligatorii pentru toti. Principiile se formeaza si in functie de nevoi. Un exemplu poate fi aici acceptarea injuraturilor, imperativul tacerii, schimbarea partenerului in cadrul perechilor etc. Principiile nu pot deveni o strategic de lupta pentru putere, de violenta sau de intriga, avand ca scop distrugerea demnitatii altuia.
34 Psihologie

Eu si grupul de prieteni__________________________________________Capitol XVIII

Fundamentals este aici satisfacerea reciproca a nevoii de siguranta, prin: principiul posibilitatii de a refuza participarea la activitate, principiu pe care reusim sa-1 argumentam singuri; principiul posibilitatii de a parasi grupul.
In destinul omului exista atata sens cat reuseste omul insusi sa-i confere!

Stim ca transmiterea de sensuri nu este o chestiune simpla. Facem optiuni in viata, pe cont propriu, si doar noi insine suntem responsabili pentru ele. Lumea nu ne inlesneste astfel de optiuni. Ne este data chiar libertatea de a renunta la viata. Daca optam pentru viata, prin insusi acest fapt savarsim un act de afirmare a vietii. Mica noastra comunitate, despre care am vorbit astazi, o constituie prietenii nostri. In favoarea lor ne limitam libertatea, dar intotdeauna in directia interdependentelor si in actiune. Pierdem ceva, dar castigam mai mult.
Acceptarea celuilalt, cu toatd istoria sa, reprezintd uneori conditia indispensabila a dobandirii capacitatii acceptdrii de sine, a construirii sentimentului de valoare proprie.

In relatiile cu prietenii, putem si trebuie sa le redam speranta si curajul, daca acestea le lipsesc. De asemenea, se poate si trebuie sa le permitem sa ne redea increderea in noi, daca noi insine nu putem sa o regasim. Aceasta este speranta ca in viata sunt posibile noi realizari, ca este posibila dezvoltarea noastra, ca suferintele pot fi diminuate si ca le putem conferi un sens. Prietenia ne ofera curajul de a face fata provocarilor vietii de adult si sustine motivatia de a lucra pentru viitor. Respectarea individualitatii persoanei si consolidarea actiunilor provenind din fiecare sfera a EU-lui conduc la armonie si la integrare. Descoperirea surselor primare ale propriilor temeri in grupul persoanelor apropiate este adecvata si reala. Actiunea in directia mecanismelor de aparare si a tehnicilor de a face fata stresului este posibila aici si poate deveni chiar mai eficienta si accesibila decat autopsihoterapia sau psihoterapia profesionala. Ne-am concentrat astazi asupra relatiilor cu prietenii, vorbind despre ceea ce se poate intampla, nu despre ceea ce ar trebui sa fie. Trebuie sa retii ca grupul de prieteni nu are obligatia de a se ingriji de sanatatea psihica a unei persoane cu grave tulburari. Daca sunt cu adevarat prieteni, o vor determina sa apeleze la interventia de specialitate. Noi ne ocupam aici doar de situatii tranzitorii, de dezvoltarea rnsotita de crize, de sustinere, in caz de dificultate, de ajutor reciproc si, in primul rand, de contracararea raului rn relatiile dintre noi si de optimizarea desfasurarii acestor relatii. Indiferent cat ne-a mai ramas de trait, viata este intotdeauna destul de lunga pentru a merita sa actionam matur si independent, in vederea dezvoltarii noastre personale. Contextul ar trebui sa fie perceput aici nu ca o cauza a aparitiei problemelor noastre, ci ca un potential de caldura, de sprijin, de informatii reversibile, precum si ca un loc oarecum ,,garantat" si sigur in interactiunile cu ceilalti oameni. Incheiem intalnirea de astazi cu un citat: Cdnd te desparti deprietenul tau, sanu te intristezi, fiindca ceea ce iubestipoate deveni mai limpede in timpul absentei sale, asa cum muntele privit din vale pare mai maret decat aflat in fata celui care il escaladeazd. Inprietenie, sanu avem alt tel in afara deperfectionarea spiritului. (B. S. Rajneesh)
Psihologie 35