Sunteți pe pagina 1din 49

LECTIILE 57 SI 58

LECTIILE 57 SI 58
Cum te poti eunoaste mai bine?
Moto: Cdnd spun eu ", ma gdndesc la ceva absolut unic in felul sou, ce nu poatefi confundat cu nimic altceva. (U. Betti) Priveste in oglinda. In fata ta se afla un om. Seamana cu multi altii? Este irepetabil? Priveste-i fata. Este fata unui om. Aceasta fizionomie iti vorbeste prin felul ei diferit de a fi si asta atrage. In acelasi timp, uitandu-te la ea, iti vin in minte alte fizionomii, alti oameni. Oameni cu probleme asemanatoare, oameni care stau la fel pe scaun. Te poti uita la tine ajutandu-te de anumite mecanisme, de diverse conceptii referitoare la sanatate si la boala. Poti privi si altfel, tinand cont de irepetabilitatea subiectiva. In contactul cu omul, o realitate esentiala este fizionomia umana, figura. Figura este adevarul despre celalalt, confirmarea alteritatii lui, asadar a libertatii si a subiectivitatii sale.
Dorind sd respectdm si sdpdstrdm independenta celuilalt, trebuie sa-i permitem sdfie, trebuie sdneraportdm la elca la unpartener, trebuie sd existe relatia eu-tu, o relatie nemijlocita. (...) Agandiin raportcu o fizionomie presupunenu ogandire despre, d una pentru... (E. Levinas)

Nu crezi ca ne putem privi pe noi insine in acelasi fel? Adica in spiritul gandirii pentru? Cand observam oamenii in mod superficial, ne izbeste asemanarea lor. Dar cu cat ne vom concentra mai mult, observandu-i analitic si sistematic, cu atat vom constientiza mai mult diferentele dintre ei. Desi scopul cercetarilor stiintifice este descoperirea legitatilor generale, totusi acestea se justifica indeosebi prin existenta diversitatii. Daca am fi identici, ar fi suficient sa ne limitam la cercetarea organismelor umane din punct de vedere fizic si biologic. Dorim totusi sa aflam de ce, in situatii identice, oamenii se comportauneori absolut diferit. Cum putem accepta abordarea stiintifica a unor cazuri specifice, unice in felul lor? In aceste situatii, psihologia recurge la doua abordari: idiografica - aceasta abordare preconizeaza ca omul este mai mult decat suma anumitor calitati, iar previziunile bazate pe valori medii au o utilitate limitata atunci cand dorim sa intelegem sau sa ajutam (abordarea clinica); nomotetica - potrivit acesteia, se admite ca diferentele dintre noi constau in gradul in care detinem anumite calitati, ceea ce ofera posibilitatea de a prefigura comportamente, pe baza unor grile si teste (teoria insusirilor).
Psihologie 1

Lectiile 57 si 58_________________

__

______Cum te poti cunoaste mai bine?

Discutiile cu privire la eficienta ambelor forme de prognozare se desfasoara in continuare, dar cercetarile arata superioritatea procedeelor statistice, indeosebi in raport cu estimarile clinice nerafinate. In procesul de cunoastere a sinelui putem deveni, de asemenea, ,,persoana supusa testelor" sau ,,persoana clinica". Ambele abordari sunt utile, desi la baza lor se afia premise referitoare la natura umana. Tu insuti iti alegi in viata strategiile de autocunoastere, strategii care ti se potrivesc, tinand seama de scopul final: valorificarea potentialului, planiflcarea, luarea deciziilor si, in primul rand, dezvoltarea personala, necesitand atitudinea acceptarii depline a propriului EU. In acest caiet am optat pentru abordarea clinica, indemnandu-te la autoanaliza, la observarea de sine, in care nu se folosesc metodele bazate pe testare ca instrumente ale cunoasterii. Fara a pune la indoiala valoarea acestor metode, ar trebui sa intelegem ca masurarea fortei EU-lui, a nivelului de teama, a extravertirii etc. ar fi mult mai riguroasa si obiectiva, dar mai putin accesibila interpretarii, in raport cu datele care provin din exercitiile, premisele si descoperirile la care ajungem singuri.

Cum sa ne cunoastem cat mai profund si sa ne indragim?


Oare cunoasterea propriei personalitati, a conditionarilor acesteia, a complicatiilor, a libertatii personale este necesara, in general? N-ar fi mai bine sa o evitam? Nu totdeauna aceasta va fi insotita de sentimente placute. Ce crezi? Se pare ca o cunoastere mai profunda ameninta parerea buna pe care o avem despre noi insine. Insa, pe de alta parte, cum sa traiesti demn, matur si responsabil, fara cunoasterea de sine si fara acceptarea sinelui? Sunt putine persoanele care au sentimentul propriei valori, fara a confunda autoaprecierea cu acceptarea de sine conditionata, fund gata sa se indrageasca pe sine si sa-si activizeze propriul potential. Dar numai o asemenea atitudine este onesta.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Cunoscandu-ne pe noi insine si tratand cunoasterea ca pe un proces continuu si metadata finalizat, prin care descoperim lumea si tinem pasul cu propria dezvoltare, avem posibilitatea de a intelege geneza succeselor si a esecurilor noastre. Intelegand, putem tinde spre atitudinea de acceptare in fata unor probleme care nu depind de noi si spre atitudinea de responsabilitate fata de ceea ce depinde de vointa noastra. Autocunoasterea si acceptarea de sine constitute scopuripersonate, care nu ar trebui sd fie concepute disociat, ci pe etape care se imbind si se intrepatrund. Sa ne gandim mai intai la ce inseamna, in general, EU-1. Exercitiul 1: Ce ai in vedere atunci candspui,,EU"? Incearca sa faci urmatorul experiment, adaptat dupa Zimbardo si Ruch. la o foaie de hartie si numeroteaza randurile de la unu la douazeci. Pe fiecare rand scrie o propozitie care sa inceapa cu ,,Sunt...". Dupa ce termini lista, clasificaraspunsurile in cele patru categorii de mai jos:

- Pune litera A dupa propozitiile care se refera la propriul tau EU ca fiinta fizica (inaltime, greutate, culoarea parului, sex, culoarea pielii etc.). - Pune litera B dupa propozitiile care se refera la EU-1 tau in roluri institutionale (student, cetatean, jucator de fotbal, lider etc.). - Pune litera C dupa propozitiile care se refera la EU-1 tau sensibil in mod caracteristic, in interactiunile sociale (fericit, temator, religios, timid etc.). - Pune litera D dupa propozitiile care redau EU-1 tau ca fund rupt de interactiunile cu ceilalti, de contextul specific sau de structura sociala. Asemenea propozitii generale, nediferentiate, ar putea fi, de exemplu: Sunt om...; Sunteu msumi...; Sunt contopitcu universul... etc.
Numara cate afirmatii despre tine insuti se incadreaza in fiecare dintre aceste categorii si orienteaza-te asupra persoanei pe care o definesc. Compara propriul EU cu EU-1 unui coleg si cu EU-1 unei persoane mai in varsta decat tine. Exista date care atesta ca, la generatiile anterioare, in cadrul autodescrierii domina categoria B, in timp ce la tinerii de astazi majoritatea enunturilor vor apartine probabil categoriei C. (Zurcher) Asadar, care este continutul constiintei personalitatii tale?

Afirmatiile de tip B reflecta un continut care isi extrage identitatea din structura sociala, in timp ce perceptia sinelui de tip C este caracteristica nu pentru o anumita identitate, ci pentru procese ale EU-lui bazate pe senzatii curente. L. Zurcher a denumit tipul C ca fiind constiintd variabild, care se adapteaza la schimbarile rapide, prin disponibilitatea de a fi flexibila in mod activ, nu cantonata intr-o identitate fixata situational, intrucat structura sociala nu este stabila.

Psihologie

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Este absolut posibil ca tipul D, care a aparut relativ rar in anii trecuti, sa devina pana la urma tipul dominant al intelegerii sinelui, daca ritmul schimbarilor sociale va prezenta in continuare o acceleratie atat de pregnanta. Constiinta de tip D este o constiinta izolata de fiinta fizica, de structura sociala si de interactiunea cu mediul, fiind o constiinta independents, care se manifesta liber, ancorata doar in abstractiuni. Afirmatiile de tip A se raporteaza la entitatea noastra fizica. Majoritatea teoreticienilor care se ocupa de evolutia intelegerii sinelui (engl. self conception) accepts, in general, ca acest aspect extrem de personal al firii umane este produsul interactiunii sociale dintre noi si ceilalti. Cooley a introdus in anul 1902 notiunea de constiinta reflectata, care se structureazS ca reflectare a aprecierilor pe care ceilalti le ,,afiseaza" despre noi. G.H. Mead a dezvoltat conceptia potrivit careia in perceptia sinelui se rSsfrang parerile celorlalti oameni. El afirma ca EU-1 nostru se dezvolta in directia adoptarii atitudinilor pe care ceilalti le manifests fata de noi ca atitudini proprii. Cu timpul, incepem sa gandim despre noi intr-un mod congruent cu felul in care ceilalti oameni se comports fata de noi. Potrivit lui W. James, EU-1 social este doar una dintre cele trei componente ale constiintei, alaturi de celelalte doua: continutul material si eel spiritual. Partea sociala a perceptiei sinelui nu constituie o entitate unitara. Purtam in noi tot atatea continuturi sociale cati oameni ne cunosc si au despre noi o anumita imagine. O anumita insuficienta a EU-lui poate sa se manifeste din cauza ca: ceilalti nu ne observa; ni se pare ca imaginea celorlalti despre noi este neplacuta, negativa. In cursul nostru, am vorbit mult despre o asemenea problema, folosind alte notiuni - de exemplu absenta stimulilor din AT, notiunea de autoapreciere negativa etc. Sa revenim la aceasta problematica, prin intermediul exercitiilor.
Exercitiul 2: Atuntieram ,,un NIMENI"..., in ochiiloreram ,,un ZERO"

Vom porni de la trairi negative: inregistrarea unei insuficiente in reactia celorlalti fata de existenta noastra sau perceperea unor opinii negative despre sine, in mediul din jur. Fa acest exercitiu numai daca doresti. Este nevoie de disponibilitatea pentru confruntare, de masurarea cu amintirile neplacute, dar si de dorinta de reflectie profunda cu privire la ceea ce s-a intamplat in mod real, vizand doar reprezentarile noastre. Exercitiul ar trebui ,,sa se adreseze" cuiva, sa se indrepte catre o persoana care poate si doreste sa te asculte, sa accepte experienta ta; aceasta persoana ar putea fi partenerul tau de discutie. Alege una dintre temele de mai sus sau abordeaza-le pe rand. Tu singur stii ce anume este just in cazul tau. Nu uita de conditiile exterioare: timpul, locul, intimitatea suficienta, siguranta, precum si sustinerea din partea unei persoane importante, in timpul exercitiului sau dupa efectuarea acestuia.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Te rog sa povestesti - intr-o relatie personala, fata in fata - despre experienta ta importanta, repetabila, profunda, cand te-ai simtit neobservat, ignorat, inexistent, cand erai ,,un nimeni", fund ,,transparent" pentru o persoana sau pentru un grup de referinta. Povesteste trairile tale legate de aprecierile negative din partea unor persoane sau grupuri. Vorbeste despre ceea ce ti s-a fixat adanc in minte si nu s-a sters pana in prezent. Indiferent de tema pe care o vei alege si la care vei lucra, te rog sa te concentrezi asupra propriilor emotii, asupra descrierii comportamentului. Straduieste-te sa nu faci aprecieri. Fii pregatit pentru nevoia de a descarca emotiile negative, sentimentul de vinovatie, de nedreptate, de jignire sau ranire. Stii doar ca numai prin descarcarea reactiilor poti ,,face loc" altor emotii. Nu pastra resentimente; separa faptele de interpretarea lor. lertandu-i astazi pe altii si pe tine, iti vei face un minunat cadou: iti vei oferi o zona noua, extinsa, a libertatii personale. Exprima-ti admiratia si recunostinta pentru ceea ce ti-ai oferit. Te felicit. Este un lucru extraordinar. lar acum, un nou exercitiu.

Exercitiul 3: Imagineaza-ti... (vizualizeaza ceva ce-tifaceplacere)

Una dintre modalitatile de a ne cunoaste mai bine si de a ne indragi o constituie vizualizarile sau reprezentarile plurisenzoriale active. Acestea servesc nu doar atingerii starii de relaxare, ci si dobandirii constiintei de sine, contactului cu propria lume launtrica, ceea ce permite defmirea sentimentului eliberarii interioare. In lectiile anterioare te-ai confhmtat, printre altele, cu vizualizarea Curcubeului. Acum iti propun un exercitiu al aceluiasi autor, F.J.P. Cavallier, intitulat Cascada. Ideea esentiala a acestuia este aceea ca purificarea reprezinta factorul necesar dezvoltarii personale. (28(24) ) Dupa trairile declansate de exercitiul anterior, o propunere excelenta pentru tine va fi tocmai o asemenea ,,baie". Te rog sa observi ca stelutele din text semnifica timpul adecvat, necesar pentru a pune in practica aceasta recomandare.

Psihologie

Lectiile 57 si 58 _________________ bine?

__

____ Cum te poti cunoaste mai

Persoana care te sustine pe parcursul exercitiului (partenerul de discutie) ar trebui sa taca in acest rastimp. Lectura nu poate fi foarte rapida, dar nici excesiv de expresiva.
Imagineaia-ti ca te plimbi prin pddure. **Pretutindeni esti mconjurat de copaci falnici. ****** Te afunzi linistit in pddure. ****La un moment dat, auzifosnetul unei ape. **Este un sunet foarte pldcut. **Il deslusesti tot mai clar. ****Sunetul acela persistd in auzul tdu. *****Te apropii de apa curgdtoare, de izvor. ***Mergdndpefirul apei, ajungi la o cascaddcu apa caldd. ***** Este o cascadd splendidd, invdluitd in luminitele stropilor de apd.****Inspumdstrdlucitoare.*****Poatecdsuntaicisiflori.*Pdsdri. Bucurd-ti privirea cu aceastdpriveliste minunatd. *** * Iti fixezi privirea spre apa care curge din abundentd. ***Q apa curatd si caldd **** ce curge abundent in fisurile stdncilor si in crdpdturile pdmdntului. ****Imaginea cascadei iti umple privirea. * *Fosnetul apei ce cade iti alind inima. ***** *ffi umple auzul. ***** Simti o emotie pldcutd. ***Este un moment important pentru tine. ****Incearcdsdintelegi si sd simti sensul acestei ape pure, ce curge atdt de bogat. *****Si, dacd te simti pregdtit, imagineazd-ti cd te dezbraci. **Iatdcdesti in natura asa cum esti cu adevdrat, ca in momentul nasterii. ***Intrdacum sub cascada minunatd, cu apa atdt de limpede si de jucdusd, plind de energie. ******)# Simti pe deplin apa ce alunecd pe trupul tdu. li simti cdldura bldnddsi binefdcdtoare. *****Este un sentiment pldcut, purificator. ****Apa este usoard, foarte usoard, pared la limita dintre gazsi lichid. ****Cdnd alunecd pe corpul tdu, ii simti mdngdierea delicatd. Pe fata. ***Pe gat. ***Pe coloana vertebrald. ****Pe intregul corp. ******Simti cum pdtrunde si cum alunecd de-a lungul intregului trup, de-a lungul cutiei toracice, **al abdomenului, al picioarelor, * * * * *pdnd la tdlpi. **** Simti cum tdlpile sunt bine infipte in pdmdnt. Cdteva clipe rdmdi cu aceastd apa curatd, bund si binefdcdtoare, ce curge pe trupul tdu, scdlddndu-l. ****** Apa esie Qtat ae usoard si de curatd, meat, dacd dor esti, poti sd-i permiti sdpdtrundd in interiorul tdu, prin vdrful capului. Permite-i sd curgd, asa cum doreste, pe cdipe care ea insdsi si le alege. *****Curgdnd, va lua cu sine ce este inutil. *****Spaldsi dizolvdce este de prisos. ******Muschii incordati, *****amintirile nepldcute. *****Toate lucrurile de care doresti sd te eliberezi si de care nu ai nevoie sunt spdlate, se dizolvd usor si se due. ****** Simti cum apa circuld dinspre cap in tot trupul tdu. ***** Prin tdlpi sescurge apa incdrcatddeimpuritdtilede care vreisdscapi. *****Treptat, te simti tot mai purificat, innoit. *****Resimti sensul profun d al acestei curdteniipe care ai decis sd o realizezi in interiorul tdu si care te incarcd. *****Te simti usor, extrem de usor, ***** pregdtit pentru o noud viatd. Trupul tdu a fast eliberat de tot ceea ce il deranja. *****/ar acum, golgolut, in mijlocul naturii, iesi de sub cascadd si te plimbi prin pddure. ***Observi copacii, plantele, pdsdrile, animalele si intelegi cds-a schimbat felul tdu de aprivi, iar asta s-a intamplat datoritd puritdtii interioare.
Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_________________________________________Capitol XX

* * * *Dacd doresti, poti sdpromiti cascadei ca vei reveni sistematic acolo, pentru a te incdrca de curdtenie. *****Inainte de a incheia exercitiul, multumeste-ti tie insuti pentru timpulpe care ti l-ai oferit.

Acest exercitiu nu este recomandat insa persoanelor care au trait anumite traume cauzate de apa. II vom efectua, ca de obicei, intr-un loc adecvat, intr-o pozitie corespunzatoare a corpului si intr-un context care sa ne garanteze sentimental de confort si de siguranta. Te rog sa nu uiti ca tu insuti poti deveni autor de exercitii adaptate la propriile nevoi, al caror scop va fi valorificarea - ca surse de relaxare, de energie si de motivatie pentru efort - a unor reprezentari plurisenzoriale si a unor amintiri legate de ceea ce ne-a facut placere, ne-a inspirat si ne-a determinat la angajare. Poate doresti sa-ti descrii propriile idei, in acest sens!?
Exercitiul 4: Cine si cum te-a laudat eel mai mult?

Pentru acest exercitiu nu te poti scuza prin lipsa de timp sau de forta. Este obligatoriu! Aminteste-ti si noteaza un numar cat mai mare de trairi in timpul carora altii au fost pentru tine apropiati, te-au acceptat, cand te-ai simtit tu insuti foarte apropiat, pe deplin acceptat, valorizat in mod pozitiv. Aduna tot: mangaierile, laurii, aplauzele, medaliile si diplomele. Nu uita de numele citit in ziare, de privirea plina de mandrie, de premiile la concursuri. Scrie despre tot, semnaland doar continutul experientei pe care o cunosti bine. Aduna totul cu grija si cu rigoare. Ceea ce faci este doar un preambul. Alege acum trei experience de acest fel, care, in sens obiectiv, nu trebuie sa fie cele mai semnificative. Acestea ar trebui sa fie insa legate de cele mai profunde sentimente de mandrie, de bucurie si de acceptare. Ar trebui sa le povestesti cuiva de incredere. Indreapta-ti atentia spre amammte: tinuta ta in astfel de clipe, vremea, momentul zilei, anturajul etc. Te rog sa vorbesti tare, sigur, cu bucurie. Priveste in ochii interlocutorului. Respira adanc, intra in contact cu sentimentele tale. Fii predispus la somatizare (trairea la nivelul corpului a unor sentimente pozitive). Lasa-te in voia acestor sentimente. Daca ti se pare important, impartaseste-ti reflectiile si descoperirile in tema pentru acasa. Incheie-ti exercitiul cu un moment de reflectie asupra citatului:
,,Daca tu crezi ca esti ceea ce te consideraprietenii si dusmanii tai, inseamna ca nu te cunosti cu adevarat." (de Mello)

Sa revenim la teorie.

Imaginea de sine
Imaginea de sine constituie o notiune definita in mod diferit de la un autor la altul. Astfel, ea poate fi inteleasa drept: * constiinta de sine a propriei existente si manifestari; ceea ce poate spune cineva despre sine cand spune EU, PE MINE',
Psihologie

Lectiile 57 si 58______________________

____

___Cum te poti cunoaste mai bine?

constelatie insusita de impresii, senzatii si valori cu privire la sine; multime de idei si de sentimente, cu un grad diferit de constientizare si de expresie, referitoare la sine;

organizare a proprietatilor, pe care individul le numeste ale sale.

Analizand imaginea EU-lui, ne putem ocupa de variate aspecte ale acestuia. Astfel, ne putem concentra asupra unor aspecte precum: stabilitatea, incarcarea cu elemente pozitive sau negative, acceptarea de sine, concretetea, globalitatea etc. Ne putem ocupa, de asemenea, de diferite elemente ale continutului imaginii EU-lui: insusiri, nevoi, inzestrari, emotii, atitudini.

Principalele surse ale formarii imaginii de sine sunt: perceperea stimulilor care vin din propriul corp; actiunea parintilor sau a tutorilor; compararea cu ceilalti; invatarea activa a sentimentului propriei valori si a acceptarii de sine.
Activitatea corpului nostru este resimtita ca fiind mai mult sau mai putin placuta sau neplacuta, depinzand de starea de sanatate a organismului si de modul in care sunt satisfacute nevoile omului inca din perioada embrionara. Suntem expusi actiunii a numerosi stimuli kinestezici, vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi, care se suprapun. Invatam sa distingem ceea ce vine din interiorul nostru de ceea ce nu este al nostru. Initial, aceasta se face indeosebi pe baza senzatiilor tactile si kinestezice. Pipaindu-ne pe noi si obiectele din jur, manevrandu-le, ne cunoastem mai intai pe noi si apoi lumea, prin intermediul gurii, al membrelor, care devin cu timpul tot mai indemanatice. In al doilea an de viata, zonele importante ale corpului in aceasta privinta devin organele excretoare si cele genitale. Prin invatarea controlului asupra urinarii si asupra excrementelor si prin masturbarea din perioada copilariei ne percepem pe noi insine. Din pacate, la unii adulti, in situatii exceptionale, cunoasterea sinelui ramane fixata regresiv, in aceasta etapa. Influents parintilor asupra formarii imaginii de sine este esentiala. Acest rol decisiv decurge din caracteristicile perioadei de viata care este benefica pentru invatare. Parintii percep manifestarea copilului ca fiind pozitiva sau negativa, reactionand aprobativ sau impotrivindu-i-se. Copilul invata prin aceasta estimare. Ei sunt, de asemenea, autori ai etichetarii, ai opiniilor referitoare la copil. Micutul accepta ca opinii proprii aceste etichete adesea marcate emotional, care devin astfel elemente ale imaginii EU-lui, prin care i se ofera copilului modele de comportament cu care el se identifies. Parintii pun in fata copilului anumite asteptari. Realizarea lor atrage dupa sine recompense, aprobare, in timp ce nerealizarea lor atrage pedeapsa parintilor. Simtindu-ne acceptati, iubiti, doriti, ne formam imaginea unui individ capabil de reusita. In schimb, cand nevoia noastra de sprijin, de sentimente, de grija nu este satisfacuta, devenim apatici si indiferenti. Sentimentul de deznadejde profunda care sta in spatele acestei situatii duce la sentimentul de inutilitate, de parasire.
8 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_______ XX

Capitol

Copilul caruia i se dau sarcini pe care el nu reuseste sa le rezolve isi respinge familia si ierarhia de valori a acesteia sau nu are incredere in posibilitatile sale, traind complexul inferioritatii, fiind marcat de lipsa de ambitie si devenind indiferent la valorificarea sanselor care apar.

Ne dezvoltam, asadar, doar fiind copii REUSITI, VALOROSI, ACCEPTATI!


De aceasta imagine de sine se leaga atitudinea fata de realitate si fata de ceilalti oameni. Aceste insusiri ale imaginii de sine sunt, din pacate, destul de rezistente si se pot mentine vreme indelungata. Cat de greu este sa invatam pe cineva sa se accepte pe sine putem afla observand procesele care se manifesta in timpul psihoterapiei. Prin urmare, in imaginea de sine ,,inglobam" ceea ce fac adultii importanti din anturajul nostru: parinti, rude, membri ai aceluiasi grup confesional, cadre didactice etc. Invatam ceea ce ar trebui sa facem, ce trebuie si ce putem face, dupa parerea adultilor importanti din anturajul nostru. Venind - sau nu - in intampinarea asteptarilor oamenilor de care suntem dependent! in diferite etape ale dezvoltarii, ne imbogatim imaginea propriei persoane cu componente succesive. Aceste asteptari sunt uneori contradictorii, de aceea apelam la optiuni. De asemenea, invatam sa identificam valorile din grupul in care traim. Imaginea de sine se structureaza prin comparatie cu ceilalti. Acest lucru se petrece in timpul jocului cu cei de aceeasi varsta, cand se constituie imaginea corpului nostru ca fiind eficient, puternic, bland, iubit, un corp pe care ,,ne putem baza" sau, dimpotriva, nereusit, slab, urat, ineficient. Aceasta se fixeaza in contactele sociale ale omului. Problema consta in faptul ca ne manifestam in acord cu imaginea formata despre sine si fixam o asemenea imagine prin anumite forme de comportament. De exemplu, respingerea in timpul jocului face sa apara imaginea sinelui ca a cuiva care este respins, neacceptat, ceea ce determina izolarea fata de grup. Si cercul se include. Ulterior vom formula aprecierea sinelui datorita procesului de comparatie in plan social. Apreciem calitatea ideilor noastre, corectitudinea opiniilor noastre, acuratetea emotiilor noastre, precum si nivelul capacitatilor noastre, comparandu-le cu cele ale celorlalti. In afara constiintei care deriva din aprecierea celorlalte persoane, intelegerea sinelui este legata de faptul ca ne definim in termenii insusirilor proprii care se manifesta, dupa opinia noastra, mai mult timp si cu o mai mare intensitate. Asadar, sursa datelor pentru construirea imaginii de sine este observarea de sine si autoanaliza propriului comportament. In afara de aceasta, sunt importante perceperea sistematica a sinelui ca individ de valoare, demn de atentie, precum si planificarea si reglementarea relatiilor cu lumea, in vederea activizarii intense si depline a propriului potential.

Evolutia imaginii propriei persoane


Parerile despre noi insine apar si se dezvolta treptat. Asupra acestora au influenta toate senzatiile si trairile care se petrec inca din perioada fetala. Copilul isi inregistreaza oarecum temerile, starile de euforie, senzatia de putere si de infrangere,
Psihologie

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

sentimentul de siguranta, de izolare si de insingurare. Bazele imaginii EU-lui se formeaza pe parcursul primilor ani de viata. Un copil care a suferit, care s-a simtit neocrotit devine neincrezator, plin de teama, de neincredere in sine. El va interpreta inlamplarile viitoare prin prisma impresnlor sale mitiale. Aceasta se petrece inconstient. Copilul nu are o inzestrare si nici experienta necesardpentru a crea o imagine adecvatd a sinelui, singurul indiciu pentru el fiind reactia celorlalti fatdde el. El nu dispune deprea multe date pentru a contesta aceste aprecieri; oricum, este prea slab pentru a li se opune sau a incerca sd lupte cu ele. El acceptdpasiv opinii care initial ii sunt comunicate empatic, precum si prin intermediul cuvintelor, al gesturilor, al actiunilor. (...) Astfel, individul va trece prin viatdcu disponibilitati insusite la inceputul vietii, fiind inzestratcu o anumitd tolerantd fata de influenta conditiilor neobisnuite de mediu si de modificdrile sdvdrsite ca urmare a experientei ulterioare de viata. (Sullivan)

Unii considers ca suntem absolut neputinciosi fata de imaginea de sine deja formats.

Se poate demonstra ca, in momentul in care ne-am format o perceptie sau alta a sinelui, am si deformat informatiile care provin atat din mediul nostru, cat si din memoria noastra. Facem in asa fel meat acestea sa fie congruente cu imaginea initiala. Asadar, cand exista o parere buna despre sine si o autoapreciere pozitiva, cuplarea reversibila negativa este tratata ca o exceptie de la regula. Pe de alta parte, daca ne-am autoapreciat negativ, o cuplare reversibila pozitiva se va produce cu greu, deoarece va fi considerata o exceptie inconsecventa, in timp ce orice insucces sau experienta neplacuta vor fi acceptate usor, ca materiale doveditoare ,,asteptate". Un copil care crede despre sine ca este rau, ca nu este iubit va cauta informatii care sa-i confirme aceasta banuiala. Micutul cu incredere in sine si in viata, optimist, isi consolideaza o experienta viitoare care sa-i confirme parerea ca lumea si oamenii sunt prietenosi, ca nu constituie o amenintare, iar el insusi este iubit. In perioadele ulterioare ale vietii, majoritatea oamenilor se comporta ca si cand ar multiplica manifestarile de copil pe un alt material. Se intampla ceva care lasa impresia ca in ceea ce au invatat oamenii despre sine la inceput se ascunde experienta anilor de mai tarziu. Comportamentele ulterioare ale celorlalti oameni fata de noi au influenta

10

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

asupra imaginii EU-lui, dar bazele acesteia sunt cele mai importante, deoarece in perioada timpurie copilul este eel mai predispus invatarii, fiind dependent si supus, intr-un anumit sens, din cauza imposibilitatii de a face optiuni, neavand sansa de a ^parasi ,,campul de forte" distinctive. El este prea slab si prea puternic legat din punct de vedere emotional. Copilul este extrem de sensibil la climatul afectiv, la comunicarea nonverbala a adultilor important!. Se constata chiar ca are tendinta de a hiperboliza modalitatile sale ,,rele" de comportament, pe cele care au intampinat dezaprobarea. Aceasta poate duce la fixarea convingerii ca are insusiri rele, ceea ce atrage dupa sine sentimentul diminuarii propriei valori. Acest lucru se poate exprima prin timiditate si stanjeneala. Pe de alta parte, cunoscand satisfactia in primele sale contacte sociale, micutul dobandeste sentimentul sigurantei de sine. Ca atare, el se va comporta in relatiile ulterioare mult mai sigur si, in felul acesta, isi va fixa acest comportament. Va cauta activ aceste contacte, se va interesa de manifestarea celorlalti si va invata astfel sa interpreteze in mod adecvat aceste actiuni.

Rolul imaginii de sine mature si pozitive


Imaginea de sine este un produs al procesului de invatare si un rezultat al experientei noastre. Dupa cum iti amintesti, am stabilit ca, prin intermediul unei experience organizate in mod constient (corective), putem schimba imaginea de sine intr-una constructive, adecvata realitatii, care sa ne permita o viata satisfacatoare.
Imaginea de sine matura sipozitiva este eel mai important scop al actiunilor din sfera igieneipsihice si a autopsihoterapiei.

Aceasta regleaza felul nostru de a actiona. Unul dintre primii psihologi care au atras atentia asupra acestui aspect a fost A. Adler, care a afirmat ca felul de actiune al unei persoane decurge din conceptia pe care aceasta o are despre sine si despre lume. Perceptia de sine influenteaza nu numai relatiile cu ceilalti oameni, ci si sentimentul nostru de independenta. Persoanele cu un nivel scazut de autoapreciere sunt, in general, mai conformiste decat cele cu un nivel inalt de autoapreciere. Acest lucru are impact asupra scopurilor spre care tindem si - fapt extrem de important - asupra calitatii vietii personale afective.
Calitatea imaginii de sine conditioneaza totodata atitudineafata de celelalte persoane. Atitudinea negativafatade sine tnsusi este cauza sentimentelor si a atitudinilor negative fata de ceilalti. Cand imaginea propriuluiEU este realista, aprecierile la adresa celorlalti oameni sunt adecvate.

Dragostea de sine si concentrarea asupra sinelui constituie baza pe care se structureaza sentimentul propriei valori.
Psihologie 11

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Ca atare, daca parintii apreciaza in mod negativ preocuparea fata de sine, considerand-o un simptom al egoismului, al narcisimului, ei pot genera in copil sentimental valorii scazute. Acest aspect declanseaza activitatile compensatorii. Este bine ca aceste eforturi sa duca la compensarea a ceea ce se considera ca fiind negativ. Omul poate sa nu-si constientizeze totusi slabiciunea sa, sa respinga prezenta acesteia si sa incerce sa o transforme intr-o sursa de putere. In acest caz vorbim despre supracompensare. Multe daune ii produce psihicului compensarea nevrotica, in urma careia dorim sa actionam perfect, intr-un mod deosebit. Aceasta manifestare este caracteristica pentru nevrotici. Tendinta spre compensare se manifesta cu o intensitate variata si devine o problema la persoanele la care observam dorinta continua, clara, obositoare si suparatoare de a-si depasi partile slabe, indiferent de metoda, fortat.
Astazi esti adult. Al instrumente potrivite si destula energie pentru a-ti construi si reconstrui imaginea de sine.

Despre constanta imaginii EU-lui si despre schimbarile acesteia


Am afirmat deja ca tendinta noastra principala este aceea de a pastra constanta imaginea propriei persoane. Asupra imaginii EU-lui pot avea influenta nevoi puternice de natura psihica si presiuni sociale. Conditiaunei asemenea schimbari este ca omul sa perceapa incongruenta dintre imaginea sinelui si experienta. Este indispensabila aici capacitatea de introspectie si de a accepta perceperea celorlalte persoane. Aceasta se petrece treptat, cand constientizam incongruenta si cand o confirma experienta ulterioara. Schimbarile bruste ale imaginii sinelui apar in urma unor traume, train traumatice sau intamplari critice. Este vorba de traversarea unor stari de teama, de gelozie, de rusine, generate de venirea pe home a unor frati sau surori, de debutul scolaritatii, de respingerea in cadrul grupului, de primele contacte sexuale, de boli, de insuccese, de accidente si de procesul de imbatranire. Imaginea de sine constanta ne este necesara, indeplinind in procesul de adaptare o functie integratoare, aflata in legatura cu comportamentul nostru. Nu ne putem adapta adecvat la cerintele realitatii daca nu avem un sistem de referinta unitar. Se vorbeste, de aceea, despre un centru stabil de dirijare a comportamentului, de o harta invariabila a existentei noastre. Persoanele cu o imagine constanta a EU-lui sunt mai putin tematoare, recurgand mai rar la mecanismele de aparare, sunt mai deschise, mai accesibile si au un sentiment mai pronuntat al propriei valori. Instabilitatea imaginii de sine este efectul unor inconsecvente de natura educativa si al unor schimbari in cadrul mediului, in cadrul grupurilor de referinta. Un exemplu il constituie aici evolutia copiilor mustrati sau laudati pentru aceleasi comportamente, pe care le manifesta in medii diferite - de exemplu la bunici si la parinti sau la parinti divortati, care le asigura ingrijirea succesiv.

12

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Sdcunosti lucrurile inseamndsdfii invdtat. Sd-i cunostipe ceilalti inseamndsdfii intelept. Sd te cunostipe tine inseamndsdfii luminat. (de Mello)

Care este imaginea propriului tau EU? Cum s-a format aceasta? Ce schimbari au intervenit in cadrul sau? Poti sa raspunzi la aceste intrebari? Iti propun acum reflectia aprofundata. Daca doresti, revino la exercitiile propuse in caietul consacrat autoaprecierii si acceptarii de sine. Daca nu le-ai parcurs sistematic, ar fi indicat sa le reiei. Ne putem cunoaste cu adevarat, deplin si profund?
Exercitiul 5: A cunoaste -a nu cunoaste - aceasta este intrebarea!

Socrate a fost primul filosof care si-a orientat gandirea spre cunoasterea omului, considerand ca va atinge acest scop prin cunoasterea de sine. Metoda lui consta in revenirea sistematica la autocunoastere care, impreuna cu judecata intelectuala, devenea in conceptia lui fundamental adevarului. El spunea: Rdtdcim nu fiindcd suntem rdi, ci funded nu stim ce este binele. Asadar, necunoasterea binelui decurge din nestiintd. Ca atare, cine define stiinta potrivitd, nu o cunoastere superficial, poate infdptui binele.
Husserl, intemeietorul fenomenologiei, afirma: ...ceea ce devineproprietatea noastrd, ceea ce imi revine mie (...) ca filozof meditativ este viata mea curatdcu toate trdirile ei curate. (...) Este metoda care imipermite sdmd conceppe mine insumi cape un EU curat, laolaltd cu propria mea viata curatd si constientd, datoritd cdreia intreaga lume obiectivd este o lume existentdpentru mine, o lume care existd intocmai asa cum se raporteazd la mine...

Asa gandeau filosofii. Te rog sa intrebi catevapersoane despre convingerile lor in aceasta privinta. Inregistreaza atitudinile celorlalti in ceea ce priveste autocunoasterea, valoarea unor asemenea eforturi, rolul lor in viata noastra si, in primul rand, atitudinea fata de limitele cunoasterii de sine. Finalizeaza-ti discutiile prin stabilirea nivelului de autocunoastere declarat de interlocutorii tai. Nu uita sa-ti formulezi si tie aceasta intrebare. Poti prelucra si trimite materialul obtinut, impreuna cu concluziile, ca tema pentru acasa. Meritd sd ne dam seama cd, atunci cand afirmam ca ne cunoastem bine, ne supunem iluziei. Realitatea noastrd este sau devine sistemul nostru de referintd, conceptia noastrd despre lume. Ca atare, oricaredintrenoi, dispundnddeconvingeri diferite, dispunesideoaltdrealitatepsihologicd. Cu toate acestea, necomportam frecvent ca si cdnd oamenii arfi asemdndtori unii cu altii si lipercepempe ceilalti ca si cdndviziunea lor asupra lumii arfi identicd cu a noastrd.

Psihologie

13

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Persoanele care tind spre schimbare, spre dezvoltare au un punct de vedere sanatos, indiferent deproblemele care reprezintd sursa lor de suferintd. Ele doresc sd-si cunoascd propriile conditiondri, propria realitate psihologicd, pentru a descoperi ce anume le impiedicd sd obtind in viata ceea ce asteaptdde la ea. In realitatea subiectivda acestora existdoparte din marele adevdrpsihologic. O decizie luatdin copildrie, constituind astdzi sursa suferintei, era atuncijustificatd. Nu o data aceasta era singura posibilitate de a evita un pericol mai mare sou o stare de disconfort. Din acest punct de vedere, este greu sdfie consideratd drept patologie. (F. Cavallier)

Limitele cunoasterii de sine sunt determinate de diferiti factori. Devine important insa motivul cunoasterii, care ne va permite sa ne percepem ca persoane capabile de autocorectare, nu atat in sfera insusirilor pe care le avem, cat in cea a deciziilor pe care le luam, a comportamentelor si, in primul rand, a atitudinii fata de propriul EU.

Exercitiul 6: Noul men mesaj Te rog sa citesti textul urmator de eel putin zece ori, pe parcursul a eel putin cinci zile. Citeste-1 cu voce tare, eel mai bine in prezenta altei persoane sau in fata oglinzii. In timpul lecturii, ,,asculta-ti sentimentele".
Analizdnd ,,inventarul" vietii, avem impresia cd trebuie sd confirmdm zestrea "pe care amprimit-o intr-un anumitsens de lapdrintii nostri, asadar suntem oarecum ,,predestinati "pentru afi cdstigdtorisau necdstigdtori. Cei cdstigdtori stiu cum sd-si modeleze viata in continuare; in schimb, cei care pierd sunt pasivi si asteaptdpe cineva care sd le schimbe viata. (...) Necdstigdtoriiformuleazdreprosuri la adresapdrintilor, in ceea cepriveste modul in care aufost educati, confirmdnd astfel cdnu doresc sd-si asume responsabilitatea fata de sine, asadar se regdsesc mai departe in relatia dependentd de tipulpdrinte-copil. Analiza tranzactionald le aratd necdstigdtorilor si celor mediocri una dintre principalele sarcini: Itipoti schimba inventarul dacd doresti acest lucru ".

14

Psihologie

r
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX

Poti tnvdta sd decizi singur in privinta propriei vieti. Decizia iti apartine, Tu, capersoand care dispune de posibilitatea de a beneficia defunctiile stdrilor EU-lui, poti beneficia de toate acestefunctii si nu trebuie sd te limitezi doar la una.
Tepoti simti mai bine cdnd iei decizii noi. Defiecare datdcdnd nu actionezi dupd imperative adesea incorecte, ci itipermiti sdrealizezi ceea ce doresti -fdrdprejudiciipentru tine saupentru ceilalti -, te vei manifesta in ipostaza copilului natural. Ludnd o noud decizie, poti renunta la multe informatii vechi, care ingreuneazdtrdirea vietii cu bucurie.

Chiar si eel mai lung drum incepe cu primulpas.


Nu existd un automat care, prin apdsarea unui buton, sd tefacd sd devii deodatdalt om. Si totusi, te mistipe drumulde la needs tigdtor la cdstigdtor, in mdsura in care inlocuiesti imperativele tale ,,Nu e OK" cu informatii ,,OK", Trebuie" cu ,,Pot", ,,Nu reusesc" cu ,,Stiu ceva", cu ,,Sunt lafel de valoros ca si tine", cu ,,Pretuiesc priceperile tale sipe ale mele" etc., inlocuind deci sustinerea negativdcu unapozitivd. Poti auzi si accepta aceste sustineri de la oameni care iti sunt apropiati. Tile poti insusi singur, autonom, de la EU-ltdu protector -,,Pdrinte". Tocmai acesta stie eel mai bine ce dorinte are EU-l tdu Copil" si cum sd-lprotejeze infatafrustrdrilor si a deceptiilor, cu ajutorul relatiei cu EU-l Adult". Increderea in sine inseamnd prezenta EU-luiPdrinte". Poti fi pentru tine insuti unpdrinte mai bun decdt aufostpdrintii tdi adevdrati. Creeazdatitudineaesentiald:,,EusuntOK. TuestiOK.", trdiestevalorificdnd in tine,, Copilulnatural", carespune: ,,Imifacepldcere, viata estefrumoasd, lucreazdcu mine, s-arputea sdflesi maifrumoasd". Rezista in timpul lecturii si multumeste-ti pentru acest lucru! Probabil ca, lucrand concentrat asupra propriului EU, vei avea nevoie de procedee care sa-ti asigure confortul psihic. O asemenea stare va fi necesara atat in faza initiala, de pregatire pentru autoanaliza, cat si pe parcurs, in confruntarea cu tensiunile care apar ca urmare a unei asemenea activitati. Stii deja multe tehnici de acest fel. Acum iti mai propunem una.

Exercitiul 7: Relaxeazd-te!
Te rog sa parcurgi exercitiile propuse de Maltz si popularizate de Siek, referitoare la igiena psihica. Acestea constau in relaxarea sistematica si constienta a diferitelor parti ale muschilor si in generarea de reprezentari care sa o aprofundeze. In opinia autorilor, ar trebui sa le consacram zilnic, sistematic, circa o jumatate de ora. Pentru efectuarea lor, trebuie sa ne asiguram confortul necesar, un loc comod si liniste.

Psihologie

15

Lectiile 57 si 58___________________

___

_______Cum te poti cunoaste mai bine?

Asezat comod, concentreaza-te asupra fruntii. Relaxeaza-ti muschii, pentru a-ti putea netezi cutele. Ocupa-te de muschii maxilarelor si relaxeaza-i, fara a strange din dinti. Concentreaza-te asupra barbiei, lasand-o usor in jos. Ocupa-te apoi de brate, de antebrat si de palme. Treci apoi la muschii picioarelor, ai degetelor, ai feselor. Nu trebuie sa faci efort pentru relaxare. Este suficient sa receptezi senzatiile care vin din diferite parti ale corpului. Ramai nemiscat minimum cinci minute. Dupa aceasta etapa, incearca sa-ti imaginezi scene potrivite, create de autor, pentru a aproftmda aceasta stare.
Imagined 1 Imagineaza-ti ca stai intins, ca esti linistit, iar picioarele iti atarna din ce in ce mai greu. Nu doar picioarele sunt tot mai grele, ci si bratele, spatele, capul. Intreg corpul devine din ce in ce mai greu. Imagineaza-ti ca prietenul tau se apropie de tine si vrea sa-ti ridice bratul stang, dar bratul este atat de greu, meat nu poate fi ridicat. Imagined 2 Imagineaza-ti ca esti o marioneta. La cap, la maxilare, la maim si la picioare ai legate fire si sarme, de care trag altii. Apoi, imagineaza-ti ca firele si sarmele care sustin si intind diferite parti ale corpului tau se relaxeaza. Imagineaza-ti cum iti cade barbia, cum capul se lasa spre piept, bratele cad de-a lungul corpului, picioarele se lasa in jos si intregul corp se prabuseste. Imagined 3 Imagineaza-ti ca trupul tau este alcatuit dintr-o serie de baloane umplute cu aer. Bratele si picioarele sunt formate din cate doua baloane. Capul este un balon, pieptul un balon, ca si abdomenul. Imagineaza-ti acum ca talpile tale sunt doua supape prin care iese usor aerul. Aerul iese si picioarele se inmoaie, se micsoreaza, se contracta, asa cum se intampla cu un balon fara aer. Bratele se micsoreaza, se inmoaie, se contracta. Imagineaza-ti ca prin supapele de la maini si de la picioare iese aerul din piept, din abdomen si din cap. Pieptul, abdomenul si capul se micsoreaza, se inmoaie ca un balon din care iese aerul. Imaginea 4 Imagineaza-ti intamplari si siruatii placute din viata ta. Orice om are amintiri despre situatii sau intamplari in care s-a simtit deosebit de fericit, linistit, senin, liber, relaxat.

Imagineaza-ti asemenea situatii cat mai detaliat. Incearca sa simti gustul, mirosul, miresmele asociate acestor experiente. De exemplu, aminteste-ti micile valuri pe apa, imaginea unei barci pe mare sau pe un lac, vazduhul usor incetosat de deasupra apei sau care invaluie un munte, simte mirosul de fum, gustul si mirosul de paine proaspata, crocanta. Reaminteste-ti senzatia de placere cand razele calde iti mangaie pielea, intregul corp si fata fiind atinse de adierea blanda a vantului. Aminteste-si mirosul de apa si umezeala brizei calde, cum atingi nisipul moale si cald, cum calci pe el, aminteste-si apusul de soare, sentimentul de liniste in natura, sunetele muzicii indragite.
16 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Cu cat iti vei reaminti mai multe detalii ale unor asemenea situatii sau intamplari in care te-ai simtit linistit, fericit, relaxat, senin, cu atat vei ajunge la o stare placuta acum si te vei relaxa mai profund. Capacitatea de a te relaxa poate fi folosita in fiecare zi, la intervale scurte - de exemplu, cand astepti pe cineva, in timpul unei calatorii, la sedinte sau la adunari de durata. Aceste stari ne permit sa depasim mai usor starea de plictiseala, de oboseala, de apatie, sa suportam mai usor o situatie in care suntem expusi furiei, incordarii, nerabdarii.
Exercitiul 8: ,,Regulide aur"pentru regasirea propriului EU Maltz propune in plus aplicarea zilnica a unor ,,reguli de aur":

Cand te-ai decis sa faci ceva si ai trecut la formele concrete de actiune, nu te gandi la insuccese, nu-ti face griji in privinta rezultarului. Lasa lucrurile sa se desfasoare in voie si straduieste-te sa faci cat mai bine ceea ce depinde de tine. Incearca sa stabilesti ce anume trebuie sa faci acum, concentreaza-te asupra a ceea ce ai de facut si nu-ti irosi energia cu ganduri inutile, straine de situatia respectiva, mai ales daca sunt neplacute. Straduieste-te sa-ti fie cat mai bine in fiecare zi. Cauta satisfactie si fericire in fiecare zi care trece. Nu astepta satisfactia de la trecut, nici de la viitor. Traieste in prezent si straduieste-te sa-ti organizezi ziua in asa fel incat sa o petreci cu o satisfactie sporita. Simti cum trece viata. Opreste-te si asculta. Priveste la ceea ce este in jurul tau, constientizeaza ceea ce vezi, ce auzi, ce atingi. Nu trai ca si cand ai fi impachetat in vata. Nu lupta cu ceea ce te-a speriat in trecut. Multi oameni traiesc de parca s-ar lupta mereu cu ceea ce i-a ranit candva, i-a infuriat si le-a creat starea de teama. Intelege ca ceea ce a fost candva a trecut, acum este vorba despre o situatie noua, exista sarcini si posibilitati noi.

Ai grija sa nu poluezi cursul actual al vietii cu probleme vechi. Sa nu te supui panicii si grabei, vechilor temeri si griji, vechilor traume. Intelege ca acestea te pot presa si ca iti pot afecta Capacitatea de a actiona si de a te bucura. Nu de munca ne este teama, nici de sarcini noi si dificile, ci de diferite ganduri sterile, neplacute, de amintiri neplacute, de resentimente readuse la viata, care ne fac sa fim nervosi si ne iau energia si curajul de a trai.
Daca trudesti la rezolvarea unei probleme si nu poti gasi solutia, lasa lucrul pe altadata. Culca-te, odihneste-te. Vei rezolva aceasta problema dupa ce te vei odihni. Multe inventii au aparut tocmai in acest fel: dupa stradanii ineficiente in rezolvarea unei probleme, solutia a venit brusc, pe neasteptate, datorita activitatii latente.

Psihologie

1 7

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Invata sa te relaxezi in timpul activitatii si pe parcursul fiecarei zile.

In ce masura ceea ce propune autorul iti este cunoscut si in ce masura reprezinta pentru tine ceva nou? Despre multe dintre aceste recomandari am vorbit intr-un alt context in materialele noastre. Poti da si alte exemple? Ce crezi despre caracterul universal al unor asemenea convingeri? Poate ca merita sa le analizezi cu partenerul tau de discutie! Pentru a intra intr-un contact mai profund cu propriul EU, pentru a te indragi si a te respecta mai mult, poti sa incerci sa folosesti strategia de a recurge la succesele tale anterioare. Aceasta este o minunata sursa de energie, precum si o motivatie generala pentru efort.

Exercitiul 9: Reaminteste-ti (imagine aza-ti) succesul!

Propunerea cuprinde doua strategii: una bazata pe amintiri, cealalta pe creatie. Ambele sunt utile si reprezinta modalitati de pregatire pentru provocarile reale pe care le poti intalni sau pe care tu insuti le cauti. Amintirile sunt numite ,,derularea filmelor" cu continut potrivit, cu inregistrarea succeselor noastre, de care suntem mandri. Criteriile pe baza carora consideram ceva ca fiind succes ar trebui sa fie subiective. Nu exista persoana care sa fie lipsita de orice fel de succes. Acesta poate fi castigarea unui concurs sau depasirea barierei timiditatii, trecerea exemplara a unui examen sau promovarea clasei. Creatia consta in ,,a actiona in asa fel, ca si cand...". Aceasta este o etapa indispensabila in dezvoltarea personala. Poate fi comparata cu exercitiile de zbor ale puilor de pasare, cu invatarea inotului, atunci cand doar simulam miscarile necesare. E. Gates afirma ca reprezentarile si amintirile placute asupra carora ne concentram actioneaza asupra noastra precum gimnastica. Intra in contact cu amintirile propriilor succese. Valorifica perceptiile din zona tuturor simturilor. Ramai in zona rememorarii cat timp doresti. Povesteste aceste lucruri partenerului tau de discutie. Bucura-te tu insuti de propriile realizari, fii multumit si bucuros cu adevarat, plin de iubire si de respect.
18 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Exprima-ti emotiile in mod deschis in enunturi de tipul: Mabucur; Sunt multumit; Ma respectpe minepentru...; Admir capacitatea mea de a... etc. Inregistreaza-ti afirmatiile pe o caseta. Picteaza-ti trairile. Fixeaza-ti-le in minte, pentru a reveni la ele si a le folosi ori de cate ori vei avea nevoie. lar acum ai prilejul de a-ti imagina ceea ce inca mi s-a produs. Poti face aceasta la un nivel variat de concretete. Ideile si sentimentele tale pot fi legate de domenii concrete ale vietii, in care esti activ. Inainte de a intreprinde o activitate sau o actiune complicata, incearca sa-ti imaginezi succesul cat mai plastic, comparandu-te cu un pianist inainte de concert, cu un saritor de schi, dansator, chirurg, actor, orator etc. Urmareste fazele succesive ale actiunii, scopurile planificate. Imagineaza-ti cum reusesti sa fii un minunat partener, parinte etc. Priveste cu ochii imaginatiei efectul dorit, aplauzele, propriul sentiment de implinire si de satisfactie. Impartaseste ceea ce traiesti. Si acest lucru poate fi valoros pentru tine. Despre unitatea psihosomatica a fiintei umane am vorbit deja. Nu putem uita ca efortul in directia acceptarii de sine necesita totodata grija pentru starea noastra fizica. Criteriul de acceptare a trupului nu poate deveni pentru omul matur nici eel estetic, nici eficienta sau rezistenta. Noi nu avem corp, suntem corp. Dar acesta nu este doar un ,,ambalaj", ,,o cutie pentru psihic". Nici concentrarea excesiva sau negarea nu se justifies. Exercitiul 10: Ingrijeste-te de propriul corp! Aceasta este o propunere asemanatoare exercitiului 10 de la lectia 56. O reiau aici, fiindca stiu cat de mult este neglijata preocuparea de confortul corpului nostru atunci cand ne concentram asupra sinelui ca entitate psihica. Te rog sa constientizezi cerintele de ordin somatic: respiratia, alimentatia, somnul, caldura, miscarea, sexul... -cerinte biologice firesti, fara a caror satisfacere nu ne putem manifesta normal - si pe cele cu un caracter mai rafinat, legate de preferinte specifice. Gandeste-te la corpul tau cu dragoste, cu respect, fiindca te reprezinta, face parte din tine. Ingrijeste-te, asadar, de tine. Creeaza-ti mai intai un program care sa cuprinda toate functiile sale de baza la nivel elementar, apoi urmareste-ti preferintele proprii, ceea ce-ti ofera bucurie, placere, satisfactie. Incearca sa traiesti macar cateva zile in care sa respiri aer proaspat din plin, profund, sa mananci si sa bei ceea ce este bun pentru tine, sa stai la o temperatura corespunzatoare, imbracat potrivit, sa te misti in functie de ceea ce este bine pentru tine. Oare nu esti destul de curajos pentru a face acest lucru pentru tine insuti?

( 56 (327)

Psihologie

19

Lectiile 57 si 58_________________ bine?

Cum te poti cunoaste mai

Priveste-ti fiecare parte a corpului. Intreaba-1: De ce anume ai nevoie? Gandeste-te la piele, la par, la unghii chiar. Ai grija de muschi, de coloana vertebrala. Da-le o sansa talpilor si palmelor. Nu uita totodata ca nu tot ceea ce este placut este bun pentru tine, sanatos, indeosebi pe o durata mai mare. S-ar putea ca la realizarea acestui program sa te ajute dezbaterea preliminara cu partenerul tau de discutie sau sa intreprindeti actiuni comune in acest sens. Nu uitati insa de gusturile individuale, de necesitatea de a lua in considerate starea specifica a organismului si conditia sa preliminara. Corpul tau ,,isi va manifesta recunostinta" foarte repede printr-o disponibilitate sporita la efort, prin cresterea eficientei, energie, mobilizare generala si siguranta. Acest exercitiu iti poate oferi totodata posibilitatea de a descoperi ceea ce nu cunosti, de a sesiza zone inca nedescoperite ale propriului EU.
Exercitiul 11: Ai grija de simturi!

In acest rastimp incearca sa privesti lucruri frumoase pentru tine, sa asculti ceea ce te incarca de sentimente bune, sa incerci gusruri si miresme care-ti starnesc emotii minunate. Poate te legeni intr-un hamac sau folosesti o saltea de apa! Faci o baie pe care o visai de mult, dar nu aveai timp! Cand te-ai dat ultima data cu balsam? Iti mai amintesti cat de placut este sa mergi descult pe muschi? Te rog sa incerci sa oferi simturilor tale stimuli corespunzatori. In cinci zile succesive, te poti ocupa de fiecare simt in parte sau iti poti consacra timpul investindu-1 global in perceptii senzoriale minunate. Nu uita, de asemenea, ca diversitatea poate inspira, dar trebuie sa fie gradata si adaptata la nevoia generala de stimulare. Te rog sa observi ca lumea iti oferaunnumarnelimitatdeposibilitatide care beneficiezi in mod constient si responsabil. Te poti uita la geamul murdar al unui tramvai sau la copacii frumosi, poti asculta zgomotul strazii sau muzica preferata. Scopul exercitiului este de a ne convinge ca noi insine suntem cei care decidem, ca nu o data ne lipsim de senzatii sau recurgem la cele nepotrivite, neglijandu-le pe cele interesante. Straduieste-te sa fii bun cu tine! Corpul nostru este important, ca si starea lui generala, nevoile si preferintele sale. Importante sunt simturile noastre, prin care intram in contact cu lumea, simtim realitatea si participam la comunicarea cu ceilalti. Importante sunt, de asemenea, visele si dorintele noastre. Gandeste-te cat de des renunti chiar la ideea ca doresti ceva. Gandeste-te cat de mult esti absorbit de lupta ineficienta, de aspiratia dupa ceva sau de ascunderea ori nerecunoasterea propriilor dorinte. Lumea nu trebuie sa-ti ofere nimic, dar tu, ca singurul responsabil pentru fericirea ta, ar trebui sa stii sa-ti numesti nevoile, tratandu-te pe tine ca persoana la fel de importanta si valoroasa ca si ceilalti. Poate ca te va ajuta in aceasta directie urmatorul exercitiu practic.
20 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Exercitiul 12: Cadourile


Te rog foarte mult sa parcurgi eel putin prima parte din acest exercitiu. Asadar, gandeste-te ca ai posibilitatea nelimitata de a primi cadouri de la diferite rude apropiate, de la cunoscuti, de la prieteni. Toti te intreaba ce anume ai dori sa primesti. Ocazia de a ti se oferi cadouri este speciala. Ar putea fi ,,Aniversarea primei acceptari de sine" sau ,,Jubileul imaginii pozitive a EU-lui". Te rog sa alcatuiesti o lista cat mai lunga, cu cadouri diferite si interesante. Nu lua in seama pretul si nici gradul de accesibilitate a ceea ce ai dori sa primesti. Pretul nu este totusi un etalon al valorii. Acest etalon va fi nivelul bucuriei tale, al fascinatiei, capacitatea de a-ti implini visurile. Scrie ce anume ai dori sa primesti. Nu-ti limita cu nimic imaginatia. Dupa etapa de proiectare a ideilor, nu le cerae prin ,,sita" utilitatii. Crezi ca iti sunt sau nu accesibile toate aceste cadouri? Ai solicitat candva asa ceva? Oamenii din jurul tau stiu ce anume doresti tu de fapt? lata acum cea mai grea parte a exercitiului: trebuie sa anunti cu voce tare, intr-un anturaj destul de mare, unul dintre cadourile alese si dorite de tine. De ce? Candva, o batranica si-a permis sa spuna cu voce tare la sedinta locatarilor de bloc ca visul vietii ei ar fi un sejur la Venetia. Si o persoana dintre cele prezente i-a oferit transportul gratuit in automobilul sau, cu care tocmai se deplasa acolo, iar altcineva i-a dat adresa unei familii de prieteni. Asa se implinesc visurile noastre - chiar si cele mai putin materialiste! Dorintele nerostite nu au sansa de a se implini. Sper ca vei face lucrul acesta. Poti sa-ti impartasesti gandurile si trairile legate de aceste lucruri in tema pentru acasa.

Exercitiul 13: Visefmmoase


In aspiratia spre autocunoastere si spre acceptarea de sine, nu ocoli strategiile legate de procese care nu sunt pe deplin constientizate. Lucreaza, daca vei considera potrivit, asupra continutului si viselor tale de noapte. Le poti inregistra, povesti, picta, prezenta cu ajutorul computerului, al dansului, al compozitiei improvizate la un instrument sau cu ajutorul vocii. Intreaba-te pe tine insuti de asocierea cu trairi reale, dar concentreaza-te in primul rand asupra sentimentelor. Intreaba-te ce semnificatie are acest lucru pentru tine, ce anume ai aflat despre tine. Indreapta-ti atentia asupra cerintelor si nazuintelor dezvaluite in felul acesta. Analizeaza ceea ce te nelinisteste cu partenerul tau de discutie. (35(12-19)) Acum, concentreaza-te asupra intrarii in starea de relaxare si de autosugerare a unor trairi pozitive, valoroase. Pe parcursul catorva zile la rand, stai comod in pat, in asteptarea unor vise placute si interesante. Esti destul de valoros pentru ca timpul petrecut pentru odihna trupului sa fie folosit si pentru regenerare, cautare, inspiratie.
21

Psihologie

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Nu adormi cu gandul Eu nu visez nimic sau Nu tin minte ce am visat sau Nu vreau sa visez, eu vreau sd dorm bine. Psihicul tau poate fi pregatit in mod adecvatpentru confruntari, aventuri si cautari, pentru trairi care sa-i regenereze fortele vitale cu ajutorul sugestiei: Voi avea vise frumoase si bunepentru mine. Fii pregatit sa le memorezi si sa folosesti ceea ce aduc acestea. Poti incerca sa te transpui intr-o atmosfera potrivita cu ajutorul muzicii, al reprezentarilor vizuale, legate, de exemplu, de anotimpuri, de peisaje, de culori etc. Daca insa esti pregatit sa accepti toate continuturile, nu ar trebui sa uiti ca trairile din vis pot fi si neplacute. Autosugestia preliminara actioneaza minunat si eficient doar in masura in care ii accepti scopul: cunoasterea, acceptarea si aprecierea sinelui. Ai prilejul de a face reflectii suplimentare in legatura cu trairile tale in tema pentru acasa.

Cunoasterea de sine se poate reduce la masurare sau cantarire, adica la supunerea la cercetari bazate pe teste si pe experience, la dobandirea de informatii reversibile de la lumea din jurul nostru, la observarea sinelui, pe parcursul mai multor actiuni.
/\

Insa toate acestea reprezinta o actiune rationala, pe deplin constientizata si controlata. Pentru a limita actiunea autocenzurii noastre, ca si in cazul lucrului asupra viselor, ne putem spori capacitatea de proiectie, disponibilitatea de a ne dezvalui, fara restrictii severe. Daca nu vrei sa te dezvalui in fata celorlalti din teama ca vei fi respins, s-ar putea sa ai probleme chiar cu constientizarea proprie a anumitor continuturi. Ar putea sa te ajute in acest sens exercitiul urmator.
Exercitiul 14: Cunoasterea desineprin analogii Metafora si analogia sunt tehnici pe care le cunosti deja. Cu toate acestea, merita sa revenim asupra lor. Astazi iti propun sa lucrezi cu casetofonul. Roaga-1 mai intai pe partenerul tau de discutie sa te ajute la acest exercitiu. Asaza-te comod intr-un loc linistit, incercand sa atingi starea de relaxare. La inceput partenerul tau de discutie poate numara de la cincizeci la unu. Dupa cifra unu iti va oferi succesiv enunturi pregatite anterior, iar tu, cat mai rapid cu putinta, le vei completa privind in tine insuti.

(2(28^29)) (15 (IS-Tfrj) ( 19 (14) )

22

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare_______ XX

Capitol

Pot fi emmturi propuse in caietele anterioare, referitoare la: animal, planta, rasa de caine, culoare, anotimp, disciplina sportiva, personaj de basm, erou de film sau personaj literar, bautura, incaltaminte, floare, arbore, gen de muzica, pictura, arhitectura, costum, vehicul, cladire, perioada istorica, mancare, obiect scolar, temperatura, stare de concentrare, cataclism, mobila, chiar specie de pasare, de insecta, zi a saptamanii etc. Toate aceste enunturi trebuie completate, fara a omite vreunul. Cel care transmite enuntul nu vorbeste prea tare si nu te grabeste. Mai intai trebuie sa te decizi in mod clar ca vei incerca sa dai raspuns, ca vei face lucrul acesta fara controlul ratiunii si al aprecierii calitatii analogiei. Nu trebuie sa le explici nimanui, poate doar tie insuti. O asemenea exprimare este mult mai eficienta decat notarea in scris a asocierilor. In cazul notarii in scris, succesiunea nu mai constitute o surpriza si nu poti lucra cu ochii inchisi, ceea ce sporeste concentrarea asupra sinelui. Asculta apoi enunturile tale. Le poti asculta de mai multe ori. Acum, enunturile tale pot fi prelucrate rational, prin cautarea analogiilor care exista intre tine si un obiect ales, pentru a va putea compara. Daca doresti, fa lucrul acesta independent, iar daca vei considera ca este bine si sigur pentru tine, iti poti asigura compania cuiva. De data aceasta, partenerul tau de discutie nu mai transmite informatii reversibile in mod indirect, ci poate vorbi direct despre sentimentele pe care le traieste in legatura cu asocierile tale. Nu analiza exactitatea lor exterioara. Concenrreaza-te mai curand asupra continutului si asupra genezei acestora. Ce este de facut cand autocunoasterea noastra duce mereu nu spre intelegerea si spre acceptarea de sine, ci spre fixarea si generalizarea autoaprecierii negative si a respingerii sinelui, spre intarirea convingerii asupra unui nivel scazut al valorii capersoana? S-ar putea ca povestea ta, problemele tale sa fie greu accesibile. Poate ca ai nevoie de ajutor din partea altor persoane, a grupului sau a specialistilor? Daca in exercitiile anterioare au dominat in cazul tau reactiile negative, incearca sa-ti manifest! recunostinta, fie si pentru ca ai trecut prin aceste dificultati. Poti folosi in acest scop urmatoarea propunere.
Exercitiul 15: Recunostinta pentru ceea ce am si ce sunt

Adesea, in viata, indeosebi cu prilejul finalizarii anumitor etape, ne exprimam fata de altii recunostinta pentru ceea ce au facut pentru noi. Tinerii care isi intemeiaza familii multumesc parintilor. Terminand scoala, elevii multumesc profesorilor. Le multumim, de asemenea, colaboratorilor, colegilor si sefilor pentru colaborare, recomandari, indrumare etc. Se intampla ca aceste cuvinte de recunostinta sa nu fie sincere ori, dimpotriva, sa fie profunde si autentice.

Psihologie

23

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Poate ca si tie ti-a multumit cineva pentru o fapta anume: pentru ca 1-ai ascultat, pentru un sfat, pentru sustinere sau pentru ajutor material. Astazi iti propun o sarcina cu totul diferita. Multumeste-ti tie pentru toate stradaniile si eforturile de a te mentine in viata, pentru tendinta de a-ti imbunatati conditiile de viata, pentru perseverenta la invatatura si in realizarea a ceea ce ti-ai propus. Multumeste-ti pentru ca doresti sa-ti produci o bucurie, pentru ca reusesti sa-ti oferi clipe placute si fascinante, pentru ca inveti mereu ceva nou, pentru ca esti creativ si plin de initiativa. Multumeste-ti pentru ca nu te-ai dezamagit, pentru ca mergi inainte, oprindu-te acolo unde trebuie sa te odihnesti. Pentru ca ai ajuns la final, te-ai straduit sa fii bun cu tine, pentru ca te-ai inconjurat de ceea ce este frumos si valoros. Nu uita sa multumesti pentru toate suferintele suportate, pentru rabdarea in fata lenei si a sentimentului de slabiciune, pentru perseverenta de a face alti pasi in fiecare zi. Ar fi frumos sa-ti inregistrezi aceste enunturi. Poti folosi un casetofon, o camera video sau poti sa-ti notezi enunturile. In functie de preferinte, in timp ce faci acest exercitiu, poti ramane singur sau poti fi insotit de cineva. Oricum, tu ar trebui sa fii activ. Partenerul tau de discutie accepta sau consolideaza ceea ce se petrece cu tine in sens pozitiv, iti ofera informatii reversibile despre faptul ca ceea ce faci in prezent este minunat si ai dreptul sa faci asta. El poate impartasi cu tine emotiile, admiratia si sentimentul de respect. Multi terapeuti si teoreticieni afirma ca nu trebuie sa ne implicam psihicul in evenimente ale trecutului. Adesea, ei au in vedere intamplari critice, situatii dificile, ,,bagajul" nostru de viata. Dar se intampla sa fie la fel de nepotrivite si strategiile in care ne concentram asupra unui trecut frumos, fara a face nimic pentru a ne imbunatati situatia in prezent. Este bine sa stim sa ne extragem forta, linistea, inspiratia si optimismul din experienta noastra de pana acum in contactul cu lumea.

24

Psihologie

Eu i propria mea dezvoltare

Capitol XX

Exercitiul 16:,, Camara " memoriei Pe parcursul acestui curs ti-ai amintit clipele fericite din eopilarie, minunate cu profesorii, cele mai frumoase trairi in grup. Astazi te indemn la amintiri minunate din sfere cat mai ample ale vietii tale. Aminteste-ti vacantele minunate, discutiile reusite, cele mai bune momente la locul de munca etc. Incearca sanotezi toate aceste fapte si intaniplari. Ocupa-te apoi de cautarea suvenirurilor, chiar simbolice, care sa te ajute sa intri in contact cu trecutul atunci cand doresti. Cauta un loc potrivit pentru colectia ta. Acolo se vor afla fotografii, bilete, scrisori, poate frunze uscate, flori, castane, fulgi de pasare etc. Nu te necaji daca nu ai firea unui colectionar si nu dispui de un trecut ,,fixat" in mod simbolic prin obiecte. Fii creativ si imagineaza singur simboluri ale unor situatii minunate. Sunt convins ca iti vei consacra efortul pentru a construi ,,camara" memoriei tale. Te rog sa nu te opresti doar la atat. Colectiile tale pot fi imbogatite in fiecare zi. Nu ai dori, probabil, sa-ti petreci viata intr-un asemenea muzeu. Intra acolo doar pentru odihna, pentru alinare, pentru atingerea unei stari de mandrie si de respect fata de viata ca valoare in sine.
Exercitiul 17: Jnregistrarea sentimentuluide aprohare

(1(15-16))

Iti mai amintesti exercitiul intitulat Infrumusetarea monstrului'l Acum iti propun un exercitiu potrivit pentru tine, folositor pentru cei care au probleme nu atat cu atitudinea globala fata de sine, cat cu acceptarea in prezent a atitudinilor, a faptelor, a starii propriei persoane. Daca nu-ti place de tine fiindca ti-ai pierdut logodnica/logodnicul, locul de munca, fiindca nu ai trecut un examen, ti-ai pierdut indemanarea, esti bolnav etc., iti poti ajuta soarta, folosind ,,inregistrarea sentimentului de aprobare". Cumpara un caiet. Unul foarte gros. Rostul lui ar trebui sa fie in acord cu cerinta exercitiului. In fiecare zi trebuie sa faci eel putin sase note pornind de la observarea a ceea ce te-a bucurat, ce ti-a placut, ce ti-a produs emotii mai putin negative. Nu nota ceea ce ,,iti pun altii in cosulet", ci doar ceea ce iti oferi tu insuti. Obliga-te la o observatie riguroasa, pentru a surprinde cat mai multe emotii placute, decurgand din comportamente, stari, ganduri si idei dorite, benefice, pe care le-ai observat la tine. Cat timp vei face astfel de insemnari? Cel mai bine, pana la efectul scontat! Cel putin doua saptamani. Nu incerca sa fii minimalist! Acolo unde este posibil, noteaza cat mai multe elemente pozitive despre tine. Insemnarile nu trebuie sa fie ample, dar ar trebui sa fie lizibile si sa comunice bine starile respective, pentru a putea reveni la ele dupa un anumit timp. Nu uita ca ai o asemenea posibilitate. Observa schimbarile. Oare, dupa un anumit timp, aceasta constrangere nu se va schimba in deprinderea de a percepe pozitiv actiunile tale si de a-ti oferi

Psihologie

25

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

,,impulsuri" pretutindeni acolo unde ai o baza reala? Sper ca nu ai uitat ca acest lucru nu este suficient. Lipseste aici capacitatea de acceptare neconditionata a propriei persoane, de iubire fara baza. Dar ai facut primul pas, vor urma alti pasi.

Exercitiul 18: Imi acordtimp!


j\

Infiecare zi imi voi rezerva celputin un sfert de oral


lata continutul ,,retetei" pe care o primesti acum. Am incredere ca o vei urma. Este extrem de importanta pentru tine atunci cand indeplinesti mai multe roluri, cand ai probleme cu indeplinirea anumitor cerinte, cand traversezi momente critice, cand ajuti pe cineva care sufera. In asemenea situatii, o strategic fireasca o constituie atitudinea in care noi trecem pe un plan secundar. Intr-o asemenea situatie, chiar si nevoile noastre puternice nu mai sunt inregistrate la nivel constient. Frustrarea lor o receptam ca pe un disconfort usor nedefinit. Viata plina de tensiuni genereaza stari de prabusire si de criza, indeosebi daca perioada dificila se instaleaza o vreme indelungata. Daca mediul din jur este plin de oameni, mananci oarecum in fuga, adormi ultimul din casa, te speli in graba, raspunzi mereu la telefon, incearca sa introduci imediat principiul din ,,reteta". Este foarte simplu. Sa nu-ti fie teama la inceput ca ai putea neglija ceva. Dimpotriva, vei fi mai dinamic, mai constructiv dupa o clipa de reflectie asupra ta. Nu are prea mare importanta ce anume vei face in momentul respectiv. Totul e sa faci ceva pentru tine. Putina muzica, un pui de somn, un dus rapid sau altceva, ca sursa de relaxare. Cateva momente petrecute pe un balansoar? Daca nu ai nici o idee, intinde-te pe covor, dupa ce te-ai spalat pe fata, ia o bucata de gheata in gura si stai cu ochii inchisi. Daca ti-e teama ca o sa-ti scape ceva, nu fi naiv. Tu insuti iti scapi printre degete si exact acum incerci sateregasesti! Acest principiu este minunat si pentru cei care due o viata mai putin intensa. Incearca!

Exercitiul 19: A sosit tiinpulpldcerilor!


Un concert, un carusel, o plimbare calare, inot sau poate un film bun? La restaurant, la coafor sau poate la sala de sport? Cand ai fost ultima data la pescuit? Iti place sa inoti, sa dansezi? Cand ai facut ultima data acest lucru? Cand ai mancat ultima oara ceea ce adorai in copilarie? Dar cand te-ai catarat in copac, ai facut baie in rau, ai aprins focul in aer liber sau ai topait prin iarba?

Ce anume te impiedica sa-ti faci o anumita placere?


Gandeste-te acum la ceva ce-ti place foarte mult, ceva ce nu ai mai facut de mult. Alcaruieste mai intai o lista de placeri, straduindu-te sa controlezi bine profunzimea reflectiilor. Nu accepta minima rezistenta. Alegerea a ceva usor accesibil ar arata ca iti neglijezi nevoile. Reflecteaza asupra trecutului, asupra motivelor de invidie pe care le identifici in tine atunci cand observi comportamentul celorlalti. 26
Psihologie

Eu i propria mea dezvoltare

Capitol XX

Unele placed atrag dupa sine cheltuieli insemnate, timp si energie, incompatibile cu posibilitatile tale. Foarte des insa, lipsa de efort pentru a le realiza devine ratiunea unei convingeri false in acest sens. Intreaba-te, de fapt, de ce anume nu poti face asta pentru tine si raspunde cinstit. Alege ceva ce iti place eel mai mult. Poti invita cateva persoane apropiate pentru a participa la placerile tale, pornind de la principiul ca majoritatea oamenilor prefera sa imparta cu ceilalti momentele bune. Urmatorul exercitiu necesita curaj, investirea energiei proprii, iesirea din casa si spargerea schemelor. Hotaraste singur daca esti pregatit pentru asa ceva. Exercitiul 20: Timpulfrumoaselorintalniri Nu putem subestima rolul companiei altor persoane care ne inspira, ne ajuta, ne prezinta scopuri noi, ne sunt parteneri in dispute constructive. Pentru a te cunoaste mai bine si a te indragi, poti depune efortul de a te inconjura de persoane a caror companie te ajuta sa-ti construiesti o imagine de sine buna. Nu este vorba aici despre strategia populismului ieftin - a fi prezent printre oameni care te aproba fara nici un fel de rezerve, care nu pun nici un fel de conditii in actiune, nici un fel de provocari in procesul de dezvoltare. ,,Intalnirile minunate" sunt intalniri rare, neobisnuite, cu oameni la care nu avem acces in fiecare zi, importanti pentru noi, semnificativi, pe care ii admiram si ii imitam. In contactul cu ei suntem mai mult ascultatori decat vorbitori. Exista asemenea persoane in viata ta? Ai acces la ele? Te rog sa-ti gasesti timp si energie pentru ca, in scurt timp, sa-ti planifici si sa realizezi o asemenea intalnire. Exercitiul 21 : Laudati-ma pentru ceva! Acest exercitiu poate fi o provocare serioasa pentru tine, impunand depasirea rusinii si a inhibitiei, in cazul in care adopti atitudinea solicitarii consolidarii pozitive: laude, cuvinte aprobatoare. In cultura noastra, majoritatea avem talentul deosebit de a refuza impulsurile pozitive, chiar pe deplin justificate, exprimate pe o cale care nu tine de formalitate. De data aceasta, incearca sa te confrunti cu sarcina de a solicita in mod activ asemenea ,,stimuli" pe care, asa cum consideri, ai putea sa-i primesti. Adreseaza-te mai intai celor apropiati. Roaga-i sa-si exprime recunostinta, bucuria, aprobarea fa|a de comportamentul tau. Partenerul sa te laude pentru ceva ce ai facut acasa, colaboratorul sa-si exprime satisfactia pentru munca pe care ai efectuat-o bine. Nu cere stimuli pe care cineva nu vrea sa ti-i ofere, nu manipula, nu fi agasant. Intreaba: Poti sa-mi spui ceva dragut, ceva bun in legdturdcu ceea cefac? Nu ezita sa-i intrebi pe parinti, pe copii, pe prieteni. Poate risti si te adresezi in acest scop si unor persoane mai putin prietenoase! Este optiunea ta.
Psihologie 27

Lecjiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

Urmatoarea etapa a exercitiului consta in solicitarea unui ,,impuls" pentru nimic, cu conditia ca persoana respectiva sa fie de acord sa ti-1 ofere, fara a simti tensiune, disconfort, senzatia de falsitate. De exemplu: Ma poti alina, imipoti spune ceva bun,fdrdvreo legdturdcu ceea cefac? Este ceva dificil si pentru tine, si pentru persoana pe care o rogi asta. Este o sarcina ,,de antrenare", caracteristica pentru activitatea grupurilor de intampinare. Probabil ca un teren bun pentru experimentele tale ar fi grupul tau de referinta, indeosebi daca ati lucrat anterior in cadrul exercitiilor din acest curs. Exercitiul 22: Fa un schimb de masaj cu cineva!

43 si 44 (30-34)

Te rog sa revii la exercitiile consacrate masajului. Poate fi masajul capului, al mainilor, al talpilor, al spatelui sau un masaj comun, cand ai la dispozitie un grup. Roaga pe cineva sa-ti ofere un masaj. Vei introduce insa aici recomandarea extinsa, cuprinzand relaxarea preliminara:
Prin atingerea mea iti transmit sentimentul de acceptare si de respect. Atingdndu-te, mdstrdduiesc sd-ti aduc alinare, relaxare, cdldurdsi energie. Oferindu-ti toate acestea, sunt bucuros. Doresc sdfac lucrul acesta din proprie vointd si md simt minunat. Esti demn de ingrijire si de atentie. Meriti iubirea celorlalti. Cred cdacest lucru sepetrece aid si acum, cdva contribui la adancirea sentimentuluipropriei valori si al acceptdrii de sine.

Nu trebuie sa te grabesti. Un asemenea masaj ar trebui sa dureze minimum douazeci de minute. II incheiem cu o alta introducere a sugestiei. Nu te ridica brusc. S-ar putea sa doresti sa mai stai culcat, infasurat in patura. Gandeste-te daca nu ai dori sa-i oferi partenerului tau un masaj similar. Nu ai o asemenea obligatie, daca, fireste, nu ati stabilit asta ceva mai devreme. Ganditi-va la ce este bine acum pentru voi. Discutati despre experienta voastra dupa un anumit interval de timp. Nu are sens sa discutati imediat, sa transformati cu orice pret mesajele nonverbale in mesaje verbale. Uneori, este mai bine sa taci decat sa ,,vorbesti", sa intelectualizezi. Exercitiul 23: Jocuri expresive: voceasidansul, activitatile plastice Pentru a te cunoaste pe tine si a patrunde in interiorul tau, trebuie sa dispui de analizapropriilorperceptii si trairi interioare. Obiectul si subiectul analizei este aceeasi persoana. O anumita inlesnire o constituie abordarea oricaror actiuni de exteriorizare a expresiei. O sculptura executata de tine, un desen, o broderie sau un mozaic vor constitui surse de informare care te privesc direct. De acestea vor putea beneficia ceilalti, dar si tu insuti, revenind la ele dupa un anumit timp.
28 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Acelasi rost il au celelalte genuri de expresie, precum cantecul, compozitia, dansul, pantomima, in masura in care suntinregistrate, fixate, devenind o bogata ,,baza" de date. Te indemn calduros la experimente de acest tip, la jocuri expresive: dans, miscare liberape ritmul muzicii, cantat, compozitie si improvizatie instrumentala, precum si activitati plastice. Acestea se remarca prin numeroase atribute, constituind o forma de descarcare a tensiunii inutile, o proiectare a ceea ce exista in noi, un impuls, o functie expresiv-impresiva. Aceste exercitii sunt totodata un joe cu functie revelatoare, permitandu-ne sa traim ceva autentic, sa exersam comportamente la care nu ne-am incumeta in alt context, sa traim noi senzatii, asadar ne satisfac nevoia de stimuli. In cadrul lor ne simtim creatori, in sens subiectiv - cream ceva nou pentru noi, nu imitam pe nimeni. tnregistreaza-ti cantecele, foloseste o caseta video, fotografiaza ceea ce faci si cum. Apoi pune-ti intrebarea: Ce am aflat nou despre mine? Exercitiul 24: Scriu un CV, un anuntpublicitar, o ofertd matrimoniala, un epitafetc. (l2(27)j Intr-unul dinrre caiete te-ai confruntat cu tema autoprezentarii intr-o scrisoare alcatuita din sapte propozitii si adresata catorva destinatari diferiti. Trebuia sa faci acest lucru in mod spontan, fara a te pregati, tinand seama de specificul receptorului informatiei, de utilitatea scrrisorii pentru acesta. Acum iti propun o alta tema, solicitand indeosebi persoanele care n-au facut-o anterior. De data aceasta nu cunosti destinatarul. Este o persoana nedefinita concret; poate fi chiar un grup de persoane. Poate fi vorba despre cineva sever sau despre cineva indulgent: un potential patron, cititor de ziar, pieton sau vizitator de muzee. Scrie, asadar, CV-ul tau ideal, un anunt matrimonial si chiar un epitaf. Poate ca vei avea prilejul sa te amuzi, dar nu te limita doar la atat. Analizeaza, discuta, consulta-te, chiar daca la inceput vei rade. Nu-ti permite sa te iei in ras si nici sa te mandresti. Te asigur ca s-ar putea sa fie o experienta interesanta.

Psihologie

29

Lectiile 57 si 58 bine?

___________

Cum te poti cunoaste mai

Exercitiul 25: Monolog in oglinda

Incearca sa stai in fata unei oglinzi man si sa te observi. Acorda acestei operatii mai mult timp, nu fi superficial. Concentreaza-ti privirea asupra intregii siluete. Privindu-te, cauta sa faci asocieri. Preocupa-te de ce anume exprimi in sine, de emotiile tale. Intreaba-te, de asemenea, de ce anume ai nevoie in viata aceasta si asculta ce iti raspunde propria silueta. Daca esti pregatit, prezinta in fata oglinzii un monolog:
Md ingrijesc de mine. Promit sdfac ceea ce este binepentru mine, sd iau deciziijuste, sd-miplanific actiuni care vorfi o provocarepentru mine, dar posibil de realizat. Indiferent defelul cum a decurs trecutul, mdvoi comporta cu rdspundere. Sunt demn de grijd. Binele men personal este o conditie pentru bunele contacte cu ceilalti. Nu sunt nici mai bun, nici mai rdu decdt altii. Sunt lafel de bun ca si ceilalti. Imi voifolosi bine timpul. Mdvoi inconjura de oameni minunati, ma voi ocupa de ceea ce ma atrage. Md voi ocupa de mine, ca de un oaspete drag si mult asteptat. Este obligatia mea, unapldcutd si realizabild.

Asculta cum suna toate acestea. Simti anumite retineri? De unde provin? Daca provin din grija fata de cei apropiati, gandeste-te inca o data la ameliorarea calitatii relatiilor cu ceilalti, tocmai prin imbunatatirea propriei conditii si a propriului confort. Daca te percepi ca pe un instrument specific, pentru a face bine in lume, te rog sa retii ca nici eel mai harnic cosas nu va cosi bine cu ocoasatocita! A face optiuni adecvate nu inseamna a trai opulent. Uneori poti incepe cu alegerea unei card porrivite, a unui film, a unui anturaj, a unei forme de odihna sau actiuni creative, precum si cu construirea unor relatii reciproc satisfacatoare cu ceilalti. Tu insuti stii eel mai bine cu ce sa incepi.
Exercitiul 26: Ai grija de tine!
Daca exercitiul anterior nu s-a dovedit potrivit si adaptat la posibilitatile tale, poate doresti sa lucrezi cu fotografii.

Alege din albumul tau cat mai multe fotografii care alcatuiesc o serie cronologica. Priveste-le cu atentie, incepand cu cele initiale. Daca este posibil, alege fotografii individuale, in care esti doar tu. Lasa-ti timp pentru amintiri, pentru emotii ,,de acolo si de atunci". Cu siguranta, nu este prima data cand faci lucrul acesta! Astazi vom merge mai departe. Alatura doua fotografii: una veche, de cand erai copil, si alta din prezent. Priveste-le si fii pregatit sa receptezi emotiile care vor aparea spontan. Ce simti? Ai aparut pe lume intr-un context anume, te-ai aflat in grija cuiva. Ti-ai structural personalitatea, atitudinile, valorile, deprinderile. Cu siguranta, datorezi mult lumii. Dar aceasta nu a fost doar o sursa de sustinere si de protectie. Lumea te-a si ranit. Dar de multa vreme nu mai esti doar un material, ci o persoana activa.
30 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Nu lasa ca cineva sate nedreptdteasca. In primul rand, sa nu-ti permiti sa te nedreptatesti singur!

Tii minte aceste lucruri? Priveste-1 inca o data pe micutul din fotografie. Esti in stare sa nu-1 dezamagesti? Acest lucru va fi pe deplin posibil, in masura in care il vei accepta asa cum este si il vei iubi cu adevarat.
Exercitiul 27: Alimentarea cu energie Uneori ne lipseste energia. Ca organisme vii, primim energie in urma unor procese biochimice, desfasurate in celulele corpului. In acest moment, o raportam mai curand la forta motivatiei, la impulsul vital, la energia psihica, a carei natura - in ciuda eforturilor - nu a fost aprofundata suficient. Iti dai seama perfect cat de puternic si de linistitor sau de energizant actioneaza asupra omului contactul cu apa, cu focul, cu aerul si cu pamantul. Gandeste-te la o experienta care iti este familiara si benefica. Nu te teme de experimentarea a ceva nou: Asculta fosnetul vantului, da drumul zmeului sa zboare, alearga laolalta cu el sa simti vantul in fata, in par, respira adanc, distinge mireasma, umiditatea etc. Afunda-te in apa, miroase, gusta, atinge, incalzeste-te sau stai la umbra, in functie de nevoi, studiaza-ti diferitele stari etc. Aprinde focul, incalzeste-te, observa transformarea materiei, purificarea splendida si amenintatoare totodata etc. Atinge, adulmeca, gusta si asculta pamantul datator de viata, faramiteaza-1 in maini, simte-i umezeala si raceala etc. Intra in contact cu fenomenele naturale. Este vorba despre un contact nemijlocit, de lunga durata, cu toate simturile, incarcat de respect si de contemplare. Lasa-te in voia unei asemenea experience, beneficiaza de sursele inepuizabile ale energiei. Te poti simti parte a naturii, omogena si echilibrata. Exercitiul 28: Proiectele mele de viitor In masura in care ai reusit sa ajungi la atitudinea de a acceptare de sine si de asumare a raspunderii pentru ceea ce se intampla cu tine, iti poti proiecta viitorul intr-o proxima perspectiva. Traind in lumea contemporana, de obicei stim foarte bine ce vom face in cursul saptamanii care incepe. Exista persoane care isi proiecteaza viitorul, alcatuind planuri de perspectiva si realizandu-le cu migala, pierzand spontaneitatea si disponibilitatea de a trece la provocari de moment. Le este teama ,,sa se abata din drum". Dinamica vietii umane este legata de temperament si de mediu, de posibilitatile existente in noi si in lume.

Psihologie

31

Lectiile 57 si 58___________________ bine?

Cum te poti cunoaste mai

Preconizand ca iti doresti binele si ca te-ai cunoscut suficient, elaboreaza un proiect pentru anul viitor. Planul va cuprinde noile ,,investitii" - ce anume vei invata, pe cine vei cunoaste, ce vei dezvolta -, dar si planuri referitoare la ,,retineri": ce anume va fi omis, exclus. Gandeste-te in detaliu la ce se va intampla la locul de munca, la invatatura, in viata de familie, cum va arata fiecare etapa, cum trebuie sa o fmalizezi pentru a fi multumit. Straduieste-te sa creezi acest plan intr-un mod cat mai realist. Noteaza, stabileste datele cadru. Nu uita de gestionarea timpului liber, de modalitatea de a cheltui excesul financiar, de calatorii, de sport si de hobby-uri. Aceste planuri capata ,,vigoare" in masura in care sunt concrete si bine definite. Nu-ti propune sarcini generate, de tipul: Mdvoi dezvolta, Voi cumpdra ceva sau Voi invata o limbd, ci uncle concrete: Voi face cursul de conducere auto; Voi absolvi cursul de englezd; Voipleca la munte etc. Noteaza toate aceste proiecte intr-o agenda. Uita-te uneori in agenda, intrebandu-te cum merge realizarea lor. Vei vedea ca pana si succesele marunte sunt rentabile. Exercitiul 29: Atinge-tipotentialul! \ Exercitiul consta in vizualizare in timpul relaxarii, avand drept scop constientizarea deplina a faptului ca in orice problema este cuprinsa rezolvarea acesteia. Ca de obicei, nu uita indicative tehnice: locul, timpul si starea de spirit. Inchide ochii si concentreazd-te asupra respiratiei. Mutd-te rapid intr-o cdsutd asezatdin mediul visat. Cdsuta are doar o usd. De la usdporneste o cdrare care duce departe, pdnd spre orizont. **In mijlocul camerei, la parter, se afld un scaun sau un fotoliu comod, pe care tocmai te-ai asezat. ****Imagineazd-ti dimensiunile camerei si ia in stdpanire teritoriul. * * *Deodatd iti amintesti cd ai o intdlnire importantd. **** Cineva urmeazd sa vind la tine. ***Momentul se apropie. *Ridicd-te sa deschizi usa. Simti cum ai pus manape clantd. Deschizi usa si iesi inprag. ****// astepti pe oaspetele necunoscut. ***Cdndridiciprivirea, indreptdnd-o pe cdrdruie pdnd spre orizont, **vezi in zare o siluetd, indreptdndu-se in directia ta. *****Te simti absolut in sigurantd. Persoana vine aid pentru tine, pentru a-ti da un sfatsi a te ajuta. Tocmai pe ea o asteptai. *****Cu fiecare pas cu care se apropie de tine, simti cum creste starea de asteptare. ****Nu este exclus capersoana care se apropie sd aibdfata acoperitd, pur si simplu sa nu o vezi incd. ***Nu are importantd. ***Ea se afld cam la jumdtatea drumului si simti o mare surescitareinlegdturdcuasteptarea.***Siluetaesteacumdestuldeaproape. **Osaluti, spundndu-icdaiasteptat-o. **Opotiinvita in casdoripotidiscuta cu ea afar a, unde se afld tot ce trebuie pentru a vdaseza comod. ***Prezinti in linii mariproblema ta si-l rogipe oaspete sdspundce crede. ***Asculti un rdspuns limpede. * * *Ii spui ce anume ai dori sd obtii, desi nu este sigur.

32

Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

* * * Celdlalt isi exprimdpdrerea. * * *Probabil doresti sd-l mat intrebi ce anume este binepentru tine. li asculti rdspunsul. *****A sositmomentuldespdrtirii. limultumesti cda venitsi ilprevii cd vei mat avea nevoie de el. ***Te salutd si se indreapta in directia orizontului. li fad semn cu mdna si te intorci in casd. ***Te asezi in fotoliu si iti amintesti tot ce ti s-a spus in timpul intdlnirii. ****Timp de cdteva secunde, imagineazd-ti problema dupd rezolvare si senzatiile pldcute, bucuria scopului atins. *****Delecteazd-te, bucurd-te de rezultateleobtinute. *****Cdndveidori, vei reveni lastarea de activitate fireascd, vei deschide ochii, mintea iti vafi clard, odihnitd, plind de bucuria vietii si gata sd facdfatd tuturor sarcinilor care te asteaptd. (dupa F. Cavallier)

Atitudinea fata de propriul EU in abordarea budista


Vorbind despre psihoterapie si budism, Lama Rinpoche afirma: In practica budismului tibetan existd obiceiul numit izolareape operioada de trei ani. Timp de trei ani, in deplina izolare, nu e deloc amuzant. Te afli fata in fata cu tine insuti, cand incep sa iasa la suprafata toate emotiile. Nu exista distractii, nu exista iesire, nu exista posibilitatea de a evada.
Trebuie sdfiifatd in fata cu tine. Am discutat odatdcu un grup de oameni care tocmai iesiserd dintr-o asemenea izolare de trei ani. Si spuneau cdacesti trei ani au insemnat o adevdratd luptd, pentru a se aflafatd in fata cu sine insusi. Pentru afl. Si in momentul cdnd au inceput cu adevdrat sd intre in contact cu sine, sd-sifie autosuficienti, izolarea s-a incheiat. Asadar, iatdun mod de a te racorda la tine insuti. Doud lucruri suntfoarte importante: inceputul si sfdrsitul vietii. La inceput, cdnd nenastem, nenastem singuri. Cdndmurim, murim totsinguri. Consider dm cd pe parcursul vietii avem o anumitd companie, dar chiar si in viatd cunoastem singurdtatea. Indeosebi dacd esti o persoand cu mintea deschisd, foarte inteligentd, foarte sensibild, cunosti propria izolare, propria insingurare. Aceastd izolare este terenul insingurdrii. In realitate, izolarea este a noastrd, iar sensibilitatea este prietenul nostru. Acest lucru pare deprimant, dar cand te racordezi cu adevarat la tine insuti, cand esti capabil de acest lucru, atunci sepoate detasa o inspiratie extraordinara, o viziune extraordinara. Ca multoryoghini din trecut, care au cunoscut adevdrata singurdtate. Si ce se intdmpld cdnd sentimentul de insingurare sepreschimbd in singurdtate? Atunci are loc o transformare, atunci sensibilitatea se preschimbd inforta, in cea mai marefortape care o avem, Nu esteforta ego-ului, ciforta sensibilitatii, a slabiciunii. De exemplu, apa este lucrul eel mai slab, eel mai sensibil si, totodatd, eel mai puternic. Sensibilitatea este tocmai acel izvor al intelectului. Uneori ne temem sdjim sensibili.
Psihologie 33

Lectiile 57 si 58

Cum te poti cunoaste mai bine?

A avea curajul de afi sensibil si plin de incredere - iatd o temd de lucru la propriul nostru EU...

(...) Deseori, eel ce moare se simte ca in gar a, pe un peron, ca intr-unfilm al lui Hitchcock: ceatd, locomotivd cu aburi, trenulpoate sosi in orice moment, nu se stie cdnd. Dar trebuie sd-lprindem, nu existd altdcale. Si o neliniste profundd cd bagajele nu suntgata, cdnoi nu suntem gata. Asa este nelinistea cuiva care moare. Invdtdtura tibetandspune cdcea mai bundpregatirepentru moarte este viola. De aceea, apregdtipe cinevapentru moarte atunci cdnd moare esteputin cam tdrziu. Cea mai bund pregatire este sd trdiesti cu adevar at, in mod real, adicdsd trdiesti dinplin. Aceasta este terapia mortii si terapia vietii. Ce inseamnd sd trdiesti din plin? De exemplu, cdnd cineva descoperd cd are cancer sau o altd boald incurabild, este brusc izbit de acest adevar si trebuie sd stea fata in fata cu viata. Atunci se intdmpldun lucru neobisnuit, o transformare totald. Inainte, aceastdpersoandexistapursisimplu, iaracum tncepe sd iradieze, sd trdiascd cu adevdrat, sd pretuiascd viata. Uneori, intdlnirea fata in fata cu posibilitatea mortii devine inceputul unei vieti depline sipoate aduce vindecarea. Cunosc multe exemple de astfel de vindecdri. Aspectulprincipal este racordarea la tine insutl Fiindcdfiecare dintre not este speriat. De cine? De sine insusi.

Nu vd cunoasteti si vd e teamd de voi insivd. Emotiile voastre sunt problema


>
r

>

>

'

voastrd cea mai importantd. Ce se intdmpldcu emotiile voastre? Nu le trditi din plin, cu toate cd vd considerati oameni extrem de afectivi si de sensibili. Emotiile voastre au devenitfoarte complicate, din cauza gdndurilor voastre si apdldvrdgelii voastre. Nimic nu este limpede, totul este confuz. (...) In ceea ce incerc sd vd spun, important este sd vd racordati la emotiile de baza. Fiti sensibili si veti merge, datoritdsensibilitdtii,pdndla capdt. Dacdfaceti ceva pe jumdtate, veti rdmdne slabi, sensibili in sens peiorativ. lar dacd vetifi absolut sensibili si veti merge pand la capdt, veti deveni cineva pe care ceilalti il vor numi un om deschis, cu o inima mare. Uneori vd deschideti inima si ce se intdmpldcu ea? Vdsimtitica in timpul iernii, cdnd iesiti afar a si ezitati sdrespirati
34 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare ___

Capitol XX

aerul inghetat, atat de intepdtor, fiindcd vd e teamd sd-l inhalati in pldmdni. In felulacesta ne tememsanedeschidem inima.
Asadar, racordati-va la emotiile elementare. Cum sa facet! aceasta? Ceva mai exact explica Zinker, pe care 1-am mai citat anterior in cadrul cursului nostru. El afirma ca, potrivit teoriei bipolaritatii, trebuie sa intram in contact cu fiecare aspect al propriului EU, ceea ce va determina imbogatirea si aprofundarea unei trasaturi contrarii. O miscare intr-o singura directie extinde in mod inevitabil un aspect opus. El scrie: Dacd intru in contact cu lipsa mea de amabilitate si extind aceastaparte a EU-lui men, atunci, in momentul in care va apdrea aspectul amabil al personalitdtii mele, amabilitatea mea vafi mai bogatd, completd.

Pentru a creste, a ma dezvolta ca om si a cunoaste in mod creativ conflictele cu ceilalti, trebuie sd-mi dezvoltpropria imagine despre mine insumi. Fiecare ar trebui sa invete sdpdtrundd in acele zone ale personalitdtii pe care nu si le recunoaste. In acest proces sefolosesc diferite tehnici. In primul rand, trebuie sd descoperim acea parte a EU-lui de care te dezici. In al doilea rand, trebuie sd stabilesti un contact cu ea. Acesta este pasul preliminar, pregdtitor: contactarea tainelor pe care le ascunzi in fata ta (...).
Cand esti mai amabil si mai intelegator fata de tainicul tau EU, poti stabili un contact cu o alta persoana care incearca sa penetreze acest teritoriu launtric si ameninta aceasta parte a ta. Autorul numeste intreg procesul extinderea imaginii sinelui, crearea unui spatiu mai mare in imaginea propriului EU.

Cu cat ma cunosc pe mine mai mult si mai amplu, cu atat ma simt mai bine cu mine insumi. Iti place aceasta asertiune? Probabil ca acest lucru va fi si mai clar dupa ce vei cunoaste descrierea comportamentului unei persoane concrete in timpul terapiei: Unul dintre adeptii mei traieste temeri serioase, devenind victima acelei parti a sa care spune: ,,Nu meriti sd trdiesti. Esti un om rdu, viata ta nu este bund. In tine nu existd nimic bun ". El nupoate recunoaste aceasta atitudine rea, sadicdsi nici nupoate admite cd aceasta este oparte a caracterului sou. Simte totdeauna caparca aceasta " l-ar agdta, ar veni cumva dintr-un spatiu exterior. Cand lucreazd cu mine, constientizeazd cd aceasta parte rea " s-a dezvoltat in viata sa incd de cdnd era copil. Pe atunci, ori de cdte ori iesea din casd, ceilalti copii il loveau, il bateau si il sdcdiau. Treptat, el a inceput sd se identifice cu acesti copii si, dupd un anumit timp, ei l-au invdtat cum sdfiipropriul tau critic, propriul tau dusman. Acum,fiind adult, nu are nevoie de colegii sdi rdi sifuriosi. El insusiface treaba acestora, lovindu-se in fiecare zi. Cdnd adeptul meu a invdtat sd stabileascd o legdturd cu acest critic introspectiv, cu acest sadic, a putut compdtimi in mai mare mdsurd partea neacceptatd a propriului EU. Inprezent, cdnd simte reactia acestui critic, i sepoate adresa: Hei, ai suferit, intr-adevdr. Esti acea parte din mine care afost bdtutd. Imipare rdu cd ai incasat-o ". Oare nu e timpul sd incetezi a mai fi atat de crud cu mine? In definitiv, sunt un om cumsecade ".
Psihologie 35

Lectiile 57 si 58____________ bine?

Cum te poti cunoaste mai

Unii ar putea considera ca, daca acest om va accepta realitatea criticii si a sadismului sau, va deveni sadic. Aceasta este insa o presupunere gresita. Cu cat va accepta mai mult EU-1 sau sadic, crud, cu atat va fi mai mica posibilitatea de a actiona in mod Tfldr in "iitor. Un rezultat ourioirahTniL_1~: vL uiliikLi^, ~ liu^Lul iL~\', ~ ,l
- - - '.tJ ... wv vMj.j.v/k' fc*i l-yi. V/WLJ M-i Vi-JL V*-W %^X tAAAX-t^-A V UJLJL1.^.C4-^X1.J.A L3AXJ.VAU-A WOIV

acela ca partea critica devine mai vizibila, mai intarita. Asadar, daca partea EU-lui cu rol critic si sadic este pentru adept un factor de acceptare si de insanatosire, calitatile acceptarii si ale insanatosirii vor deveni autentice si reale, atat pentru ceilalti, cat si pentru el insusi. Pe de alta parte, cu cat omul este mai putin constient de laturile sale negative, cu atat ele vor deveni mai vizibile. Imi amintesc de un barbat tanar care a venit la mine fiindca era speriat de propriul sau comportament. Mi-a spus: Nu stiu ce m-a apucat, dar mi-am lovit atat de tare copilul, meat i-am ruptpiciorul. lar ieri am izbitpisica deperete. Acest tanar tata nu avea nici eel mai mic contact cu sadismul sau. Nu si-1 recunostea deloc. Tasnea din el ca un obiect strain, scapandu-i complet de sub control. Omul care este intotdeauna atent si grijuliu poate sa nu intre in contact cu aversiunea, cu furia sau cu tristetea generate de o durere care i-a fost pricinuita. Este foarte greu sa-i accepti unui asemenea om furia. Uneori, singurul mod de a o depasi este acela de a fi fata de ceilalti un om mai bun decat a fost oricine, oricand, fata de tine. O asemenea persoana nu face fata consecintelor situatiei de victima si pentru ea este de neinteles identificarea cu cineva care face victima din altcineva. Sa dam un alt exemplu. Nu suntem in stare sa acceptam intru totul sa facem ceva daca nu avem posibilitatea de a spune Nu. O femeie care accepta sa-si consacre timpul pentru ceva ce trebuie facut si nu poate spune Nu, fiindca stie ca acest lucru trebuie sa fie facut sau ca nu se cade sa refuze, simte anumite retineri sau face din sine un fel de martir. Se vaita ca nu are timp liber sau vede ca a facut lucrul acesta si inainte de mai multe ori si ca acum ar trebui sa-1 faca altcineva. Spune Da, dar o face nu pentru ca, intr-adevar, vrea sa faca aceasta. Ar fi mai bine pentru ea daca ar spune: Stiu ca este vorba despre un scop important si va. intelegproblemele in ceea cepriveste gdsirea de voluntari, dar eu am mai facut asta de multe ori, sunt ocupata si de data aceasta nu mai contatipe mine. Daca ar invata cum sa spuna sincer Nu, s-ar simti mult mai bine spunand Da atunci cand va accepta sa faca un lucru cu alt prilej. Nu extinde sfera luiDa. (J. Zinker)

Contributii ale psihologiei umaniste


Dezvoltarea EU-lui inseamna cresterea armoniei interioare, a asa-numitei congruence, dupa Rogers. Inseamna, de asemenea, dezvoltarea capacitatii de a prezenta clar limita propriului EU, chiar efortul pentru autonomia proprie sau pentru valorile personale. Majoritatea oamenilor vad exclusiv lumea concreta, lumea problemelor reale, zilnice. In acest caz, un scop important este indicarea importantei emotiilor si a senzatiilor interioare. Existenta generala a unei experience de acest tip cu pacientii a condus la infiintarea de scoli terapeutice care sa-1 invete pe om sa se concentreze asupra sa,
36 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

asupra trairilor proprii. Aceste emotii, mai mult sau mai putin constientizate, influenteaza alegerile pe care le fac oamenii. Problemele aparute intre oameni sunt generate de emotii. De aceea, in terapie trebuie sa ne concentram in primul rand asupra emotiilor. Aceasta consolideaza ,,ancorarea" in noi insine, oarecum din interior, ceea ce ordoneaza contactele cu lumea. Constientizarea este o ipostaza a experientei. Este un proces prin care ramai in contact atent cu cele mai importante intamplari din zona individ-mediu, cu deplina sustinere senzoriala, afectiva, cognitive si energetica. Fluxul constiintei ne face sa exclamamAha!, sa surprindem in mod nemijlocit unitatea evidenta a unor elemente cu totul diferite intre ele. Constientizarea inseamna, asadar, integrarea problemei. Constientizarea este eficienta doar atunci cand este consolidate si energizata prin cerinta organismului, dominanta in momentul respectiv. Constientizarea este incomplete fara cunoasterea situatiei reale si a locului propriu intr-o asemenea situatie. Aceasta presupune un proces de cunoastere din partea subiectului si de control asupra comportamentului si a sentimentelor sale, capacitatea de optiune si asumarea raspunderii pentru optiunile facute. In conceptia gestaltista, acest proces este inteles ca fiind permanent schimbator, derulandu-se aid si acum, depasindu-se pe sine, avand caracter senzorial. Indivizii isi regleaza comportamentul fie pe baza deprinderilor, fie pe baza unor optiuni constiente. Constientizarea este, asadar, un mijloc cu ajutorul caruia individul se autoregleaza pe bazapropriei optiuni. Exercitiile noastre constituie un context orientat in acest sens. Le poti folosi cum doresti. De aceea, gandeste-te inca o data daca nu merita sa starui mai mult, sa analizezi problemele, nu sa alergi, convins superficial ca stii si intelegi totul.
Sa ne intoarcem la limitele cunoasterii umane, trasand oarecum un cere. O autoare afirma ca ... omulpoate descoperiforte care li determind modul de actiune. Fireste, elpoate sa nu doreascdasa ceva, dar, cand este suficient de sincer cu sine, este in stare sdse descifreze"pe sine. Unfoarte mare rol il atribui constiintei de sine, autoregldrii. Sunt convinsd ca atunci cand apare reflectia asupra sinelui, reflectie sustinutd de anumite cunostinte, de exemplu cand omul intelege ca existd mecanisme de apdrare, el va dobdndiposibilitatea de apdtrunde in mecanismele propriei manifestdri (,..). Chiar daca are constiintapropriei subiectivitdti, ilva determina experienta pe care a cdstigat-o de-a lungul anilor. (...) Deciziile personale sunt luate intotdeauna intr-o situatie concretdsi in cadrul unui anumit context de viatd...

Oare aceasta inseamna ca oamenii nu dispun de libertate? lata ce ne raspunde un specialist la aceasta intrebare. Dispun, fireste, de libertate, dar intr-un mod oarecum limitat. Intreaga libertate constainfaptulcaomulstie, intr-adevar, safacaalegeriindependente, intr-un
Psihologie 37

Lectiile 57 si 58_____________ bine?

Cum te poti cunoaste mai

cadru strict determinat. Aceasta seamdndcu autonomia cuiva care are o camera si mobild, putdnddoarsdaranjeze mobila. Elpoate arunca ceva saupoate cumpdra ceva in plus. Dar totdeauna se afld intr-un context strict determinat. A nu tine seama de acest lucru inseamnd- dupdmine -anu tine seama de legilefirii umane. De exemplu, eu - asa cum cred - sunt un om liber intr-o mare mdsurd. Dar imi dau seama foarte bine de limitele mele. Ma limiteazd capacitdtile mele, sensibilitatea emotionald, experienta dobdnditd de-a lungul vietii, situatia in care trdiesc. Comportamentul autonom " care nu tine seama de aceste limitepoate duce doar la violarea realitdtii. (...) Sunt prinsd poate nu ca o mused inpdnza depdianjen, dar totusi. Dacd md misc mai brusc, voi smulge ceva. Revenind la subconstient, amputea spune cdel reprezintd una dintre legdturi. Dar nu md consider un sclav alpropriului subconstient, deoarecepot gdsi acolo motive care md determind sd doresc sdfac ori sd nufac un lucru. Pot manipula " aceastd zond, cu toate ca asta nu inseamnd cd aceste motive nu existd si nu md limiteazd. Din constientizarea limitelor nu rezulta insd convingerea cd sunt ofrunzd in vant. Dimpotriva, consider cd sunt cu adevdrat stdpanul propriei sorti. Numai ca nu creez aceastd soarta din nimic. Viata, situatia, eu insdmi scriem cartea mea, care nu se naste insddintr-o nebuloasd. Sunt implicatd.

Dartu? Mai am pentru tine inca un text controversat al lui de Mello: Ofemeie, in coma, a avut deodatd senzatia cdafost luatdla cersi case afld in fata Judecdtii. - Cine esti? - i s-a adresat o Voce. - Sunt sotia primarului - rdspunse ea. - Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine anume esti? - Sunt mama a patru copii. - Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti? - Sunt invdtdtoare. - Nu te-am intrebat ceprofesie ai, ci cine esti? Si asa mai departe. Indiferent ce rdspundea la intrebarea Cine esti? ", rdspunsul nupdrea satisfdcdtor. - Sunt crestind. - Nu te-am intrebat ce religie ai, ci cine esti. - Sunt cea care infiecare zi mergea la bisericdsi ii ajuta totdeauna pe cei sdrmani sineajutorati. - Nu te-am intrebat ce aifdcut, ci cine esti.
Pond la urmd, interogatoriul s-a dovedit nesatisfdcdtor, funded a fast trimisd inapoi pepdmdnt. Cdnds-afdcut bine, a hotdrdtsdafle cine anume este. Si in asta consta toatd deosebirea. Obligatia ta este sd existi. Nu safii cineva sou nimeni, fiindcd asta presupune lacomie si ambitie, nu safii unul sau altul, cipur si simplu safii, sa existi.

Intrucat tema acestui caiet creeaza o atitudine egocentrica, incearca sa iesi din aceasta stare de spirit si sa faci ultimul exercitiu.
38 Psihologie

Eu si propria mea dezvoltare

Capitol XX

Exercitiul 30: Sunt...un purice? Te rog sa citesti cu voce tare textul de mai jos, mai intai singur, apoi altei persoane.

Puricele a decis sa intre laolaltd cu toatdfamilia in urechea unui elefant. Domnul Purice striga: - Domnule Elefant, eu si familia mea avem de gdnd sd pdtrundem in urechea dumitale. Cred cd or fi cinstit sd-ti las un pic de timp. Ai o saptamdna de gdndire. In cazul unor indoieli, te rogsd-mi dai de veste. Elefantul, care nici mdcar nu stia de existentapuricelui, isi ducea mai departe viata sa linistitd, astfel cd, dupd o saptamdna de asteptare, puricele, considerdnd tdcerea elefantului drept consimtire, pdtrunse in urechea acestuia. O lund mai tdrziu, doamna Purice decise cd urechea nu este o locuintd tocmai sdndtoasd si-si convinse bdrbatul sd schimbe cdteva cuvinte cu elefantul, pentru a nu-i rdni sentimentele, mutdndu-sefdrda-ispune un cuvdnt.

In final, domnul Purice abordd situatia cu eel mai mare tactposibil: - Domnule Elefant, intentiondm sane mutdm in altd locuintd. Fireste, asta nu are nici o legdturd cu dumneata, cdci urechea dumitale este mare si cdlduroasd. Pur si simplu, sotia mea or dori sd locuiascd mai aproape de prietenii depe laba bizonului. Dacdai ceva impotriva mutdrii noastre, te rog sd-mi dai de veste saptamdna viitoare. Elefantul nu-i spuse nimic, asadarpuricele isi mutd domiciliul cu constiinta impdcatd. (de Mello) Analizeaza-ti reflectiile pe marginea acestui text impreuna cu partenerul tau de discutie.

Universul nu-si da seama de existenta ta. Linisteste-te si relaxeaza-te. Fii tu


insuti, implinit, plin de dragoste, de cat mai multa dragoste. Textele si exercitiile propuse in caiet constituie un material de baza pentru cercetarile tale, pentru experientele si experimentele tale. In zadar vei cauta in ele coerenta si consecventa. Vei gasi aici opinii variate. Nu exista o singura opinie in psihologie. Alegerea o facem singuri.
Psihologie 39