Sunteți pe pagina 1din 54

GRUPA BUCEGI-LEOTA-PIATRA CRAIULUI

1.

Fondul morfoturistic

Masivul Bucegi, cu o suprafata de circa 300 km2 , se afla la extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, desfasurandu-se intre Valea Prahovei la est si culoarul Branului la vest; cade brusc spre nord catre depresiunea Barsei si destul de domol spre sud, pana la contactul cu Subcarpatii. Fiind de o mare complexitate structurala si morfologica, masivul apare ca o cetate naturala, cu incinta suspendata la 1600- 2500m, sprijinita de abrupturi puternice. Alcatuirea geologica: cele mai vechi formatiuni geologice sunt reprezentate de sisturile cloritoase si sericitoase ale cristalinului de Leaota, din care sunt formate culmile muntilor Deleanu, Plaiul Mircii si, partial, Tataru. Aceleasi formatiuni mai apar in Valea Ialomitei, intre cheile Tatarului si Plaiul Mircii, intre cheile Zanoagei si Scropoasa, pe valea Horoabei si in Zamora. Peste acest fundament, in Vest si in Sud, si peste formatiunile flisului cretacic reprezentat de stratele de Comarnic si de Sinaia in est, stau, transgresiv, depozitele sedimentare mezozoice, dispuse intr-un sinclinal larg, orientat nord-sud.Calcarele jurasice apar la zi pe valea Ialomitei, in cheile Zanoagei si in ale Pesterii, ca si in culmea Strunga. Ele formeaza relieful din Strungile Mari, Grohotisul, Tatarul, Zanoaga, Lespezi si de la poala muntelui Batrana. Roca calcaroasa a fost scoasa la zi, prin eroziune, de sub conglomeratele Bucegi, si pe versantii muntilor Ciubotea, Gaura, Gutanu, precum si pe versantul prahovean, in vaile Zgarbura si Peles. Insular, sub forma de blocuri mari, izolate, aceste calcare sunt prinse in masa conglomeratelor de Bucegi.Largul sinclinal al Bucegilor, cu inclinare generala spre sud, este alcatuit, insa, dintr-un pachet gros de peste 1000m de conglomerate de varsta cretacica. Relieful actual al Muntilor Bucegi este opera agentilor externi care, prin actiunea lor asupra unui mozaic dev roci cu rezistenta diferita la eroziune, au creat, in decursul timpului, o mare diversitate de forme. Unitatile care alcatuiesc aceasta grupa sunt : Muntii Bucegi, ce ating altitudinea de 2505 m in vf Omul, altitudine care depasind 2000 m a favorizat aparitia reliefului glaciar, insa fiind alcatuit din conglomerate, roci usor de

erodat, acest relief glaciar nu a mai reusit sa se mentina. Bucegii sunt alcatuiti, dupa cum am mai afirmat, din roci sedimentare cutate (conglomerate) care impun in relief forme specifice precum : babele, sfinxul, ciupercile. Munii Bucegi sunt alctuii din doua ramuri principale, n forma de potcoav, care nchid ntre ele bazinul superior al Ialomiei. Cele doua culmi pornesc din vrful Omu, punctul culminant al masivului i din care se desprind alte ramuri secundare. Masivul este alctuit predominant din gresii i conglomerate i numai parial din calcare i are nlimi frecvente peste 2000 m. Este bine marcat n ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun n eviden flancurile externe prin varietatea reliefului su. Alternana de gresii, marne i conglomerate, neuniformitatea litologic a conglomeratelor au condiionat apariia prin dezagregare i eroziune diferenial, a unui relief rezidual de turnuri i coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele i Sfinxul . n bazinul superior al Ialomiei domin relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile apului), doline, chei (Horoabele, Urilor, Peterii, Ttarului, Znoagei, Orzei), peteri (Ialomiei). Relieful structural este evideniat prin suprafeele structurale, abrupturi, brine i polie structurale. n bazinul superior al Ialomiei sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciaiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc i de la obria vii Sugrilor, vi glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezint un larg sinclinal, de direcie nord-sud, cuprinznd depozite sedimentare mezozoice, aezate n transgresiune peste un fundament de isturi cristaline. Aceste depozite sunt formate n cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi i gresii micacee. Ctre marginea rsritean a masivului, n poriunea inferioar a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeam pe formaii ale fliului cretacic inferior, cuprinznd stratele de Sinaia, precum i depozitele de marne i gresii aparinnd etajelor Barremian i Apian.

Relieful carstic este legat de masa calcarelor de pe latura vestic a rezervaiei, n sectorul Strunga-Grohoti-Guanu, iar local de unele blocuri cu dimensiuni mai mari incluse n masa de conglomerate. Specific este exocarstul cu lapiezuri n forme si dimensiuni variabile, unele coline i avene. Dezolvarea se mbin sezonier cu ngheul i dezgheul, contribuind la dezvoltarea reliefului ruiniform de pe abruptul calcaros.

Muntii alcatuiti cristaline

Leaota din pe

sunt sisturi care

relieful este inal masiv si greoi. Intens relieful fragmentat, muntilor

Leaotei se prezinta ca o insumare de plaiuri alpine cu suprafete de nivelare aidoma unor poduri suspendate, fara forme indraznete. Spinarile sale sunt largi si rotunjite, cu povarnisuri moderat inclinate. Suprafata ocupata de culmile Leaotei este mai intinsa decat cea a Bucegilor propriu-zisi, iar altitudinea lor maxima se afla la 2.133 m varful Leaota si este situat in centrul masivului si constituie nodul orohidrografic cel mai important. Pentru orientare generala e bine sa retinem cele patru culmi principale dispuse sub forma unui X, avand directiile sud-vest, sud-est, nord-est si nord-vest: prima se numeste Marginea Domneasca si din ea pleaca spre nord-vest spinarile paralele ale muntilor Tincava, Obadarul, Tabra si Gruiul, care toate la un loc formeaza versantul sud-estic al Vaii

Badeanca (sau Valea Badenilor cum ii spun localnicii); spre sud-est se desfac culmile Leaota, Ratuneiul, Vaca, Frumuselul si Romanescu. Culmea sud-estica, mai putin individualizata, este formata din spinarile nesfarsite ale Cufuritului, Rateiului, Raciului si Sutilei. Ea se termina cu dealurile subcarpatice din jurul satelor Pietrosita si Tata. Initial, celelalte doua culmi principale ale Masivului Leaota pornesc impreuna spre nord, avand la est Muntele Mitarca, iar la vest Muntele Vaja. Catre vest Masivul Leaota coboara in versanti prapastiosi pana la nivelul scazut al Dambovitei care daltuieste marnele senoniene, accidentand relieful (defileul Cetateni cu Valea Badeanca, Valea lui Coman, Valea Chiliilor, Culmea Schitului s.a.). In partea de nord-vest a masivului, roca isi tradeaza schimbarea de structura prin aparitia calcarului tithonic din perioada Jurasicului in singulara Piatra a Dragoslavelor (1.437 m) si in cheile din jurul Muntelui Ghimbavul, sau de la poalele de vest ale Muntelui Santilie (vaile Crov si Rudarita). Coridorul Rucar-Bran isi face simtita prezenta sa apropiata prin varietate litologica si cele mai complexe forme de carst. Versantul nordic al piramidei care formeaza Varful Leaota pastreaza urmele unui circ glaciar, fenomen geologic de data mai recenta apartinand Cuaternarului. Izvoarele si paraiele Negrita, Marginea Domneasca, Frumuselul si Vaca au o dispozitie generala sudica; ele participa la formarea bazinului Ialomicioarei apusene sau Runcu ce se varsa in Ialomita la Fieni. Paraul Tata are forma liniara orientata catre sud-est, la fel ca Raciul si Brateiul care se varsa toate direct in Ialomita, primul in comuna Tata, iar celelalte doua langa hidrocentralele Moroieni si Dobresti. Muntele Ratei adaposteste sistemul de captare a apei potabile pentru orasul Targoviste. Clima prezinta caracteristicile obisnuite ale regiunilor alpine.

La nord de Culuarul RucarBran se afla Muntii Piatra Craiului, alcatuiti din

calcare, pe care se dezvolta un salbatic relief carstic

(polii, pesteri, chei, doline, lapiezuri, etc) n Masivul Piatra Craiului morfologia trsturile de creast i

tectono-

structurale ale masivului, au deteminat modelarea unor forme carstice specifice: vile de tip Piatra Craiului, lapiezurile de stratificaie, vile oarbe. Apar importante sectoare de chei la limita morfologic a masivului: Prpstiile Zrnetilor, Cheile

Dmbovicioarei, Cheile Dmboviei. Exocarstul reprezentat de doline, uvale este slab reprezentat. Endocarstul se remarc prin circulaia apelor subterane. Potenialul drenajului carstic este de 1400 m, al II-lea din Romnia. Se pot remarca dou bazine hidrocarstice: nordic i sudic n cadrul crora se pot identifica mai multe hidrosisteme carstice. Specificul cavernamentului este dat de cele aproximativ 500 de peteri, peste 90% cu dimensiuni foarte mici, i trei avene dintre care Avenul Colii de sub Grind.

Masivul Piatra Craiului este alctuit din calcare n partea superioar, din conglomerate i marne n partea estic i din isturi cristaline n vest Morfologia de creast, ascuit, nu permite formarea reliefului exocarstic reprezentat de doline i uvale, datorit pantelor foarte mari. Locul acestora este luat de alte forme specifice crestei cum ar fii:vai carstice,chei,grohotisuri si

hornuri,arcade,lapiezuri,doline.

Munii Piatra Craiului se remarc prin prezena uria a peterilor, au fost inventariate peste 500 de peteri i grote dintre care majoritatea au dimensiuni reduse (5-10 m lungime). Principala caracteristic a acestor peteri este lungimea lor foarte mic, dezvoltare medie, la nivelul masivului fiind de 14,9 m.Majoritatea peterilor sunt situate la altitudini mari fiind supuse foarte uor prbuirilor. Procesele periglaciare i cele carstice determin surparea tavanului. Astfel au aprut sectoare de chei, rupturi de pant n poriunile superioare ale vilor. Pe vi i pe versani s-au format hornuri oarbe i arcade. Prezena multitudinii de peteri n partea superioar a masivului indic stadiul de evoluie al reliefului, punnd n eviden, alturi de lapiezuri i hornuri, rolul important al carstificrii n modelarea general a crestei. Avenele sunt cavitile caracteristice pentru morfostructura de creast a Pietrei Craiului (Fig. 26). Potenialul de denivelare din Piatra Craiului este de 1480 m, ntre vrful Piscul Baciului 2238 m i Izvoarele Domnilor 758 m i situeaz masivul pe locul doi, dup Munii Retezat1[1]. Condiiile cele mai bune de dezvoltate a avenelor se afl pe versantul nord-vestic dar se presupune c n avenele formate n cuaternar au fost colmatate cu grohoti calcaros, simultan cu modelarea golurilor. Relieful dezvoltat pe conglomerate apare n partea inferioar a masivului. Nu prezint forme specifice de babe, sfinx, igi ca n alte masive din Carpai deoarece etajul conglomeratic se suprapune aproape n totalitate cu zona de pdure, la partea superioar desfurndu-se stiva de calcare. Relieful dezvoltat pe isturi cristaline este un tip de relief foarte slab dezvoltat deoarece suprafaa alctuit din isturi cristaline se suprapune peste peste zona de pdure din partea estic a masivului unde predomin culmile rotunjite, mpdurite.

2. Fondul climatoturistic a) Caracteristici climatice si topoclimatice care influenteaza activitatile turistice

Clima se caracterizeaza prin temperaturi medii de 2 - 6 grade Celsius si 0 2 grade Celsius la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente de 800-1200 mm/an si vanturi puternice. In Bucegi se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2 grade Celsius, precipitatii putine si vanturi foarte puternice Particularitatile climatice sunt generate de radiatia globala, de circulatia generala a atmosferei si de caracteristicile suprafetei topografice. Circulatia atmosferei este preponderent oceanica vestica, in proportie de 45%, atat in perioada rece, cat si in cea calda a anului, dupa care urmeaza ca pondere circulatia polara, tropicala etc.Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6 grade Celsius , la Predeal este de 5 grade Celsius, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varful Omu, de pilda, sa scada la -2,5 grade Celsius. In luna februarie temperatura medie este de -11 grade Celsius, pe platou aceasta este cuprinsa intre -10 grade Celsius si -8 grade Celsius, in restul masivului -8 grade Celsius la -6 grade Celsius, iar la Predeal ajunge la -4,4 grade Celsius. In luna iulie, in timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunara este de 14,5 grade Celsius, in cuprinsul masivului variaza, in functie de conditiile locale, intre 6 grade Celsius si 12 grade Celsius, pentru ca la

Varfu Omu sa fie de numai 5,4 grade Celsius. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este, uneori, spectaculoasa, cand in plina vara - din cauza invaziilor de aer rece - pot aparea zile cu viscol si ninsoare, sau, in plina iarna, zile calme, cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura, cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10-15 grade Celsius mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei.Precipitatiile - sub forma de zapada sau ploaie - pot cadea in oice anotimp al anului, dar cu frecvente diferite. La Varful Omu suma anuala a precipitatiilor este, in medie, de 1277,6 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in luna iulie, a carei medie este de 168,5 mm si cele mai mici in lunile octombrie si noiembrie cand se inregistreaza 52,9 mm. Legat de precipitatii si de existenta norilor, s-a calculat ca, in medie, in regiunea de muntelui sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. Vantul - element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi - are intensitati si viteze diferite in timpul anului. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s, iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30-35 m/s, fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. Statiunile meteorologice aparute de-a lungul timpului la Sinaia, incepand cu anul 1888, au inregistrat minime absolute de -27 C, in 11.02.1929 si maxime absolute de 32 C, in ziua de 10.08.1945.

Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre - -3,9 C - in ianuarie, 3,1 C - in februarie si 15,7 C - in iulie.Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zile/an, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zile/an. Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt. Pentru cei dornici de drumetii montane, facem precizarea ca o zi de vara, oricat de frumoasa pare la prima ora, se poate transforma intr-una cu furtuna. Precipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm, cu o medie mai mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr-un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie - in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada.

In functie de anotimp, turistii isi aleg tipul de activitate favorit, acestia avand libertatea sa aleaga din numeroasele forme de turism prezente in muntii Bucegi.

Fondul touristic hidrogeografic Dispunerea reliefului si regimul anual al precipitatiilor fac din masivul Bucegi un adevarat castel de ape. In general, rocile constituente retin apele rezultate din ploi si din topirea zapezilor, acestea infiltrandu-se lent pentru a fi apoi redate, treptat, sub forma de izvoare care apar pe vai, la capete de strat, la baza calcarelor, a conurilor de grohotis sau a morenelor frontale. Apele din platou sunt adunate de afluentii Prahovei. Spre aceasta artera hidrografica se indreapta toti afluentii de pe dreapta, dintre valea Cerbului si Izvorul Dorului. Acestia, desi au debite mici, au vai cu pante mari in profil longitudinal, de unde si numeroase praguri si cascade. Valea Cerbului, are un debit de 0,47 m3/s , restul afluentilor: Valea Alba, Jepii, Urlatoarea, Peles si Zgarbura: avand o contributie mai mica la sporirea debitului raului principal, care la confluenta cu Izvorul Dorului are 5,13 m3/s. Dins pre Izvorul Dorului si Ialomita, se intinde un platou inalt, acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri

.Cei aproximativ 36 kmp (12 km lungime si 3 km latime), formeaza un platou inclinat de la nord la sud, ce coboara de la cei 2350 m, in zona Babelor, pana la cei 1700 m de la Oboarele si Dichiu. Cele doua vai importante : Ialomitei si Izvorul Dorului, incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor - Babele - 2294 m, Cocora 2191 m, Laptici - 1872 m, Blana - 1875 m, Oboarele - 1707 m, Dichiu - 1713 m. Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici, coborand pana deasupra comunei Moroieni, in plaiul Domnesc. La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura principala a masivului - cea desprinsa din varful Omu, pornita la inceput catre Doamnele - 2402 m si Batrana - 2181 m, arcuindu-se apoi catre sud prin Grohotisu - 2168 m,Strungile Mari - 2089 m, Saua Strunga -1909 m, Tataru 1998 m, Deleanu 1904 m, Lucacila 1895 m, Zanoaga 1788 m. In afara celor doua ramuri principale, tot din zona varfului Omu se mai desprind culmi scurte si abrupte. Catre est porneste muntele Moraru, spre nordvest, Bucsoiu -2492 m, isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor, iar catre nord Padina Crucii separa cladarile

glaciare Malaiesti si Tiganesti. Valea Ialomitei isi aduna apele din paraiele Batrana, Doamnele, Obarsia, Sugari si se intinde prin centrul masivului formand Cheile Ursilor, Pesterii, Tataru, Zanoaga, Orzea. Conformaia masivului n form de potcoav determin n mod evident dispunerea i direcia de curgere a rurilor. Principala ax de colectare a apelor din interiorul masivului este Rul Ialomia, care are un bazin simetric. Ea este alimentat din zpezi i ploi, izvornd la mare nlime de sub Vrful Omu. Curgnd n lungul axului sinclinalului, ea este alimentat i din subteran, pentru c apele infiltrate pe flancuri se scurg spre albia Ialomiei conform nclinrii stratelor. Numeroi afluenti cu obria pe/sub podul Bucegilor converg spre bazinetele amintite, contribuind la mrimea debitului rului colector. Menionam printre ei Doamnele, Horoaba, Ttaru, Mircea, Bolboci, Znoaga pe dreapta; Valea ugrilor, Cocora, Blana, Oboarele, Scropoasa i Orza pe stnga. In general, afluenii sunt seci n cursul mediu i superior dar n timpul averselor de ploaie au un regim torenial. ntre vile din interiorul masivului Bucegi, prul Izvorul Dorului prezint un caz aparte. Strbtnd n lung podul dinspre Prahova, la nalimi de 2100-1700 m, el este suspendat cu 300-400 m deasupra Ialomiei. Prin cotul de 90 grade pe care l face ntre Vrful cu Dor i Vnturis, Izvorul Dorului se ndreapt spre est, pentru a se vrsa n Prahova. n cursul superior, mare parte din pru este sec (ca i micii lui aflueni) sau are putin ap, dar n regiunea n care i schimb direcia, ncepe s aib ap i i mrete debitul, aa nct la vrsare apare ca un pru viguros, capabil s transporte i s depuna mari cantiti de aluviuni.

Praiele de la exteriorul Bucegilor aparin bazinelor Prahova i Oltului. Praiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urltoarea, Babelor, Pele i Zgarbura se vars n Prahova. Versantul nordic este drenat de praiele Glajariei, Malaieti, igneti, care, reunite, formeaz Ghimbavul. Prul Ciubotei, Gaura patruns mult n interiorul masivului i Grohotiul converg spre Brsa apele lor ndreptandu-se spre Olt. Praiele care dreneaza abruptul Bucegilor au pante repezi i sunt seci cea mai mare parte a anului, din cauza lipsei de izvoare. Acestea se situeaz mult mai jos, la 1000-1300m altitudine, la baza conglomeratelor i sunt determinate de formaiunile impermeabile barremian aptiene. Se poate vorbi de o linie de izvoare ce nconjoar abruptul Bucegilor pe toate laturile sale. Mai jos de ea toate praiele au scurgere permanent. Lacul Bolboci este un lac artificial construit din anrocamente piatra provenita din cariera de pe Podul cu Florile muntele Zanoaga din Masivul Bucegi. Cabana Bolboci se afla pe malul lacului si a fost construita in 1928. Pana in 1971 putea fi folosita doar vara, pentru ca nu avea soba si nu era acoperita cu tabla. Lacul Bolboci are un volum util de 13 milioane metri cubi. Lacul Bolboci desi artificial este foarte frumos, incadrat intr-un peisaj mirific, reprezinta de fapt apele Ialomitei blocate la circa trei kilometri in aval de un baraj, alimentate dinspre nord-vest de apele Vaii Tatarului, Vaii lui Mircea si Vaii Bolboci, iar dinspre est de Valea Nucetului. Astfel, pentru a strabate segmentul de traseu Cheile Tatarul Mare Cabana Bolboci construita in 1928 (situata in imediata apropiere a barajului), trebuie facuta in prealabil o apreciere vizuala a nivelului lacului. Pe malul drept traseul

este mai pitoresc, dar la debite mari trebuie tinut cont de faptul ca afluentii dinspre nord-vest devin la randul lor lacuri si trebuie ocoliti in intregime (cu exceptia Vaii Tatarului peste care este pod) prin capetele din amonte. Ca alternativa insa exista un drum forestier mai la altitudine, ocolitor, mai lung si mai putin atragator intrucat se deruleaza prin padure. Lacul Bolboci este intr-un loc de o mare frumusete si nu foarte cunoscut, apa lacului fiind foarte rece chiar si vara. Este insa si azi destul de rustica, si de aceea incantatoare. La Lacul Bolboci se poate ajunge pe doua cai: din Orasul Targoviste, prin Moroeni si Scropoasa si de la Statiunea Sinaia sunt 8 km din centrul orasului. Se pot face si pe jos, sau se poate merge mai intai cu telecabina pana la cota 2000.

Lacul Scropoasa se afla in Muntii Bucegi, pe Valea Ialomitei. Langa acesta a aparut acumularea Bolboci, in apropierea Cheilor Zanoagei. Lacul Scropoasa ocupa o suprafata de 56 600 m2. Raul Ialomita n zona montana,datorita pantelor accentuate detine un potential hidroenergetic apreciat la 1 500 2 000 kw/km, fenomen care a determinat constructia primei hidrocentrale romanesti n punctul Dobresti, n anul 1929. Puterea instalata este de 16 MW, fiind deservita de lacul de acumulare Scropoasa, cu un volum util de apa de 37 000 m3, situat n amonte de cheile Orzei. Lacul Scropoasa alimenteaza a doua cea mai veche hidrocentrala din tara, Hidrocentrala Dobresti, construita in anul 1936. In spatele barajului se intinde oglinda verzuie a unui minunat lac de acumulare. Pe un mic platou

se afla cabana Scropoasa (1206 m), o oaza de liniste si ospitalitate. De la Dobresti pina aici, faceti doua ore de mers relativ relaxat. Este accesibil plecand din com. Moroieni si trecand de cele 3 tabere scolare, dupa care pe traseu marcat prin padure, pana la cabana, ajungandu-se astfel si la cabana cu acelasi nume. De aici se pot face excursii catre cabanele Bolboci, Cheile Zanoagei, Padina, Pestera. Trecerea de pe chei spre lac se face printr-un tunel sapat manual acum 75 de ani de circa 100m (proprietate Hidroelectrica).

Lacul Tiganesti este singurul lac natural din Muntii Bucegi la altitudinea de 2050 m, un lac de nivatie format prin actiunea zapezii. Apa sa nu este potabila. Lacul Tiganesti este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere. Catunul Ursilor este un perimetru supus activitatii glaciare, pastrand inca urme specifice. Partial este dezvoltat pe calcare, petrografie care diversifica intotdeauna dinamica reliefului. Am putea sa-l descriem ca un platou pe care sunt depresiuni, lungi si late de metri sau zeci de metri, platou marginit spre sud, vest si est de versanti. Calcarul, conglomeratul si depozitele glaciare iau hotarat aspectul si ii controleaza evolutia. Vegetatia este prezenta in special pe versantii de la vest si sud.

Sase dintre lacuri au axa mare cuprinsa intre 10 si 18 metri; latimea lor maxima ajunge la 12 metri; suprafata acestor lacuri este determinata si de cantitatea de zapada viscolita in depresiunile unde s-au format aceste oglinzi ale cerului 3. Fondul touristic biogeografic

n tot cuprinsul Bucegilor, din fundul vilor, n lungul praielor, peste povrniurile prpstioase i pe ntinsul podiurilor, pn pe vrfurile cele mai nalte, flora este deosebit de bogat i variau, ntinse covoare de flori, aternute pe brnele i coastele muntelui dau via peisajului sobru al uriaelor stncrii cenuii, ofer priveliti ncnttoare i determin un nsemnat specific al masivului. Pe o suprafa de aproape 300 km ptrai, Bucegii adpostesc 1 185 de specii de plante vasculare, ceea ce reprezint aproape o treime din numrul total cunoscut n ntreaga ar.

In zona forestier deosebim:

etajul montan inferior, caracterizat prin pduri de fag pure sau n amestec cu carpenul i altele, ns fr specii de rinoase (brad, molid). Acest etaj se limiteaz la o suprafa relativ mic, n bazinul vii Ialomicioara, pn la altitudini de circa 700 m. etajul montan mijlociu cuprinde pduri de amestec de fag cu rinoase (brad, molid sau ambele). Aici se mai afl brdete, precum i fgete pure de mare altitudine. Limita superioar a etajului corespunde cu limita superioar de vegetaie a fagului, care oscileaz ntre 1400l 500 m altitudine. n Bucegi bradul vegeteaz obinuit pn la 1 200l 300 m altitudine, astfel c deasupra acestei limite se pot ntlni numai fgete pure sau fgete cu molid. etajul montan superior se caracterizeaz prin pduri pure de molid (molidiuri) i se ntinde de la limita superioar de vegetaie a fagului, pn la limita superioar a pdurilor ncheiate, care se situeaz obinuit ntre 1 550l 750 m altitudine. Uneori acest etaj este redus la o fie ngust, care pe alocuri poate lipsi cu totul, datorit condiiilor locale, mai ales de relief. etajul subalpin constituie tranziia de la zona forestier la zona alpin. In acest etaj arborii (molid i larice) nu mai formeaz pduri ncheiate, ci cresc n plcuri, n rariti sau ca exemplare izolate. Aici mai vegeteaz tufriuri de jneapn (Pinus mugo) sau de anin de munte (Alnus \viridis), asociate i cu ali arbuti.

Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa, privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza.

Fauna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia, intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi, fondata de Societatea Naturalistilor din Romania.

Daca odinioara prin muntii si pdurile din zona se intlneau: ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul, lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport, acestea au cam disparut. Se observ deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in rndul turistilor, fiind un element favorabil pentru drumetii.

Rezervatiile naturale
Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. Cea mai mare zona declarat rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in Strunga.

Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat specific, se dezvolta o vegetatie termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Mai sunt, de asemenea, ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga, exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare.

Rezervatia Babele are, pe langa formele diferentiala: de ca

eroziune

Ciupercile, Babele, Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica, ochiul gainii, iarba rosie, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica n Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha),

care nfloresc la sfarsitul lui mai, reprezinta una din splendorile Romaniei, ce atrage numerosi turisti, iubitori ai frumusetilor naturii;

Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si specii de paius de munte_bun, mierluta. In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa, papucul doamnei, iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc. Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte_bun etc. Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de

aproximativ 6680 ha; se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai

masivului muntos, de la Sinaia si Saua Strunga,

cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul.

Rezervatia Pestera are o suprafata 225 include ha de si zona

forestiera de pe muntii Cocora si Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena Batrana,

Fondul touristic cultural istoric

Obiective istorice si de arhitectura cu valoare atractiva Castelul Peles a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regale Carol I ca resedinta de vara, dupa moartea acestuia in 1914 castelul devine muzeu. Constructie monumental, in exterior, castelul este realizat in stilul renasterii germane, in interior cele circa 160 de incaperiau stiluri variate, de la renasterea italana, germana, engleza pana la baroc german si rococo francez.

Castelul Cantacuzino a fost cladit in anul 1911 in parcul al carui proprietar a fost Printul Gheorghe Grigore Cantacuzino zis Nababu din cauza averii sale impresionante. Se spunea ca ar fi putut pava intreaga curte aferenta castelului cu monedele sale de aur. Castelul este inconjurat de cascade, grote si fantani arteziene si este in topul primelor castele din Romania din punct de vedere architectural. Castelul a functionat ca sediu al Sanatoriului Ministerului de Interne, apoi in anul 2008 a fost cumparat de catre un grup de investitori si repus in circuitul turistic.

Castelul "Iulia Hasdeu" din Campina, construit ntre anii 1893 i 1896, este un muzeu ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a comemora moartea fiicei sale, care a murit la 18 ani de tuberculoza. Iulia Hasdeu, copilul geniu, a fost primul roman care a absolvit facultatea Sorbona din Franta.

Manastirea Sinaia, asezata la poalele masivului Bucegi, catre capatul de apus al tapsanului neted dintre Valea Pelesului si Valea Rea, a fost construita intre anii 1690-1695, de catre spatarul Mihail Cantacuzino. Inainte ca la poalele Muntelui Furnica, din lantul Bucegilor, sa se ridice acest edificiu, de peste 300 de ani, pe aceste locuri se intindeau paduri de brazi seculari care strajuiau locul. Putini calatori se incumetau sa treaca pe aici, dar cu toata pustietatea locului si greutatea drumului, aici traiau in liniste calugari solitari, care inaltau rugi pe acest varf de munte.

Manastirea Caraiman este o manastire ortodoxa aflata in localitatea Busteni, la poalele masivului Caraiman. Crucea de pe Caraiman parca strajuieste poteca ce duce pasii pelerinilor spre manastire. Mergand spre telecabina din Busteni, la un moment dat, pe partea stanga, un indicator si o icoana arata poteca, cu dale de piatra pe alocuri, ce duce spre manastire.

Biserica Domneasca, zidita din piatra de cariera, este o copie redusa a Manastirii Horezu. Este o biserica ortodoxa construita in anu 1889. Ctitorie a regelui Carol I si a reginei Elisabeta, pictati in marime naturala in pronaos. In forma de cruce cu doua turle

de forme diferite, a fost ridicata de constructori italieni condusi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerata a fi cea mai frumoasa din Romania, a fost lucrata la Viena. Icoanele originale pastrate, sunt pictate de Gheorghe Tatarascu si ucenicii sai. Pictura originala din altar are acelasi autor ca si la Manastirea Sinaia - Agnes Exner. Complexul Brancovenesc de la Ramnicul Sarat este unul dintre monumentele definitorii pentru stilul architectural numit brancovenesc. Sinteza romaneasca a unor elemente balcanice, byzantine si orientale, cu influente persane si elemente decorative irakiene, dar si cu numeroase imprumuturi occidentale (predominant italiene), stilul brancovenesc este cel care corespunde arhitecturii Renasterii italiene, dar exectutat de catre maestrii si cu un repertoriu artistic specific estului European. Initiat de catre Constantin Brancoveanu, stilul este reprezentat indeosebi de Palatul de la Mogosoaia, in vecinatatea Bucurestiului. Constructia de la Ramnicul Sarat cu bogatia sa decorativa, cu dantela de piatra, este o constructive reprezantativa pentru implicarea stilului brancovenesc in arhitectura religioasa. Anlamblul cuprinde o manastire si o curte administrative, initiate in timpul lui Brancoveanu dar completate timp de mai multe secole. Amplasamentul acestuia este in vecinatatea pietei locale. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului iar manastirea si curtea domneasca, fortificate, au fost ridicate drept citadela a micii cetati de vama, care era Ramnicul Sarat la granite cu Moldova. Constructiile initiate de unchiul lui Brancoveanu, Mihail Cantacuzino, au durat intre anii 1691-1697 iar anslamblul cuprindea la acea vreme o manastire cu biserica si staretie si o resedinte domneasca. La etajul casei domnesti se afla o mare sala gotica ale carei nervure coborau in mijlocul incaperii pe o coloana in forma de statuie, opera lui Lupu Saratan, mare artist ale acelei epoci. Subiectul statuii era reprezentat de scena Samson si leul in care Samson deschide botul unui leu si-l frange fara arma. Cu toate ca aceasta opera a disparut, ca si mare parte din Casa Domneasca, biserica se pastreaza inca si conserva picture originala, afumata de lumanari, dar care se datoareaza unui artist apreciat al acelor vremuri, pictorul Parvu Mutu. Ruinele Cetatii Heracleea. La circa 8 km de Babadag, pe un deal stancos de langa localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetatii numita local Heracleea, de fapt o cetate genoveza (numita probabil Bambola sau Stavrichi) construita la sfarsitul secolului al XIII-lea si care a fost ocupata succesiv de catre genovezi (sf.sec. al XIII-lea- prima jumatate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie, (Demetrius Princeps tartarorum), apoi a fost ocupata de o garnizoana a tarii Romanesti si ulterior cucerita de catre otomani (care au denumit-o Yeni Sale), cetatea pierzandu-si treptat importanta in decursul secolului al XV-lea, apoi fiind abandonata.

Manastirea Bradu sau Cetatea doamnei Neaga. Pe valea Niscovului, o valea asa de frumoasa si binecuvantata de Dumnezeu, se afla pe malul stang al paraului Niscov, MANASTIREA BRADU sau CETATEA DOAMNEI NEAGA ce a fost rezidita din temelii in anul 1632 de RADU MIHALCEA VEL COMIS, boier din partile Buzaului.Se pare ca o contributie deosebita la finalizarea lacasului a avut-o si familiile boierilor Cadesti si Patarlageni in prima jumatate a secolului XVII; Complexul este format din zidul de incinta al cetatii masiv si impunator, Casa domneasca, construita la sfarsitul secolului XVII - inceputul secolului XVIII, ruinele chiliilor si spatiilor de locuit sau de servicii, turnurile de colt si biserica "Sfantul Dumitru", construita in 1634, in care si astazi se savarsesc slujbe religioase. In chiliile acestei manastiri din anul 1872 a functionat o scoala de patru ani ce deservea intreaga populatie a comunei.Aceasta functioneaza pana in jurul anului 1905 cand, datorita cresterii efectivului de elevi, locuitorii comunei hotarasc construirea a doua sali de clasa: una in satul Tisau si una in satul Hales la intersectia drumului communal Hales-Ciolanu cu drumul Judetean. Un alt izvor ne spune ca Manastirea cetate a fost construita (partial construita) chiar de Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591), si de aceea este cunoscuta drept "manastirea Doamnei Neaga". A fost vizitata de domnitorul Constantin Brancoveanu, care s-a ascuns aici impreuna cu familia sa in 1703, 1708 si 1711, cand era cautat de turci; din porunca lui s-a construit Casa Domneasca, pe latura de vest a incintei fortificate. In timpul revolutiei la 1821, a fost folosita ca refugiu de boierii din zona; atacata de eteristi, carora le-a facut fata, fara a putea fi cucerita. Ultimele porti ale cetatii dateaza dinainte de 1821 si pastreaza in placile blindajului de metal proiectile de plumb trase de eteristi, sunt expuse la Muzeul Judetean Buzau. Astazi "cetatea" este inclusa in patrimoniul de stat pe lista monumentelor istorice si a facut obiectul multor studii arheologice.Se cunosc si astazi urmele sapaturilor din situri. Biserica din interiorul cetatii functioneaza ca biserica parohiala, deservind credinciosii satului Hales. Manastirea Ciolanu este localizata la aproximativ 25 de kilometri de Monteoru, pe drumul local direct prin Vernesti, si la aproximativ 45 de kilometri daca se ocoleste pe

soseaua principala prin Buzau. Ca reper pe harti se poate lua localitatea Magura, manastirea fiind plasata in imediata vecinatate (peste drum) a Taberei de Sculptura de la Magura. Aceasta manastire este singura dintre asezarile monahale aflate in judetului Buzau atestata documentar inca din secolul al XVI-lea. Are doua biserici, situate la o distanta de 100 de metri intre ele. Aici exista si un muzeu unde pot fi admirate icoane, unele pictate de Gheorghe Tattarescu prin anul 1886, obiecte de cult si vesminte religioase. Dupa traditie, manastirea ar fi fost ctitorita de Doamna Neaga la anul 1590, desi alte izvoare indica drept ctitori, la anul 1568, pe boierii Dumitru Ciolanu din Transilvania, Radu si Dragomir Sorescu din Vernesti. Cladirea bisericii din vale dateaza din 1828, fiind cladita de episcopul Chesarie al Buzaului. Biserica din deal este mai veche si mult mai interesanta. Intrarea sobra, impozanta, casutele care formeaza incinta manastirii, biserica mare si cimitirul in miniatura si linistea formeaza un tot unitar. Numele acesta de Ciolanu vine, cel mai probabil, de la oasele unor sihastri care au fost descoperite in aceasta poiana. Palatul Comunal este o cldire aflat n centrul oraului Buzu, Romnia i care servete drept sediu al primriei i consiliului local. A fost construit n perioada 18991903 la comanda primarului oraului, Nicu Constantinescu, dup un proiect al arhitectului Alexandru Svulescu. Svulescu a supervizat lucrrile pn n 1902, i atunci locul su la conducerea proiectului a fost preluat de Kafinski. Palatul a fost inaugurat n 1903, n prezena regelui Carol I i a principelui Ferdinand. Cea mai important sal a Palatului Comunal era sala de recepii, decorat n stil veneian. n ea a avut loc ceremonia de inaugurare a cldirii. Tot acolo se ineau edinele solemne de nvestitur, recepii oficiale sau chiar concerte. naintea celui de al Doilea Rzboi Mondial, Liga Cultural organiza anual n aceast sal un bal de 24 ianuarie. Primarul Pretor Grigorescu a achiziionat pentru aceast sal picturi ale mai multor artiti, printre care se numr Alexandru Moscu, Petre Bulgra, Ignat Bednarik. n timpul rzboiului, pentru a fi ferite de bombardamente, acestea au fost transferate la primria comunei nvecinate Simileasca, de unde doar puine din ele au fost recuperate dup rzboi. Palatul a fost bombardat la 8 august 1944 de avioane britanice, iar n noaptea de 2728 august a fost incendiat.

Vestigii si obiective istorice si arhitecturale Sfinxul reprezinta o stanca solitara situata pe culmea Babele (Muntii Bucegi),la o altitudine de 2.216 metri. Dimensiunile stancii sunt impresionante (8 m inaltime si 12 m latime), aceasta luand nastere prin eroziunea gresiilor si a conglomeratelor (asupra sa au actionat vantul, ploile, inghetul si dezghetul) Are forma unui cap urias de om. Forma sa, cu fata bine proportionata, cu buze severe si barbie voluntara, a starnit imaginatia oamenilor, care gasesc asemanari cu un cap de dac cu caciula si nu exclud interventia omului la crearea monumentului. Datorita faptului ca inaltimea Sfinxului din Bucegi coincide cu cea a Sfinxului de la Gizeh, Egipt au existat unele ipoteze conform carora Sfinxul Egiptean este o copie a celui romanesc. Din punct de vedere istoric si mistic, Sfinxul este o stanca megalitica, reprezentarea unei divinitati trecute. Se spune ca este un monument religios, sculptat de artisti daci dupa victoriosul razboi purtat impotriva romanilor in timpul lui Domitian din anul 89 e.n. Teritoriul stapanit de Sfinx este polul magnetic al Romaniei. In noptile cand cad meteoriti se organizeaza tabere de observare a fenomenului.

Babele sunt formaiuni stncoase situate n apropiere de vrful Baba Mare (altitudine 2292 m), situat n masivul Bucegi din Carpaii Meridionali, important obiectiv turistic.. Cabana Babele situat sub vrf este punctul de plecare central n drumeiile din munii Bucegi. "Babele" sunt martori de eroziune, formate prin erodarea eolian difereniat a diferitelor strate geologice n care sunt sculptate (conglomerate cretacice) i se gsesc n imediata vecintate a cabanei cu acelai nume. Monumentul natural (stanca) Delfinul. Reprezinta un monument natural din Muntii Bucegi, aflat in spatele Sfinxului. Este un martor de eroziune ce a luat nastere prin

erodarea eoliana diferentiata a diferitelor strate geologice in care a fost sculptata (calcare si gresii), proces denumit coraziune. Colecia de Etnografie i Art popular din Buzu este adpostit n cea mai veche cldire din acest ora, Casa Vergu-Mnil. Cldirea cu pridvor larg a fost construit la sfritul secolului al XVIII-lea i a aparinut familiilor boiereti Vergu i Mnil. Dup 1948 a fost naionalizat i lsat n paragin. ntre 1971-1974 au loc lucrri de restaurare, fiind refcut structura i aspectul original al edificiul. Din 1974, va gzdui Colecia de Etnografie si Art popular din Buzu. Colecia muzeului este structurar tematic n apte sli, oferind vizitatorului informaii despre ocupaiile fundamentale ale ranului romn: agricultura i creterea animalelor, despre ocupaiile secundare: viticultura, pescuitul i vntoarea, precum i ocupaiile casnice, alimentaia, prelucrarea fibrelor textile, confecionarea articolelor vestimentare, meteugurile populare tradiionale - finisarea esturilor, olritul, prelucrarea lemnului i pietrritul. Sunt expuse costume populare brbteti i femeieti (de remarcat costumul cu androc i iia lucrata n broci), tergare caracterizate de un dualism cromatic: rou-negru, batiste de nunt, fee de pern, marame de borangic, preuri esute n dou ie, covoare, etc. Atracia principal a muzeului o constituie un interior de cas rneasc, reprezentnd camera bun sau camera de oaspei, din zona Bisoca, n care se poate observa ce obiecte se gseau ntr-o cas tradiional romneasc i modul n care acestea erau dispuse n ncpere. Este un prilej pentru vizitator de a relaiona direct cu lumea satului, de a se poziiona n mod activ ntr-un spaiu care astzi i este tot mai strin. Muzeul judetean Buzau, functioneaza in cladirea fostului liceu normal de fete, ridicat in anul 1920 in parcul Cring si are sectii de arheologie, istorie, memorialistica si arta. Sectiile de arheologie si istorie detin valoroase piese apartinand aspectului cultural Stoicani-Aldeni, culturii Monteoru, plastica geto-dacica de tip Carlomanesti, replica tezaurului de la Pietroasele - Closca cu puii de aur - piese apartinand epocii romanobizantine, culturilor Santana de Mures, Ipotesti-Candesti, Dridu. Sunt reprezentate vestigiile rupestre din Muntii Buzaului, inventare arheologice din sapaturile efectuate la cetati feudale (Vintila Voda, Berca, Bradu), elemente arhitectonice medievale. Colectia numismatica cuprinde 10 tezaure monetare din aur, argint si metal comun. Momentele mari ale istoriei moderne si contemporane in care a fost implicata zona Buzaului sunt infatisate cu piese reprezentative (mobilier, documente si obiecte personale apartinand lui Nicolae Leonard, Vladimir Maximilian, Alexandru Marghiloman). In anul 1980 s-a deschis sectia de pictura Bradut Covaliu si sectia de arta decorativa, continand valoroase piese de tapiserie, sculptura, sticla. Casa Lupescu, fala strzii Gheorghi Lupescu, a fost ridicat cu mai bine de o sut de ani n urm, ntr-un stil eclectic, de factur clasicist francez. A aparinut lui Constantin Lupescu, primar al oraului ntre 1901-1903. Interesant este faptul c o cldire geamn exista n Bucureti, pe strada Batitei casa lui Procopie Dumitrescu, primar al capitalei ntre 1901-1902. Arhitectul Leonida Negrescu s-a inspirat n proiectarea casei din

arhitectura vilelor pariziene, dovedind o bun cunoatere a meseriei i o contiinciozitate pe msur. Imobilul se face remarcat printr-o bogat ornamentaie, prin elementul central scos n relief din planul faadei, ce prezint la partea superioar un fronton cu timpanul decorat cu motive vegetale. Golul n plin cintru al intrrii este ncadrat de pilatri, iar deasupra are o ampl ornamentaie n ipsos, din care se remarc dou cornuri ale abundenei. Un belug propriu uneia dintre cele mai avute familii din trgul Rmnicului. n aceast cas a nnoptat regele Carol I, cu prilejul unor manevre militare, n anul 1901. Biblioteca municipala din Ramnicul Sarat. Aezare cu un impresionant trecut istoric, ale crui nceputuri dateaz nc din secolul al XV-lea, Rmnicu-Srat este un important centru de interferene culturale. Vechi centru comercial i meteugresc, capital de jude din 1862, Rmnicu-Srat a fost i un important centru colar i cultural, locul unde s-au format generaii dup generaii i din care s-au desprins ilustre personaliti care au fcut cinste meleagurilor natale, colii, dasclilor i neamului lor. n Rmnicu-Srat au fiinat importante centre de cultur ortodox, unde s-a organizat un nvmnt eclesiastic i nu numai, ncetul cu ncetul s-au organizat coli n limba romn, s-au pregtit viitori dascli, s-au constituit societi i asociaii culturale, s-au iniiat publicaii. Aici au predat profesori renumii n epoc, dascli care au activat din suflet, chiar i n condiii vitrege, totul n ideea de a face din Rmnic un puternic focar de educaie. Aciunile de diversificare a ofertei culturale, de educare a gustului pentru cultur, dateaz, la Rmnicu-Srat, din cele mai vechi timpuri. Muzeul Chihlimbarului a fost construit de locuitorii din Colti n anul 1973. Cldirea ese asemntoare unei case trnesti cu trei nivele: demisol parter si etaj. Sunt amenajate numai parterul si etajul. Parterul este compus din trei ncperi n care se afl colectia de chihlimbar, colectiile de flori de min, roci, fosile si pietre semipretioase. Tot aici se mai afl documente privind exploatarea chihlimbarului, proprietatea asupra pmntului, atestarea documentar a localitatii Colti, nvtmntul-cultura si istoria acestor meleaguri. La etaj se afl o frumoas si deosebit colectie de etnografie compus din obiecte trnesti vechi, donate de locuitori: rzboi de tesut, stergare, lzi de zestre, pieptni pentru ln, pieptni pentru cnep, cofe, cric din lemn, opinci din lemn, etc. Tot aici se afl o colectie de batiste cusute cu mult talent. Rezervatia naturala Balta Amara este situata pe raza comunei Balta Alba, fiind localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului. Este o rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica ce ocupa o suprafata de 900 ha. Aceasta detine o vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.

Herghelia si depozitul de armasari Cislau s-a infiintat in anul 1894 cu scopul de a produce armasari si iepe de prasila. In anul 1898 institutia se desfiinteaza si ia nastere Depozitul de Remonti al armatei , care functioneaza pana in anul 1916 , an in care din cauza razboiului se refugiaza in Moldova. Revine la Cislau in anul 1919 si functioneaza pana in anul 1945 cand ferma este preluata de Ministerul Agriculturii care infiinteaza Herghelia de Pur Sange Englez. Este una dintre cele mai vechi herghelii din tara care in ciuda tuturor transformarilor suferite reuseste si astazi sa-si pastreze scopul initial acela de a produce si creste cai de rasa in conditii optime de clima si relief. La momentul actual Herghelia Cislau este singura herghelie care produce si creste cai din rasa Pur Sange Englez , rasa care este considerata varful de lance in randul raselor de cai de la nivel mondial , in structura genealogica a matcii din herghelie gasindu - se principalele linii succesorale ale tulpinilor initiale Darley Arabian , Godolphian Arabian si Bayrley Turk. Cazino Sinaia. Amplasat n partea nordic a parcului "Dimitrie Ghica", "Casino"ul din Sinaia reprezint i astzi unul dintre edificiile simbol ale staiunii. Impuntoarea cldire a fost construit n timp record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cndva vila Ghica, prima vil a staiunii, nlat de prinul Dimitrie Ghica. Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acionar pe baronul de Maray, totodat acionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat c aceast cldire ar fi copia fidel a edificiului francez. n realitate ns, exist doar cteva elemente de arhitectur interioar care ar putea confirma asemnarea dintre cele dou cazinouri.

Muzeul memorial Cezar Petrescu. Secie a Muzeului Judeean de Istorie i Arheologie Prahova, Muzeul memorial Cezar Petrescu din Buteni s-a deschis la 17 decembrie 1967, n casa n care scriitorul s-a statornicit n anul 1937. Intrnd n posesia casei, Cezar Petrescu i mplinea visul din tineree. Prozatorul Cezar Petrescu- care nu

era numai nuvelist i romancier, ci i un gazetar i publicist treaz la problemele epocii, a declarat nu odat c, dac pentru meseria de ziarist oraul i era indispensabil ca post de observaie pentru activitatea zilnic, n schimb, pentru opera de creaie literar avea absolut nevoie de izolare i reculegere. Aa s-a fcut ca, n 1937 Cezar Petrescu a devenit proprietarul vilei de la Buteni, dup ce pn la 45 de ani publicase peste 20 de volume i depusese o vast activitate n pres. n aceast cas, scriitorul a locuit n perioada 19371960 i a realizat mare parte din vasta sa oper. Casa Memoriala "George Enescu" -Situata in satul Liveni,la mica distanta de Dorohoi casa natala a marelui compozitor, dirijor, pianist si violonist George Enescu reface atmosfera primilor ani ai copilariei sale, oferind vizitatorilor posibilitatea intilnirii cu primele sale jucarii, desene, creatii muzicale, cu cartile si manualele anilor copilariei si a primelor sale studii, alaturi de pianina celor dintai compozitii. Totodata, fotografii si manuscrise intregesc imaginea timpului petrecut de George Enescu la Liveni, n satul natal. Muzeul este infiintat in casa reconstruita pe temeliile casei in care s-a nascut muzicianul si este reorganizat in 1970.Casa in care s-a nascut compozitorul ,contine obiecte personale, jucarii, desene carti de povesti, primele creatii originale, pianina din copilarie a muzicianului. In casa parintilor sai de la Liveni, Enescu compune prima sa opera pentru vioara si pian, "Tara Romaneasca" la varsta de doar 5 ani. Tot in casa parinteasca a compus si "Poema Romana" in 1894. Cea mai renumita opera a sa este "Oedipus", lansata in Paris la 13 martie 1936.

6. Fondul touristic etnografic si focloric


Complexe de arhitectura rurala Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol, Simon, avand centrul comunal in satul omonim. Cabana Omu este situata pe cel mai inalt varf al Muntilor Bucegi, Varful Omu, fiind cea mai inalta baza turistica din tara noastra, fiind prima cabana de piatra construita in Bucegi. De jur imprejurul ei, privelistile se desfasoara grandioase si variate sirurile de munti, separate de vaile pe care s-au cuibarit asezarile omenesti, dominand perspectivele pana departe la orizont. Este un adapost mult apreciat de turistii care vin sa admire frumoasa panorama a inaltimilor de pe acest varf renumit si prin vanturile sale care rareori contenesc.

Cabana Piatra Arsa este situata pe platoul Muntilor Bucegi, la o altitudine de 1950 de metri. Construita in anul 1935, ea a fost transformata ulterior intr-o baza sportiva. La Complexul Sportiv National Piatra Arsa vin in fiecare an numerosi sportivi in cantonament. Cabana Babele este situata pe platoul Muntilor Bucegi, sub Varful Babele, aceasta cabana reprezinta baza turistica centrala a Muntilor Bucegi, aici incrucisandu-se principalele drumuri. Ciupercile de piatra numite Babele monumente ale naturii aflate chiar in fata cabenei si Sfinxul din imediata ei apropiere, constituie atractii in plus, explicand afluenta turistilor la aceasta cabana. Iarna si mai ales primavara, cabana Babele serveste ca baza pentru practicarea schiului.

Cabana Poiana Izvoarelor este amplasata a poalele muntilor Bucegi, pe o terasa si ofera o panorama spelndida asupra Vaii Dihamului, la o altitudine de 1455 m. Pe langa cabana Gura Diham incepe traseul spre cabana Poiana Izvoarelor, urmarind traseul marcat cu dunga rosie pe fond alb. Pana la cabana Poiana Izvoarelor este de mers aproximativ 1-1,5 ore in functie de ritm si de conditiile meteo. Turistii care ajung aici, pe langa privelistea ambianta pe care o pot admira: Acele Morarului, Releul Costila, Sorica, orasul Busteni, pot face drumetii pe diferite trasee turistice. Satul Mgura, dei se afl la numai 40 de kilometri de Braov i la o arunctur de b de Bran-Moeciu, e departe de zgomotele asfaltului i aglomeraia oraului, cu peisaje uluitoare, gospodrii risipite pe dealuri i oameni care-i duc traiul aspru, de munte.

Satul Pestera este localizat in comuna Moeciu, din judetul Brasov, la aproximativ 10 Km de Castelul Bran. Mai exact, mergeti la poalele Muntilor Piatra Craiului (altitudinea de 1200 m), zona ce face parte din Parcul National Piatra Craiului. Daca visati la o vacanta linistita e cea mai buna recomandare. Aici aerul este curat, ai parte de liniste si peisaje unice, dar si de oameni ospitalieri cu care te imprietenesti foarte usor. Putini sunt cei care au auzit de acest satuc de munte superb, de unde poti admira Bucegii in toata splendoarea lor, poposind la baza unui alt munte Piatra Craiului.

Moeciu de Sus este intruchipare a satului traditional de munte romanesc si poate fi locul perfect pentru o vacanta sau un weekend in mijlocul naturii. Ocupatia principala a locuitorilor satului este cresterea animalelor, de aceea satul are o indelungata traditie in prepararea branzeturilor din retete stravechi. Foarte accesibil datorita pozitiei sale centrale (35 km distanta de Brasov) si inconjurat de atractii turistice, Moeciu de Sus isi asteapta oaspetii cu oferte de cazare in pensiuni in orice sezon. Inconjurat de muntii Bucegi pe de o parte si de muntii Piatra Craiului pe de alta parte, satul Moeciu de Sus ofera un peisaj uimitor.

Ocupatii traditionale Ferma Bucegi, centrul de productie Branza de burduf in coaja de brad. Este amplasata in zona alpina a Muntilor Bucegi (1280 m), avand acces auto din satul Moeciu de Sus, prin Valea Popii, parcurgand o distanta de 2,5 km pe drumul forestier. Bran, Moeciu, Fundata reprezinta o zona cu o veche traditie in procesarea laptelui, aceasta fiind atestata in documentele gasite la vama muzeului Bran. Inca din anul 1730, acest tip de Branza de Burduf era considerat aliment de baza in familie sau ca moneda de schimb intre producatorii din zona Muntilor Bucegi cu cei din zona de campie. Ferma Bucegi beneficiaza de aceasta traditie si reteta, pastrand aceeasi tehnica si acelasi tip de vase de lemn, folosite de generatii, dar adaptate cerintelor impuse de normele UE si a celor in vigoare in Romania. Portul popular specific zonei. Acesta poate fi admirat n coleciile muzeale, el fiind utilizat mai mult n cadrul srbtorilor. La origini, modelul de costum popular buzoian este nrudit cu cel din portul populaiei dacice, astfel, doar n zonele de munte

mai pot fi gsite costume populare n forme nealterate, mai precis n Gura Teghii, Chiojdu, Ctina i Calvini, dar i pe Valea Rmnicului.

Activitati cu functie turistica si manifestari folclorice Festivalul Padina Fest e unul complex, gandit astfel incat sa ofere tuturor participantilor activitati diverse fara a periclita cadrul natural: Maraton MTB, bucuria ciclistilor, Aventura si distractie in cadrul unui Military Camp si a unui Adventure Park , "Descopera-ti aparatul foto!" workshop foto general Photosetup destinat pasionatilor de fotografie aflati la inceput de drum. Maratonului Bucegilor, eveniment Padina Fest, este o intrecere sportiva pe 2 roti pe un traseu care ofera o priveliste de ansamblu asupra masivului Bucegi. Traseul de aproximativ 40 km cu o diferenta de nivel de peste 1000m va avea startul pe platoul Lunca Padinii si va va purta pe ruta: Padina Bolboci Dichiu Piatra Arsa Pestera Padina. Tura ofera participantilor peisaje incredibile si multe obiective turistice: Lacul Bolboci, Saua Dichiului, Valea Dorului, Piatra Arsa, Babele, Sfinxul, Crucea Caraiman, Cerdacul si Pestera.

"Ziua Lacului Bolboci". Proiectul este finanat din fonduri europene i i propune s atrag turitii romni ntr-o zon de o frumusee slbatic, o destinaie montan nc nedescoperit cu adevrat. Spectacolul ia lua startul printr-un mar de fanfar, iar atmosfera e animat de personaliti din vremuri strvechi, ntr-o parad a personajelor de epoc, ce vor simula momente istorice semnificative. Drgaica este un ritual de origine agrar, practicat la 24 iunie prin Muntenia, Moldova i Oltenia, n preajma solstiiului de var. Ritualul vizeaz

prosperitatea i protecia culturilor, mai ales de cereale. Aceast srbtoare coincide cu srbtoarea cretin a Naterii Sf. Ioan Boteztorul. Tradiia cere ca n aceast zi nimeni s nu lucreze pentru c n aceast zi este cap de var, iar Soarele joac pe cer sau st n loc la amiaz. Drgaica se srbtorete printr-un un dans fcut de un grup de 5-10 fete din care una este aleas, ca Drgaic. Ea este mbrcat ca o mireas i mpodobit cu spice de gru, n timp ce fetele celelalte se mbrac n alb, poart un val pe fa n care sunt prinse flori de snziene, iar n mn in o coas. Odat constituit, alaiul Drgaicei pornete prin sat i pe ogoare. La popasuri, n special la rscruci, fetele se aeaz n cerc, cntnd i executnd un dans sltat ale crui micri deseneaz o cruce. Se spune c Drgaica face ca fructele s se coac mai repede, ferindu-le de stricciuni i putrezire. n alte pri aceast srbtoare are denumirea de Snziene, dar i mai multe semnificaii. De asemenea, drgaica poate desemna i floarea galben denumit tiinific Galium verum, sau snzian, care de obicei nflorete n perioada ritualului. Dac florile nu sunt nflorite, este semn ru, nseamn c ceva a ncurcat desfurarea anului, sau c oamenii au suprat snzienele.

7. Baza materiala turistica

Baza de cazare
HOTELURI 1) Hotelul PESTERA*** este situat n Parcul Natural Bucegi la 1600 de metri altitudine, n imediata apropiere a Mnastirii Pestera Ialomicioarei. ( Comuna Moroeni, Judet Dmbovita ) Caile de acces catre hotel: - DJ 714 din DN71-Moroieni -> Zanoaga -> Bolboci -> Padina -> Hotel Pestera traseu de 30 km , aproximativ 1h cu auto pe drum forestier bine ntretinut - Din DN71-Cota 1000 -> Cuibul Dorului -> Dichiu -> Hotel Pestera traseu de 25 km, aproximativ 1h cu auto pe drum forestier, traseu folosit de regula n sezoanele fara zapada - Telecabina Busteni -> Babele -> Telecabina Babele -> Hotel Pestera La cerere se pot organiza, cu asistenta si ghid salvamont, diferite trasee turistice montane: Lacul Scropoasa, Lacul Bolboci, Cheile Tatarului, Vrful Omu, Cabana Babele, Sfinxul, Piatra Arsa, Masivul Doamnele, Spintecatura Ursilor. De mare interes este Mnastirea Pestera Ialomicioarei si Grota Pestera Ialomicioarei. Capacitatea de cazare : 49 de camere : 38 duble, 5 triple, 6 garsoniere Fiecare camera este dotata cu TV cu receptie prin satelit, radio, telefon, minibar, safe, acoperire orange si Vodafone, acces internet nelimitat.

2) Hotelul PARAUL RECE este complet renovat si cu o arhitectura aparte, ce imbina stilul rafinat al constructiilo montane cu stilul traditional, vine in intampinarea clientilor cu 58 locuri de cazare structurate in camere double, garsonere si apartamente.

Hotelul dispune de 14 camere duble, 2 suite (compuse din: 1 camera dubla, 1 camera single, baie si hol) de 3 locuri; camerele sunt dotate cu bi proprii, minibar, Tv cablu, internet gratuit, telefon cu acces naional i international, sonorizare ambientala .Restaurant 3 stele si teras cu o capacitate de 60 de locuri, grill la dispoziia clientului; mic dejun inclus n tariful de cazare. Taxele turistice se achit la recepia hotelului, respectiv 1% din valoarea primei nopi de cazare = taxa de staiune, i 3 lei de persoan = taxa de salvamont. Copii pn la vrsta de 12 ani beneficiaz de gratuitate la cazare n camera cu parinii fr pat suplimentar. Amplasarea hotelului Paraul Rece, permite celor care aleg sa poposeasca aici, sa isi petreaca intr-un mod deosebit de placut sejurul, practicand sporturi specifice, alpinism, mountainbike, ski, moto enduto, etc. Drumetiile si excursiile auto spre locurile turistice si istorice din apropiere vin sa completeze oferta. Destinatii pentru drumetii montane: - Cabana Diham Muntii Bucegi - Cheile Rasnoavei

PENSIUNI TURISTICE 1)Pensiunea GALBENA din Moroeni va ofera cazare in 2 apartamente si 4 camere, mobilate modern. Vila turistica este situata intr-un decor pitoresc la 12 km de Sinaia si este compusa din living, bucatarie complet utilata, bai proprii.

2) Situata intr-un cadru natural generos, la poalele muntilor Bucegi, pe drumul care duce catre Sinaia (dn71), Pensiunea Q din Runcu este locul ideal pentru petrecerea unor clipe de relaxare intr-un ambient placut. Locatia dispune de 24 de locuri de cazare, distribuite in 10 camere cu paturi matrimoniale si un apartament, bai proprii cu cabina de dus, televizor Lcd si acces la terase. Amplasarea in aproapierea orasului turistic Sinaia permite vizitatorilor sa se bucure in voie de multitudinea obiectivelor turistice precum palatele Peles si Pelisor, dar si de nenumaratele mijloace de divertisment caracteristice mediului urban. Excursii in muntii Leaota, Pensiunea Q este la 15 km de poale muntilor Leaota. De aici se poate ajunge la cabana Leaota. Pelerinaj la manastirile din zona la 15 km se poate vizita si asiata la slujbele de la Manastirea Adomnirea Maici Domnului.

Alte facilitate : Restaurant, Sala de conferinte, Sala de sport, Terasa/gradina, Foisor, Internet, incalzire centrala, Parcare gratuita, Camere nefumatori/fumatori.

3) Localizata la o altitudine de 900 de metri, in inima Parcului National Bucegi, un adevarat paradis neatins al naturii, inconjurata de paduri de fag si conifere de o frumusete inegalabila, ape limpezi si reci in care se vad uneori sclipind siluetele repezi ale pastravilor, Pensiunea VALEA SIPOTULUI este locul in care veti gasi linistea si relaxarea atat de mult cautate, beneficiind in acelasi timp de confortul oferit de serviciile selecte si dotari ultra moderne ce vor sta la dispozitia dvs.

Amplasata la 9 km de statiunea Sinaia, pe o suprafata de peste 30. 000 mp, cu larga deschidere la Drumul National 71, ce face legatura intre Targoviste si Sinaia, Pensiunea Valea Sipotului are ca scop satisfacerea celor mai exigente cerinte ale dvs, indiferent ca veti petrece aici o vacanta de neuitat, ca veti veni pentru a servi o apetisanta masa traditionala intr-o ambianta de exceptie, sau veti decide ca unul dintre cele mai importante momente din viata sa fie transformat intr-un eveniment magic, atat pentru dvs. Cat si pentru invitatii dvs.

4) Pensiunea ROUA MUNTILOR va pune la dispozitie tot ceea ce aveti nevoie pentru petecerea unui sejur minunat, indiferent de anotimp. Peisajul este superb, in imprejurimi trece raul Ialomita si paraul Carpenis, iar drumul se continua printre Muntii Bucegi si Leaota.

Pensiunea are o suprafata construita de 430 mp si este compusa din 5 dormitoare fiecare cu baie proprie, living si bucatarie. Structura -la parter - living mare cu loc de servit masa, bar, spatiu de relaxare cu canapea si fotolii, bucatarie si grup sanitar, terasa acoperita; -la etajul 1 - 4 dormitoare cu 4 bai (cu dus); -la mansarda - 1 dormitor mare cu 1 baie (cu cada baie); -terasa mare acoperita pentru servit masa si relaxare (peste 120 mp).

Camerele sunt dotate cu: pat matrimonial, sifonier, Tv color cu programe prin Catv (gsp Tv, alte programe sport, desene animate, etc). Curtea este mare (1. 600 mp) si se afla toata la dispozitia turistilor, cu loc de joaca pentru copii (tobogan + placa alpinism + 3 leagane, groapa cu nisip), locuri de parcare, gratar, spatiu pentru activitati in aer liber, panou de baschet. Capacitate de cazare - 12 persoane. La parter exista 1 canapea extensibila, care permite cazarea a inca 2 persoane, daca este necesar.

5) Naparis. . . Asa numeau getii Ialomita, raul care trece prin apropierea pensiunii noastre, dupa ce traverseaza Parcul Natural Bucegi, vecinul de care suntem atat de mandri. Am ales acest loc pentru a fi cat mai aproape de una dintre cele mai frumoase rezervatii naturale din Europa, loc in care daca vrei sa observi animalele in habitatul lor natural, nu trebuie decat sa te urci in vehicul off road si sa cutreieri Parcul in cautarea vietii salbatice. La fel, daca vrei sa patrunzi in tainele tinutului mitic al dacilor, cu lacurile sale tacute si cu stanci care te provoaca cu formele lor ciudate, poti sa o faci pe jos, cu bicicleta, cu Atv-ul sau de ce nu, din nou off-road.

Am construit din piatra si lemn pentru ca ne plac materialele "nobile", iar camerele au fost inzestrate cu mobilier din fier forjat din acelasi motiv. Daca vrei sa te bucuri de atmosfera si mancare romaneasca adevarata, gatita cu suflet si respect pentru tine, ai la dispozitie un mic restaurant, unde vei gasi specialitatile casei si produse ecologice, naturale, de casa iar dupa ce te vei satura, te poti retrage in una din vilele pensiunii, fiecare vila avand la etaj cate 3 camere duble cu paturi twin, grup sanitar propriu si televizor, iar la parter cate un living cu televizor si grup sanitar propriu.

CABANE 1)Cabana DOINA se afla in mijlocul naturii, inconjurata de padure, pe malul drept al raului Ialomita, foarte aproape de drumul ce duce la cariera Lespezi si taberele scolare(450 m), iar mama Doina este oricand bucuroasa de oaspeti si va asteapta sa sositi, cu sufletul larg deschis, asa cum sta scris pe frontispiciu: Liniste. Natura. Suflet Un loc de relaxare in care puteti veni cu familia sau cu prietenii, sa petreceti clipe minunate in sufletul naturii sau, de ce nu, sa pregatiti expeditii de neuitat in batranii Munti Bucegi. O locatie ideala pentru a va petrece week-end-urile sau vacantele, la poalele muntelui, intr-un cadru natural in care linistea este tulburata doar de ciripitul pasarilor sau de glasul Ialomitei care curge in apropiere.

2)Cabana RUNCU STONE este situata in masivul Bucegi, la poalele muntelui Leaota in varful Giurcu, la altitudinea de 840 m, la granita dintre comunele Runcu si Rau Alb, pe o pajiste de peste 10 ha, cu o varietate rar intalnita de plante si flori, imprejmuita de codrii seculari de fagi, mesteceni si stejari, intr-un loc binecuvantat ce domina intreg platoul subcarpatic dambovitean, Pensiunea Runcu Stone isi asteapta oaspetii. De asemenea, veti beneficia de o cladire de 4 nivele ( demisol, parter, etaj si mansarda ), dotata la standard de 4 margarete, cu incalzire centrala, ce cuprinde 9 camere spatioase si un apartament, fiecare cu camera de baie si balcon, 2 sali de mese cu capacitate totala de 80 locuri, terasa acoperita, bar, crama, bucatarie utilata, sala de recreere, etc. In vecinatate sunt locuri de relaxare, parcuri de joaca pentru copii, terenuri de sport si o parcare betonata.

In jur mai gasim Cabana Diana o cabana de aproape 70 de locuri, Cabana Izvorul Tatarului o cabana relativ noua, dar cu o capacitate de gazduire destul de redusa, numai 20 de locuri, dar cu o priveliste grozava catre Vf. Blana din Bucegi. Dincolo de lacul Bolboci, dupa ce trecem de Pestera Ursului, neamenajata si Cheile Tatarului intalnim Cabana Bolboci de aproximativ 60 de locuri si Cabana Cheile Zanoageo, construita in anii 60, avand o capacitate de aproape 80 de locuri in camere recent renovate si modificate.

Baza terapeutica
IZVORUL SAPTE BOLOVANI , vizitat de experti ai Atlanticului de Nord Expertii NATO din Berlin s-au aventurat in primavara anului trecut pana la Bolovani, recoltand apa in niste recipienti, continut ce a aratat, in urma unor analize sofisticate de laborator, ca lichidul nu contine deloc nitrati, fiind cel mai pur din Europa. In decembrie 2006, compania FURRY INFOR SRL din Campina a concesionat prin licitatie izvorul si terenul aferent de la Bolovani, pe o perioada de 49 de ani. Directorul firmei respective i-a declarat ziaristei Laura Pistol de la Ziua: Nici nu am castigat bine licitatia asta se intampla la inceputul acestei luni si ne-am pomenit cu o scrisoare prin care ni se propunea o colaborare. Reprezentantii NATO doreau ca noi sa imbuteliem si sa distribuim apa de la Bolovani trupelor aflate in misiune pe teritoriul tarii noastre. Proiectul va fi demarat in vara anului viitor, iar in prima faza va trebui sa cumparam utilaje pentru captarea si transportul apei din munte. Acest lucru presupune montarea unei conducte de 15 km care sa strabata intreaga zona muntoasa. Investitia va ajunge la cel putin un milion de euro. Apoi, in etapa a doua, vom construi pe DN 1, la kilometrul 108, o fabrica moderna de imbuteliere. Investitia poate redresa simtitor bugetul local si rata somajului din orasul Comarnic. In afara de gradul exceptional de puritate a apei de la izvorul Sapte Bolovani, despre proprietatile curative ale lichidului pentru diverse maladii nu se stie aproape nimic. Cu totul altfel stau lucrurile in zona numita SAPTE IZVOARE de pe versantul estic al muntilor Bucegi, pe Valea Ialomitei, intre Lacul Bolboci si Scropoasa, cu cele de la Sapte Izvoare, aflat la circa 7 km de Herculane, pe drumul spre Baia de Arama, sau cu Izvorul Tamaduirii de la Sambata de Sus, de la Poalele Muntilor Fagaras. Pentru a radiografia proprietatile curative ale apelor respective trebuie sa coboram cu opt milenii intr-o istorie care ne va rezerva in viitor multe surprize.

Baza de agrement si spatii verzi


Cazinouri

Amplasat n partea nordic a parcului "Dimitrie Ghica", "Casino"-ul din Sinaia reprezint i astzi unul dintre edificiile simbol ale staiunii. Impuntoarea cldire a fost construit n timp record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cndva vila Ghica, prima vil a staiunii, nlat de prinul Dimitrie Ghica. Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acionar pe baronul de Maray, totodat acionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat c aceast cldire ar fi copia fidel a edificiului francez. n realitate ns, exist doar cteva elemente de arhitectur interioar care ar putea confirma asemnarea dintre cele dou cazinouri.

Inaugurarea Casino-ului n 1913 constituind un eveniment important, autoritile vremii au cerut concursul lui Alexandru Davilla, personalitate marcant n domeniu, s prezinte, pe marea scen, un spectacol de nalt inut, la care au asistat familia regal i Titu Maiorescu, pe atunci prim ministru al rii. Memorabila sear a continuat cu un concert sensibil susinut de George Enescu i s-a ncheiat cu focuri de artificii.

Prin elegana i jocurile sale, Casino-ul va deveni n scurt timp atracia irezistibil a staiunii i o important surs de venituri pentru acionarii si, Eforia Spitalelor Civile i Primria Local.

Parcuri de distractii
Cel mai modern parc de distractii din Romania a fost deschis sambata si va functiona atat iarna, dar si vara. Investitia a costat 2,5 milioane de euro.

Fun Parcul de la baza partiei Kalinderu din Busteni este asemanator celui Innsbruck din Austria, are tobogan, baby-lift, trambulina, panouri de catarare, carusel, snowtubing si banda pentru urcat. Parcul de distractii se intinde pe o suprafata de 14 mii de metri patrati si va fi o alternativa la schi sau sanius. Este destinat persoanelor de toate varstele iar turistii vor putea sa se distreze nu numai pe timpul zilei ci si noaptea pentru ca este dotat cu instalaitie de nocturna.

Amenajari pentru sporturi de iarna Partii de schi

Pe aceasta harta putem observa toate partiile de schi din Muntii Bucegi.

Partiile din Azuga :

Nr. 1 2

Denumirea partiei SORICA OLIMPICA

Nivel de dificultate dificila dificila

Lungime 2100 m 3042 m

Diferenta de nivel 570 m 705 m

Partiile din Sinaia : Denumirea partiei Nivel de dificultate dificila dificila medie dificila medie usoara medie usoara medie medie medie usoara Lungime 2500 m 450 m 2350 m 450 m 2800 m 3000 m 600 m 400 m 400 m 300 m 1180 m 300 m Diferenta de nivel 585 m 150 m 560 m 125 m 460 m 460 m 150 m 60 m 100 m 75 m 210 m 50 m

CARP Vf. Furnica - Cota 1400 PAPAGAL Tarle - Telescaun VANTURIS 1500Telescaun - Cota 1500 TURISTICA Cota 1400 - Sinaia DRUMUL VECHI DORULUI POPICARIE -Poiana Popicariei PIRAMIDA FURNICA FATA DORULUI BABELE

Baza de alimentative publica

Restaurante
Restaurantul NU MA UITA din Azuga Restaurantul va ofera prin servicii impecabile, o diversitate de preparate ale bucatariei romanesti si internationale, vinuri de vinoteca si bauturi fine. Are o capacitate de 40 locuri in interior si 25 locuri pe terasa. Se servesc preparate traditionale romanesti si preparate la gratar in aer liber.

Restaurantul LUX GARDEN apartine hotelului de 5* cu acelasi nume din Azuga si ofera preparate ale bucatariei internationale. Restaurantul are o capacitate de 90 de locuri si dispune de Mountain View, iar barul (Piano Bar) are o capacitate de 60 de locuri.

Baruri , terase

TAVERNA SARBULUI este situat pe Calea Codrului, drumul cel nou spre Cota 1400, intr-o oaza de liniste si verdeata. Are o macelarie, o afumatoare proprie si o crama. Capacitatea restaurantului este de 250 de locuri in interior, crama de 150 locuri, terasa de 150 de locuri si o parcare proprie de 100 locuri. La Taverna Sarbului totul este specialitatea casei. Mancarea are gust, este intotdeuna proaspata, iar carnea este pregatita pe gratar cu carbuni. Bucatele sunt cele traditionale, preparate dupa retete vechi al caror secret il stiu numai maestri bucatari sarbi.

Barul CUTITUL DE ARGINT Situat pe drumul ce duce catre Castelul Peles, langa unda cristalina a unui raulet, venit din inima padurii pentru a se uni in aval cu apele Prahovei, el va asteapta cu cele mai gustoase si mai accesibile meniuri haiducesti. Cadrul natural deosebit, precum si aerul tare, filtrat de arborii seculari care inconjoara intr-o armonioada hora vegetala localul, relaxeaza automat si va sporeste apetitul. Ambientul predominant rustic creaza prin ineditul atmosferei obtinute, o nuanta de...poveste.

8.Potentialul de comunicatie
Cai de comunicatie n ce privete strict Masivul Bucegi, acesta beneficiaz de o poziie avantajoas n raport cu cile de comunicaie, la est i la vest fiind flancat de magistrale feroviare i rutiere de importan naional/internaional, ce urmresc culoarele transcarpatice PrahovaTimi i Bran-Rucr. n est, calea ferat electrificat, mpreun DN 1-E 60 asigur, prin staiunile Sinaia i Buteni, o abordare direct a Bucegilor. Accesul n interiorul masivului, la obiectivele i destinaiile turistice existente, este deci asigurat pe cale rutier, cu ajutorul telefericelor turistice, sau cu piciorul, prin intermediul potecilor marcate.

Mijloace de transport pe cablu Tip Telecabin Telecabin Telecabin Telecabin Telescaun Telescaun Teleschi Teleschi Ruta Sinaia Cota 1.400 Cota 1.400 Cota 2.000 Buteni Babele Babele Hotel Petera Cota 1.400 Furnica Valea Dorului Furnica Cota 1.400 Lungime 2.300 m 1.850 m 4.125 m 2.545 m 1.860 m 846 m 424 m 296 m 378 m Diferenta de nivel 591 m 610 m 1.230 m 560 m 560 m 231 m 136 m 102 m 132 m Capacitate 300 pers/or 280 pers/or 180 pers/or 120 pers/or 200 pers/or 280 pers/or 180 pers/or 200 pers/or 160 pers/or

Teleschi (nefuncionabil)Vrful cu Dor

Proiect realizat de : Bagut Melania ( reprezentantul grupei ) [ Gr 1 ] Salcudean Tania [gr9] Bob Mihai [gr 1 ] Bande Loredana [gr 1] Catinas Bianca [gr 2]