Sunteți pe pagina 1din 27

Universitatea " OVIDIUS" Constanta

PLANUL DE AFACERE SI ANALIZA FINANCIARA A SOCIETATII S.C. DAFORA S.R.L

Cojocaru Adina ,, Asigurarea Calitatii in Afaceri,, , anul 1

-2012-

I Caracterizarea mediului de afaceri n care opereaz firma SC.Dafora.SRL


Sediul Social: Medias, Piata Regele Ferdinand I, nr. 15, jud. Sibiu

Lider pe piaa de foraj din Romania , Dafora execut servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale i ape geotermale, lucrri de probe producie si workover, ct i servicii de mentenan i transport pentru echipamentele de foraj. Beneficiind de o experient vast n exploatarea de petrol i gaze, se mndresc cu faptul c Dafora a contractat majoritatea lucrarilor de foraj pentru companiile internationale implicate n acest sector pe pia din Romania. Indelungata activitate in acest domeniu, garantia executarii servicilor de calitate alaturi de implicarea i calificarea oamenilor,au dus Dafora la promovoarea serviciilor si pe pietele de foraj internationale prin contracte derulate in Tanzania, Uganda, Sudan, Mozambic, Bulgaria si Franta. De asemenea, Dafora S.A. are o bun experien n ceea ce priveste realizarea construciilor civile, industriale, aeroportuare i de infrastructur. n cadrul diviziei de constructii functioneaz o fabric de confecii metalice i tamplarie PVC, precum i cea mai performant staie de betoane din zon. Echipamentul tehnic, intregul personal coordonat de specilaisti calificati i atestati in domeniile de referinta, alaturi de multitudinea de proiecte derulate , determin o pozitie bun a companiei pe pia. S.C. Dafora S.A. desfasoar urmtoarele activiti principale: Servicii de foraj pentru petrol, gaze si ape geotermale, Servicii de constructii civile si industriale, aeroportuare si de infrastructura Dafora S.A. este membra a I.A.D.C. (International Association of Drilling Contractor) prin A.C.F.R (Asociatia Contractorilor de Foraj din Romania) si de asemenea a Asociatiei Camerei de Comert si Industrie Romano-Irakiana (CCIRI) iar incepand cu anul

2011 actiunile Dafora S.A. se tranzactioneaza pe piata reglementata administrata de S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A. Cea mai buna recomandare o reprezinta calitatea realizarilor lor. Printre cele mai importante proiecte, mentionam: - Aeroportul international Sibiu - Sediul Romgaz, Medias - Mures Mall, Tg. Mures - Renovare Muzeu Municipal Medias - Amenajare sistem rutier, canalizare pluviala si menajera in orasul Medias - Reabilitare centru istoric in Alba Iulia - Fabrica de cablaje auto ,,Kromberg&Schubert, Medias - Stadion, Medias Toate aceste realizari se remarca prin acuratetea cu care au fost realizate detaliile de natur tehnic, structurala si functionala, care le-au transformat in spatii care sa faca fata exigentelor oricarui client. In prezent SC DAFORA SA isi desfasoara activitatile specifice respectand cerintele Sistemelor de Management implementate si mentinute, dupa cum urmeaza: Sistemul de Management al Calitatii, Sistemul de Management al Mediului, Sistemul de Management al Sanatatii si Securitatii Ocupationale, Sistemul de Management al Responsabilitatii Sociale.

Bilanul financiar al ntreprinderii


3

Bilant financiar 2008 ACTIV


Active Imobilizate
-Imobilizari necorporale -Imobilizari corporale -Imobilizari financiare 38621624 189982108 21627271 250231003

PASIV
Capital propriu 162087078 total
-Capital propriu -Patrimoniu public -Subventii investitii -Provizioane 177081982 50178448 92476641 91848477 628164 154624254 -

pentru 2669100 4793724 110725076 154500831 153791222 609

Active Circulante
-Stocuri -Creante totale - Creante - cheltuieli in

DTML DTS total


-DTS -Venituri in avans

avans -Investitii financiare 46483 pe termen scurt -Casa si conturi la 34380410 banci

CBTS(credite
bancare pe termen scurt -Datorii exploatare

25102652

de 129398179

ACTIV TOTAL 427.312.985

PASIV TOTAL

427.312.985

Bilant financiar 2009

ACTIV
Active Imobilizate
-Imobilizari necorporale -Imobilizari corporale -Imobilizari financiare 84084 247991228 88877131 336952443

PASIV
Capital propriu 172234327 total
-Capital propriu -Patrimoniu public -Subventii investitii -Provizioane 136372074 50959478 79985283 79720713 264570 170493978 -

pentru 1740349 20263650 98486540 98486540 -

Active Circulante
-Stocuri -Creante totale - Creante - cheltuieli in

DTML DTS total


-DTS -Venituri in avans

avans -Investitii financiare -pe termen scurt -Casa si conturi la 5427313 banci

CBTS
scurt -Datorii exploatare

(credite 34738174

bancare pe termen de 63748366

ACTIV TOTAL 473.324.517

PASIV TOTAL

473.324.517

Bilant financiar 2010 ACTIV


Active Imobilizate
-Imobilizari necorporale 5 71876 325506352

PASIV
Capital propriu 165840486 total
-Capital propriu 164235339

-Imobilizari corporale -Imobilizari financiare

246245476 79189000

-Patrimoniu public -Subventii investitii -Provizioane

pentru 1605147 183763045 130065538 128400000 1665538

Active Circulante

154162717

DTML DTS total


-DTS -Venituri in avans

-Stocuri 52898092 -Creante totale 94911900 Creante 94830501 cheltuieli in 81399 avans -Investitii financiare pe termen scurt -Casa si conturi la 6352725 banci -----

CBTS
scurt -Datorii exploatare

(credite 55961856

bancare pe termen de 74103682 479.669.069

ACTIV TOTAL 479.669.069

PASIV TOTAL

II.Analiza ratelor financiare


Aceast analiz arat n ce msur firma i poate onora obligaiile de plat, ct de mult se poate finana prin credite, ct de eficient sunt utilizate activele de care dispune i, nu n ultimul rnd, care este eficiena echipei manageriale.

a ) Rate financiare de analiz a capacitii de plat (lichiditate)


Majoritatea analitilor financiari consider c prima preocupare a unui manager este de a vedea dac firma pe care o conduce poate s i onoreze obligaiile de plat cu scaden n viitorul apropiat 6

a1) Rata curent (lichiditatea curent sau general)


Active curente Pasive curente

Rc=

2008

Rc=

Active curente 177.081.982 = =1,15 Pasive curente 154.500.831

2009

Rc=

Active curente 136.372.074 = =1,38 Pasive curente 98.486.540

2010

Rc=

Active curente 154.162.717 = =1,19 Pasive curente 130.065.538

Rata curent, util n analiza financiar pe termen scurt, indic n ce msur drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fi transformate la nevoie n bani lichizi. Observam ca firma nu reuseste s acopere toate datoriile pe termen scurt. n 2010 cresc pasivele curente mai repede dect activele curente, ceea ce a dus la scderea ratei curente, nsemnnd apariia unor probleme (ntrzierea plii furnizorilor, ntrzierea plii drepturilor salariale). n aceast situaie, se impune o analiz amnunit a factorilor care au determinat scderea lichiditii i luarea unor msuri din timp, pentru a evita apariia unor probleme negative n viitor. a2) Rata rapid (lichiditatea rapid sau testul acid)
Active curente - Stocuri Creante + Active de trezorerie = Pasive curente Pasive curente

Rr=

2008

Rr=

Active curente - Stocuri 177.081.982 50.178.448 = =0,82 Pasive curente 154.500831

2009

Rr=

Active curente - Stocuri 136.372.074 - 50.959.478 = =0,86 Pasive curente 98.486.540

2010

Rr=

Active curente - Stocuri 154.162.717 - 52.898.092 = =0,78 Pasive curente 130.065.538

Rata rapid (lichiditatea rapid) contribuie la identificarea rapid a strii de lichiditate la nivelul ntreprinderii. Relevana acestui indicator, numit i testul acid, este datorat nelurii n calcul a stocurilor care sunt cel mai puin lichide dintre toate activele circulante, se vnd cel mai greu i de cele mai multe ori, sub valoarea lor real. Or, firma trebuie s se asigure c poate face fa plilor scadente pe termen scurt (datoriilor curente) numai pe seama activelor uor transformabile n lichiditi. Din aceast categorie fac parte activele de trezorerie i creanele care, n principiu, pot fi uor scontate. Ca valoare recomandat pentru acest indicator, se poate reine nivelul de 0,8. Din calcule facute pe cei 3 ani rezult c, dac scdem din activele curente stocurile, firma dispune de resurse necesare acoperirii cheltuielilor pe termen scurt.

a3) Rata cash (lichiditate la vedere sau imediat)

Rcash=

Active de trezorerie Pasive curente

2008

Rcash=

Active de trezorerie 46.483 + 34.380.410 = = 0,22 Pasive curente 154.500.831

2009

Rcash=

Active de trezorerie 5.427.313 = =0,06 Pasive curente 98.486.540

2010

Rcash=

Active de trezorerie 6.352.725 = = 0,05 Pasive curente 130.065.538

Pentru aceast rat se utilizeaz drept reper nivelul de 0,2. Rezultatul obinut n anul 2007 arat c firma dispune de lichiditi numai prin luarea n calcul a celor mai lichide active ( casa i conturi la banc, disponibiliti baneti). Nu acelai lucru putem spune i despre anii 2009 respectiv 2010 n care rezultatul indicatorului se situeaz la un nivel inferior, indicnd un risc ridicat n ceea ce privete posibilitatea acoperirii datoriilor

imediate. Acest lucru avertizeaz asupra apariiei n curnd a unor probleme financiare cum sunt: intrarea n incapacitate de plat, pierderea pieei, posibile procese de executare silit solicitate de ctre furnizorii nepltii, blocarea conturilor bancare de ctre organele fiscale pentru neplata datoriilor ctre stat. Pentru a evita apariia unor asemenea probleme, se recomand recurgerea la urmtoarele msuri: crearea unor strategii de pstrare a clienilor vechi i de atragere a unor clieni noi; reducerea imediat a datoriilor ctre furnizori i ctre stat; reducerea nivelului mprumuturilor de la bnci).

b ) Rate financiare de analiz a finanrii prin credite (gradul de ndatorare)


Prin utilizarea raional a creditului, se menine controlul asupra ntreprinderii i sunt procurate resursele necesare pentru derularea afacerii. b1) Rata ndatorrii (grad de ndatorare global)

R= 2008 R=

DTML + DTS Total datorii *100= Total pasiv *100 Total activ

DTML + DTS 110.725.076 +154.500.831 *100= *100=62.06 % Total pasiv 427.312.985

2009

R=

DTML + DTS 202.603.650 + 98.486.540 *100= *100= 63.61 % Total pasiv 437.324.517

2010

R=

DTML + DTS 183.763.045 +130.065.538 *100= *100= 65.42 % Total pasiv 479.669.069

Rata ndatorrii arat ce pondere dein datoriile n totalul resurse finaciare ale firmei i indic n ce msur servesc resursele mprumutate de firm la acoperirea nevoilor sale de finanare (active). n 2010 firma a atins nivelul de referin al ratei ndatorrii, ramne de vzut dac profitul obinut i permite s- i acopere cheltuielile cu dobanzile.

b2) Rata de acoperire a dobnzilor Rad= Profit brut + Cheltuieli cu dobnzile Cheltuieli cu dobnzile 2008 Rad= Profit brut + Cheltuieli cu dobnzile = 20.952.026 + 7.623.772 Cheltuieli cu dobnzile 7.623.772 =8,08 2009 Rad= Profit brut + Cheltuieli cu dobnzile = 2.736.317 + 14.716.535 Cheltuieli cu dobnzile 14.716.535 =1,19 2010 Rad= Profit brut + Cheltuieli cu dobnzile = Cheltuieli cu dobnzile =1,12 Rata de acoperire a dobnzilor exprim msura n care veniturile pot scdea fr s apar probleme financiare pentru firm (de tipul incapacitii de a-i plti dobnzile anuale). n 2009 firma nu s-a confruntat cu probleme n acoperirea dobanzilor, ns din pacate n 2009 i 2010 din cauza scderii profitului brut, firma are o marj mic de siguran n acoperirea cheltuielilor cu dobnzile; orice nou mprumut contractat poate crea dificulti firmei n viitor i de aceea nu mai trebuie s se recurg la finanarea activitii prin credite.
1.754.702 +14.297.905 14.297.905

c ) Rate financiare de analiz a eficienei utilizrii activelor


Gradul de eficien cu care firma utilizeaz activele de care dispune trebuie s reprezinte o preocupare continu a managerilor financiari, n vederea asigurrii unui anumit echilibru ntre cifra de afaceri i activele firmei. c1) Rata de rotaie a stocurilor (Rrs)

10

Rrs=

Cifra de afaceri Valoarea stocurilor

2008 Rrs=

Cifra de afaceri = 405.522.213 =8,08 Valoarea stocurilor 50.178.448

2009

Rrs=

=5,28 Cifra de afaceri = 50.959.478 Valoarea stocurilor


Cifra de afaceri = Valoarea stocurilor 185.652.076 =3,50 52.898.092

269.018.676

2010

Rrs=

Controlul valorii i mrimii stocurilor este una dintre cheile succesului n afaceri n acest moment. Practic, o firm nu poate lucra fr stocuri, dar n acelai timp, prea multe stocuri pot duce la un blocaj financiar prin imobilizarea banilor cu care ele au fost cumprate. Nivelul de referinta al indicatorului este de 8 rotatii, rezultat obtinut in anul 2008. In anii 2009 si 2010 marimea stocurilor a ramas costanta insa a scazut valoarea cifrei de afaceri avand drept consecinta scaderea numarului de rotatii, ceea ce inseamna ca firma opereaza cu mai multe stocuri decat are nevoie. Surplusul de stocuri este neproductiv si reprezinta o investitie a carei rata de rentabilitate este zero. c2) Durata medie de ncasare a clienilor Vnzri zilnnice=
clienti

Cifra de afaceri 365

Dm = Vnzri zilnnice

Clienii= creane comerciale+ cheltuieli n avans 2008 Vnzri zilnnice=


clienti

Cifra de afaceri = 365

405.522.213 = 1.111.019,76 365

Dm = Vnzri zilnnice =

17.645.124 + 628.164 =16,45 1.111.019,76

11

2009 Vnzri zilnnice=


clienti

Cifra de afaceri = 365

269.018.676 =737.037,46 365

Dm = Vnzri zilnnice = 2010 Vnzri zilnnice=


clienti

78.630.348 + 264.570 =107,03 737.037,46

Cifra de afaceri = 365

185.652.076 =508.635,82 365

Dm = Vnzri zilnnice =

79.822.416 +81.399 =157,09 508.635,82

Durata medie de ncasare a clienilor arat numrul de zile dintre momentul livrrii mrfurilor, execuiei lucrrilor, prestrii serviciilor i cel al ncasrii contravalorii acestora. ntr-o manier general, acest indicator arat n cte zile o firm primete banii pentru produsele vndute. In 2008 nivelul indicatorului se afla sub nivelul de referinta de 30 de zile in care firma trebuiue sa-si recupereze banii de la clienti. Firma nu se confrunta cu clienti rauplatnici. Ingrijorator este insa pentru urmatorii ani, in care numarul de zile pana cand firma isi primeste banii pentru serviciile prestate este cu mult mai mare. Ca o msur mpotriva clienilor ru-platnici, se recomand sa se introduc n contract o clauz care s prevad penalizrile pe care clientul le va plti n cazul neachitrii la timp a facturilor (% pe zi de ntrziere). c3) Rata de utilizare a activelor fixe (Rua) Rua=
Cifra de afaceri Valoare neta a activelor fixe
405.522.213

2008 Rua=

= =1,63 Cifra de afaceri 250.231.003 Valoare neta a activelor fixe = 269.018.676 =0,80 Cifra de afaceri Valoare neta a activelor fixe 336.952.443 = 185.652.076 =0,60 Cifra de afaceri Valoare neta a activelor fixe 325.506.352

2009 Rua=

2010 Rua=

12

Rata de utilizare a activelor fixe (Rua) msoar eficiena cu care firma utilizeaz mainile i echipamentele de care dispune. Ea se calculeaz prin raportarea cifrei de afaceri la valoarea net a activelor fixe (valoarea total a activelor din care se scade amortizarea). In urma calculelor facute pentru rata de utilizare a activelor fixe apare un semnal de alarma in ceea ce priveste eficienta utilizarii activelor fixe. c4) Rata de rotaie a activului total (RAT) RAT=
Cifra de afaceri Total activ

2008 RAT=

Cifra de afaceri 405.522.213 = =0,95 Total activ 427.312.985

2009 RAT=

Cifra de afaceri 269.018.676 = =0,57 Total activ 473.324.517

2010 RAT=

Cifra de afaceri 185.652.076 = = 0,39 Total activ 479.669.068

Rata de rotaie a activului totat masoara rotatia activului total de care dispune firma. Din rezultatele obtinete vedem ca firma nu genereaza suficiente vanzari pentru cate active foloseste mai ales in 2010, an in care valoarea ratei este cea mai mica.Ca si solutii ar trebui sa creasca cifra de afaceri sau sa vanda acele active care nu aduc profit.

d )Rate financiare de analiz a eficienei echipei manageriale


Obinerea profitului este motivaia oricrei afaceri i rezultatul unui ansamblu de decizii strategice i tactice ale managerilor. Masoara eficienta cu care este condusa firma sub aspectul profitabilitatii. d1) Rata profitului Rp=
Profit net *100 Cifra de afaceti

13

2008 Rp=

*100 = *100 = 4,39% Profit net 405.522.213 Cifra de afaceti *100 = *100 =1,02% Profit net 269.018.676 Cifra de afaceti *100 = *100 = 0,78% Profit net 185.652.076 Cifra de afaceti
1.456107 2.736.317

17.831.198

2009 Rp=

2010 Rp=

Rata profitului arat profitul obinut la o unitate monetar, cifra de afaceri i se calculeaz prin raportarea profitului net (dup plata impozitelor) la cifra de afaceri. Valoarea scade sub medie in 2009 si 2010 fata de 2008 pentru ca scade profitul net in timp ce cifra de afaceri scade dar intr-o proportie mai mica. d2) Rentabilitatea investiiilor (ROA) Ri= Profit net *100 Total activ 2008 Ri= Profit net *100 = *100 = 4,17 % 427.312.985 Total activ 2009 Ri= Profit net *100 = *100 = 0,58% 473.324.517 Total activ 2010 Ri= Profit net *100 = *100 = 0,30% 479.669069 Total activ Rentabilitatea investiiilor msoar gradul de rentabilitate a ntregului capital investit n firm i se calculeaz ca raport ntre profitul net i valoarea total a activelor. In toti cei 3 ani analizati, dar mai ales in ultimii doi, activele sunt folosite ineficient, rata fiind mult mai mica decat cea inregistrata pe industrie (9,2%). Cresterea profitului net sau renuntarea la o parte din active ar fi unele dintre solutiile recomandate in astfel de situatii nefavorabile.
1.456107 2.736.317 17.831.198

14

d3) Rata rentabilitii financiare (ROE) Rf=


Profit net *100 Capital propriu

2008 Rf=

17.831.198 Profit net *100 = *100 =11,01 % 162.087.078 Capital propriu 2.736.317 Profit net *100 = *100 =1,59% 172.234.327 Capital propriu 1.456107 Profit net *100 = *100 = 0,88% 165.840.486 Capital propriu

2009 Rf=

2010 Rf=

Rata rentabilitii financiare msoar gradul de rentabilitate a investiiei fcute de acionari. Aceast rat este cea mai interesant pentru acionarii unei firme, artndu-se adevrata valoare a investiiei fcute. In 2008 avem o rentabilitate financiara ridicata dar din pacate in 2009 si 2010 rentabilitatea este foarte scazuta. Scade profitul net iar capitalul propriu ramane relativ constant.

III. Analiza soldurilor intermediare de gestiune


Nr. curent 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Indicatori Venituri din vnzarea mrfurilor (-) Cheltuieli privind mrfurile MARJA COMERCIAL (+ ) Producia vndut ( +/-) Producia stocat (Variaia 2008 8.194.410 6.237.248 1.957.162 397.302.957 18.251.172 2009 3.673.671 3.026.481 647.190 265.345.005 22.472.448 2010 6.676.345 5.772.975 903.370 178.975.731 6.245.333 6.032.781 192.157.215 36.350.602 714.061

stocurilor) (+) Producia imobilizat 3.929.753 5.490.805 PRODUCTIA EXERCITIULUI 419.483.582 293.308.258 (-) Cheltuieli cu materiile prime i 125.346.825 67.668.425 materiale consumabile (-) Alte cheltuieli materiale 2.507.424 847.989

15

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

(-) Alte cheltuieli din afar (cu 2.767.459

1.803.086

1.441.703 74.907.474 78.743.375 887.927 38.423.514 39.431.934 1.660.698 3.611.281 15.022.387

energie i ap) (-) Cheltuieli privind prestaile 184.846.696 128.265.629 externe VALOAREA ADAUGATA 105.972.340 95.370.892 (+) Venituri din subvenii de 24.846 exploatare (-) Cheltuieli cu alte impozite, taxe 3.502.289 i vrsminte asimilate (-) Cheltuieli cu personalul EXCEDENTUL BRUT 56.806.684 DIN 45.688.213 1.039.337 46.558.255 47.773.300 2.172.273 3.173.756 20.515.718

EXPLOATARE (+) Alte venituri din exploatare 8.014.470 (-) Alte cheltuieli de exploatare 6.893.835 (-) Amortizri i provizioane pentru 16.075.270 deprecierea imobilizrilor corporale i necorporale (-) Ajustarea

20 21 22

valorii

activelor 1.488.814

- 1.793.661 397.478 27.652.282

- 44.570 - 135.202 22.638.736

circulante (-) Ajustri privind provizioanele - 1.582.029 pentru riscuri i cheltuieli REZULTATUL EXPLOATARE DIN 30.826.793

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32

(+) Venituri financiare (-) Cheltuieli financiare PROFITUL INAINTE

5.122.174 7.542.714 DE 28.406.253 7.623.772 20.782.481

2.748.812 12.948.242 17.452.852 14.716.535 2.736.317 2.736.317 2.736.317

4.435.563 11.021.692 16.052.607 14.297.905 1.754.702 1.754.702 298.595 1.456.107

IMPOZIT SI DOBANZI (EBIT) (+)Cheltuieli cu dobnda REZULTATUL CURENT (EBT) (+) Venituri extraordinare (-) Cheltuieli extraordinare REZULTATUL BRUT (-) Impozit pe profit REZULTATUL NET

194.057 24.512 20.952.026 3.120.828 AL 17.831.198

EXERCITIULUI FINANCIAR

Marja comercial a nregistrat n 2008 o valoare mai mare fa de 2009 i 2010. n 2008 vnzrile de mrfuri au fost mai mari dect costul de cumparare a acestora ns n 16

2009 vanzrile i costurile sunt aproximativ egale. n 2010 a mai crescut marja comerciala fa de 2009 deoarece au crescut vnzrile, dar au crescut i costurile ns ntr-o proporie mai mic. Producia exerciiului tot n anul financiar 2008 valoarea produciei exerciiului este mai mare datorit produciei vndute ( 397.302.957 ron) . n 2010 a sczut producia deoarece a sczut valoarea produciei vndute ajungnd la 178.975.731 ron i a stocurilor iar producia imobilizat a crescut. Valoarea adugat reprezint sursa de acumulri bneti pe care ntreprinderea o poate utiliza pentru remunerarea diferiilor stakeholders:salariai, creditori, acionari etc. n perioada analizat, valoarea adugat a scazut treptat, n 2010 nregistrndu-se valoarea cea mai mica pentru c, chiar dac a sczut consumul de la teri, producia exerciiului este mic fa de 2008-2009. Excedentul brut al exploatrii (EBE) - reprezint resursa principal a ntreprinderii, deoarece exercit o influen hotrtoare att asupra rentabilitii economice ct i asupra capacitii poteniale de autofinanare a investiiilor, fiind independent de politica de investiii, de finanare i de dividend. Creterea excedentului brut n 2009 fa de 2008 dovedete faptul c firma poate sa-i acopere cheltuielile financiare, s plteasc impozitul pe profit i dividendele care revin acionarilor. Din cauza valorii adugate mici obinut n 2010 a sczut excedentul brut al exploatrii, scderea cheltuielilor neducnd la obinerea unei valori mai mari a acestuia. Rezultatul exploatrii- constitue cel mai important indicator de apreciere a

performanei financiare a unei ntreprinderi i masoar eficiena activitii de exploatare normal i curent a firmei. Datorit evoluiei nefavorabile a excedentului brut, n 2010 se nregistreaz rezultatului din exloatare cu valoarea cea mai mic, la polul opus aflandu-se valoarea rezultatului din 2008. Rezultatul curent reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii financiare. Acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare. Rezultatul curent scade n perioada 200917

2010 datorit creterii cheltuielilor financiare i a cheltuielilor cu dobanda, n 2008 fiind cu 13,17 % mai mare decat n 2009. Rezultatul net al exerciiului exprim, n mrimi absolute, rentabilitatea financiar cu care sunt remunerai acionarii pentru capitalurile proprii investite. Dei n 2010 valoarea impozitului pe profit este mic, se obine un profitul net ce scade cu 8,17 % fa de 2008, an n care se nregistreaz valoarea cea mai mare a profitului net.

IV. Analiza fluxurilor de numerar


a ) Fond de rulment net (FRN)
1. FRN = Cper AI =Cpr+DTML- AI 2. FRN = AC DTS Cpr = capital propriu Cper = capital permanent AI= active imobilizate AC=active circulante DTS=datorii pe termen scurt 2008 FRN = Cpr+DTML- AI = (162.087.078 + 110.725.076) - 250.231.003 = 22.581.151 2009 FRN = Cpr+DTML- AI =(172.234.327 + 202.603.650) 336.952.443 = 37.885.534 2010 FRN = Cpr+DTML- AI = (165.840.486 + 183.763.045) 325.506.352 = 24.097.179

18

Apare ca o marj de securitate financiar care garanteaz solvabilitatea ntreprinderii si asigur independena financiar a ntreprinderii fa de creditorii si n cazul apariiei unor probleme comerciale sau de natur financiar. In toti anii FRN este mai mare ca zero ceea ce certific o stare de echilibru financiar pe termen lung. Reprezinta fondul de rezerv din care firma poate finana deficitele care vor aprea ntre alocrile i resursele de finanat pe termen scurt.

b ) Fond de rulment propriu (FRP)


FRP = Cpr-AI 2008 FRP = Cpr-AI = 162.087.078-250.231.003 = - 88.143.925 2009 FRP = Cpr-AI =172.234.327-336.952.443 = - 164.718.116 2010 FRP = Cpr-AI = 165.840.486- 325.506.352 = - 159.665.866 FRP caracterizeaz starea de echilibru pe termen lung realizat pe seama resurselor proprii. Firma inregistreaza un FRP negativ, deci societatea nu se afla intr-o stare de echilibru finnaciar, exista un potential semnal de alarma pentru viitor.

c ) Fond de rulment strin (FRS)


FRS = FRN- FRP=( Cper AI) (Cpr- AI) =Cper-Cpr =DTML 2008 FRS = FRN- FRP =22.581.151- (-88.143.925) = 110.725.076

19

2009

FRS

= FRN- FRP =37.885.534 (- 164.718.116 ) = 202.603.650

2010

FRS

= FRN- FRP =24.097.179 (- 159.665.866 ) = 183.763.045

FRS reflect msura ndatorrii pe termen lung, pentru finanarea nevoilor pe termen scurt

d ) Fond de rulment brut (total) (FRT)


FRT=Atotal-AI =AC 2008 FRT =Atotal-AI = 427312985 -250.231.003 =177.081.982 2009 FRT =Atotal-AI =437.324.517 336.952.443 =136.372.074 2010 FRT =Atotal-AI =479.669.069 325.506.352 =154.162.717 FRT exprim partea din active circulante finanat din resurse proprii excedentare, dup finanarea activelor pe termen lung.

e ) Necesar de fond de rulment (NFR)


NFR = AC DC 20

= (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare AC = active circulante (fr disponibiliti bneti) DC = datorii curente 2008 NFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare = (50.178.448 + 92.476.641) 129.398.179 = 13.256.910 2009 NFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare = (50.959.478+ 79.985.283) 63.748.366 =67.196.395 2010 NFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare = (52.898.092 + 94.911.900) 74.103.682 = 73.706.310 NFR este un element de activ i arat activele circulante care trebuie finanate din fondul de rulment.

f ) Trezoreria net (NT)


TN = FRN NFR = (DPB + VMP) CRT DPB = disponibiliti bneti VMP = valori mobiliare de plasament CRT = credite pe termen scurt 2008 TN = FRN NFR = 22.581.151 - 13.256.910 = 9.324.241 2009 TN = FRN NFR =37.885.534 - 67.196.395

21

= - 29.310.861 2010 TN = FRN NFR = 24.097.179 - 73.706.310 = - 49.609.131 TN evidentiaz echilibrul financiar la nivelul ntregii ntreprinderi, In 2008 valoarea trezoreriei nete este mai mare ca zero ceea ce arata o stare de echilibru financiar global. In 2009 si 2010 valoarea trezoreriei nete este negativa, se inregistreaza un deficit de trezorerie ce trebuie acoperit prin credite pe termen scurt, la cel mai sczut cost.

g ) Variaia trezoreriei nete : flux net de trezorerie (cash-flow)


TN = TN1 TN0 = (FR1 NFR1) (FR0 NFR0) = = FR1 FR0 (NFR1 NFR0) = FR NFR TN = variaia trezoreriei nete (cash-flow) TN1 = TN la sfritul exerciiului TN0 = TN la nceputul exerciiului FR1 = FR la sfritul exerciiului FR0 = FR la nceputul exerciiului NFR1 = NFR la sfritul exerciiului NFR0 = NFR la nceputul exerciiului 2007 FRN = AC - DTS = 46.272.424 38.772.535 =7.499.889 2007 NFR = (Stocuri + Creane) Datorii de exploatare = 32.712.339 35.657.917 = - 2.945.578 2007 TN = FRN NFR = 7.499.889 (- 2.945.578)

22

= 10.445.467 TN = TN1 TN0 2008 TN = TN2008 TN2007 = 9.324.241 - 10.445.467 = - 1.121.226 2009 TN = TN2009 TN2008 = - 29.310.861 (- 9.324.241) = - 19.986.620 2010 TN = TN2010 TN2009 = - 49.609.131 (- 29.310.861) = - 20.298.270

23

V. Analiza cost beneficiu a unui proiect de investiii


Pentru atingerea obiectivelor companiei Dafora, definite prin mentinerea pozitiei de lider pe piata de foraj din Romania si extinderea activitatii pe piata externa, politica Dafora S.A. este orientata catre un plan ambitios de investitii. Planul de investitii al societatii include atat modernizarea echipamentului existent cat si achizitia de instalatii de foraj noi si performante care sa raspunda cerintelor pietei si clientilor lor. Conform estimarilor firmei, investitiile vor aduce nu numai o crestere a cifrei de afaceri dar si angajarea altor contracte externe n domeniul lucrarilor de foraj. Prin achizitionarea instalatiilor de foraj, Dafora demonstreaza ca este preocupata permanent de imbunatatirea calitatii serviciilor de foraj pe care le realizeaza. Prin profesionalismul oamenilor si prin continuarea procesului de modernizare a instalatiilor de foraj, sunt siguri ca vor realiza obiective propuse.

1. Specificarea setului de alternative


In analiza alternativelor vom lua in considerare urmatoarele optiiuni de proiect: I. II. Varianta zero (varianta fara investitii). Aceasta alternativa presupune continuarea Varianta medie (varianta cu investitie minima), presupune alternativa medie, activitatii de foraj fara nici o investitie, utilizand in continuare vechile echipamente. potrivit careia se va investi in modernizarea echipamentului existent, necesara pentru evitarea sau intarzieerea deteriorarii utilajelor existente. III. Varianta maxima (varianta cu investitie maxima), presupune achizitionarea unei instalatii moderne si compacte, destinata forajului sondelor de gaze, petrol sau ape geotermale cu adancimi de pana la 6.000 m, una dintre cele mai moderne instalatii existente pe plan international.

24

2. Identificarea subiectilor care vor primii beneficiile si a acelora care suport costurile
Beneficiarii acestui proiect: angajatii sociatatii Dafora; clientii intreprinderii; societatea in ansamblu; Cei care suporta costurile: Societatea in cauza;

3. Catalogarea consecintelor si selectarea indicatorilor


Beneficii: reduce la minim riscul de accidente umane si impactul asupra mediului inconjurator; face posibila utilizarea atat in zonele urbane aglomerate cat si in alte zone mai greu accesibile; utilizarea intr-o gama larga de aplicatii in domeniul petrolului, gazelor naturale precum si a apelor geotermale; reducerea timpul de asteptare a clientilor, de la incheierea contractului pana la prestarea serviciilor de foraj; cresterea veniturilor prin atragerea noilor clienti datorita asigurarii unor servicii de calitate, la standarde europene si intr-un timp cat mai scut; reducerea cheltuielilor cu personalul; ofera un avantaj competitiv puternic in domeniul forajului si constructiilor. Costurile anticipate ale proiectului costurile cu achizitionarea utilajului pentru varianta cu investitie maxima; costul cu instruirea personalului;

25

4.

Previziunea cantitativ a efectelor pe toat durata de viat a proiectului


Daca se alege proiectul cu varianta maxima in favoarea celui cu investitie minima ,

cu noua instalatie moderna timpul de foraj se va reduce cu aproximativ 20%, timpul de montaj-transport demontaj cu 12% iar costurile de foraj cu 15%. Cantitatea extrasa intr-o ora este de 4 ori mai mare decat cu vechile utilaje si se reduce si numarul de personal deoarece nu vom mai avea nevoie de mai multe utilaje pentru cantitatea de extras.

CUPRINS

1. Caracterizarea mediului de afaceri n care opereaz firma SC.Dafora.SRL.................................................................................2 2. Analiza ratelor financiare.............................................................7 3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune...............................16 4. Analiza fluxurilor de numerar....................................................19 5. Analiza cost bneficiu a unui proiect de investiii.......................25

26

BIBLIOGRAFIE

1. Anton Sorin Gabriel, Curs Analiza Financiara, Iasi, 2010 2. Capatana Octavian,Societatile comerciale, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996. 3. Coman Florin, Contabilitate Financiara, Editura Fundatia Romnia de Mine, Bucuresti, 2002 4. Epure Danut Tiberius, Nedelea Alexandru,Strategii de dezvoltare ale firmelor de turism,comert si servicii,Constanta,2008 5. Petrescu S.,Mironiuc M.,Analiza economico-financiar. Teorie i aplicaii,Editura Tiparul, Iai, 2002 6. Ristea M.,Contabilitatea rezultatului ntreprinderii, Editura Tribuna Economic, Bucureti, 1997 7. http://www.biblioteca-igitala.ase.ro

27