Sunteți pe pagina 1din 96

CUPRINS

INTRODUCERE 5

CAPITOLUL I PREZENTAREA COMISIEI NATIONALE A PIETII FINANCIARE 7

1.1 Date istorice privind Comisia Nationala a Pietei Financiare 7

1.2 Statutul juridic al Comisiei Naţionale şi locul ei în administraţia publică centrală 12

1.3 Obiectivele de bază, atribuţiile şi drepturile Comisiei Naţionale

1.4 Structura Comisiei Nationale a Pietii Financiare 17

1.5 Atributiile si Functiile subdiviziunilor structurale

1.6 Deciziile Comisiei Naţionale şi modul de adoptare a lor 31

1.7 Organizarea si administratia Comisiei Nationale

1.8 Drepturile si obligatiunile membrilor consiliului de administratie si angajatilor

13

21

36

Comisiei Nationale 39

1.9 Transparenţa activităţii Comisiei Nationale 41

1.10 Relaţiile Comisiei Naţionale cu participanţii pieţei si cu organismele internationale 41 CAPITOLUL II CARACTERISTICA ORGANIZATIONAL – ECONOMICA A COMISIEI NATIONALE A PIETII FINANCIARE 47

2.1 Modul de organizare a activităţii subdiviziunilor structurale ale Comisiei Naţionale a

Pieţei Financiare 47

2.1.1 Ordinele Preşedintelui

47

2.1.2 Planificarea activităţii

47

2.1.3 Elaborarea şi examinarea proiectelor de decizii ale Consiliului de

administraţie 48

2.1.4 Elaborarea şi examinarea proiectelor de acte legislative şi acte normative cu

caracter de reglementare 49

2.1.5 Organizarea şedinţelor Consiliului de administraţie

2.1.6 Organizarea lucrului cu documentele de intrare 52

51

2.1.7

Organizarea lucrului cu documentele de ieşire

53

 

2.1.8 Controlul executării deciziilor şi documentelor

55

2.1.9 Organizarea audienţei

56

2.1.10 Accesul la informaţia deţinută de C.N.P.F

57

2.1.11 Ţinerea şi utilizarea arhivei

59

2.1.12 Evidenţă taxelor şi plăţilor percepute de C.N.P.F

60

2.2

Organizarea muncii angajatilor Comisiei Nationale

62

2.2.1 Drepturile si obligatiile angajatilor 62

65

2.2.3 Organizarea timpului de muncă şi disciplina muncii 68

2.2.4 Condiţiile de salarizare a membrilor Consiliului de administraţie şi a

70

2.2.5 Motivarea angajatului pentru rezultate în activitate 73

2.2.6 Concedii 74

74

2.2.7 Perfecţionarea profesională

2.2.8 Legitimatia de lucru 75

2.2.2 Încheierea şi desfacerea contractului individual de muncă

angajaţilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ:SISTEMUL DE REGLEMENTARE A PIETEI FINANCIARE

IN ALTE TARI

 

77

3.1

Sistemul de reglementare a pietei financiare din Romania

77

 

3.1.1

Statutul si obiectivele fundamentale a Comisiei Nationale a valorilor

Mobiliare din Romania

77

3.1.2

Organizarea si administratia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare din

Romania

78

3.2.

Sistemul de reglementare a pietei financiare din Bulgaria

85

 

3.2.2 Statutul organului de reglementare a pietei financiare din Bulgaria

85

3.2.3 Obiectivele, functiile si atributiile Comisiei de Supraveghere a Pietii

Financiare din Bulgaria

87

CAPITOLUL IV

CONCLUZII. RECOMANDARI SI PROPUNERI CU CARACTER DE MODIFICARE SI COMPLETARE A SISTEMULUI DE REGLEMENTARE A

PIETEI FINANCIARE DIN REPUBLICA MOLDOVA

91

BIBLIOGRAFIE

97

ANEXA

98

Introducere

În condiţiile extinderii şi aprofundării reformelor bazate pe principiile economiei de piaţă, un rol decisiv în asigurarea creşterii economice aparţine pieţei financiare în ansamblu şi participanţilor acesteia. Piaţa financiară este unul din principalele

mecanisme de atragere a investiţiilor şi de redistribuire a capitalului, servind drept furnizor principal al resurselor investiţionale prin transformarea economiilor în investiţii. Comisia Naţională a Pieţei Financiare, ca autoritate unică de reglementare şi control a mai multor sectoare ale pieţei financiare nebancare, inclusiv a valorilor mobiliare, asigurărilor, asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare, acordă o atenţie deosebită asigurării transparenţei privind activitatea sa şi dezvoltarea pieţei. Comisia Naţională a Pieţei Financiare este autoritate autonomă a administraţiei publice centrale, responsabilă faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează

respectarea legislaţiei de către ei

Fiananciare Nr. 192-XIV din 12 noiembrie 1998 (în redacţia Legii Nr.129-XVI din 7 iunie 2007) Comisia Naţională a Pieţei Financiare este succesoare în drepturi şi obligaţiuni a Comisiei Naţionale Valorilor Mobiliare, a Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Obiectivele de bază ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare sunt: consolidarea stabilităţii, asigurarea transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar, prin adoptarea şi menţinerea unui cadru regulatoriu şi de supraveghere a participanţilor pieţei financiare adecvat pentru reducerea riscurilor sistemice, precum şi pentru prevenirea practicilor neloiale, abuzive şi frauduloase în sectorul financiar, în scopul protejării intereselor clientilor si investitorilor. Autoritatea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare se extinde asupra: emitenţilor, investitorilor, participanţilor profesionişti ai pieţei valorilor mobiliare, definiţi de legislaţia privind piaţa valorilor mobiliare, companiilor de asigurare, brokerilor de

"(Art.1,

Legea privind Comisia Naţională a Pieţei

asigurare, fondurilor nestatale de pensii, organizaţiilor de microfinanţare, asociaţiilor de economii şi împrumut, organizaţiilor de credit ipotecar şi birourilor istoriilor de credit.

CAPITOLUL I

PREZENTAREA ORGANIZATIEI

1. 1 Date istorice privind Comisia Nationala a Pietei Financiare Comisia Naţională a Pieţei Financiare (C.N.P.F.) a fost instituită în conformitate cu cu Legea nr.129-XVI din 7 iunie 2007 „Cu privire la modificarea şi completarea Legii nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare”, prin fuziunea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare a Inpectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Competenţele de reglementare şi supraveghere ale C.N.P.F. s-au extins pe segmentele pieţei financiare nebancare, inclusiv: piaţa valorilor mobiliare, piaţa asigurărilor, sectorul microfinanţării, care pînă la momentul fuziunii au fost exercitate de autorităţile de stat menţionate mai sus, fiecare avînd istoria activităţii sale. 1.Primele documente oficiale privind piaţa de capital şi autoritatea de stat pentru

reglementarea pieţei valorilor mobiliare se datează cu 4 februarie 1992 -

Decretul nr.13 al Preşedintelui Republicii Moldova, „Despre Regulamentul provizoriu cu privire la piaţa hîrtiilor de valoare şi la bursa de valori în Republica

Moldova nr.668 „Cu privire la instituirea Comisiei republicane pentru piaţa hîrtiilor de valoare. În anul 1993, prin Hotărîrea Guvernului RM, Comisia republicană a fost reorganizată în Comisia de Stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare pe lîngă Ministerul Finanţelor al RM, iar un an mai tîrziu, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.529 din 20 iulie 1994 , a fost reorganizată în organizaţie de stat cu statut permanent – Comisia de Stat pentru paiţa hîrtiilor de valoare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova (CSPHV). Din martie 1995 activitatea Comisiei de Stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare s-a desfăşurat ca structură separată cu aparat executiv. Competenţa ei se stabilise prin Legea cu privire la piaţa hîrtiilor de valoare şi Bursele de valori şi Regulamentul Comisiei, aprobat de Guvernul Republicii Moldova. În componenţa Comisiei de Stat

intrau 11 comisionari o parte a cărora, inclusiv preşedintele şi locţiitorii lui, activau ca funcţionari permanenţi, iar ceilalţi membri ai Comisiei reprezentau organele economice

de resorţ – Cancelaria de Stat a Guvernului Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor,

Ministerul Economiei, Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi Banca Naţională a Moldovei. În calitate de membri ai Comisiei de Stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare în diferite perioade au activat:

Dl

Valentin Cunev– viceprim-ministru al

Dna Zaporojanu Lidia – şef-adjunct al direcţiei legislaţiei a Ministerului Justiţiei.

RM

Dl

Oleg Grasnojon – viceministrul

finanţelor RM

Dl

Cucu Vasile – şeful secţiei economice

Dl

Ursu Dumitru – prim-viceguvernator

şi finanţe a Cancelariei de Stat a RM

al Băncii Naţionale a Moldovei Dna Margarint Marina – şef al secţiei organizare şi control asupra pieţei hîrtiilor

Dl

Gudîm Anatol – prim-viceministru al

economiei

Dl

Cucu Andrei – prim-viceministru al

de

valoare a Ministrului Finanţelor al

privatizării şi administrării proprietăţii de

RM

stat

Dl

Palii Ion – viceministru al economiei

Dl

Luchian Nicolae – viceministru al

Dl

Pascal Vera – viceministru al

finanţelor

agriculturii şi alimentaţiei

Dna Savin Nina – şef al direcţiei resurse creditare şi operaţii de piaţă la Banca Naţională a Moldovei

Dl

Tverdohleb Pentru – prim-adjunct al

directorului general al Departamentului

de

Stat pentru Privatizare

Dl

Mihai Manoli – viceministru al

Dl

Bulgac Constantin – preşedintele

finanţelor

Consiliului de administrare a Băncii de

Dl

Munteanu Ion – viceministru al

Economii a Moldovei

economiei

Dl

Cojuhari Pavel – director al

Dl

Gorea Alexandru – şeful direcţiei

Controlului de studiere a problemelor pieţei pe lîngă Ministerul Economiei

economie a Cancelariei de Stat

Cu exercitarea atribuţiilor permanent:

 

Dl

Hîncu Ion – preşedinte al

Dl Munteanu Gheorghe – membru al CSPHV Dl Plămădeală Vasile – membru al CSPHV Dna Bunu Ludmila – membru al CSPHV Dna Dosca Nina – membru al CSPHV

CSPHV

Dl

Călcîi Gheorghe – vicepreşedinte al

CSPHV

 

Dl

Balaur Ion – vicepreşedinte al CSPHV

Dl

Gherman Artur – preşedinte al CSPHV

Dl

Captari Victor – vicepreşedinte al

 

CSPHV

 

Nivelul inferior celui descris mai sus este aparatul executiv sau Direcţia executivă a CSPHV, care a fost compusă din 5 direcţii:

Politica pieţei de capital, metodologie şi acte normative;

Licenţiere şi reglementare a pieţei hîrtiilor de valoare;

Supraveghere şi inspectare a pieţei hîrtiilor de valoare;

Monitoring, economie şi finanţe ;

Administrare şi instruirea cadrelor ;

În

componenţa Direcţiei Executive activau 35 de persoane conform statelor.

Finanţarea direcţiei executive a Comisiei de Stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare se efectua din contul mijloacelor bugetare şi încasărilor de la taxele încasate în urma

înregistrării hîrtiilor de valoare, instruirea şi atestarea participanţilor pieţei hârtiilor de valoare. La nivel înalt de stat a fost menţionat faptul, că drept rezultat al măsurilor întreprinse de către membrii Comisiei de stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare în perioada respectivă, au fost realizate o serie de sarcini principale ale privatizării în masă, printre care sunt crearea premiselor pentru dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare şi formarea păturii de proprietari privaţi (acţionari). Instrumentele financiare constituite

ca rezultat al privatizării în masă au predeterminat dezvoltarea ulterioară a pieţei valorilor mobiliare corporative în Republica Moldova. Conform Decretului

Preşedintelui Republicii Moldova nr.50 din 18 februarie 1994 „Cu privire la formarea infrastructurii privatizării”, în scopul accelerării şi asigurării realizării programului de privatizare, au fost create primele fonduri de investiţii şi companii fiduciare. Conform datelor oficiale, în programul de privatizare în masă au participat nemijlocit sau prin intermediul fondurilor de investiţii şi al companiilor fiduciare cca. 3,1 mil. de cetăţeni, ce constituie 89 la sută din numărul total de proprietari ai bonurilor patrimoniale. Privatizarea în masă în Republica Moldova a devenit un proces real şi ireversibil. Ritmurile privatizării proprietăţii au crescut considerabil, ceea ce a constituit o premisă majoră pentru realizarea obiectivului strategic - restructurarea economiei naţionale. Anul 1998 a fost unul remarcabil în istoria instituţiei prin faptul, că a fost aprobată Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 (în vigoare de la 04.03.1999) „Privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare", în conformitate cu care a fost instituită autoritatea autonomă a administraţiei publice pentru reglementare, supraveghere şi control asupra respectării legislaţiei pe piaţa valorilor mobiliare şi activităţii participanţilor la ea. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare devine succesoarea Comisiei de Stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare, este persoană juridică, dispune de ştampilă cu imaginea stemei de stat şi cu denumirea sa. Autoritatea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare se exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este un organ colegial compus din cinci membri, inclusiv preşedintele, vicepreşedintele şi trei membri. Organul de conducere este alcătuit din preşedinte şi vicepreşedinte şi trei membri. Funcţia de membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare poate avea numai persoanele ce au o vechime de muncă în domeniul bancar, financiar sau economic de cel puţin 10 ani. Membrii Comisiei Naţionale se desemnează prin mandate cu termene diferite, astfel ca în fiecare an să expire mandatul unuia dintre membri. Preşedintele se desemnează pe termen de 7 ani, Vicepreşedintele – pe 6 ani, un membru – pe 5 ani, al doilea membru - pe 4 ani; al treilea membru - pe 3 ani. Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.475- XIV din 30.06.1999 au fost desemnaţi primii 5 membri ai Comisie Naţionale a Valorilor Mobiliare:

Dl

Gheorghe Călcîi

– Preşedinte al CNVM

Dl

Artur Gherman

– Vicepreşedinte al CNVM

Dna Marina Margarint – membru al CNVM

Dl

Oleg Popa

– menbru al CNVM

Dl

Guja Sergiu

– membru al CNVM

Ulterior componenţa CNVM a fost modificată prin hotărîri ale Parlamentului RM, în conformitate cu care pe parcursul anilor 2000-2006 au fost desemnaţi:

Dl Robu Ion –Preşedinte al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM Nr.1185-XV din

04.07.2002);

Dl Dumitru Ursu - Preşedinte al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM nr. 83-XVI

din 20.04.2006);

Dl Vasile Pentelei – Vicepreşedinte al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM Nr.

22-XV din 17.02.2005);

Dl Balaur Ion – Vicepreşedinte CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM Nr.1510-XV

din 06.12.2002);

Dna

Stanciu Nadejda – membru al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM Nr.921-

XIV

din 12.04.2000);

Dl Ghenadie Ciobanu – membru al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM

Nr.1510-XV din 06.12.2002);

Dl Ghenadie Bacaliuc – membru al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM Nr.258-

XV din 15.07.2004);

Dl Iurie Ţîrdea – membru al CNVM (Hotărîrea Parlamentului RM Nr.181-XVI

din 28.07.2005). Direcţia Executivă a CNVM a fost structurată în departamente, secţii, agenţii teritoriale în conformitate cu Regulamentul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare:

◊ Departamentul metodologie şi analiză;

◊ Departamentul emitenţi;

◊ Departamentul juridic;

◊ Departamentul investiţii colective;

◊ Departamentul operaţiuni de piaţă;

◊ Departamentul relaţii publice şi internaţionale;

◊ Departamentul administrativ – organizatoric;

◊ Agenţii teritoriale.

Structura şi statele de funcţiuni ale Direcţiei Executive a CNVM au fost modificate de mai multe ori, astfel încît în diferite perioade în cadrul ei au activat de la 72 pînă la 104 de angajaţi. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare s-a afirmat în calitate de autoritate de stat, împuternicită de a execita reglementarea, supravegherea şi controlul asupra pieţei valorilor mobiliare şi a participanţilor la ea, continuînd realizarea scopurilor şi strategiilor sale prin dezvoltarea şi perfecţionarea bazei juridice, administrative şi financiare. Ea a consolidat eforturile participanţilor profesionişti în domeniu şi reprezentanţilor structirilor statale întru dezvoltarea unei pieţi de capital moderne, asigurînd controlul riguros al respectării legislaţiei. Pe 7 iunie 2007 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea nr.129-XVI pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192 - XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în conformitate cu care a fost instituită Comisia Naţională a Pieţei Financiare. De rînd cu Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în componenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a intrat şi efectivul Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurarilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lîngă Ministerul Finanţelor al RM, care s-au reorganizat prin absorbţie la Comisia Naţională a Pieţei Financiare în iulie-august 2007.

1.2.Statutul juridic al Comisiei Naţionale şi locul ei în administraţia publică centrală

"Comisia Naţională a Pieţei Financiare este autoritate autonomă a administraţiei publice centrale, responsabilă faţă de Parlament, care autorizează şi reglementează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea "

legislaţiei de către ei

Comisia Naţională este persoană juridică, cu bilanţ propriu, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa. Autoritatea Comisiei Naţionale se exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova, are sediul central în municipiul Chişinău. În funcţie de necesităţi, aceasta îşi poate deschide în teritoriu reprezentanţe, care funcţionează potrivit regulamentelor aprobate de ea. Comisia Naţională funcţionează potrivit prevederilor Constituţiei, prezentei legi, altor acte legislative, regulamentului propriu şi este independentă în exercitarea funcţiilor sale. Annual ea prezinta Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului raportul asupra activităţii sale şi asupra funcţionării pieţei financiare nebancare, cu publicarea lui ulterioară. Autoritatea Comisiei Naţionale se extinde asupra participanţilor la piaţa financiară nebancară, care cuprind emitenţii de valori mobiliare, investitorii, asiguraţii, organizaţiile de autoreglementare pe piaţa valorilor mobiliare, Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, membrii asociaţiilor de economii şi împrumut, clienţii organizaţiilor de microfinanţare şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară. Participanţi profesionişti la piaţa financiară nebancară, denumiţi în continuare participanţi profesionişti, sînt participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, participanţii profesionişti la piaţa asigurărilor, fondurile nestatale de pensii, asociaţiile de economii şi împrumut, organizaţiile de microfinanţare, organizaţiile de credit ipotecar şi birourile istoriilor de credit.

1.3.Obiectivele de bază, atribuţiile şi drepturile Comisiei Naţionale.

Obiectivele de baza a Comisiei Naţionale sint : asigurarea stabilităţii, transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar nebancar, prevenirea riscurilor sistemice şi manipulării pe piaţa financiară nebancară, protejarea drepturilor participanţilor la piaţa financiară nebancară. În scopul realizării obiectivelor sale, Comisia Naţională are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi, în comun cu Guvernul, aprobă strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare;

b) exercită prerogativele legale privind reglementarea şi supravegherea pieţei

financiare nebancare prin adoptarea de decizii şi dispunerea de măsuri executorii pentru participanţii la piaţa financiară nebancară, precum şi efectuează, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficială a deciziilor proprii;

c) acordă, retrage, suspendă şi reperfectează licenţe şi autorizaţii participanţilor

profesionişti, precum şi acordă autorizaţii de reorganizare a acestora, în conformitate cu legislaţia;

d) acordă asociaţiilor participanţilor profesionişti statut de organizaţie de autoreglementare, precum şi deleagă acestora, în corespundere cu legislaţia, una sau mai multe împuterniciri;

e) stabileşte, în cazurile prevăzute de legislaţie, cerinţe faţă de operaţiunile cu

valori mobiliare şi activitatea participanţilor profesionişti, inclusiv cerinţe faţă de mărimea capitalului propriu, şi normele de prudenţă financiară;

f) monitorizează situaţia financiară a participanţilor profesionişti, precum şi

conformarea acestora cerinţelor de activitate stabilite de legislaţie, efectuează controale

asupra activităţii acestora în limitele competenţei sale;

g) stabileşte, în cazurile prevăzute de legislaţie, cerinţe faţă de asociaţii/acţionarii

semnificativi, persoanele cu funcţie de răspundere şi specialiştii participanţilor profesionişti, precum şi stabileşte modul de atestare a specialiştilor participanţilor

profesionişti;

h) stabileşte regimul, forma, conţinutul şi modul de ţinere a registrelor interne ale

participanţilor profesionişti, precum şi cerinţele privind registrul deţinătorilor valorilor mobiliare şi modul de ţinere a lui;

i) elaborează şi, în comun cu Ministerul Finanţelor, aprobă regulile de întocmire şi

prezentare a dărilor de seamă specializate ale participanţilor profesionişti, ale emitenţilor

şi organizaţiilor de autoreglementare;

j) creează şi întreţine reţeaua informaţională, necesară supravegherii participanţilor

profesionişti, precum şi baza informaţională publică privind emitenţii, titularii de licenţă şi funcţionarea pieţei financiare nebancare, oferă publicului larg informaţiile cu privire la activitatea sa şi la dezvoltarea pieţei financiare nebancare;

k) stabileşte modul de înregistrare, înregistrează ofertele publice şi cele de tender

referitoare la valorile mobiliare, precum şi rezultatele realizării acestora;

l) stabileşte modul de plasare şi de circulaţie a valorilor mobiliare străine pe piaţa

valorilor mobiliare a Republicii Moldova; m) ţine Registrul de stat al valorilor mobiliare, registrul participanţilor profesionişti, registrul licenţelor eliberate şi al atestatelor de calificare ale specialiştilor participanţilor profesionişti, registrul de stat al asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare şi al actuarilor, precum şi alte registre în conformitate cu legislaţia;

n) exercită, în comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei, controlul

asupra respectării legislaţiei cu privire la protecţia concurenţei pe piaţa financiară nebancară; o) înregistrează emisiunile de valori mobiliare ale emitenţilor din Republica Moldova şi eliberează emitenţilor permise pentru circulaţia valorilor mobiliare în afara ţării;

p) publică preţurile valorilor mobiliare care circulă în afara bursei de valori,

determină publicaţiile periodice în care participanţii profesionişti şi emitenţii de valori

mobiliare sînt obligaţi să publice informaţia ce urmează a fi dezvăluită în conformitate cu legislaţia;

q) eliberează, în cazurile stabilite de legislaţie, avize de dobîndire a participaţiilor

calificate în capitalul social al participanţilor profesionişti, avize de deschidere a

filialelor şi reprezentanţelor participanţilor profesionişti, precum şi avize prealabile pentru înregistrarea asigurătorului şi reasigurătorului;

r) supraveghează activitatea Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule din

Republica Moldova;

s) stabileşte modalitatea evidenţei de către asigurători a contractelor de asigurare

(poliţelor de asigurare) şi aprobă transferul de portofolii ale asigurătorilor; t) realizează alte atribuţii în conformitate cu legislaţia ce reglementează activitatea participanţilor profesionişti, cu prezenta lege şi cu alte acte legislative

Atribuţiile Comisiei Naţionale privind reglementarea, autorizarea şi

supravegherea participanţilor profesionişti nu se suprapun cu atribuţiile Băncii Naţionale a Moldovei. Comisia Naţională are următoarele drepturi:

a) să califice valorile mobiliare (să le determine tipul) conform legislaţiei privind

valorile mobiliare; b) să suspende emisiunea valorilor mobiliare sau să anuleze emisiunea

corespunzătoare a valorilor mobiliare în cazurile stipulate de legislaţie;

c) să aplice, în modul prevăzut de legislaţie, restricţii în activitatea participanţilor la

piaţa financiară nebancară, inclusiv să suspende operaţiunile bancare la conturile curente ale acestora; d) să expedieze participanţilor la piaţa financiară nebancară prescripţii spre executare obligatorie, inclusiv în ce priveşte desfăşurarea adunărilor generale ale acţionarilor, să ceară participanţilor la piaţa financiară nebancară prezentarea documentelor contabile şi a altor documente necesare, explicaţiilor orale şi scrise;

e) să ceară şi să examineze, cu periodicitatea stabilită în legislaţie, dările de seamă

asupra activităţii participanţilor la piaţa financiară nebancară; f) să stabilească pentru participanţii profesionişti, în cazurile prevăzute de legislaţie, normative obligatorii în ce priveşte mijloacele proprii de limitare a riscurilor

sistemice;

g) să desemneze registratorul independent cu care emitentul, ce a încălcat regulile

stabilite de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare, este obligat să semneze contractul de ţinere a acestui registru;

h) în scopul protejării drepturilor investitorilor şi ale publicului larg şi în cazul

încălcării legislaţiei privind valorile mobiliare, să suspende amplasarea valorilor mobiliare şi circulaţia lor la bursa de valori şi pe piaţa extrabursieră, clearingul şi decontările la tranzacţii; i) să sisteze, pe piaţa financiară nebancară, în modul prevăzut de legislaţie, orice activitate care contravine legislaţiei sau nu este prevăzută de legislaţie;

j) să aplice sancţiuni legale faţă de persoanele fizice participanţi la piaţa financiară nebancară în cazul încălcării legislaţiei;

k) să examineze materialele privind contravenţiile administrative în domeniul pieţei

financiare nebancare şi să aplice sancţiuni administrative în modul stabilit de legislaţie;

l) să intenteze, în instanţa de judecată, acţiuni privind chestiunile ce ţin de

competenţa sa, inclusiv privind invaliditatea tranzacţiilor cu valori mobiliare; m) să efectueze, în comun cu organele competente, controlul asupra respectării

cerinţelor de protecţie a formularelor valorilor mobiliare materializate;

n) să monitorizeze circulaţia valorilor mobiliare în ţară;

o) să califice acţiunile participanţilor la piaţa valorilor mobiliare ca manipulări pe

piaţa valorilor mobiliare, conform legislaţiei privind valorile mobiliare;

p) să aplice măsurile, prevăzute de legislaţie, de remediere financiară, de reorganizare sau, după caz, de declarare a insolvabilităţii asigurătorilor (reasigurătorilor) şi a brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare; q) în scopul realizării atribuţiilor sale, să dispună crearea grupurilor de lucru, inclusiv a celor interministeriale;

r) să exercite alte drepturi ce rezultă din legislaţia ce reglementează activitatea

participanţilor la piaţa financiară nebancară, din prezenta lege şi din alte acte legislative. În scopul asigurării transparenţei şi dezvăluirii de către toţi participanţii la piaţa valorilor mobiliare a informaţiei referitoare la activitatea lor financiară şi la evenimentele şi acţiunile ce afectează această activitate, precum şi în scopul informării acţionarilor despre adunările generale, Comisia Naţională fondează publicaţii periodice de specialitate. Comisia Naţională este în drept să colaboreze cu organisme de specialitate internaţionale corespunzătoare şi să adere la ele. Comisia Naţională este în drept să acorde asistenţă şi să efectueze, în conformitate cu legislaţia, schimb de informaţii privind piaţa financiară nebancară şi participanţii acesteia cu instituţiile de specialitate internaţionale şi autorităţile similare din alte state.

1.4. Structura Comisiei Nationale a Pietii Financiare

Consiliul de administraţie Vicepre Preşedin Membru Membru Membru şedinte te Consilierii preşedintelui (2)
Consiliul de
administraţie
Vicepre
Preşedin
Membru
Membru
Membru
şedinte
te
Consilierii preşedintelui
(2)
Serviciul presă (1)
Direcţia analize strategice şi
dezvoltare (5)
Direcţia relaţii externe şi
integrare europeană (3)
Direcţia audit intern şi
securitate internă (3)
Departamen Departament Departament Departament Reprezentan Departamen tul ul plasamente ul ul ţe teritoriale
Departamen
Departament
Departament
Departament
Reprezentan
Departamen
tul
ul plasamente
ul
ul
ţe teritoriale
tul juridic
valori
colective şi
supraveghere
administrati
ale CNPF
(11)
mobiliare
microfinanţar
asigurări (17)
v (29)
(5)
(22)
e (15)
Direcţia
Direcţia
reglementa
Direcţia
finanţe, buget
re
reglementare
şi
şi
şi autorizare
contabilitate
autorizare
Direcţia
plasamente
(3)
Direcţia
pe piaţa
reglementare
colective şi
Direcţia
expertiză
valorilor
şi autorizare
microfinanţa
secretariat (7)
juridică (5)
RT CNPF
mobiliare
asigurări (9)
re (7)
Secţia
(Bălţi) (3)
(10)
tehnologii
Direcţia
informaţional
monitorizare
e (3)
Direcţia
RT CNPF
Direcţia
şi control
Secţia resurse
reprezentar
(Cahul) (2)
monitorizare
plasamente
umane (2)
e juridică
şi control
colective şi
(5)
Direcţia
monitorizar
e şi control
pe piaţa
valorilor
mobiliare
asigurări (7)
microfinanţa
Secţia
re (7)
asigurare
(11)
logistică (13)

Statele de personal a CNPF

Subdiviziunea, statele de personal

Numărul angajaţilor în subdiviziune

Numărul

angajaţilor

Consiliul de administraţie al CNPF

5

 

Preşedinte al Consiliului de administraţie

 

1

Vicepreşedinte al Consiliului de administraţie

 

1

Membru al Consiliului de administraţie

 

3

Consilierii Preşedintelui

2

 

Serviciul presă

1

 

Şef serviciul presă

 

1

Direcţia analize strategice şi dezvoltare

5

 

Şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

3

Consultant superior

 

1

Direcţia relaţii externe şi integrare europeană

3

 

Şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

1

Consultant superior

 

1

Direcţia audit intern şi securitate internă

3

 

Şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

1

Consultant superior

 

1

Departamentul juridic

11

 

Director departament

 

1

Direcţia expertiză juridică

5

 

Director adjunct de departament, şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

2

Consultant superior

 

1

Consultant

 

1

Direcţia reprezentare juridică

5

 

Şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

2

Consultant superior

 

2

Departamentul valori mobiliare

22

 

Director departament

 

1

Direcţia reglementare şi autorizare pe piaţa valorilor mobiliare

10

 

Director adjunct de departament, şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

4

Consultant superior

 

3

Consultant

 

2

Direcţia monitorizare şi control pe piaţa valorilor mobiliare

11

 

Şef direcţie

 

1

Inspector principal de specialitate

 

5

Inspector superior de specialitate

 

5

Departamentul supraveghere asigurări

17

 

Director departament

 

1

Direcţia reglementare şi autorizare asigurări

9

 

Director adjunct de departament, şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

3

Consultant superior

 

3

Consultant

 

2

Direcţia monitorizate şi control asigurări

7

 

Şef direcţie

 

1

Inspector principal de specialitate

 

3

Inspector superior de specialitate

 

3

Departamentul plasamente colective şi microfinanţare

15

 

Director departament

 

1

Direcţia reglementare şi autorizare plasamente colective şi microfinanţare

7

 

Director adjunct de departament, şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

3

Consultant superior

 

2

Consultant

 

1

Direcţia monitorizare şi control plasamente colective şi microfinanţare

7

 

Şef direcţie

 

1

Inspector principal de specialitate

 

3

Inspector superior de specialitate

 

3

Departamentul administrativ

29

 

Director departament

 

1

Direcţia finanţe, buget şi contabilitate

3

 

Director adjunct de departament, contabil-şef

 

1

Consultant principal

 

1

Consultant superior

 

1

Direcţia secretariat

7

 

Şef direcţie

 

1

Consultant principal

 

2

Consultant superior

 

1

Consultant

 

3

Secţia tehnologii informaţionale

3

 

Şef secţie

 

1

Consultant principal

 

1

Consultant superior

 

1

Secţia resurse umane

2

 

Şef secţie

 

1

Consultant superior

 

1

Secţia asigurare logistică

13

 

Şef secţie

 

1

Specialist

 

1

Şofer

 

5

Îngrijitor încăperi de serviciu

 

6

Reprezentanţe teritoriale ale CNPF

5

 

RT CNPF (Bălţi)

3

 

Şef reprezentanţă

 

1

Consultant superior

 

1

Consultant

 

1

RT CNPF (Cahul)

2

 

Şef reprezentanţă

 

1

Consultant

 

1

TOTAL

118

 

1.5.Atributiile si Functiile subdiviziunilor structurale

Atribuţiile şi funcţiile subdiviziunilor structurale, precum şi alte aspecte ce ţin de

activitatea internă a acestora, se stabilesc în regulamentul departamentului, direcţiei, secţiei, reprezentanţei teritoriale, coordonat cu membrul Consiliului de administraţie împuternicit şi aprobat de Preşedintele C.N.P.F. Atribuţiile funcţionale ale fiecărui angajat se stabilesc în fişa postului. În cazul lipsei de la serviciu a unui angajat (concediu anual, concediu medical, concediu neplătit, etc.), conducătorul subdiviziunii va delega atribuţiile postului altui angajat. În caz de necesitate, delegarea atribuţiilor se va efectua prin ordinul Preşedintelui C.N.P.F., la propunerea conducătorului subdiviziunii în cauză. Activitatea reprezentanţelor teritoriale ale C.N.P.F. este reglementată prin actele normative ale C.N.P.F. Subdiviziunile structurale conlucrează cu reprezentanţele teritoriale reieşind din atribuţiile lor. Aparatul Preşedintelui este compus din doi Consilieri ai Preşedintelui şi Şeful serviciului presă. Atribuţiile şi funcţiile Consilierilor Preşedintelui sînt stabilite de către Preşedinte conform fişei postului. 1. Şeful Serviciului presă:

a) informează publicul prin intermediul comunicatelor de presă şi altor informaţii oficiale despre activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară şi activitatea C.N.P.F.; b) colaborează cu reprezentanţii mass-media în vederea sporirii nivelului de transparenţă a activităţii participanţilor la piaţa financiară nebancară şi a activităţii C.N.P.F.;

c) asigură conlucrarea cu colectivul redacţional al Î.S. Ziarul „Capital Market”;

d) conlucrează cu reprezentanţii mass-media privind acreditarea acestora pentru asistarea la şedinţele Consiliului de administraţie, intervievarea

angajaţilor C.N.P.F., participarea la emisiuni radiofonice şi televizate;

e) examinează solicitările participanţilor la piaţa financiară şi a publicului larg

privind accesul la informaţia oficială deţinută de C.N.P.F.;

f) asigură publicarea şi actualizarea informaţiei oficiale pe pagina oficială-web

a C.N.P.F.;

g) organizează seminare, conferinţe, mese rotunde, activităţi de instruire şi alte

activităţi şi manifestări publice. 2. Direcţia analize strategice şi dezvoltare:

a) efectuează studii şi analize privind activitatea C.N.P.F. şi evoluţia dezvoltării

pieţei financiare nebancare, cu prezentarea tendinţelor, constatărilor, concluziilor şi propunerilor privind asigurarea stabilităţii, transparenţei, siguranţei şi eficienţei pieţei financiare nebancare;

b) elaborează buletine lunare şi trimestriale ale C.N.P.F.;

c) elaborează Raportul anual asupra activităţii C.N.P.F. şi asupra funcţionării

pieţei financiare nebancare; d) elaborează Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare,

monitorizează şi evaluează impactul obţinut de la implementarea acesteia;

e) monitorizează şi evaluează realizarea activităţilor incluse în programele şi

strategiile naţionale în care C.N.P.F. este executor;

f) examinează şi prezintă propuneri şi avize asupra actelor normative şi

legislative elaborate de C.N.P.F. şi alte autorităţi publice;

g) ţine Registrul acordurilor de colaborare încheiate la nivel naţional cu

autorităţi publice şi alţi parteneri de dezvoltare, la care este parte C.N.P.F., şi asigură controlul asupra realizării înţelegerilor convenite în cadrul acestora;

h) generalizează informaţia şi elaborează raportul privind prevenirea şi

combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

3. Direcţia relaţii externe şi integrare europeană:

a) promovează, stabileşte, menţine şi dezvoltă relaţii bilaterale şi multilaterale

cu organismele internaţionale de specialitate şi alţi parteneri de dezvoltare;

b) organizează vizitele peste hotare ale membrilor Consiliului de administraţie

şi angajaţilor C.N.P.F., împuterniciţi să poarte negocieri în vederea încheierii acordurilor de colaborare bilaterale şi multilaterale cu parteneri străini, precum şi vizitele desfăşurate în cadrul C.N.P.F. ale reprezentanţilor acestora;

c)

ţine Registrul acordurilor de colaborare bilaterale şi multilaterale, încheiate

cu parteneri străini la nivel internaţional, la care este parte C.N.P.F., şi asigură controlul asupra realizării înţelegerilor convenite în cadrul acestora;

d) organizează şi coordonează participarea angajaţilor C.N.P.F. la diferite

activităţi organizate la nivel internaţional, precum şi deplasările de serviciu ale

acestora;

c) prezintă propuneri ce ţin de ajustarea cadrului legal ce reglementează piaţa

financiară nebancară la normele Uniunii Europene şi standardele internaţionale;

e) identifică şi prezintă propuneri privind programele de asistenţă externă

(granturi, asistenţă tehnică etc.) de care poate beneficia C.N.P.F. în activitatea

sa, monitorizează administrarea, valorificarea şi rezultatele implementării acestora. 4. Direcţia audit intern şi securitate internă:

a) examinează şi evaluează gradul de realizare a obiectivelor şi sarcinilor

stabilite subdiviziunilor structurale ale C.N.P.F. şi asigură controlul asupra respectării legislaţiei de către acestea;

b) evaluează şi estimează rezultatele scontate în activitate şi indicatorii de

progres, impactul şi costurile aferente implementării planurilor anuale şi

trimestriale şi altor activităţi şi proceduri interne;

c) efectuează activităţi de audit intern şi identifică deficienţele sistemelor de

conducere, control intern, financiar-contabil şi sistemului tehnologiilor informaţionale în cadrul activităţii C.N.P.F., precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme şi prezintă recomandări de îmbunătăţire a calităţii activităţilor şi proceselor interne;

d) stabileşte cerinţe cu privire la asigurarea securităţii interne şi efectuează

controlul asupra respectării acestora;

e) identifică şi evaluează riscurile legate de corupţie şi protecţionism,

întreprinde măsuri de preîntîmpinare, înlăturare a consecinţelor acestora şi

prezintă propuneri de atragere la răspundere a persoanelor vinovate;

f) verifică în cadrul C.N.P.F. respectarea prevederilor legislaţiei privind

activitatea de control a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate ale angajaţilor, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie;

g) prezintă rapoarte de audit şi monitorizează implementarea recomandărilor

de audit;

h) asigură ţinerea Registrului de evidenţă a legitimaţiilor de serviciu şi

permiselor provizorii;

i) ţine evidenţa informaţiilor prezentate angajaţilor din „Banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile” şi asigură confidenţialitatea acestora. 5. Departamentul juridic:

a) asigură asistenţa juridică, în colaborare cu subdiviziunile structurale, în vederea

respectării uniforme a legislaţiei la reglementarea chestiunilor ce ţin de competenţa C.N.P.F.; b) efectuează expertiza juridică a proiectelor ordinelor, hotărîrilor, ordonanţelor, înscrierilor protocolare, actelor normative cu caracter de reglementare şi altor acte elaborate de către subdiviziunile structurale ale C.N.P.F. şi a actelor normative primite spre avizare de la alte autorităţi publice; c) reprezintă interesele C.N.P.F. în instanţele de judecată în limitele competenţei, cu organele Procuraturii, Ministerului Afacerilor Interne şi alte organe de ocrotire a normelor de drept;

d) efectuează expertiza juridică a proceselor-verbale cu privire la contravenţiile

administrative, întocmite de subdiviziunile structurale ale C.N.P.F. şi asigură asistenţa juridică la examinarea acestora şi atragerea la răspundere administrativă, în conformitate cu legislaţia; e) ţine Registrul de evidenţă a contravenţiilor administrative aplicate. 6. Departamentul valori mobiliare:

a) asigură reglementarea, autorizarea şi supravegherea activităţii participanţilor

profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, precum şi respectarea legislaţiei de către ei;

b) realizează activităţi în vederea asigurării stabilităţii, transparenţei, siguranţei

şi eficienţei pe piaţa valorilor mobiliare, precum şi protejării drepturilor participanţilor profesionişti;

c) identifică şi evaluează riscurile sistemice, manipulările pe piaţa valorilor mobiliare şi întreprinde măsuri pentru prevenirea acestora;

d) efectuează supravegherea şi controlul activităţii participanţilor profesionişti

ce deţin licenţe pentru activitatea de brokeraj, de dealer, de underwriting, de

ţinere a registrului, activitatea bursieră, de clearing, consulting investiţional, de audit a participanţilor pe piaţa valorilor mobiliare, de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele, de informare a pieţei valorilor mobiliare, de instruire şi reciclare a cadrelor participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, activitatea organizaţiilor de autoreglementare în domeniile nominalizate;

e) examinează chestiuni ce ţin de înregistrarea emisiunilor de valori mobiliare,

acordarea, retragerea, suspendarea sau reperfectarea licenţelor, autorizaţiilor şi

avizelor pentru participanţii profesionişti care îşi desfăşoară activitatea în domeniile nominalizate în lit.d) sau pe piaţa valorilor mobiliare şi a emitenţilor de valori mobiliare;

f) examinează chestiuni ce ţin de reorganizarea şi lichidarea participanţilor

profesionişti care desfăşoară genurile de activitate nominalizate în lit.d) şi a emitenţilor de valori mobiliare, precum şi asigură supravegherea procesului de lichidare a acestora;

g) supraveghează şi efectuează controlul emisiunii, plasamentului şi circulaţiei

valorilor mobiliare; h) recepţionează, generalizează şi analizează rapoartele financiare şi specializate ale participanţilor profesionişti la piaţa valorilor mobiliare şi ale emitenţilor de valori mobiliare, verifică respectarea legislaţiei privind dezvăluirea informaţiei de către aceştia;

i) examinează chestiuni ce ţin de înregistrarea ofertelor tender şi ofertelor publice pe piaţa valorilor mobiliare, supraveghează şi examinează rapoartele privind derularea acestora;

j) ţine Registrul de stat al valorilor mobiliare şi Registrul participanţilor

profesionişti la piaţa valorilor mobiliare, al licenţelor eliberate, suspendate şi

retrase pentru activitate profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; k) iniţiază procedura de tragere la răspundere administrativă în cazul

nerespectării prevederilor legislaţiei şi examinează chestiunile ce ţin de încălcarea drepturilor deţinătorilor de valori mobiliare;

l) asigură implementarea, monitorizarea, precum şi întreprinderea măsurilor

necesare în cadrul desfăşurării controalelor activităţii participanţilor

profesionişti la piaţa financiară nebancară privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului 7. Departamentul supraveghere asigurări:

a) asigură reglementarea, autorizarea şi supravegherea activităţii participanţilor

profesionişti la piaţa asigurărilor, precum şi respectarea legislaţiei de către ei;

b) realizează activităţi în vederea asigurării stabilităţii, transparenţei, siguranţei

şi eficienţei pe piaţa asigurărilor, precum şi protejării drepturilor participanţilor profesionişti;

c) identifică şi evaluează riscurile sistemice, manipulările pe piaţa asigurărilor

şi întreprinde măsuri pentru prevenirea acestora;

d) efectuează supravegherea şi controlul activităţii participanţilor profesionişti

ce deţin licenţe pentru activitatea de asigurare/reasigurare şi activităţii Biroului

Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule; e) examinează chestiuni ce ţin de acordarea, retragerea, suspendarea sau

reperfectarea licenţelor, autorizaţiilor şi avizelor pentru participanţii profesionişti la piaţa asigurărilor;

f) examinează chestiuni ce ţin de reorganizarea şi lichidarea participanţilor

profesionişti la piaţa asigurărilor şi de documentaţia privind transferul

portofoliului de asigurare;

g) recepţionează, generalizează şi analizează rapoartele financiare şi

specializate ale participanţilor profesionişti la piaţa asigurărilor, verifică respectarea modului de dezvăluire a informaţiei în cazurile prevăzute de legislaţie;

h) asigură ţinerea Registrului de stat al asigurătorilor (reasigurătorilor),

brokerilor de asigurare (reasigurare) şi actuarilor;

i) realizează măsuri de remediere financiară şi de deschidere a procedurii de

remediere financiară, de reorganizare sau, după caz, de declarare a insolvabilităţii asigurătorilor (reasigurătorilor) şi a brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare, supraveghează procesul de lichidare a acestora;

j) iniţiază procedura de tragere la răspundere administrativă în cazul

nerespectării prevederilor legislaţiei şi depistării încălcărilor; k) asigură implementarea, monitorizarea, precum şi întreprinderea măsurilor necesare în cadrul desfăşurării controalelor activităţii participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. 8. Departamentul plasamente colective şi microfinanţare:

a) asigură reglementarea, autorizarea şi supravegherea activităţii participanţilor

profesionişti ce deţin licenţe pentru activitate în domeniul plasamentelor colective (activitatea fondurilor de investiţii, activitatea de administrare a investiţiilor, activitatea de depozitare, activitatea organizaţiilor de

autoreglementare în domeniul plasamentelor colective), asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare, fondurilor nestatale de pensii precum şi asigură respectarea legislaţiei de către ei;

b) realizează activităţi în vederea asigurării stabilităţii, transparenţei, siguranţei

şi eficienţei activităţii participanţilor profesionişti în domeniul plasamentelor colective, asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare, precum şi protejării drepturilor acestora; c) identifică şi evaluează riscurile sistemice aferente activităţii participanţilor profesionişti în domeniul plasamentelor colective, asociaţiilor de economii şi

împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare şi întreprinde măsuri pentru prevenirea acestora;

d) examinează chestiuni ce ţin de acordarea, retragerea, suspendarea sau

reperfectarea licenţelor, autorizaţiilor şi avizelor participanţilor profesionişti pentru activitate în domeniul plasamentelor colective, asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de microfinanţare, precum şi reorganizarea şi lichidarea participanţilor profesionişti şi supraveghează procesul de lichidare a acestora; e) recepţionează, generalizează şi analizează rapoartele financiare şi specializate ale participanţilor profesionişti, verifică respectarea modului de dezvăluire a informaţiei în cazurile prevăzute de legislaţie;

f) asigură ţinerea Registrului de stat al asociaţiilor de economii şi împrumut şi

al organizaţiilor de microfinanţare;

g) înaintează propuneri privind planul de reorganizare al asociaţiilor de

economii şi împrumut, emiterea de avertismente şi implementarea masurilor de

stabilizare a asociaţiilor de economii şi împrumut; h) iniţiază procedura de tragere la răspundere administrativă în cazul nerespectării prevederilor legislaţiei şi depistării încălcărilor;

i) asigură elaborarea şi implementarea cadrului normativ necesar creării şi

dezvoltării sistemului fondurilor nestatale de pensii;

j) asigură implementarea, monitorizarea, precum şi întreprinderea măsurilor

necesare în cadrul desfăşurării controalelor activităţii participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. 9. Departamentul administrativ:

a) asigură funcţionarea sistemului financiar-contabil în conformitate cu

prevederile legislaţiei, precum şi respectarea modului de formare, de administrare şi de utilizare în condiţii de economie, eficienţă şi eficacitate a resurselor financiare şi materialelor publice;

b) asigură evidenţa, utilizarea legală şi conform destinaţiei a patrimoniului

public;

c) asigură funcţionarea, securitatea, întreţinerea, deservirea, dezvoltarea şi

modernizarea sistemului de tehnologii informaţionale şi de telecomunicaţii, identifică deficienţele şi riscurile asociate unor astfel de sisteme şi întreprinde măsuri de prevenire şi de înlăturare a consecinţelor acestora;

d) asigură controlul asupra măsurilor tehnice şi tehnico-organizaţionale,

întreprinse pentru asigurarea protecţiei informaţiilor şi sporirii eficienţei acestora;

e) asigură crearea, menţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea paginii-web oficiale a

C.N.P.F. şi a bazelor de date, precum şi integritatea informaţiilor acestora;

f) asigură schimbul de informaţie prin intermediul reţelei locale şi adreselor

electronice, inclusiv şi cu reprezentanţele teritoriale, precum şi securitatea

acesteia;

g) asigură realizarea consecventă a politicii şi a procedurilor de personal în

baza principiilor de stabilitate în funcţie publică, obiectivitate, transparenţă, apreciere după merit, oportunităţi egale şi alte principii în conformitate cu legislaţia;

h) promovează în cadrul C.N.P.F. crearea unei culturi organizaţionale bazate pe

respectarea valorilor general umane şi a normelor de etică şi conduită, responsabilitate socială şi relaţii de muncă armonioase;

i) asigură ţinerea Registrelor de evidenţă a ordinelor, contractelor individuale

de muncă, poliţelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi altor

registre la indicaţia conducerii C.N.P.F.;

j) asigură respectarea ordinii interioare de către angajaţi şi a disciplinii de

muncă, iniţiază şi asigură procedura de tragere la răspundere a persoanelor vinovate în conformitate cu actele normative în vigoare;

k) ţine evidenţa certificatelor eliberate specialiştilor la piaţa financiară

nebancară;

l)

asigură organizarea şi desfăşurarea adecvată a şedinţelor Consiliului de

administraţie, precum şi perfectarea proceselor-verbale ale acestora; m) organizează traducerea şi redactarea actelor normative adoptate şi altor

documente, transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu legislaţia, a deciziilor Consiliului de administraţie şi ţine evidenţa publicării acestora;

n) determină procedurile activităţii arhivistice în conformitate cu prevederile

legislaţiei şi asigură evidenţa de stat a documentelor, controlul asupra integrităţii şi a termenelor de păstrare a acestora;

o) exercită controlul asupra respectării modului de examinare a petiţiilor, precum şi a termenelor stabilite de legislaţie;

p) asigură ţinerea lucrărilor de secretariat şi controlul asupra respectării actelor

normative cu privire la întocmirea documentelor interne şi corespondenţei de ieşire; r) asigură funcţionarea şi deservirea tehnică a C.N.P.F., întreţinerea încăperilor

conform normelor şi regulilor sanitare şi de securitate antiincendiară

1.6. Deciziile Comisiei Naţionale şi modul de adoptare a lor

În limita atribuţiilor stabilite de lege, Comisia Naţională adoptă decizii pe care le consideră necesare, sub formă de hotărîri şi ordonanţe şi, după caz, înscrieri protocolare. Deciziile Comisiei Naţionale se adoptă la şedinţele Consiliului de administraţie, care pot fi ordinare sau extraordinare. Procesele-verbale sînt semnate de preşedintele Comisiei Naţionale. Şedinţele ordinare se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decît de 2 ori pe lună. Şedinţele extraordinare se convoacă din iniţiativa preşedintelui sau a cel puţin 2 membri ai Consiliului de administraţie. Şedinţele Consiliului de administraţie pot fi publice sau închise. Şedinţele închise au loc doar în cazul în care există pericolul prejudicierii pieţei financiare nebancare sau a participanţilor la ea. Această formă a şedinţei se decide prin vot. Şedinţele Consiliului de administraţie sînt deliberative în cazul în care la ele participă cel puţin 3 membri şi sînt prezidate de către preşedintele Consiliului de administraţie, iar în absenţa acestuia, de către vicepreşedinte.

Deciziile Comisiei Naţionale se adoptă prin votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa Consiliului de administraţie. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui sau, în absenţa acestuia, a vicepreşedintelui este decisiv. Membrii Consiliului de administraţie nu au dreptul de a se abţine de la vot. Membrii care au votat împotrivă îşi pot consemna opinia separată în procesul-verbal al şedinţei respective. Comisia Naţională emite decizii sub formă de hotărîri şi ordonanţe, care se semnează de preşedinte sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedinte. Consiliul de administraţie, după caz, poate delibera în şedinţe şi rezolva unele chestiuni, conform regulamentului, prin înscrieri protocolare. Înscrierile protocolare se aplică doar în limitele în care nu este necesară adoptarea unei decizii sub formă de hotărîre sau ordonanţă conform prevederilor prezentei legi. Prin hotărîri, Comisia Naţională fondează şi lichidează instituţii, inclusiv reprezentanţe teritoriale, acordă, suspendă sau retrage licenţe şi autorizaţii, adoptă, modifică sau abrogă acte normative ce ţin de reglementarea pieţei financiare nebancare,

aplică interdicţii, aprobă regulamentul propriu, precum şi realizează atribuţiile stabilite de prezenta lege şi de alte acte legislative Prin hotărîri Comisia Naţională:

a) aprobă Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe termen mediu şi Planul anual de activitate;

b) aprobă raportul anual asupra activităţii sale şi asupra funcţionării pieţei

financiare nebancare;

c) adoptă, modifică sau abrogă acte normative cu caracter de reglementare;

d) fondează şi lichidează instituţii, inclusiv reprezentanţe teritoriale, fonduri pe piaţa financiară nebancară, precum şi aprobă actele de constituire şi de activitate ale acestora;

e) fondează ediţii periodice şi desemnează membrii organelor de conducere ale acestora;

f) acordă, retrage şi suspendă licenţe/autorizaţii, atestate de calificare eliberate participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară;

g) acordă statut de autoreglementare asociaţiilor participanţilor profesionişti şi le deleagă împuterniciri în conformitate cu legislaţia;

h) aprobă rezultatele controalelor activităţii participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară;

i) înregistrează ofertele publice şi ofertele tender de valori mobiliare;

j) efectuează înregistrările necesare în Registrul de stat al valorilor mobiliare;

k) eliberează emitenţilor permise pentru circulaţia valorilor mobiliare în afara ţării;

l) determină publicaţiile periodice în care participanţii profesionişti şi emitenţii de valori mobiliare sînt obligaţi să publice informaţia ce urmează a fi dezvăluită;

m) desemnează registratorul independent în modul stabilit;

n) califică acţiunile participanţilor la piaţa valorilor mobiliare ca manipulări pe piaţa valorilor mobiliare;

o) decide referitor la sesizarea Camerei de Licenţiere privind suspendarea şi reluarea valabilităţii licenţelor pentru activitatea în domeniul asigurărilor, activitatea de administrare a activelor fondurilor nestatale de pensii şi activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut în cazul încălcării normelor prudenţiale;

p) dispune şi aplică măsurile prevăzute de legislaţie de remediere financiară a participanţilor la piaţa financiară nebancară, inclusiv cazurile de declarare a insolvabilităţii;

q) aprobă componenţa Consiliului de experţi şi Comisiilor de atestare a specialiştilor participanţilor profesionişti;

r) aprobă, în cazurile stabilite de legislaţie, actele participanţilor profesionişti;

s) desemnează administratorii din oficiu, administraţia provizorie, managerul sau depozitarul şi/sau reprezentanţii în componenţa comisiilor de lichidare a participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară sau a genului de activitate profesionistă;

t) aprobă planul de compensare echitabilă a pretenţiilor asiguraţilor rămase nesatisfăcute în cazul în care asigurătorul a cărui licenţă a fost retrasă nu dispune de mijloace suficiente pentru plata tuturor despăgubirilor;

u) aprobă planul de activitate a asigurătorului (reasigurătorului) în perioada de pînă la numirea lichidatorului;

v) aprobă modul de calcul şi de evidenţă a activelor de pensii ale fondului nestatal de pensii;

w) suspendă dreptul de vot al acţionarilor (asociaţilor) asigurătorului (reasigurătorului) în cazul în care aceştia au dobîndit drept de proprietate sau

de administrare a participaţiilor calificate în capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului) fără avizul prealalbil al Comisiei Naţionale, acordat în modul stabilit prin actele normative;

x) aprobă transferul portofoliului de asigurare şi a activelor de pensii în cazul retragerii calităţii de membru al fondului nestatal de pensii;

y) exonerează asociaţiile de economii şi împrumut de obligaţia executării uneia sau mai multor prevederi ale actelor sale normative în cazul în care aceasta face parte dintr-un plan de stabilizare financiară de lungă durată;

z) reglementează alte chestiuni pentru care Comisia Naţională consideră necesară adoptarea hotărîrilor.

Prin ordonanţe Comisia Naţională:

a) dispune efectuarea de expertize şi controale pe piaţa financiară nebancară;

b) aplică restricţii în activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, inclusiv suspendă operaţiunile bancare la conturile curente ale acestora;

c) suspendă plasamentul şi circulaţia valorilor mobiliare;

d) suspendă clearingul şi decontările la tranzacţii cu valorile mobiliare;

e) dispune efectuarea controalelor suplimentare de către comisia de cenzori ai asociaţiei de economii şi împrumut;

f) decide asupra altor chestiuni în limita atribuţiilor stabilite conform legislaţiei. Ordonanţele se aduc la cunoştinţa persoanelor vizate la data emiterii.

Interpretarea oficială a deciziilor Comisiei Naţionale se face prin decizii adoptate în modul stabilit de legislaţie. Hotărîrile şi ordonanţele Comisiei Naţionale se publică în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova. Hotărîrile Comisiei Naţionale intră în vigoare la data publicării, în caz că în hotărîre nu este indicat alt termen. Prin înscrieri protocolare Comisia Naţională:

a) reperfectează licenţe şi autorizaţii participanţilor profesionişti, eliberează duplicate şi copii ale licenţelor legalizate;

b) aprobă avize asupra proiectelor de acte normative ce vizează piaţa financiară nebancară, elaborate de alte autorităţi ale administraţiei publice;

c) stabileşte condiţiile de ţinere a Registrului de stat al valorilor mobiliare, registrului participanţilor profesionişti, registrului licenţelor eliberate, suspendate şi retrase, registrului atestatelor de calificare a specialiştilor participanţilor profesionişti şi altor registre stabilite de legislaţie;

d) eliberează, în cazurile stabilite de legislaţie, avize de dobîndire a participaţiilor calificate în capitalul social al participanţilor profesionişti şi avize de deschidere a filialelor şi reprezentanţelor participanţilor profesionişti;

e) eliberează avize şi acorduri de reorganizare a fondului de investiţii, asigurătorului (reasigurătorului) şi asociaţiei de economii şi împrumut;

f) eliberează avize prealabile pentru înregistrarea asigurătorului (reasigurătorului), avize prealabile privind investirea a mai mult de 15 % din capitalul propriu al asigurătorului (reasigurătorului) în capitalul social al unei societăţi comerciale, avize privind efectuarea tranzacţiilor de proporţii de către asigurător (reasigurător), avize privind contractarea unui împrumut în cuantum ce depăşeşte 10 % din valoarea capitalului social al asigurătorului (reasigurătorului), avize prealabile privind folosirea profitului de către asigurător (reasigurător) în cazurile stabilite de legislaţie;

g) eliberează aviz de constituire a Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule şi avize prealabile asupra statutului Biroului Naţional al

Asigurătorilor de Autovehicule, precum şi asupra modificărilor şi completărilor la acesta;

h) eliberează acorduri privind efectuarea investiţiilor de către asociaţiile de economii şi împrumut în cazurile stabilite de legislaţie;

i) eliberează aviz de înregistrare a asociaţiilor de economii şi împrumut, precum şi aviz la operarea modificărilor şi completărilor la statutul asociaţiilor de economii şi împrumut;

j) aprobă business-planul elaborat de asociaţiile de economii şi împrumut în vederea obţinerii sau reperfectării licenţei;

k) aprobă planul de reorganizare al asociaţiilor de economii şi împrumut;

l) aprobă Regulamentul de ordine interioară a Comisiei Naţionale şi alte regulamente de uz intern;

m) decide asupra altor chestiuni pentru care nu este necesară adoptarea unei

decizii sub formă de hotărîre sau ordonanţă. Înscrierile protocolare se consemnează în procesul-verbal al şedinţei Consiliului de administraţie şi se aduc la cunoştinţa persoanelor vizate în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data adoptării. Comisia Naţională este în drept să expedieze participanţilor la piaţa financiară nebancară prescripţii spre executare obligatorie în ce priveşte: desfăşurarea adunărilor generale ale acţionarilor;prezentarea documentelor contabile şi a altor documente necesare, explicaţiilor verbale şi scrise. Deciziile Comisiei Naţionale pot fi atacate în instanţa de contencios administrativ competentă. Contestarea sau acţiunea în justiţie nu va suspenda executarea deciziilor Comisiei Naţionale pînă la soluţionarea definitivă a cauzei în instanţa de judecată.

1.7.Organizarea si administratia Comisiei Nationale.

Conducerea Comisiei Nationale

Comisia Naţională a Pietii Financiare este condusă de Consiliul de administraţie.

Consiliul de administraţie este un organ colegial compus din 5 membri, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de administraţie, care sînt, respectiv, preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale. Membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii Comisiei Naţionale sînt funcţionari publici. Membrii Consiliului de administraţie sînt desemnaţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul prealabil pozitiv al comisiei parlamentare de

profil. Preşedintele Consiliului de administraţie se desemnează pe 4 ani, vicepreşedintele - pe 3 ani, un membru - pe 3 ani şi doi membri - pe 2 ani. Fiecare membru al Consiliului de administraţie are dreptul la două mandate consecutive. În funcţia de membru al Consiliului de administraţie poate fi desemnată persoana care deţine exclusiv cetăţenia Republicii Moldova, are domiciliul în ţară şi o vechime în muncă de cel puţin 10 ani în domeniile financiar, economic sau bancar. Calitatea de membru al Consiliului de administraţie încetează în caz de:

a) expirare a termenului pentru care a fost desemnat;

b) revocare de către Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, inclusiv

din iniţiativa preşedintelui Comisiei Naţionale;

c) demisie;

d) deces.

Revocarea membrilor Consiliului de Administraţie se face de Parlament în cazul în

care:

a) în urma exercitării neadecvate a atribuţiilor sale sau săvîrşirii unor acte ilegale, s-

au produs efecte de criză pe piaţa financiară nebancară;

b) au fost condamnaţi prin sentinţă judecătorească rămasă definitivă;

c) devin neeligibili în cazul unor situaţii de incompatibilitate prevăzute la art.27

alin.(3);

d) nu-şi pot îndeplini atribuţiile din cauza incapacităţii fizice sau psihice, constatată

de către o comisie medicală. Membrii Consiliului de administraţie se revocă din funcţie cu majoritatea simplă de voturi (50%+1) din numărul total al deputaţilor din Parlament.

Membrii Consiliului de administraţie ale căror mandate au expirat vor rămîne în funcţie pînă la numirea succesorilor lor.

Preşedintele Comisiei Naţionale are următoarele atribuţii:

a) conduce activitatea Comisiei Naţionale, poartă răspundere în faţa Parlamentului pentru îndeplinirea de către Comisia Naţională a sarcinilor atribuite acesteia prin Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi prezentul Regulament;

b) reprezintă Comisia Naţională în relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu organismele internaţionale de specialitate respective;

c) convoacă şedinţele membrilor Consiliului de administraţie, le prezidează şi asigură îndeplinirea hotărîrilor adoptate;

d) aprobă ordinea de zi a şedinţei şi lista participanţilor la şedinţele Consiliului de administraţie;

e) repartizează atribuţii şi împuterniciri membrilor Consiliului de administraţie confirmate prin hotărîrile Comisiei Naţionale;

f) organizează şi desfăşoară concursuri pentru completarea funcţiilor vacante în

Comisia Naţională şi reprezentanţele sale teritoriale;

g) numeşte şi eliberează, în conformitate cu legislaţia, angajaţii Comisiei Naţionale şi ai reprezentanţelor teritoriale. În caz de necesitate, aplică sancţiuni disciplinare;

h) constituie grupuri de lucru şi grupuri de control, inclusiv grupuri de lucru interministeriale;

i) semnează avize, rapoarte, răspunsuri oficiale, altă corespondenţă curentă;

j) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de legislaţie. Consiliul de administraţie aprobă planul anual de activitate a Comisiei Naţionale

şi examinează rapoartele privind realizarea acestuia. Şedinţele Consiliului de administraţie pot fi publice sau închise. Modul de organizare şi desfăşurare a şedinţelor Consiliului de administraţie se stabileşte în Regulamentul de ordine interioară a Comisiei Naţionale. Comisia Naţională poate solicita prezenţa participanţilor pieţei la şedinţele Consiliului de administraţie. Neprezentarea acestora nu presupune amînarea examinării chestiunii puse în discuţie.

La şedinţele publice ale Consiliului de administraţie pot fi prezenţi membrii Consiliului de experţi, reprezentanţii organizaţiilor de autoreglementare, reprezentanţii mijloacelor de informare în masă acreditaţi de către Comisia Naţională. Participarea altor solicitanţi la şedinţele Consiliului de administraţie se admite cu permisiunea prealabilă a Preşedintelui Comisiei Naţionale. Pe lîngă Comisia Naţională poate fi constituit un organ consultativ - Consiliul de experţi. Modul de constituire, componenţa şi atribuţiile acestui organ se stabilesc de către Comisia Naţională. Comisia Naţională poate antrena savanţi şi specialişti-practicieni pentru consultaţii, pentru efectuarea controalelor şi expertizelor, remunerîndu-i conform legislaţiei.

1.8. Drepturile si obligatiunile membrilor consiliului de administratie si angajatilor Comisiei Nationale

Membrii Consiliului de administraţie sînt independenţi în exerciţiul funcţiunii şi se supun numai legii. Membrii Consiliului de administraţie nu pot fi reţinuţi, arestaţi ori traşi la răspundere administrativă sau penală decît la cererea Procurorului General, cu consimţămîntul Parlamentului. Preşedintele Comisiei Naţionale:

a) conduce activitatea Comisiei Naţionale, poartă răspundere în faţa Parlamentului

pentru îndeplinirea de către Comisia Naţională a sarcinilor atribuite acesteia prin

prezenta lege şi prin regulamentul ei;

b) reprezintă Comisia Naţională în relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu

organismele internaţionale de specialitate respective; c) convoacă şedinţele Consiliului de administraţie, le prezidează şi asigură

îndeplinirea hotărîrilor adoptate; d) repartizează atribuţii şi împuterniciri membrilor Consiliului de administraţie confirmate prin hotărîre a Comisiei Naţionale;

e) organizează şi desfăşoară concursuri pentru completarea funcţiilor vacante în

structura aparatului executiv şi în agenţiile teritoriale ale Comisiei Naţionale;

f) numeşte şi eliberează, în conformitate cu legislaţia, angajaţii Comisiei Naţionale

şi ai agenţiilor teritoriale. În caz de necesitate, le aplică sancţiuni disciplinare;

g) semnează avize, rapoarte, răspunsuri oficiale, altă corespondenţă curentă.

În absenţa Preşedintelui Comisiei Naţionale, atribuţiile prevăzute la alin.(1) sînt exercitate de vicepreşedintele acesteia. Preşedintele Comisiei Naţionale participă la şedinţele Parlamentului şi ale Guvernului în problemele reglementării şi controlului funcţionării pieţei financiare nebancare. Membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii Comisiei Naţionale sînt obligaţi:

a) să nu divulge informaţia obţinută în exerciţiul funcţiunii;

b) să se abţină de la orice activitate sau acţiune incompatibilă cu calitatea de

membru al Consiliului de administraţie sau angajat al Comisiei Naţionale. La încadrarea în serviciu şi ulterior în fiecare an, membrii Consiliului de administraţie sînt obligaţi să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate. Sînt incompatibile cu calitatea de membru al Consiliului de administraţie persoanele care:

a) sînt rude sau afini atît între ei, cît şi cu Preşedintele Republicii Moldova, cu

Preşedintele Parlamentului, cu Prim-ministrul, cu Guvernatorul Băncii Naţionale;

b) au antecedente penale;

c) desfăşoară orice alt tip de activitate remunerată, cu excepţia activităţilor

ştiinţifice, didactice şi de creaţie;

d) sînt membri ai consiliilor de administraţie, consiliilor de directori, comitetelor de

conducere, comisiilor de revizie şi ai altor organe de conducere ale persoanelor juridice, care sînt subiecţi ai supravegherii din partea Comisiei Naţionale;

e) posedă mai mult de 0,5% din acţiuni (cote de participare) sau din alte valori

mobiliare ale participanţilor profesionişti şi ale emitenţilor;

f) abuzează de atribuţiile lor în scop de publicitate.

Sînt incompatibile cu calitatea de angajat al Comisiei Naţionale persoanele care:

a) desfăşoară orice alt tip de activitate remunerată, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice şi de creaţie;

b) sînt membri ai consiliilor de supraveghere, consiliilor de directori, comitetelor de

conducere, comisiilor de revizie şi ai altor organe de conducere ale persoanelor juridice, care sînt subiecţi ai supravegherii din partea Comisiei Naţionale;

c) posedă mai mult de 0,5% din acţiuni (cote de participare) sau din alte valori

mobiliare ale emitenţilor şi titularilor de licenţe;

d) abuzează de atribuţiile lor în scop de publicitate.

Membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii împuterniciţi ai Comisiei Naţionale au dreptul să le ceară participanţilor la piaţa financiară nebancară să prezinte Comisiei Naţionale orice documente şi explicaţii orale şi în scris necesare la exercitarea atribuţiilor de control. Membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii Comisiei Naţionale nu au dreptul să transmită împuternicirile lor altor persoane.

1.9. Transparenţa activităţii Comisiei Nationale

Comisia Naţională asigură transparenţa activităţii sale prin menţinerea paginii-web oficiale, difuzarea informaţiei prin intermediul comunicatelor informative, conferinţelor de presă, briefingurilor, dezbaterilor publice şi altor mijloace de comunicare. Accesul la informaţiile deţinute de Comisia Naţională, inclusiv dările de seamă şi rapoartele participanţilor la piaţa financiară nebancară, se face în condiţiile stabilite de Legea nr.982-XIV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie” şi actele normative ale Comisiei Naţionale.

1.10. Relaţiile Comisiei Naţionale cu participanţii pieţei si cu organismele internationale

Participanţii la piaţa financiară nebancară prezintă Comisiei Naţionale dări de seamă şi rapoarte în condiţiile şi cu periodicitatea stabilită de actele normative. Membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii împuterniciţi ai Comisiei Naţionale au dreptul să solicite participanţilor la piaţa financiară nebancară, iar aceştia

sînt obligaţi să prezinte Comisiei Naţionale, orice documente şi explicaţii verbale şi scrise necesare pentru exercitarea atribuţiilor sale. La exercitarea atribuţiilor de control, membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii autorizaţi ai Comisiei Naţionale au drept de acces în sediul, încăperile de serviciu şi pe teritoriul participanţilor la piaţa financiară nebancară. Comisia Naţională este în drept să colaboreze cu organisme de specialitate internaţionale şi autorităţi similare din alte state şi să adere la ele, precum şi să acorde asistenţă şi să efectueze schimb de informaţii privind piaţa financiară nebancară şi participanţii acesteia, în conformitate cu legislaţia. Comisia Naţionala a Pieţei Financiare, fiind succesoarea de drepturi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii şi a Serviciului supravegherii de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor de pe lângă Ministerul Finanţelor, urmare a intensei colaborări cu instituţiile internaţionale similare de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare a încheiat o serie de Memorandumuri de cooperare în domeniul menţinerii şi dezvoltării ulterioare a schimbului de informaţii. ITALIA Memorandum de înţelegere privind cooperarea tehnică între Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova şi Commissione Nazionale per le Societа e la Borsa din Republica Italia, semnat pe data de 14 noiembrie 2005, la Roma, Italia. Memorandumul conţine prevederi referitoare la:

stabilirea condiţiilor de acordare a asistenţei tehnice;

acordarea consultaţiilor privind reglementarea şi funcţionarea pieţei valorilor

mobiliare; efectuarea consultărilor reciproce în scopul stabilirea instrumentelor necesare

pentru dezvoltarea, gestionarea şi operarea pieţelor valorilor mobiliare; determinarea procedurii de implementare a cooperării.

ROMÂNIA

Memorandumul de colaborare între Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din Republica Moldova şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din România, încheiat la 25 septembrie2003. Memorandumul conţine prevederi referitoare la:

organizarea programelor de formare şi pregătire a profesională comune, seminare,

conferinţe, forumuri tematice din domeniul pieţelor de capital;

organizarea anuală a întîlnirilor bilaterale la nivel de conducere şi experţi, precum

şi între organismele de autoreglementare din cele două ţări în vederea schimbului de experienţă;

schimbul de informaţii reciproce referitoare la activitatea pieţelor precum şi

aplicarea şi perfecţionarea normelor legale în domeniul valorilor mobiliare. Memorandumul de colaborare privind cooperarea şi schimbul de informaţii în domeniul supravegherii asigurărilor între Comisia de Supraveghere a Asigurărilor den România şi Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor şi Fondurilor Nestatale de Pensii din Republica Moldova, încheiat la 27 noiembrie 2007, la Bucureşti, România. Memorandumul conţine prevederi referitoare la:

stabilirea domeniilor de acordare a asistenţei reciproce şi schimbul de informaţii;

stabilirea accesului la informaţie şi a confidenţialităţii;

organizarea programelor de pregatire si asistenta tehnica pentru dezvoltarea cadrului de reglementare a pietei asigurarilor Cooperarea cu organizaţiile internaţionale de profil şi obţinerea calităţii de membru al acestora reprezintă paşii ce urmează a fi efectuaţi în cadrul integrării europene a pieţei financiare autohtone. Institutul Francofon de Reglementare Financiară (IFREFI) Comisia Naţională a Pieţei Financiare este membru al Institutul Francofon de Reglementare Financiară, la care a aderat în cadrul reuniunii din 12.09.2006, care a avut loc la Bucureşti, România. Institutul Francofon de Reglementare Financiară a fost fondat la 20 iunie 2002, în cadrul Conferinţei francofone privind reglementarea financiară. Preşedinţii şi

reprezentanţii ai autorităţilor de reglementarea financiară din 9 ţări, vorbitoare de limba franceză – Belgia, Franţa, Luxemburg, provincia canadiană Quebec, Elveţia, Maroco, Algeria, Guineea, şi Uniunea monetară vest-africană (reprezintă piaţa financiară regională a 8 ţări din zonă) au semnat declaraţia de constituire şi au aprobat statutul IFREFI. Conform prevederilor statutului, IFREFI este o structură flexibilă de cooperare şi dialog, scopul căreia este efectuarea schimbului de cunoştinţe şi experienţă, referitoare la piaţa financiară, între membrii săi. În linii generale, IFREFI este o structură care are drept principale obiective:

- organizarea seminarelor de formare profesională în domeniul reglementării

financiare;

- schimbul de informaţii şi experienţă;

- elaborarea de studii şi cercetări legate in special de existenta unui cadru juridic

comun. IFREFI se reuneşte cel puţin o dată pe an la invitaţia unuia dintre membri. De asemenea organizează o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie seminare de formare profesionala pe diverse tematici. Grupul Consultativ de Reglementare şi Supraveghere a Pieţei de Capital (GC) C.N.P.F. a aderat la Grupul Consultativ de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital în cadrul reuniunii din 10 aprilie 2007, care a avut loc la Mumbai, India. Grupul Consultativ de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital a fost creat la 30 mai 2001, la Varşovia, de către 12 autorităţi de reglementare a pieţei de capital din ţările care aspirau să devină membru al Uniunii Europene, în scopul coordonării eforturilor şi desfăşurării de acţiuni comune în vederea integrării în UE. La moment Grupul Consultativ are 20 de membri din următoarele ţări: Albania, Bulgaria, Bosnia- Herţegovina, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Malta, Muntenegru, Moldova, Polonia, România, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, Srpska, Turcia. Obiectivele Grupului Consultativ sunt următoarele:

Schimbul de informaţii privind experienţa autorităţilor în implementarea şi înţelegera regulamentelor şi Directivelor Uniunii Europene

Efectuarea consultărilor privind armonizarea cu regulile şi standardele UE;

Focusarea activităţii Grupului spre obţinerea accesului la lucrul de

reglementare efectuat în cadrul UE. Grupul se întruneşte regulat, nu mai puţin de două ori pe an. Grupul alege un membru care va prezida Grupul pentru un an. Consiliul Preşedinţilor instituţiilor de reglementare ale pieţei valorilor mobiliare a Statelor membre CSI Din anul 2002 Comisia Naţională a Pieţei Financiare este reprezentată în cadrul Consiliului Preşedinţilor instituţiilor de reglementare ale pieţei valorilor mobiliare a Statelor membre CSI. Consiliul Preşedinţilor instituţiilor de reglementare ale pieţei valorilor mobiliare a Statelor membre CSI a fost fondat cu scopul de a asigura coordonarea activităţilor instituţiilor de reglementare ale pieţei valorilor mobiliare a Statelor membre CSI. În

activitatea sa, Consiliul este gestionat conform Regulamentului Statelor CSI, acordurilor interstatale şi interguvernamentale, deciziilor Consiliului Preşedinţilor Statelor CSI, deciziilor Consiliului Economic. Consiliul activează într-o strînsă colaborare cu Comitetul Executiv al CSI. Obiectivele Consiliului:

• integrarea economică mai profundă a statelor membre CSI în domeniul pieţei valorilor mobiliare;

• asigurarea colaborării conform reglementării standardelor internaţionale, servind la

formarea unor pieţe efective şi transparente;

• crearea condiţiilor pentru o continuă liberalizare a circuitului de capital în cadrul CSI;

• asigurarea privind apărarea drepturilor garantate şi efective ale investitorilor pe piaţa valorilor mobiliare ale statelor-membre CSI;

• crearea unui sistem de control efectiv pe pieţele valorilor mobiliare al statelor membre CSI.

Consiliul este format din Preşedinţii instituţiilor de reglementare ale pieţei valorilor mobiliare a Statelor membre CSI sau persoanele împuternicite. Preşedintele Consiliului este ales prin vot pe un termen de un an. În prezent, C.N.P.F. este în proces de aderare la IOSCO Organizaţia Internaţională a Comisiilor Valorilor Mobiliare. Organizaţia Internaţională a Comisiilor Valorilor Mobiliare (IOSCO) promovează cooperarea, asistenţa reciprocă, schimbul de informaţii şi dezvoltarea standardelor pentru a îmbunătăţi reglementarea pieţelor valorilor mobiliare, mai mult ca atît, este cea mai importanta organizatie pentru cooperare internationala in domeniul reglementarii pietelor valorilor mobiliare. Agenţiile membre ale IOSCO efectuează schimb permanent de informaţii cu privire la experienţa lor proprie în domeniul respectiv, întru promovarea dezvoltării pieţelor naţionale de valori mobiliare, precum şi acordă asistenţă reciprocă întru promovarea integrităţii pieţelor prin respectarea riguroasă a legislaţiei şi sancţionarea fraudelor economice. Obiectivele principale ale IOSCO sunt:

mărirea eficienţei şi a transparenţei pieţei valorilor mobiliare;

protejarea investitorilor;

facilitarea cooperării între organizaţiile de reglementare în lupta contra

crimelor financiare.

Printre realizările recente ale IOSCO figurează şi:

- adoptarea în 1998 a unui set atotcuprinzător al Obiectivelor şi Principiilor

Reglementării (Principiile IOSCO), în prezent recunoscut de comunitatea internaţională

drept un reper pentru toate pieţele;

- ratificarea în 2002 a Memorandumului de Înţelegere Multilateral (IOSCO MOU),

elaborat pentru facilitarea respectării legislaţiei şi a schimbului de informaţii în cadrul comunităţii internaţionale a Organismelor de Reglementare a PVM;

- ratificarea în 2003 a metodologiei (Metodologia de Evaluare IOSCO), care va permite

evaluarea obiectivelor la nivelul de implementare a principiilor IOSCO în jurisdicţia

membrilor IOSCO şi dezvoltarea planului de acţiuni practice, elaborate în special pentru înlăturarea deficienţelor identificate.

CAPITOLUL II

CARACTERISTICA ORGANIZATIONAL - ECONOMICA A COMISIEI NATIONALE A PIETII FINANCIARE

2.1 Modul de organizare a activităţii subdiviziunilor structurale ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

2.1.1 Ordinele Preşedintelui

În scopul organizării eficiente a activităţii subdiviziunilor structurale, creării grupurilor de lucru, precum şi reglementării altor chestiuni legate de activitatea curentă, Preşedintele emite ordine de aplicaţie internă, obligatorii pentru angajaţii C.N.P.F. Proiectele de ordine sînt elaborate, de regulă, de către Secţia resurse umane. În funcţie de chestiunea ce urmează a fi reglementată, proiectul de ordin se coordonează cu conducătorul subdiviziunii structurale respective. Proiectul de ordin se completează pe verso cu următoarele date:

a) numele şi semnătura executorului care a elaborat ordinul;

b) numele şi semnătura conducătorului subdiviziuni structurale în cadrul căreia activează executorul;

c) semnătura conducătorului subdiviziuni structurale, activitatea căreia are tangenţă cu aplicarea prevederilor ordinului (după caz);

d) semnătura directorului Departamentului juridic (ca confirmare că proiectul de ordin a fost supus expertizei juridice);

e) semnătura membrului Consiliului de administraţie coordonator.

Secţia resurse umane:

- asigură controlul asupra înregistrării ordinelor Preşedintelui în registrul de evidenţă a ordinelor;

- aduce la cunoştinţa angajaţilor vizaţi prevederile ordinelor emise, contra semnătură, cu indicarea datei corespunzătoare; - asigură, permanent, plasarea pe panoul informativ a ordinelor ce ţin de schimbarea timpului de muncă, activitatea întregului colectiv de muncă, de stimulare şi de sancţionare a angajaţilor, de programare a concediilor, altor ordine la indicaţia Preşedintelui, pe un termen de cel puţin 10 zile şi/sau expedierea acestora în versiune electronică tuturor angajaţilor prin intermediul adreselor electronice de serviciu din reţeaua locală de calculatoare. 1.2 Planificarea activităţii Activitatea C.N.P.F. se desfăşoară în conformitate cu planul anual de activitate, aprobat prin hotărîrea Consiliului de administraţie, planurile trimestriale, aprobate prin înscriere protocolară, precum şi prin alte acte normative. Anual, pînă la data de 01 decembrie a anului în curs, conducătorii subdiviziunilor structurale prezintă propuneri pentru planul anual de activitate, coordonate cu membrul Consiliului de administraţie, care coordonează activitatea subdiviziunii respective. Anual, în baza propunerilor prezentate de conducătorii subdiviziunilor structurale, în termen de pînă la 15 decembrie a anului în curs, Direcţia analize strategice şi dezvoltare elaborează şi prezintă spre examinare şi aprobare la şedinţa Consiliului de administraţie proiectul definitivat al planului anual de activitate. Trimestrial, pînă la data de 25 a ultimei luni a trimestrului în curs, conducătorii subdiviziunilor structurale prezintă propuneri pentru planul trimestrial de activitate. Trimestrial, în baza propunerilor prezentate de conducătorii subdiviziunilor structurale, coordonate cu membrul Consiliului de administraţie coordonator, în termen de pînă la data de 1 a primei luni a trimestrului următor, Direcţia analize strategice şi dezvoltare elaborează şi prezintă spre examinare şi aprobare prin înscriere protocolară la şedinţa Consiliului de administraţie planul trimestrial de activitate. Planificarea activităţilor curente se efectuează, de regulă, săptămînal (în ziua de luni sau în prima zi lucrătoare a săptămînii) la şedinţa operativă, la care participă: membrii Consiliului de administraţie, Aparatul Preşedintelui, directorii departamentelor, şefii direcţiilor şi secţiilor, precum şi alţi angajaţi, după caz, la indicaţia conducerii C.N.P.F.

Direcţia secretariat perfectează procesul-verbal al şedinţei operative, care se semnează de Preşedinte, se aduce la cunoştinţa conducătorilor subdiviziunilor structurale contra semnătură şi se plasează în versiune electronică în reţeaua informaţională locală. Prezenţa persoanelor care urmează să participe la şedinţele operative este asigurată de Direcţia secretariat. 2.1.3 Elaborarea şi examinarea proiectelor de decizii ale Consiliului de administraţie Conducătorii subdiviziunilor structurale (directorii de departament, şefii de direcţie/secţie), în limitele atribuţiilor, elaborează proiecte de decizii, avize, înscrieri

protocolare, precum şi alte acte normative ale C.N.P.F. (în continuare – proiecte), le prezintă şi le susţin în procesul examinării acestora la şedinţa Consiliului de administraţie. Proiectele includ, de regulă, următoarele elemente:

a) titlul;

b) partea de constatare, care include, după caz, concluziile, argumentele şi prevederile actelor normative şi legislative de referinţă;

c) dispozitivul deciziei.

La proiect se perfectează nota informativă, care include prezentarea activităţilor legate de examinarea materialelor în cauză, termenele de examinare, studii, analize, prevederile actelor normative şi legislative de referinţă, constatările şi concluziile argumentate cu probe veridice şi relevante şi alte aspecte. În mod obligatoriu, se prezintă analiza detaliată a factorilor şi a riscurilor, precum şi a efectelor (impactului) legate de adoptarea deciziei în cauză. Întru exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, angajaţii C.N.P.F., în scopul verificării bunurilor imobile ale diferitor persoane juridice sau fizice, vor putea obţine informaţia din „Banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile” în baza cererii prezentate D.A.I.S.I., conform modelului stabilit (Anexa nr. 5 2 ). Varianta finală a proiectelor actelor cu caracter individual şi a notelor informative se prezintă Departamentului juridic pentru efectuarea expertizei juridice (verificarea aplicării conforme a actelor legislative şi normative în vigoare) şi avizare în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data primirii materialelor în cauză, care se consemnează în registrul respectiv de evidenţă, ţinut de Departamentul juridic, contra semnăturii persoanei ce prezintă proiectul.

76. Versiunea finală a proiectului cu nota informativă respectivă se prezintă Direcţiei

secretariat pentru includere în ordinea de zi a şedinţei Consiliului de administraţie, fiind completată pe verso cu următoarele date:

a) numele şi semnătura executorului;

b) semnătura conducătorului subdiviziunii structurale în cadrul căreia a fost elaborat proiectul (ca confirmare a verificării corectitudinii constatărilor şi concluziilor expuse, respectării prevederilor legale şi a altor cerinţe stabilite);

c) semnăturile altor conducători ai subdiviziunilor structurale care au prezentat

obiecţii şi propuneri vizavi de proiect (ca confirmare că proiectul deciziei a fost

examinat şi avizat corespunzător);

d) semnătura directorului şi colaboratorului responsabil al Departamentului juridic

(ca confirmare că proiectul a fost supus expertizei juridice);

e) în cazul proiectelor de acte normative cu caracter de reglementare – semnătura

Consilierului Preşedintelui (ca confirmare a lipsei obiecţiilor în urma examinării

proiectului);

f) semnătura membrului Consiliului de administraţie coordonator al subdiviziunii

structurale în cadrul căreia a fost elaborat proiectul. Proiectele, vizate în modul stabilit în pct.76, notele informative şi lista persoanelor invitate la şedinţa Consiliului de administraţie se prezintă în Direcţia secretariat cu cel puţin

două zile înainte de a fi examinate la şedinţa de lucru, care de regulă se desfăşoară în ziua de marţi a săptămînii. Direcţia secretariat perfectează ordinea de zi a şedinţei de lucru, care se aprobă de Preşedinte, şi asigură repartizarea materialelor membrilor Consiliului de administraţie cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei de lucru. La şedinţa de lucru, pe lîngă membrii Consiliului de administraţie, participă:

reprezentantul Departamentului juridic, conducătorul subdiviziunii structurale şi executorul care a participat nemijlocit la examinarea materialelor în cauză, precum şi alţi angajaţi după caz.

Membrii Consiliului de administraţie pot solicita orice document şi explicaţii pe marginea proiectului de decizie. În cazul cînd proiectul de decizie urmează a fi revizuit şi modificat substanţial, materialele se restituie pentru reexaminare.

2.1.4 Elaborarea şi examinarea proiectelor de acte legislative şi acte normative cu caracter de reglementare Proiectele de acte legislative şi normative cu caracter de reglementare (regulamente, instrucţiuni, norme metodologice, reguli şi alte acte normative – în continuare proiecte de acte normative), precum şi cele de modificare şi completare a actelor adoptate, sînt elaborate:

a) de subdiviziunile structurale, în dependenţă de competenţa acestora, sau;

b) de persoanele desemnate de Preşedinte, sau;

c) de grupurile de lucru create în acest scop.

Proiectele de acte normative se elaborează în termenele stabilite în planul anual de activitate şi/sau planurile trimestriale de activitate ale subdiviziunii structurale, C.N.P.F. sau în ordinul Preşedintelui. La proiectele de acte normative se întocmesc note informative, în care se expun argumentele şi oportunitatea adoptării acestora, temeiul juridic, alte informaţii relevante. Varianta proiectului de act normativ se plasează în versiune electronică în reţeaua informaţională locală pentru expunerea obiecţiilor şi propunerilor din partea angajaţilor subdiviziunilor structurale, care se prezintă subdiviziunii responsabile de elaborarea acestuia în termen de cel mult 10 zile lucrătoare. Varianta definitivată, luînd în consideraţie obiecţiile şi propunerile la proiect, se prezintă în termen de 5 zile spre examinare Consiliului de administraţie. La indicaţia Consiliului de administraţie proiectul de act normativ, după caz, se prezintă spre examinare, în termen de cel mult 15 zile, Consiliului de experţi, organizaţiilor de autoreglementare, participanţilor profesionişti, altor autorităţi publice, instituţiilor internaţionale şi străine de profil şi se plasează pe pagina oficială web a C.N.P.F dacă n-a fost dispus altfel. În baza obiecţiilor şi propunerilor parvenite, subdiviziunea structurală, angajaţii (grupul de lucru) care au elaborat proiectul, în termen de 5 zile, perfectează varianta definitivată a proiectului de act normativ cu respectarea ceinţelor pct.76 al prezentului Regulament. Varianta definitivată a proiectului de act normativ se prezintă Departamentului juridic pentru efectuarea expertizei juridice (verificarea aplicării conforme a actelor legislative şi

normative în vigoare) şi avizare, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii materialelor în cauză, care se consemnează în registrul respectiv de evidenţă, ţinut de Departamentul juridic, contra semnăturii persoanei ce prezintă proiectul.

Varianta finală a proiectului de act normativ se prezintă spre examinare la şedinţa Consiliului de administraţie. Actul normativ cu caracter de reglementare adoptat urmează a fi supus coordonării cu organele interesate, expertizei juridice şi înregistrării de stat în modul şi în termenele stabilite de legislaţie. După înregistrarea de stat, actul normativ se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Actele normative, prin care se operează modificări sau completări în actele normative ce au trecut înregistrarea de stat, se supun procedurii de expertiză juridică şi înregistrare de stat în modul stabilit de legislaţie şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Perioadele de timp stabilite în capitolele XIV-XV ale prezentului Regulament:

a) nu vor fi aplicate în cazul în care actele legislative şi normative în vigoare prevăd alte perioade de elaborare şi/sau examinare a proiectelor;

b) pot fi reduse sau extinse, la indicaţia Preşedintelui, în cazul unor decizii care

necesită a fi aprobate în regim de urgenţă (inclusiv în cadrul şedinţelor extraordinare ale Consiliului de administraţie) sau în cazul unor acte de dimensiuni mari. 2.1.5 Organizarea şedinţelor Consiliului de administraţie Organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Consiliului de administraţie (planificarea şedinţelor, perfectarea ordinii de zi şi a proceselor-verbale, multiplicarea materialelor, etc.) se asigură de către Direcţia secretariat. Şedinţa Consiliului de administraţie se convoacă după necesitate, de regulă, în ziua de joi a săptămînii, cu excepţia şedinţelor extraordinare, care se convoacă din iniţiativa Preşedintelui sau a cel puţin doi membri ai Consiliului de administraţie. Direcţia secretariat prezintă ordinea de zi şi lista invitaţilor pentru aprobare Preşedintelui. Avizul pentru participare la şedinţa Consiliului de administraţie a persoanelor invitate se semnează de Preşedinte, se înregistrează şi se expediază (fax, poştă) cu cel puţin o zi înainte de ziua şedinţei.

Ordinea de zi a şedinţei şi proiectele incluse în ordinea de zi se prezintă membrilor Consiliului de administraţie, consilierilor, şefului serviciului presă, directorului Departamentului juridic şi altor angajaţi la indicaţia Preşedintelui după şedinţa de lucru.

La şedinţa Consiliului de administraţie participă: consilierii Preşedintelui, directorul Departamentului juridic şi şeful serviciului presă. În funcţie de chestiunile incluse în ordinea de zi participă directorii de departamente şi şefii de direcţii respectivi, şi/sau alţi angajaţi şi invitaţi. Directorii de departamente, şefii de direcţii, de comun cu Direcţia secretariat, asigură semnarea de către Preşedinte a deciziei adoptate şi contrasemnarea acesteia de către persoanele responsabile de elaborarea proiectului potrivit pct.76, membrii Consiliului de administraţie prezenţi la şedinţă şi redactor. Deciziile adoptate ale Consiliului de administraţie se prezintă Direcţiei secretariat pentru redactare şi traducere în limba rusă (în cazul publicării în Monitorul Oficial) în termen de cel mult 3 zile de la data adoptării. Termenul poate fi majorat pînă la 6 zile pentru materiale ce depăşesc 10 pagini. Conducătorii subdiviziunilor structurale asigură verificarea variantei în limba rusă a deciziei adoptate şi confirmă prin semnătură corespunderea conţinutului acesteia cu varianta adoptată în limba de stat. Direcţia secretariat perfectează procesul-verbal al şedinţei, în care se fixează completările şi modificările la proiectele examinate în cadrul şedinţei, şi asigură semnarea acestuia de către Preşedinte şi contrasemnarea de către membrii Consiliului de administraţie. 2.1.6 Organizarea lucrului cu documentele de intrare Direcţia secretariat asigură înregistrarea documentelor de intrare, inclusiv a documentelor oficiale parvenite prin fax sau e-mail, şi le prezintă în aceeaşi zi Preşedintelui, iar în lipsa lui – Vicepreşedintelui sau membrului împuternicit, pentru aplicarea rezoluţiei ce conţine următoarele elemente:

a) numele membrului Consiliului de administraţie sau numele conducătorului subdiviziunii structurale, căruia îi este direcţionat documentul spre executare;

b) semnătura şi data aplicării rezoluţiei, care ulterior este consemnată în registrul documentelor de intrare, ţinut de către Direcţia secretariat;

c)

după caz, termenul de executare a documentelor şi alte indicaţii. Documentul

de intrare, care indică termenul pentru primirea răspunsului, se execută cu respectarea termenului menţionat. În conformitate cu rezoluţia aplicată conform pct.98 din prezentul Regulament, Direcţia secretariat înregistrează datele persoanelor responsabile de executarea documentelor şi asigură repartizarea imediată a acestora contra semnătură. După caz, se aplică parafa “control” care presupune ţinerea rezolvării documentului la evidenţă de către Direcţia secretariat. Membrul Consiliului de administraţie prin rezoluţia corespunzătoare direcţionează documentul conducătorului subdiviziunii structurale sau angajatului responsabil de executare, care efectuează înscrierea respectivă în registrul intern de evidenţă a documentaţiei, numeşte executorul documentului, exercită controlul asupra calităţii examinării documentului şi a respectării termenului stabilit de executare. Termenul de executare a documentelor nu poate depăşi o lună din ziua înregistrării documentului de către Direcţia secretariat, dacă actele normative nu stabilesc altfel. Direcţia secretariat exercită controlul asupra respectării termenelor de executare a

documentelor. În cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi prelungit de către Preşedinte, în baza notei informative a conducătorului subdiviziunii structurale, cu cel mult o lună, fapt despre care este informat solicitantul. Petiţiile (interpelările) prin care se solicită o informaţie oficială se examinează cu respectarea următoarelor termene:

a) cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară – fără întîrziere sau în

termen de 15 zile de la data înregistrării;

b) cele care necesită o studiere şi examinare suplimentară - în termen de 30 zile de la

data înregistrării. Informaţiile, documentele solicitate în baza cererilor de acces la informaţie se pun la dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie. Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de Preşedinte, cu informarea solicitantului cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial.

Examinarea cererilor şi a documentelor cu privire la acordarea sau suspendarea

licenţelor, autorizaţiilor şi certificatelor de calificare, eliberarea acordurilor şi avizelor, efectuarea înscrierilor respective în registrele ţinute de C.N.P.F., înregistrarea emisiunilor şi ofertelor de valori mobiliare, etc. este efectuată de subdiviziunea structurală competentă în termenul stabilit de actele normative în vigoare. Scrisorile, documentele şi materialele de intrare înregistrate se păstrează corespunzător:

a) dacă au caracter de avizare şi interpelare – în Direcţia secretariat;

b) dacă conţin ca anexe acte normative elaborate de alte instituţii, propuneri cu privire la elaborarea sau modificarea actelor normative sau legislative – în Direcţia secretariat şi o copie în subdiviziunea structurală responsabilă de executare;

c) dacă ţin de acordarea sau suspendarea licenţelor, autorizaţiilor şi certificatelor

de calificare, eliberarea acordurilor şi avizelor, efectuarea înscrierilor respective în registrele ţinute de C.N.P.F., înregistrarea emisiunilor şi ofertelor de valori mobiliare, etc. – după aprobarea deciziilor respective, cererile şi materialele anexate se păstrează în cadrul subdiviziunii responsabile de executare, iar ulterior se remit Direcţiei secretariat (arhivă). 2.1.7 Organizarea lucrului cu documentele de ieşire Documentele de ieşire, inclusiv documentele oficiale expediate prin fax sau e-mail, se întocmesc în conformitate cu Regulile de întocmire a documentelor organizatorice şi de dispoziţie, Instrucţiunea-tip cu privire la ţinerea lucrărilor de secretariat în organele administraţiei publice centrale de specialitate şi ale autoadministrării locale ale Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 618 din 05.10.1993, alte acte legislative şi normative în vigoare. Documentele de ieşire se prezintă în două exemplare originale şi se semnează de către Preşedinte, sau, în lipsa acestuia, de către Vicepreşedinte, din care unul urmează a fi expediat destinatarului, iar altul se păstrează în Direcţia secretariat. În partea stîngă (de jos) a exemplarului destinat expedierii se indică numele complet al executorului şi numărul telefonului de serviciu de contact.

Exemplarul doi al documentului în original, care se păstrează în Direcţia secretariat, se completează pe verso cu următoarele date:

a) semnătura executorului;

b) semnătura conducătorului subdiviziunii în cadrul căreia a fost elaborat documentul (ca confirmare a verificării corectitudinii constatărilor şi concluziilor expuse, respectării prevederilor legale şi a altor cerinţe stabilite);

c) semnătura conducătorului/colaboratorilor subdiviziunilor atrase la examinarea

chestiunii vizate în conţinutul documentului;

d) după caz, semnătura directorului Departamentului juridic;

e) semnătura membrului Consiliului de administraţie coordonator.

Direcţia secretariat înregistrează documentele de ieşire semnate şi pregătite pentru expediere şi în aceeaşi zi le expediază destinatarilor. O copie a documentului, semnat şi înregistrat în modul stabilit, se păstrează în cadrul subdiviziunii structurale care a elaborat documentul în cauză. Direcţia secretariat verifică corectitudinea întocmirii documentelor pentru expediere cu respectarea cerinţelor stabilite de actele legislative şi normative, inclusiv prezenţa anexelor indicate în document, şi asigură controlul asupra înregistrării şi păstrării adecvate a documentelor de ieşire. În cazul în care, la elaborarea unui document, opinia persoanei care elaborează textul documentului nu coincide cu opinia persoanei ierarhic superioare privind modul de executare a documentului, persoana dată va elabora textul documentului în modul indicat de persoana ierarhic superioară, prezentînd opinia sa, în formă scrisă. În acest caz, executor al documentului se va considera persoana ierarhic superioară care a dat indicaţiile respective. 2.1.8 Controlul executării deciziilor şi documentelor Direcţia secretariat asigură evidenţa deciziilor şi altor chestiuni examinate în cadrul şedinţei Consiliului de administraţie, a documentelor de serviciu, monitorizează şi controlează executarea integrală a acestora. Conform rezoluţiei Preşedintelui, deciziile Consiliului de administraţie şi documentele de serviciu luate la control se repartizează executorilor în ziua emiterii acestora. În cazul în care sînt indicaţi mai mulţi executori, organizarea executării documentului se efectuează de către

executorul indicat pe prima poziţie, care desemnează persoana responsabilă de generalizarea propunerilor pentru varianta finală. Executorii ce urmează conform rezoluţiei, în mod obligatoriu, perfectează şi prezintă în termenul stabilit persoanei responsabile de generalizare o notă în scris cu privire la examinarea chestiunii expuse în document. Direcţia secretariat va exclude de la control executarea deciziilor Consiliului de administraţie şi a documentelor de serviciu numai după executarea integrală a acestora. În acest sens, subdiviziunea structurală responsabilă va prezenta Preşedintelui şi membrilor Consiliului de administraţie o notă informativă privind executarea integrală a actelor menţionate. 2.1.9 Organizarea audienţei Direcţia secretariat organizează audienţa solicitanţilor conform programului stabilit prin ordinul Preşedintelui. Înregistrarea solicitanţilor şi a chestiunilor pentru audienţă la Preşedinte şi Vicepreşedinte se efectuează în Registrul de evidenţă a audienţei ţinut de Direcţia secretariat. În funcţie de problemele expuse de solicitanţi în cadrul audierii, participă conducătorii subdiviziunilor structurale conform competenţei şi atribuţiilor funcţionale. Direcţia secretariat consemnează prin proces-verbal discuţiile rezultate în cadrul audierii, precum şi rezoluţiile Preşedintelui, Vicepreşedintelui şi a membrilor Consiliului de administraţie, după caz. Rezoluţiile conducerii se înregistrează în Registrul de evidenţă a audienţei, Fişa de evidenţă a audienţei la Preşedinte/Vicepreşedinte şi se prezintă conducătorilor subdiviziunilor structurale pentru soluţionarea chestiunilor abordate şi informarea solicitanţilor. 2.1.10 Accesul la informaţia deţinută de C.N.P.F. Accesul persoanelor terţe la informaţiile aflate în posesia C.N.P.F. se efectuează în condiţiile stabilite de Legea nr.982-XIV din 11.05.2000 „Privind accesul la informaţie” şi actele normative ale C.N.P.F. În sensul prezentului Regulament, informaţii deţinute de C.N.P.F. sunt informaţiile obţinute de la participanţii la piaţa financiară nebancară, inclusiv rapoarte financiare, dări de seamă specializate şi documente ce ţin de constituirea, licenţierea, controlul şi sancţionarea participantului la piaţa financiară nebancară; corespondenţa C.N.P.F.: acte, avize, analize şi oricare alte înscrisuri elaborate de C.N.P.F.; adresări şi interpelări ale C.N.P.F.; adresări şi interpelări ale C.N.P.F. către alte organe de stat sau persoane fizice

şi juridice; registre ţinute de către C.N.P.F.; baze de date create şi întreţinute de C.N.P.F.; orice alte informaţii aflate în posesia şi la dispoziţia C.N.P.F., care au fost acumulate, obţinute sau elaborate de către membrii Consiliului de administraţie şi angajaţii C.N.P.F. în exerciţiul funcţiei. Informaţiile destinate plasării pe pagina oficială web a C.N.P.F. în reţeaua Internet se prezintă în conformitate cu regulile stabilite în Regulamentul privind menţinerea paginii-web oficiale a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, aprobat de Preşedintele C.N.P.F.

Orice informaţie destinată difuzării prin mass-media se efectuează prin intermediul Serviciului presă. Informaţia/interviul se coordonează cu conducătorul subdiviziunii structurale şi membrul Consiliului de administraţie coordonator. Serviciul presă coordonează, în mod obligatoriu, difuzarea informaţiilor respective cu Preşedintele, iar în lipsa acestuia cu Vicepreşedintele C.N.P.F. Furnizarea informaţiilor oficiale, altor decît cele prevăzute a fi comunicate din oficiu, se va efectua în baza cererii scrise. Informaţiile pot fi solicitate şi comunicate şi în format electronic în conformitate cu prevederile Legii nr. 264-XV din 15.07.2004 „Cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală”. Pentru furnizarea informaţiilor oficiale pot fi percepute plăţi în conformitate cu ordinul Preşedintelui C.N.P.F., mărimile cărora nu vor depăşi cheltuielile suportate pentru pregătirea copiilor, expedierea lor solicitantului şi/sau pentru traducerea, la cererea solicitantului, a informaţiei, documentului, acestea fiind vărsate în bugetul C.N.P.F. Plăţile pentru furnizarea informaţiilor analitice, de sinteză sau inedite, executate la comanda solicitantului, se vor stabili conform contractului. La dispoziţia solicitanţilor vor fi puse fără plată informaţiile oficiale care:

a) se referă nemijlocit la drepturile şi libertăţile solicitantului;

b) sînt expuse verbal;

c) sînt solicitate pentru a fi examinate la sediul C.N.P.F.;

d) sînt solicitate de Preşedinţia R. Moldova, Parlamentul R. Moldova, Guvernul R. Moldova, precum şi de alte organe de stat. Angajaţii C.N.P.F. sînt obligaţi:

a) să nu divulge informaţiile şi documentele cu accesibilitate limitată utilizate în

exerciţiul funcţiei;

b) să ia măsurile necesare pentru neadmiterea accesului altor persoane la informaţiile

utilizate; c) să nu răspîndească informaţii false care au incidenţă asupra pieţei financiare;

d) să anunţe urgent conducerea despre pierderea şi/sau deteriorarea informaţiilor şi

documentelor aflate în folosinţa sa. Angajaţii C.N.P.F., la difuzarea şi/sau furnizarea oricăror materiale (opinii, avize, note, studii, monografii, articole etc.) elaborate în afara timpului de muncă, vor indica, în mod obligatoriu, că acestea nu reprezintă opinia oficială a C.N.P.F La încetarea activităţii în cadrul C.N.P.F., angajaţii vor face o declaraţie că nu vor

utiliza informaţiile şi documentele cu accesibilitate limitată deţinute de C.N.P.F. la care

au avut acces pe perioada în care aceştia au fost salariaţii C.N.P.F

de depunere a declaraţiilor de către angajaţi se pune în sarcina Secţiei resurse umane. Lucrul cu documentele ce conţin secret de stat în cadrul C.N.P.F. este efectuat de persoana desemnată prin ordinul Preşedintelui. Transmiterea acestor atribuţii către altă persoană, inclusiv pe perioade determinate, se face în mod exclusiv prin ordinul Preşedintelui. 2.1.11 Ţinerea şi utilizarea arhivei Întocmirea nomenclatorului şi a inventarelor dosarelor, efectuarea expertizei valorii documentelor în scopul selectării lor pentru păstrare de stat şi stabilirea termenelor de păstrare, păstrarea provizorie a documentelor şi depunerea lor laArhiva Naţională a Republicii Moldova ţine de competenţa Direcţiei secretariat. Accesul la documentaţia din arhivă se realizează după cum urmează:

Asigurarea controlului

a) cu permisiunea Preşedintelui sau Vicepreşedintelui prin completarea unui formular-model conform anexei nr.6 la prezentul Regulament, semnat de solicitant şi avizat de conducătorul subdiviziunii respective şi membrul Consiliului de administraţie coordonator – în cazul examinării materialelor în incinta subdiviviziunii structurale; b) cu permisiunea membrului Consiliului de administraţie coordonator prin completarea unui formular-model conform anexei nr.7 la prezentul Regulament, semnat de solicitant şi

avizat de conducătorul subdiviziunii respective – în cazul examinării materialelor în incinta arhivei.

Accesul la documentaţia din arhivă este consemnat în registrul respectiv, ţinut de Direcţia secretariat. Accesul la documentaţia care conţine informaţii confidenţiale se efectuează în conformitate cu Regulamentul cu privire la accesul la informaţiile deţinute de Comisia Naţională. 2.1.12 Evidenţă taxelor şi plăţilor percepute de C.N.P.F. Evidenţa taxelor şi plăţilor percepute de C.N.P.F. se efectuează de către Direcţia

finanţe, buget şi contabilitate de comun cu subdiviziunile structurale, precum urmează:

a) Departamentul valori mobiliare – în cazul perceperii taxelor şi plăţilor de la participanţii profesionişti şi emitenţii de valori mobiliare;

b) Departamentul supraveghere asigurări – în cazul perceperii taxelor şi plăţilor de la participanţii profesionişti la piaţa asigurărilor;

c) Departamentul plasamente colective şi microfinanţare – în cazul perceperii taxelor şi plăţilor de la participanţii profesionişti care activează pe sectorul plasamente colective şi microfinanţare;

d) Departamentul administrativ – în cazul perceperii plăţilor pentru atestarea

specialiştilor, organizarea seminarelor, eliberarea certificatelor de calificare şi duplicatelor acestora. Subdiviziunile structurale, reieşind din atribuţiile de serviciu, asigură ţinerea registrelor de evidenţă a plăţilor şi taxelor percepute de C.N.P.F. de la participanţii la piaţa financiară nebancară în conformitate cu actele legislative şi normative în vigoare. Direcţia finanţe, buget şi contabilitate, de comun cu subdiviziunile structurale, verifică lunar datele incluse în registrele menţionate în pct. 127, în vederea corelării acestora cu datele incluse în registrele contabile, cu perfectarea actelor de verificare care se semnează de către contabilul-şef şi conducătorul subdiviziunii respective. În caz de constatare a încălcărilor şi abaterilor de la prevederile legislaţiei, contabilul-şef informează prin rapoarte operative conducerea C.N.P.F. 1.13 Raportarea rezultatelor în activitate

Conducătorii subdiviziunior structurale asigură controlul asupra realizării planurilor trimestriale de activitate, aprobate de Consiliul de administraţie, precum şi, după caz, la indicaţia Preşedintelui, a planurilor individuale detaliate coordonate cu membrul Consiliului de administraţie. Trimestrial, pînă la data de 25 a ultimei luni a trimestrului în curs, conducătorii subdiviziunilor structurale prezintă raportul privind activitatea subdiviziunii pe parcursul trimestrului. În cazul executării unor activităţi pe parcursul ultimei săptămîni a trimestrului, informaţia respectivă se prezintă suplimentar Direcţiei analize strategice şi dezvoltare. Trimestrial, directorii de departamente şi şefii de direcţii prezintă Direcţiei analize strategice şi dezvoltare, în termen de pîna la data de 10 a celei de-a doua luni după expirarea trimestrului de raportare, informaţia privind funcţionarea segmentelor pieţei financiare nebancare în trimestrul de gestiune. Anual, pîna la 1 martie, directorii de departamente şi şefii de direcţii prezintă Direcţiei analize strategice şi dezvoltare informaţia privind funcţionarea segmentelor pieţei financiare nebancare pentru anul de gestiune precedent. Direcţia analize strategice şi dezvoltare asigură acumularea rapoartelor, generalizarea acestora şi elaborarea buletinelor informative trimestriale şi a Raportului anual. În baza rapoartelor trimestriale de activitate, Direcţia audit intern şi securitate internă, trimestrial, în termen de pînă la data de 15 a primei luni a trimestrului următor, perfectează raportul de audit asupra activităţii C.N.P.F. pe perioada trimestrului expirat, cu concluziile şi recomandările respective, care se prezintă spre examinare Consiliului de administraţie pentru adoptarea deciziei. Raportul anual asupra activităţii C.N.P.F. şi asupra activităţii participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară (în continuare – Raport anual) se elaborează pînă la 01 iunie, în conformitate cu ordinul Preşedintelui. Prin ordinul Preşedintelui, în termen de pînă la 15 decembrie a anului în curs, se desemnează grupul de lucru responsabil de elaborarea Raportului anual, în componenţa căruia se includ: membrii Consiliului de administraţie, directorii de departamente şi şefii de direcţii, precum şi alţi angajaţi.

Grupul de lucru elaborează structura Raportului anual, acumulează şi sistematizează informaţiile respective şi asigură elaborarea proiectului Raportului anual în termen de pînă la 01 aprilie a anului în curs şi prezentarea acestuia la şedinţa Consiliului de administraţie pentru examinare şi aprobare. Direcţia secretariat asigură redactarea Raportului anual şi traducerea în limba rusă a acestuia, în termen de pînă la 15 aprilie, care ulterior se verifică de către membrii grupului de lucru şi se vizează. Raportul anual se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

2.2.Organizarea muncii angajatilor Comisiei Nationale

2.2.1 Drepturile si obligatiile angajatilor Angajaţii dispun de următoarele drepturi:

a) drepturi salariale, stabilite în conformitate cu actele legislative şi normative;

b) dreptul la restituirea, în conformitate cu legislaţia, a cheltuielilor legate de

deplasări în interes de serviciu şi alte cheltuieli efectuate motivat în legătură cu

exercitarea atribuţiilor, în baza ordinului Preşedintelui C.N.P.F.;

c) dreptul la condiţii optime de muncă;

d) dreptul la asigurare socială şi medicală în modul prevăzut de legislaţie;

e) dreptul la perfecţionare profesională;

f) dreptul la opinie;

g) dreptul să se asocieze în sindicate şi să participe la activitatea lor, conform

legislaţiei;

h) alte drepturi stabilite în contractul individual de muncă.

În vederea executării funcţiilor de serviciu, angajaţii sînt în drept:

a) să examineze probleme şi să prezinte propuneri de soluţionare în limitele împuternicirilor lor;

b) să avanseze în serviciu corespunzător pregătirii profesionale, rezultatelor în

activitate,

conştiinciozităţii

legislaţia. Angajaţii sînt obligaţi:

în exercitarea atribuţiilor şi altor criterii în conformitate cu

capacităţilor intelectuale şi profesionale, rezultatelor atestării,

a) să muncească cinstit şi sîrguincios, să-şi îndeplinească conştiincios obligaţiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă;

b) să respecte disciplina muncii;

c) să respecte normele referitoare la protecţia şi igiena muncii şi tehnica securităţii;

d) să manifeste un comportament onest;

e) să manifeste o atitudine responsabilă faţă de bunurile C.N.P.F. şi a altor angajaţi;

f) să nu divulge informaţia obţinută în exerciţiul funcţiei;

g) să se abţină de la orice activitate sau acţiune incompatibilă cu calitatea de funcţionar public şi angajat al C.N.P.F.;

h) să cunoască şi să respecte prevederile prezentului Regulament. În vederea executării funcţiilor de serviciu, angajaţii sînt obligaţi:

a) să execute la timp şi calitativ dispoziţiile conducerii C.N.P.F. în problemele ce ţin de competenţa lor;

b) să activeze în cadrul sectorului de muncă încredinţat, să manifeste iniţiativă şi perseverenţă, să asigure îndeplinirea întocmai şi în termenii stabiliţi a sarcinilor atribuite;

c) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor care adresează interpelări sau solicită consultaţii la C.N.P.F.;

d) să se călăuzească de legislaţia în vigoare, să fie obiectivi şi imparţiali, să nu manifeste birocratism şi să nu admită tergiversări în exercitarea funcţiilor atribuite;

e) să dovedească o atitudine colegială, să nu admită conflicte şi discriminare;

f) să examineze la timp propunerile, cererile şi plîngerile cetăţenilor în domeniul activităţii lor de serviciu, în conformitate cu legislaţia;

g) să studieze opinia publică şi să ţină cont de aceasta în activitatea lor;

h) să respecte programul de lucru, să folosească eficient timpul de muncă, să nu părăsească locul de muncă fără permisiunea conducătorului subdiviziunii şi fără perfectarea cererii indicate în anexa nr.2 la prezentul Regulament;

i) să păstreze şi să transmită informaţia secretă în modul stabilit de cerinţele pentru organizarea materialelor cu documentele secrete;

j) să păstreze şi să transmită informaţia ce constituie secret comercial în modul stabilit;

k) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor la care are acces în exerciţiul funcţiei deţinute, să asigure integritatea lor şi să ia măsurile necesare pentru a nu admite accesul neautorizat la aceste informaţii;

l) să utilizeze cu economie şi raţional resursele financiare şi materiale ale C.N.P.F.;

m) să comunice, în cazul în care au depistat încălcări ale legislaţiei în activitatea C.N.P.F, informaţii despre acestea coducătorului subdiviziunii structurale, membrului Consiliului de administraţie coordonator, Preşedintelui C.N.P.F.;

n) să respecte alte obligaţiuni în corespundere cu cerinţele legislaţiei, prezentului Regulament şi fişei postului, precum şi indicaţiile înaintate, în limitele competenţei, de conducătorul subdiviziunii. Funcţionarii publici nu sînt în drept:

a) să desfăşoare alt tip de activitate remunerată, cu excepţia activităţii ştiinţifice, didactice şi de creaţie, în afara programului de muncă stabilit;

b) să fie împuterniciţii unor terţe persoane în C.N.P.F.;

c) să desfăşoare nemijlocit activitate de întreprinzător ori să înlesnească, în virtutea funcţiei deţinute, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice în schimbul unor recompense, servicii, înlesniri;

d) să fie membri ai consiliilor de supraveghere, consiliilor de directori, comitetelor de conducere, comisiilor de revizie şi ai altor organe de conducere ale persoanelor juridice care sînt subiecţi ai supravegherii din partea C.N.P.F.;

e) să dispună de conturi nedeclarate în băncile din ţară şi străinătate;

f) să participe la grevele care dereglează funcţionarea autorităţilor publice respective, de a căror activitate depinde asigurarea societăţii cu bunuri şi servicii de importanţă vitală;

g) să folosească bunurile şi resursele C.N.P.F. în interes personal sau în alte scopuri decît cele ce reies din atribuţiile de serviciu;

h) să exercite acţiunile stabilite de art.8 din Legea nr.900 din 27.06.1996 „Privind combaterea corupţiei şi protecţionismului”;

i) să folosească informaţii confidenţiale obţinute ca urmare a activităţii în cadrul C.N.P.F. în alte scopuri decît cele ce ţin de atribuţiile de serviciu;

j) să deţină funcţia, în cazul în care persoanei date nu i-a fost întocmit dreptul de

acces la informaţiile secrete în baza documentelor prezentate de către aceasta, iar

cerinţa dată reprezintă o condiţie

persoana respectivă va fi înlăturată de la exercitarea funcţiei în conformitate cu actele

legislative

esenţială pentru deţinerea funcţiei. În acest caz,

şi normative. k) să facă comentarii asupra unor litigii în curs de

desfăşurare sau în care C.N.P.F. are calitate de parte;

l) să facă trimiteri la opiniile separate ale membrilor Consiliului de administraţie,

altor angajaţi pe problemele ce ţin de piaţa financiară nebancară. În cazul în care după angajare persoana devine incompatibilă cu condiţiile stabilite de art.27 alin.(4) din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998, aceasta este obligată:

a) să depună cerere de eliberare din funcţie din propria iniţiativă; sau

b) să înlăture condiţiile de incompatibilitate în termeni de cel mult 30 zile.

2.2 Încheierea şi desfacerea contractului individual de muncă Angajarea în cadrul C.N.P.F. se efectuează conform prevederilor legislaţiei, în baza ordinului Preşedintelui şi contractului individual de muncă încheiat între angajat şi

angajator în două exemplare, cu aplicarea ştampilei. Contractul-model individual de muncă în cadrul C.N.P.F. se aprobă de Consiliul de administraţie prin înscriere protocolară.

La angajarea în funcţie angajatorul este în drept să solicite următoarele documente:

a) carnetul de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie;

b) copia diplomei de studii (cu prezentarea originalului);

c) copia buletinul de identitate (cu prezentarea originalului);

d) copia certificatului de căsătorie (după caz);

e) copia certificatului de naştere a copiilor (după caz);

f) copia poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (după caz);

g) copia certificatului de atribuire a codului personal de asigurări sociale (după caz);

h) curriculum vitae;

i) certificatul medical (după caz);

j) documente de evidenţă militară (după caz);

k) cazierul juridic (după caz);

l)

copia certificatelor de calificare (dacă există);

m) copia permisului de conducere auto (pentru şoferi);

n) 1 fotografie (3 x 4 cm) pentru fişa personală.

La angajare, angajatul prezintă o declaraţie scrisă (separată sau în cadrul acordului, cererii de a fi angajat), prin care confirmă pe propria răspundere, că este compatibil cu calitatea de angajat, conform cerinţelor stabilite în art.27 alin.(4) din Legea nr.192-XIV din 12.11. 1998. Secţia resurse umane ţine evidenţa contractelor individuale de muncă într-un registru de evidenţă separat. Un exemplar al contractului individual de muncă se eliberează angajatului contra semnătură, exemplarul al doilea se păstrează în dosarul personal. În termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării de către părţi a contractului individual de muncă, Secţia resurse umane aduce la cunoştinţa angajatului sub semnătură:

a) ordinul de angajare prin care se stabileşte data angajării, funcţia, subdiviziunea,

perioada de activitate şi perioada de probă (după caz);

b) prezentul Regulament;

c) fişa postului, regulamentul subdiviziunii;

d) condiţiile de muncă;

e) retribuirea muncii;

f) tehnica securităţii şi igiena muncii.

Pentru angajaţii încadraţi în cîmpul muncii pentru prima dată şi care au lucrat mai mult de 5 (cinci) zile, Secţia resurse umane perfectează carnete de muncă cu înscrierile corespunzătoare. De asemenea, se efectuează înscrieri în conformitate cu legislaţia în carnetul de muncă prezentat de angajatul care dispune de vechime în muncă. Funcţiile vacante în cadrul subdiviziunilor structurale pot fi completate prin angajare sau concurs. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru selectarea candidaţilor la ocuparea funcţiilor vacante se efectuează de către Comisia de concurs în conformitate cu prevederile legislaţiei. În cazul cînd persoana care se încadrează în serviciu nu dispune de gradul de calificare necesar deţinerii funcţiei de rangul respectiv, angajatorul poate decide, după caz, asupra susţinerii, în conformitate cu legislaţia, a unei perioade de probă, care nu poate fi mai mare de 6

luni. În perioada de probă, Comisia de atestare examinează corespunderea angajatului în funcţia deţinută şi decide asupra conferirii gradului de calificare. Cetăţenii încadraţi pentru prima dată în serviciul public în calitate de persoane cu funcţii de răspundere şi funcţionarii publici promovaţi pentru prima dată în posturi cu funcţie de răspundere depun următorul jurămînt:

“Conştient de responsabilitatea ce-mi revine în serviciul public în calitate de persoană cu funcţie de răspundere, jur solemn să servesc cu credinţă statul şi poporul Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele şi autoritatea statului, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor, să port cu demnitate titlul de funcţionar public, să-mi exercit în mod conştiincios obligaţiile. Dacă voi încălca acest jurămînt, sînt gata să port răspundere cu toată rigoarea legii”. Jurămîntul se depune o singură dată, în prezenţa colectivului unităţii respective a autorităţii publice, în faţa simbolurilor de stat, la cel mult 10 zile de la ocuparea funcţiei. Persoana cu funcţie de răspundere semnează jurămîntul, care se anexează la dosarul său personal. În conformitate cu prevederile legislaţiei, angajaţii pot fi transferaţi/permutaţi în cadrul subdiviziunii sau în alte subdiviziuni structurale, în baza ordinului Preşedintelui, la propunerea membrilor Consiliului de administraţie, conducătorului subdiviziunii, Comisiei de atestare sau la cererea angajatului. Desfacerea contractului individual de muncă se efectuează în baza ordinului Preşedintelui C.N.P.F. conform prevederilor legislaţiei. Angajaţii, care demisionează din proprie iniţiativă, anunţă în scris conducerea C.N.P.F. cu 14 zile calendaristice înainte de data desfacerii contractului individual de muncă, cu excepţiile prevăzute de legislaţie. Secţia resurse umane pînă la desfacerea contractului individual de muncă a angajatului, asigură controlul asupra:

- eliberării şi completării integrale a Fişei de eliberare (conform anexei nr. 1 la prezentul Regulament), care va fi semnată de conducătorii subdiviziunilor ca dovadă că angajatul şi-a executat toate obligaţiunile de serviciu; - întocmirii actului de predare-primire a documentelor de lucru (dosare, informaţii şi alte documente de serviciu);

- restituirii legitimaţiei de serviciu. În ultima zi de muncă (ziua încetării contractului individual de muncă) Secţia resurse umane eliberează angajatului carnetul de muncă, contra semnătură în registrul de evidenţă a carnetelor de muncă eliberate. Totodată, angajatul indică data eliberării carnetului de muncă şi datele personale scrise complet. 2.2.3 Organizarea timpului de muncă şi disciplina muncii Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămînii constituie 8 ore pe zi, timp de 5 zile, cu două zile de repaos (sîmbăta şi duminica). Regimul ordinar al timpului de muncă al angajaţilor C.N.P.F. se stabileşte:

începutul zilei de muncă

8:30

pauza de masă

12:00 - 13:00

sfîrşitul zilei de muncă

17:30

Modificarea ocazională a regimului ordinar al timpului de muncă şi a zilelor de muncă are loc doar în cazuri excepţionale şi se aprobă prin ordinul Preşedintelui, cu avizul Comitetului sindical. Zilele de sărbătoare nelucrătoare includ zilele stabilite în art.111 din Codul muncii. Durata timpului de muncă în ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare, după caz, se reduce cu o oră pentru toţi angajaţii. Locul de muncă al angajaţilor se consideră încăperile de serviciu ale Comisiei Naţionale, inclusiv ale reprezentanţilor teritoriale. Absenţa angajatului în timpul de muncă din motive personale se documentează prin cererea scrisă a angajatului conform modelului stabilit în anexa nr. 2 la prezentul Regulament, coordonată în prealabil cu conducătorul subdiviziunii structurale respective, iar absenţa conducătorului subdiviziunii structurale se coordonează în prealabil cu membrul Consiliului de administraţie coordonator, cu recuperarea ulterioară a orelor de muncă în termen de o lună. În cazul absenţei pe un termen de cel puţin o zi lucrătoare, angajatul depune cererea respectivă, coordonată corespunzător, care serveşte temei pentru emiterea ordinului Preşedintelui cu respectarea prevederilor legislaţiei. Asigurarea controlului de recuperare a timpului de muncă a angajaţilor se pune în sarcina conducătorilor subdiviziunilor structurale şi Secţiei resurse umane. Se interzice recuperarea timpului de muncă pe durata pauzei de masă.

Secţia resurse umane asigură permanent:

- controlul asupra respectării regimului de muncă, cu informarea permanentă a conducerii C.N.P.F. despre încălcările stabilite; - ţinerea registrelor privind evidenţa: absenţelor angajaţilor de la locul de muncă, în scopuri de serviciu, conform anexei nr. 3 la prezentul Regulament; absenţelor angajaţilor de la locul de muncă, în scopuri personale, şi a orelor recuperate de către aceştia, conform anexei nr. 4 la prezentul Regulament. La intrarea şi ieşirea din sediul C.N.P.F. angajaţii sînt obligaţi să se înregistreze în Registrul de evidenţă a intrării şi ieşirii angajaţilor în sediul C.N.P.F. în afara programului de

serviciu, întocmit conform anexei nr. 5 la prezentul Regulament, care se află la Reprezentantul Direcţiei Pază de Stat. Secţia resurse umane verifică săptămînal corectitudinea ţinerii registrului în cauză şi, de comun cu conducătorii subdiviziunilor structurale, întreprinde măsuri pentru asigurarea respectării disciplinei muncii de către angajaţi. Condiţiile ieşirii la serviciu a angajaţilor C.N.P.F. în afara programului de lucru sînt prevăzute în capitolul XI 1 din prezentul Regulament. Sancţiuni disciplinare Sancţiunile disciplinare se aplică pentru nerespectarea sau respectarea neadecvată a disciplinei muncii, inclusiv a atribuţiilor funcţionale stabilite în fişa postului, a prevederilor legislaţiei, precum şi a prezentului Regulament. Angajaţilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:

a) avertisment;

b) mustrare;

c) mustrare aspră;

d) concedierea (în temeiurile prevăzute de Codul Muncii).

Sancţiunile disciplinare se aplică, în conformitate cu legislaţia, prin ordin, de către Preşedinte din iniţiativă proprie, la propunerea membrului Consiliului de administraţie coordonator şi/sau conducătorului subdiviziunii structurale în cadrul căreia activează angajatul, Direcţiei audit intern şi securitate internă, Secţiei resurse umane, precum şi a grupului de anchetă. Pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatul prezintă în mod obligatoriu explicaţii scrise privind fapta comisă. Refuzul de a prezenta explicaţii se consemnează prin

proces-verbal, semnat de Secţia resurse umane şi de un reprezentant al Comitetului sindical din

cadrul C.N.P.F.

Secţia resurse umane aduce la cunoştinţă angajatului, sub semnătură, ordinul cu privire

la aplicarea sancţiunilor disciplinare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data cînd a

fost emis şi îşi produce efectele de la data comunicării.

Acţiunea sancţiunii disciplinare încetează:

a) la data indicată în ordinul de sancţionare;

b) la data expirării termenului de validitate a sancţiunii disciplinare aplicate conform

art. 211 din Codul Muncii;

c) în baza unui ordin de revocare a sancţiunii disciplinare aplicate.

2.2.4 Condiţiile de salarizare a membrilor Consiliului de administraţie şi a

angajaţilor Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

Salarizarea membrilor Consiliului de administraţie şi a angajaţilor Comisiei

Naţionale a Pieţei Financiare, denumită în continuare CNPF, se efectuează în

conformitate cu prevederile Legii salarizării nr.847-XV din 14 februarie 2002 şi cu

prezentele condiţii de salarizare.

Prezentele condiţii de salarizare stabilesc structura salariului, salariile de funcţie,

sporurile şi suplimentele la salariul de funcţie pentru membrii Consiliului de

administraţie şi angajaţii CNPF, inclusiv pentru persoanele ce efectuează deservirea

tehnică a CNPF.

Mărimea salariilor de funcţie, a sporurilor şi a suplimentelor la salariul de funcţie

se stabileşte de către preşedintele CNPF în modul prevăzut de legislaţie şi prezentele

condiţii de salarizare.

Salarizarea membrilor consiliului de administraţie al CNPF

Membrii Consiliului de administraţie al CNPF au dreptul la un salariu lunar în

cuantum de:

- preşedinte

7100 lei

- vicepreşedinte

6500 lei

- membru

6000 lei.

Salariul lunar stabilit la pct.4 reprezintă unica formă de salarizare a membrilor

Consiliului de administraţie.

Membrii Consiliului de administraţie beneficiază de:

a) spor pentru grad ştiinţific în mărimea prevăzută de legislaţia în vigoare pentru

funcţionarii publici;

b) spor lunar pentru păstrarea secretului de stat în cuantum de pînă la 20% din

salariul lunar;

c) un ajutor material anual în mărimea unui salariu lunar, stabilit conform pct.4;

d) premii cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare

nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor pentru retribuirea muncii alocate pe anul respectiv.

Salarizarea angajaţilor CNPF Salariul de funcţie pentru funcţionarii publici se stabileşte conform grilei de salarii, după cum urmează:

Funcţia

Grila de salarii, lei

Director departament, consilier al preşedintelui

2250–3000

Şef direcţie

2000–2750

Şef reprezentanţă, şef secţie, şef serviciu, contabil-şef

1850–2600

Consultant principal, inspector principal de specialitate

1400–2100

Consultant superior, inspector superior de specialitate

1300–1950

Consultant

1200–1800

Specialist

900–1400

Grila de salarii de funcţie pentru adjuncţii conducătorilor de subdiviziuni se stabileşte cu o reducere de 5–10% faţă de grila de salarii de funcţie prevăzută pentru conducătorii respectivi. Grilele de salarii de funcţie specificate la pct.7 sînt stabilite pentru angajaţii cu studii superioare (complete). Pentru angajaţii care nu au nivelul de pregătire necesar, grilele de salarii se aplică cu coeficientul 0,85. Mărimea concretă a salariului de funcţie pentru fiecare angajat al CNPF se stabileşte prin ordinul preşedintelui Consiliului de administraţie.

Funcţionarii publici menţionaţi la pct.7 beneficiază, suplimentar la salariul de funcţie, de sporuri pentru:

a) grad de calificare;

b) vechime în muncă;

c) înaltă competenţă profesională, intensitate a muncii, precum şi pentru

îndeplinirea unor sarcini de importanţă majoră;

d) păstrarea secretului de stat;

e) grad ştiinţific;

f) executarea unor sarcini suplimentare faţă de munca de bază şi a obligaţiilor unui

lucrător temporar absent. Mărimea şi modul de plată ale sporurilor menţionate se stabilesc de actele legislative şi normative în vigoare. Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de risc pentru sănătate şi viaţă, salariile de funcţie ale angajaţilor cu funcţii de control se majorează cu pînă la 30%. De majorare beneficiază funcţionarii publici cu funcţii de control în conformitate cu fişele posturilor. În vederea majorării salariilor de funcţie se vor aloca mijloace financiare în cuantum ce nu va depăşi 20% din fondul de salarizare, calculat în raport cu salariile de funcţie conform schemei de încadrare. Pentru rezultatele activităţii curente se acordă un premiu lunar în cuantum de pînă la 50% din salariul de funcţie, ţinîndu-se cont de sporul pentru vechime în muncă. Pentru îndeplinirea unui volum de muncă suplimentar în termen redus se acordă un spor lunar în mărime de 20% din salariul de funcţie, ţinîndu-se cont de sporul pentru vechime în muncă. Pentru îndeplinirea unui volum de muncă suplimentar, legat de elaborarea, sinteza şi monitorizarea programelor şi strategiilor naţionale, se acordă un spor lunar în mărime de 20% din salariul de funcţie, ţinîndu-se cont de sporul pentru vechime în muncă. De sporul respectiv beneficiază funcţionarii publici avînd funcţii de elaborare, sinteză şi monitorizare a programelor şi strategiilor naţionale în conformitate cu fişele posturilor. Se acordă un ajutor material în limitele a 2 fonduri medii lunare de salarizare pe an.

Preşedintele Consiliului de administraţie are dreptul să stabilească pentru unii

angajaţi premii unice pentru rezultate deosebite în muncă, pentru creşterea eficienţei şi calităţii muncii, de asemenea cu prilejul jubileelor, al sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din economiile mijloacelor destinate retribuirii muncii, alocate pe anul respectiv. Alte ajutoare materiale (în legătură cu decesul soţului/soţiei sau al unei rude de gradul I, producerea unor accidente, incendii, starea materială gravă etc.) se acordă din economiile mijloacelor pentru retribuirea muncii alocate pe anul respectiv. Condiţiile de salarizare a personalului nespecificat în prezenta anexă se stabilesc în conformitate cu prevederile actelor legislative şi ale altor acte normative în vigoare.

2.2.5 Motivarea angajatului pentru rezultate în activitate

Pentru exercitarea integrală a atribuţiilor funcţionale, spirit activ şi de iniţiativă, ridicarea calităţii şi eficienţei muncii, înregistrarea indicatorilor de performanţă şi progres, muncă îndelungată şi ireproşabilă şi pentru alte rezultate reuşite în activitate se aplică, în conformitate cu legislaţia, următoarele stimulări sub formă de:

a) mulţumire;

b) premii;

c) cadouri de preţ;

d) diplome de onoare (în cazurile şi în condiţiile stabilite de C.N.P.F.).

Stimulările, indicate în pct.51 al prezentului Regulament, se aplică prin ordin de către Preşedinte din iniţiativă proprie, la propunerea membrului Consiliului de

administraţie coordonator şi/sau conducătorului subdiviziunii structurale în cadrul căreia activează angajatul. Secţia resurse umane aduce la cunoştinţă angajatului, sub semnătură, ordinul cu privire la stimulare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data cînd a fost emis, precum şi asigură plasarea acestuia pe panoul informativ intern pe termen de cel puţin 10 zile.

2.2.6 Concedii

Angajaţii încadraţi în serviciul public au dreptul la concediu de odihnă anual plătit pe o durată de 35 zile calendaristice. În cazul în care vechimea în serviciul public depăşeşte 5 ani, 10

ani, 15 ani concediul de odihnă plătit se măreşte respectiv cu 2, cu 4, cu 6 zile lucrătoare, în conformitate cu legislaţia. Angajaţilor care asigură deservirea tehnică şi funcţionarea instituţiei li se acordă concediu de odihnă anual plătit cu o durată de 28 zile calendaristice. Concediul pentru primul an de muncă se acordă angajaţilor după expirarea a cel puţin 6 luni de muncă de la încadrare în cadrul C.N.P.F. Secţia resurse umane elaborează programarea concediilor de odihnă anuale pentru anul următor în baza propunerilor conducătorilor subdiviziunilor structurale consultate cu angajaţii, care se aprobă prin ordinul Preşedintelui, cu cel puţin 2 săptămîni înainte de sfîrşitul fiecărui an calendaristic. Ordinul de programare a concediilor de odihnă anuale se aduce la cunoştinţa angajaţilor sub semnătură. Funcţionarii publici au dreptul la un concediu anual neplătit pe o durată de cel mult 60 zile lucrătoare din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în conformitate cu legislaţia. 2.2.7 Perfecţionarea profesională Perfecţionarea profesională a angajaţilor C.N.P.F. se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.845 din 26.07.2004. Secţia resurse umane planifică şi organizează procesul de perfecţionare continuă a angajaţilor, luînd în consideraţie, după caz, propunerile privind necesităţile de instruire ale personalului. În baza propunerilor prezentate de către conducătorii subdiviziunilor structurale, în termen de pînă la 01 decembrie a anului în curs, Secţia resurse umane elaborează Planul anual de instruire a angajaţilor C.N.P.F., care se prezintă Consiliului de administraţie pentru examinare şi aprobare, prin înscriere protocolară, în termen de pînă la 20 decembrie. Planul anual de instruire a angajaţilor C.N.P.F. include activităţile de instruire, durata, termenele de realizare, locul desfăşurării, persoanele responsabile, numărul de participanţi şi, la necesitate, se actualizează trimestrial cu alte activităţi de instruire, organizate la nivel naţional şi internaţional, la care participă şi angajaţii C.N.P.F.

Angajaţii, care au participat la diverse conferinţe, forumuri, activităţi de instruire organizate în republică şi pe plan internaţional, în termen de 5 zile de la revenire, prezintă conducerii C.N.P.F. note informative cu propuneri concrete privind implementarea şi aplicarea experienţei acumulate şi un set a materialelor instructive (dacă sînt), care ulterior se transmit Direcţiei secretariat (bibliotecă) pentru evidenţă, păstrare şi asigurare a accesului tuturor solicitanţilor. Ulterior, după caz, de comun cu Secţia resurse umane, se organizează prezentarea materialelor instructive respective în cadrul activităţilor de instruire a angajaţilor.

2.2.8 Legitimatia de lucru

Legitimaţia de serviciu (în continuare – legitimaţie) este documentul oficial care atestă calitatea de angajat al C.N.P.F. în exerciţiu şi este utilizată în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Legitimaţia va conţine următoarele date şi informaţii obligatorii:

a) denumirea autorităţii publice „Comisia Naţională a Pieţei Financiare”;

b) numărul de ordine al legitimaţiei;

c) fotografia color a titularului (3 x 4 cm);

d) numele şi prenumele complet a titularului;

e) funcţia deţinută de titularul legitimaţiei;

f) data eliberării legitimaţiei;

g) termenul de valabilitate a legitimaţiei;

h) semnătura Preşedintelui. Direcţia audit intern şi securitate internă asigură:

- eliberarea, contra semnătură, a legitimaţiilor de serviciu în termen de cel mult 3 zile lucrătoare din data angajării şi evidenţa strictă a acestora;

- eliberarea legitimaţiilor, cartelelor de acces, permiselor provizorii în baza

dispoziţiilor Preşedintelui C.N.P.F., cu înregistrarea acestora în baza de date a

sistemului de acces-control;

- recepţionarea legitimaţiilor de serviciu, legitimaţiilor, cartelelor de acces,

permiselor provizorii cu termenul de valabilitate expirat, deteriorate şi ale angajaţilor eliberaţi din funcţie, cu excluderea din baza de date a sistemului de acces-control;

- nimicirea legitimaţiilor şi permiselor provizorii recepţionate, cu întocmirea procesului- verbal respectiv. În cazul transferului angajatului la o altă funcţie în cadrul C.N.P.F., Direcţia audit intern

şi securitate internă eliberează în cel mult trei zile lucrătoare o legitimaţie corespunzătoare funcţiei, cu asigurarea restituirii de către angajat a legitimaţiei deţinute anterior. Titularul legitimaţiei de serviciu este obligat:

a) să utilizeze legitimaţia în mod exclusiv pentru realizarea atribuţiilor de serviciu;

b) să restituie secţiei resurse umane legitimaţia la eliberarea din funcţie;

c) să informeze operativ, în scris, Direcţia audit intern şi securitate internă despre

pierderea sau deteriorarea legitimaţiei şi să asigure publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a anunţului respectiv. În cazul deteriorării sau pierderii legitimaţiei titularul legitimaţiei va suporta toate cheltuielile legate de reperfectarea acesteia. Se interzice transmiterea legitimaţiei către o altă persoană, precum şi utilizarea legitimaţiei în scopuri personale, pentru obţinerea unor favoruri, înlesniri sau pentru desfăşurarea unor activităţi şi atribuţii altele decît cele de serviciu.

CAPITOLUL II

SISTEMUL DE REGLEMENTARE A PIETII FINANCIARE IN ALTE TARI A LUMII 3.1. Sistemul de reglementare a pietei financiare din Romania 3.1.1 Statutul si obiectivele fundamentale a Comisiei Nationale a valorilor Mobiliare din Romania Piata financiara din Rominia este reglementata de autoritatea administrative autonoma cu personalitate juridica – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare reglementeaza si supravegheaza piata de capital, pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, precum si institutiile si operatiunile specifice acestora. C.N.V.M. este subordonata Parlamentului si prezinta rapoarte acestuia prin comisiile pentru buget, finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor. Autoritatea C.N.V.M. se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei si are sediul central in municipiul Bucuresti si isi poate deschide reprezentante in functie de necesitati. C.N.V.M. are drept obiective fundamentale:

a) stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietelor reglementate;

b) promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente financiare;

c) asigurarea protectiei operatorilor si investitorilor impotriva practicilor neloiale, abuzive si frauduloase;

d) promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate;

e) prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor reglementate;

f) stabilirea standardelor de soliditate financiara si de practica onesta pe pietele reglementate;

g) adoptarea masurilor necesare pentru evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate;

h) prevenirea afectarii egalitatii de informare si tratament al investitorilor sau al intereselor acestora

3.1.2 Organizarea si administratia Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare

Compunerea si membrii comisiei Natiomnale a Valorilor Mobiliare

C.N.V.M. este compusa din 7 membri, dintre care un presedinte, 2 vicepresedinti si 4 comisari. Numirea si revocarea acestora se fac de catre Parlament in sedinta comuna a celor doua Camere. Numirea membrilor C.N.V.M., cu nominalizarea functiilor, se face la propunerea comuna a Comisiei economice a Senatului, Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputatilor si a comisiilor pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere. Presedintele este reprezentantul de drept al C.N.V.M. ca autoritate administrativa autonoma si ca persoana juridica de drept public si in raporturi de drept comun. In caz de indisponibilitate temporara a presedintelui reprezentarea legala a C.N.V.M. revine unuia dintre vicepresedintii acesteia, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (9), cand reprezentarea legala, in absenta presedintelui si vicepresedintilor, se atribuie comisarului celui mai varstnic. C.N.V.M. se intruneste in prezenta a cel putin 3 dintre membrii sai, incluzand presedintele sau, in absenta acestuia, unul dintre vicepresedinti. Membrii C.N.V.M. absenti pot vota in scris. Hotararile sunt adoptate cu votul a cel putin 5 membri ai C.N.V.M. in caz de partaj egal al voturilor este decisiv votul presedintelui sau, in cazul indisponibilitatii acestuia, cel al vicepresedintelui care conduce sedinta. In cazul sedintelor C.N.V.M. la care se iau decizii privind politica generala a pietei de capital, C.N.V.M. se va intruni valabil in prezenta a cel putin 5 membri. Hotararile adoptate sunt obligatorii pentru toti membrii C.N.V.M.; membrii care au votat impotriva si cei absenti pot consemna opinia separata in procesul-verbal al sedintei respective. Presedintele, respectiv vicepresedintele care a condus sedinta, este obligat sa semneze actele ce decurg din hotararea adoptata, chiar daca a votat impotriva. In situatii de urgenta, cand cvorumul prevazut mai sus nu poate fi intrunit, hotararea va fi adoptata cu majoritatea simpla a membrilor prezenti, indiferent de numarul acestora, si va fi astfel pusa in aplicare, urmand sa fie confirmata, modificata

sau revocata de catre C.N.V.M. in prima sedinta, in conformitate cu prevederile alineatelor precedente. Membrii C.N.V.M. isi exercita mandatul potrivit legii. Ei raspund pentru

activitatea lor in mod solidar, cu exceptia situatiei in care au votat impotriva unei hotarari si au consemnat opinia separata in procesul-verbal. Indeplinirea sau omisiunea indeplinirii cu buna-credinta si fara neglijenta a oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea, in conditiile legii, a atributiilor de supraveghere si control nu poate atrage raspunderea civila sau penala, dupa caz, a membrilor C.N.V.M. numiti conform prevederilor prezentului articol sau a persoanelor delegate de aceasta in acest sens. In cazul declansarii cercetarii penale impotriva membrilor C.N.V.M. va fi informat in prealabil Parlamentul Romaniei. Durata mandatului de membru al C.N.V.M. este de 5 ani, fiecare membru putand fi reinvestit o singura data. In cazul imposibilitatii definitive de exercitare a mandatului de catre unul dintre membri comisiile parlamentare mentionate la art. 3 alin. (2) vor propune Parlamentului, in termen de 30 de zile, persoana care va fi numita pentru durata restanta a mandatului. Se considera imposibilitate definitiva de exercitare a mandatului orice imprejurare care creeaza o indisponibilizare cu o durata mai mare de 90 de zile consecutive. Membrii C.N.V.M. trebuie sa fie cetateni romani, cu domiciliul stabil in Romania, in varsta de minimum 30 de ani, cu o buna reputatie si pregatire profesionala in domeniul economic sau juridic, avand o vechime in specialitate de minimum 5 ani. Membrii C.N.V.M.:

a) nu pot fi soti si nici rude ori afini pana la gradul al treilea cu Presedintele

Romaniei, presedintii Camerelor Parlamentului, membrii Guvernului, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si

nu se pot inrudi intre ei;

b) nu pot fi membri ai vreunui partid politic;

c) nu pot exercita o alta functie remunerata, publica sau privata, cu exceptia celor

de cadru didactic universitar si de consultant sau expert al autoritatilor publice ori al

organismelor internationale;

d)

nu pot fi membri in consiliile de administratie, directori executivi, cenzori sau

auditori ai persoanelor juridice subiecte ale supravegherii C.N.V.M., Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sau Bancii Nationale a Romaniei ori actionari semnificativi la astfel de persoane juridice;

e) nu trebuie sa fi fost declarati faliti;

f) nu trebuie sa aiba cazier judiciar. Calitatea de membru al C.N.V.M. inceteaza in urmatoarele situatii:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit, in conditiile alin. (1) si (2);

b) prin demisie;

c) prin revocare de catre Parlament in urmatoarele situatii:

la aparitia unei incompatibilitati sau a unui impediment dintre cele prevazute la alin. (4); impotriva acestuia a fost pronuntata o condamnare penala cu pedeapsa

a unui impediment dintre cele prevazute la alin. (4); impotriva acestuia a fost pronuntata o condamnare

privativa de libertate, ramasa definitiva;

d) prin inlocuire, in conditiile prevazute la alin. (2).

Membrii C.N.V.M. au obligatia sa notifice de indata, in scris, Parlamentului aparitia oricareia dintre situatiile de incompatibilitate prevazute la alin. (4). Pana la

decizia Parlamentului membrul C.N.V.M. este suspendat de drept.

Prerogativele si actele C.N.V.M.

In vederea indeplinirii obiectivelor sale stabilite la art. 2 C.N.V.M. isi exercita prerogativele legale privind reglementarea prin adoptarea de norme, emiterea de acte individuale si dispunerea de masuri, dupa deliberare in sedinte tinute conform prevederilor art. 3. In vederea indeplinirii obiectivelor sale privind protectia operatorilor si investitorilor impotriva practicilor neloiale, precum si pentru functionarea corecta si transparenta a pietei, prevenirea manipularii si evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate, C.N.V.M. va supraveghea in timp real si periodic institutiile, operatorii si operatiunile de pe piata de capital si de pe pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate.

C.N.V.M. adopta norme prin regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui acesteia. Actele individuale emise de catre C.N.V.M. sunt deciziile, ordonantele, atestatele si avizele. Actele individuale ale C.N.V.M. sunt inscrisuri oficiale si beneficiaza de forta probanta a inscrisurilor autentice, continutul lor putand fi contrazis numai prin procedura inscrierii in fals. C.N.V.M. poate realiza, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficiala a tuturor normelor juridice emise de aceasta, aplicabile entitatilor reglementate si supravegheate. C.N.V.M. este singura autoritate in masura sa se pronunte asupra considerentelor de oportunitate, evaluarilor si analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale,

prevazute la alin. (1) si (2). In caz de litigiu actele individuale emise de catre C.N.V.M. cu privire la interpretarile prevazute la alin. (6) pot fi atacate cu recurs in fata Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ. Pana la pronuntarea unei hotarari definitive si irevocabile de catre instanta judecatoreasca executarea actelor C.N.V.M. nu se suspenda. C.N.V.M. are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind normele adoptate sau actele individuale emise de aceasta, fara obligatia de a proba un interes. Accesul la documentele tinute de C.N.V.M. se face in conditiile legii. C.N.V.M. va edita si va publica periodic un buletin, care este publicatia oficiala a acesteia. Actele publicate in acest buletin sunt opozabile tertilor. Buletinul va contine, fara a se limita la acestea:

a) reglementarile adoptate de C.N.V.M.;

b) comunicate si acte cu privire la pietele reglementate;

c) interpretarea oficiala a reglementarilor proprii care guverneaza pietele

reglementate si entitatile supravegheate. C.N.V.M. poate infiinta o Camera arbitrala in scopul rezolvarii litigiilor izvorand din contractele incheiate pe pietele de capital, pe pietele reglementate de marfuri si

instrumente financiare derivate sau in legatura cu institutiile ori operatiunile acestora. In solutionarea litigiilor Camera arbitrala va aplica:

a) legislatia pietelor de capital, a pietelor reglementate de marfuri si instrumente

financiare derivate, precum si reglementarile C.N.V.M. in materie;

b) uzantele comerciale in materie;

c) dispozitiile dreptului comun.

C.N.V.M. isi stabileste prin regulament propriu structura organizatorica, atributiile de conducere si de executie ale personalului sau. C.N.V.M. stabileste prin regulament propriu regimul si principiile remunerarii membrilor si a personalului angajat. C.N.V.M. adopta prin decizie nivelul remunerarii membrilor si personalului angajat, cu luarea in considerare a nivelului remuneratiei acordate unor pozitii si functii similare din piata financiara. Normele adoptate de C.N.V.M. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Deciziile sunt acte individuale prin care C.N.V.M. infiinteaza institutii si organisme ori le dizolva, acorda sau retrage autorizatii, anuleaza ori confirma acte ale agentilor sai, deleaga ori retrage puteri, aproba regulamente ale institutiilor si organismelor pietei de valori mobiliare, aproba sau respinge prospectele de oferta publica, stabileste remunerarea membrilor si a personalului sau, aproba reglementarile privind salarizarea personalului Bursei de Valori Bucuresti ca institutie publica si da interpretarea oficiala a propriilor reglementari care guverneaza piata de capital si pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate. Ordonantele sunt acte prin care C.N.V.M. da dispozitii privind prezentarea de documente, situatii si informatii, audieri, impune interdictii sau suspendari de autorizatii ori activitati, dispune anchete sau alte investigatii, masuri conservatorii, precum ridicarea si depunerea de documente sau titluri, indisponibilizarea unor bunuri sau fonduri, aplica sanctiuni disciplinare si administrative. Atestatele sunt acte prin care C.N.V.M. confirma ori recunoaste situatii sau calitati, raportari ori comunicari de date si informatii.

Avizele sunt acte prin care C.N.V.M. formuleaza raspunsuri oficiale la chestiuni privind aplicarea legii si a normelor reglementare ori da calificari privind pietele reglementate si instrumentele financiare.

Confidentialitatea si transparenta informatiilor

Membrii si angajatii C.N.V.M. vor respecta, in privinta informatiilor obtinute in

cursul sau ca urmare a exercitarii atributiilor si care nu au devenit accesibile publicului larg, regimul juridic aplicabil secretului de serviciu. In sensul prezentei ordonante de urgenta transmiterea de informatii in cadrul prevazut la art. 6 alin. (2) nu reprezinta o incalcare a acestei obligatii. Furnizarea de informatii de natura celor prevazute la alin. (1) va putea fi facuta sub semnatura presedintelui C.N.V.M. sau a persoanelor imputernicite in acest sens, dupa deliberarea in sedinta conform art. 3, in urmatoarele situatii:

a) in cadrul unor proceduri judiciare, prin dispozitie a procurorului sau a

instantelor de judecata, dupa caz;

b) in cadrul negocierii sau al derularii unor acorduri internationale la care

Romania este parte;

c) in cadrul acordurilor de cooperare cu alte autoritati, cu organizatii

internationale din care C.N.V.M. face parte sau din propria initiativa a C.N.V.M., in scopul asigurarii indeplinirii atributiilor specifice de supraveghere si control asupra respectarii prevederilor legale. C.N.V.M. organizeaza un Oficiu de Evidenta a Valorilor Mobiliare caruia ii sunt

transmise toate informatiile necesare cu privire la valorile mobiliare care se supun prevederilor prezentului statut si la emitentii acestora. Obligatiunile si alte valori mobiliare de natura acestora, emise de catre stat, judet, oras, comuna si de catre autoritati ale administratiei publice centrale si locale, vor fi inregistrate la primirea documentului de emisiune. Evidentele tinute de Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare sunt accesibile publicului in conditiile stabilite de C.N.V.M.

Relaţiile CNVM cu alte institutii publice si cu organismele internationale

C.N.V.M. colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Consiliul Concurentei, autoritatile judecatoresti si cu alte autoritati si institutii publice in vederea indeplinirii obiectivelor sale prevazute la art. 2. In vederea indeplinirii obiectivelor sale fundamentale C.N.V.M. va fi consultata in prealabil cu privire la actele normative ale autoritatilor publice cu impact asupra pietei de capital, pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, precum si asupra institutiilor si operatiunilor specifice acestora. C.N.V.M. este invitata de drept la sedintele autoritatilor publice in care se adopta actele normative mentionate la alin. (2). C.N.V.M. poate face schimb de informatii atat publice, cat si confidentiale cu Banca Nationala a Romaniei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, Consiliul Concurentei, precum si cu alte autoritati si institutii publice. In aplicarea prevederilor prezentului articol aceste autoritati nu vor invoca secretul de serviciu sau orice alta obligatie legala de pastrare a confidentialitatii informatiilor detinute. C.N.V.M. poate incheia acorduri de schimb de informatii cu alte autoritati publice, prin care se stabilesc modalitatile concrete de efectuare a schimbului acestor informatii. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, conform Legii nr. 514/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 25/2002 privind Statutul CNVM, participă la activitatea organizaţiilor internaţionale de profil în calitate de membru al acestora. De asemenea, CNVM încheie acorduri de cooperare cu alte autorităţi de reglementare şi supraveghere a sectorului financiar, în vederea schimbului de informaţii şi asistenţă tehnică, pentru îndeplinirea obiectivelor statutare. C.N.V.M. poate participa la activitatea organizatiilor internationale de profil si poate deveni membra a acestor organizatii. C.N.V.M. poate acorda, pe baza de reciprocitate, asistenta autoritatilor de reglementare straine care au nevoie de aceasta pentru indeplinirea obiectivelor lor de supraveghere. Acest tip de asistenta include, fara a se limita la acestea:

a) furnizarea de informatii publice sau nesupuse publicitatii despre ori in legatura cu o persoana fizica sau juridica subiect al reglementarii, supravegherii ori controlului C.N.V.M.;

b) furnizarea de copii ale inregistrarilor tinute de entitatile supravegheate;

c) colaborari cu persoanele care detin informatii despre obiectul unei anchete.

3.2. Sistemul de reglementare a pietii financiare in Bulgaria

3.2.1 Statutul organului de reglementare a pietii financiare din Bulgaria Piata financiara din Bulgaria este reglementata de autoritatea administrativa autonoma cu personalitate juridica – Comisia de Supraveghere Financiara. Comisia de Supraveghere Financiara este un organism de stat specializat, care reglementeaza şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. Comisia este o persoană juridică cu sprijin bugetar, care isi are sediul central in Sofia. În funcţie de necesităţi, aceasta îşi poate deschide în teritoriu reprezentanţe, care funcţionează potrivit regulamentelor aprobate de ea. Comisia în exercitarea competenţelor sale, este independent de puterea executivă si prezinta rapoarte cu privire la activităţile lor în cadrul acestei legi Adunării Naţionale. Membrii comisiei Comisia este format din şapte membri: preşedinte, trei vicepreşedinţi şi alţi trei membri. Comisia este asistată de o administraţie a cărui compoziţie, structură, de drepturi şi obligaţii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei.

Structura Comisiei

Structura şi funcţiile comitetului sunt definite de Legea cu privire Comisia de Supraveghere Financiara şi de legile speciale care reglementează investiţiile si activitaile de asigurare. Activităţile Comisiei ca un organism de reglementare şi supraveghere sint în principal realizată de către trei birouri specializate :

Directia supraveghere a activitatii de investitii Directia supraveghere asigurari Directia supravegherea asigurari sociale fiecare dintre acestea fiind gestionate direct de către vice-preşedinte al Comisiei.

Obligatiile membrilor Comisiei

Membrii Comisiei pot fi numai cetăţeni bulgari cu studii superioare, care posedă calificări adecvate şi experienţă în domeniul Economiei şi Finanţelor. Membrii comisiei sint alese persoanele care :

nu au antecedente penale

nu a declarat faliment ca un singur agent economic, nelimitat Responsabil partener în cadrul companiei şi nu se află în producţie pentru faliment; nu au fost membri de conducere sau de supraveghere al unei societăţi cooperativă de răspunsuri, suspendate din cauza falimentului, în ultimii doi ani înainte de data de declarare a falimentului, dacă este nemulţumit de creditori; nu sunt manageri, directorii executivi, membri de conducere sau de autoritate de supraveghere sau membru cu răspundere nelimitată a unei podnadzorno sensul prezentei legi

nu sînt rude sau afini între ei,

nu exercită controlul asupra podnadzorno în conformitate cu prezentul Act o

persoană. Preşedintele, vice-preşedinţii şi alţi membri ai Comisiei pot efectua o altă activitate plătită cu excepţia activitatilor de predare sau de cercetare sau în calitate de membri ai organizaţii internaţionale, în legătură cu activităţile de Comisie.

Alegerea membrilor Comitetului

Preşedintele, vicepreşedinţii şi ceilalţi membri ai Comisiei este ales de Adunarea Naţională. La asumarea functiei de membru a comisiei este obligatoriu de a depune urmatorul juramint"Jur, în numele Republicii Bulgaria de a respecta Constituţia şi legile ţării,de a lucra pentru punerea în aplicare a obiectivelor de supraveghere financiară a Comisiei, astfel cum a fost ghidat de principiul de independenţă, obiectivitate şi corectitudine în îndeplinirea misiunilor încredinţate.Jur. " Distorsiuni în alegerea de membru al unei comisii nu denatureze deciziile sale.

Mandatul membrilor Comisiei

Mandatul membrilor comitetului este de şase ani .Membrii Comitetului trebuie să-si

indeplineasca atribuţiilor ce le revin după expirarea mandatului lor, la deschiderea de noi membri. Mandatul de membru al comitetului este oprit anticipat de Adunarea Nationala in caz de

:

 

1.

demisie;

2.

neindeplinire a obligaţiunilor de mai mult de şase luni;

3.

Neîndeplinire a cerinţelor din la art. 4, alin. 2;

4.

Încălcare a art. 4, alin. 3;

5.

non-participare, fără motiv, în trei sau mai multe consecutiv

6. conflict de interese, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea şi depistarea

conflictelor de interese.

Motivarea membrilor Comisiei

Preşedintele primeşte un salariu lunar de bază la rata de 90 la suta din indemnizaţiilor preşedintelui Adunării Naţionale. Adjunctii preşedinţilor primesc salariul lunar de bază în marimea 90 la suta din remuneraţie de la preşedintele comisiei. Alţi membri ai comitetului primesc salariul lunar de bază la rata de 80 la suta din remuneraţia preşedintelui comisiei.

Reuniunile Comitetului

Reuniunile Comitetului se convoacă de către preşedintele său pe iniţiativă sau la cererea unui membru al comisiei. Reuniunile Comitetului sunt prezidate de către preşedinte în absenţa acestuia de catre vicepreşedinte. Deciziile Comisiei se adoptă cu o majoritate de nu mai puţin de patru voturi,abţinerea de la vot nu este permis. 3.2.2 Obiectivele, funcţiile şi atribuţiile Comisiei Comisia are ca scop realizarea următoarelor obiective :

1.

Protejarea intereselor investitorilor, societăţile de asigurare şi a persoanelor asigurate

2. Asigurarea stabilităţii, transparenţei, siguranţei şi eficienţei sectorului financiar

Comisia are la dispoziţie următoarele instrumente pentru punerea în aplicare a obiectivelor sale:competenţele de iniţiativă legislativă; controlul preliminar asupra participanţilor la piaţa de admitere, dreptul de a controla activităţile de participanţi care au fost deja admise; şi, în final, dreptul de a impune sancţiuni, la stabilirea unor încălcări. Atributiile Comisiei :

elaborează şi aprobă strategia de dezvoltare a pieţei financiare

elaborarea şi adoptarea de regulamente şi instrucţiuni prevăzute în legislaţie

adoptă şi publică orientări cu privire la activităţile lor;

adoptă regulamente şi instrucţiuni de utilizare,da instrucţiuni scrise cu privire la aplicarea şi interpretarea Codului de securitate socială, Legea cu privire la Oferta Publica a Valorilor privind piaţa,Legea împotriva abuzului de piaţă instrumente financiare, de asigurări sociale în conformitate cu termenii şi condiţiile prevăzute de Legea cu privire la Oferta Publica a Valorilor Mobiliare Administrarea Comisiei

în conformitate cu termenii şi condiţiile prevăzute de Legea cu privire la ofertă publică de valori mobiliare , precum si la propunerea vice –presedintelui decit acordarea sau refuzul de confirmare a unei oferte publice de valori mobiliare, şi de înregistrare a emisiilor în scopul schimburilor comerciale pe o piaţă reglementată de valori mobiliare

revizui periodic rapoarte de activitate din principalele birouri ale Comisiei

elaborarea şi adoptarea de regulamente şi instrucţiuni stabilite prin lege,

emite orientări şi instrucţiuni cu privire la aplicarea şi interpretarea din Codul

de securitate socială

Comisia de acordare a licentelor se bazeaza pe principiul echitatii si aplicarea

unitara a criteriilor pentru toti solicitantii

Punerea în aplicare temporar sau definitiv provizorii cu privire la publicarea ofertelor de licitaţie pentru cumpărarea şi schimbul de acţiuni;

revizuirea periodica a rapoartelor de activitate din principalele birouri ale

Comisiei;

realizează alte atribuţii în conformitate cu legislaţia ce reglementează

activitatea participanţilor profesionişti, cu prezenta lege şi cu alte acte legislative Licenţiere Comisia de acordare a licenţelor se bazeaza pe principiul echităţii şi aplicarea unitară a abordării şi a criteriilor pentru toţi solicitanţii. Comisia examinează documentele anexate la cererile de autorizare sau modificare a unui deja a emis o decizie cu privire la conformitatea cu reglementările în vigoare. Stabileşte dacă sint prezentate toate documentele şi informaţiile necesare şi verifica dacă sunt respectate restricţiile legale la o producţie de licenta, cum ar fi:

- mărimea şi structura de capital - de origine a fondurilor de capital, ceea ce a făcut contribuţii - prezenţa (absenţa) de conexiune între fizice şi / sau persoane juridice, în conformitate cu reglementările - cerinţele pentru membri de management şi organismele de supraveghere şi a altor speciale cerinţe. Supravegherea Comisia monitorizează activităţile de control la distanţă şi de controale la faţa locului cu privire la funcţionarea licenţiat participanţii de pe piaţă. În sensul punerii în aplicare a FSC inspecţie activitate este de prevenire şi de încetare a legii pentru a asigura protecţia intereselor investitorilor, de asigurare şi a persoanelor asigurate. Competenţele Comisiei Preşedintele organizează şi conduce activităţi ale Comisiei, precum şi administrarea acestuia, cu excepţia acelor activităţi care sunt prevăzute în competenţa exclusivă a vice-preşedintelui Comisiei sau a membrilor săi.

Preşedintele poate furniza o parte din puterile sale, şi a altor oficiali şi unor consilii consultative pentru a ajuta la punerea în aplicare a funcţiilor sale. Preşedinte al Comisiei:

reprezintă Comisia în ţară şi în străinătate;

convoaca şi prezida reuniunile comitetului

coordonează activităţile de vicepreşedinţi;

încheia şi reziliaza contractele cu angajatii comisiei

organizeaza, administreaza şi supravegheaza activităţile de administrare

elaboreaza proiectul de buget şi îl prezintă pentru adoptare către Comisie;

CAPITOLUL III CONCLUZII. RECOMANDARI SI PROPUNERI CU CARACTER DE MODIFICARE SI COMPLETARE A SISITEMULUI DE REGLEMENTARE A PIETEI FINANCIARE DIN REPUBLICA MOLDOVA In urma desfasurarii stagiului de practica in cadrul Comisiei Nationale a Pietei Financiare am acumulat cunostinte teoretice si am obtinut aptitudini practice foarte importante in domeniul pietei financiare nebancare. Am format deprinderi practice necesare pentru activitatea investitională, activitatea segmentul nebancar al pietei financiare, în general, ne-am familiarizat cu activitătile desfăsurate pe piata financiară, am obtinut niste finalităti aplicative a bazei legislative si normative ce reglementează activitatea pietei financiare nebancare. Pe baza studiului pe care l-am facut in cadrul CNPF pe parursul stagiului de practica am pus o baza a cunostintelor in ceea ce priveste piata financiara, si ca urmare voi prezenta niste concluzii referitare la cele studiate. A devenit deja axiomatic faptul ca rolul principal in garantarea unei piete eficace apartine statului.Este vorba nu doar de faptul ca trebuie sau nu sa promoveze statul o politica activa in dezvoltarea stabila a pietei financiare, ci de modalitatea de promovare a acesteia, de masurile primordiale care trebuie sa se faca, de limita interventiei directe a statului in reglementarea relatiilor pe piata. Abordind problema pietei, opinam ca este absolut obligatorie abordarea fenomenului dereglementarii, in conditiile in care de nenumarate ori sau cautat argumente pro si contra pentru cele doua fenomene ;reglementare si dereglementare. Sub aspectul imbunatatirii cadrului legislativ actual constatam ca, dreptul pozitiv in materia valorilor mobiliare este imprecisa, dovedind neclaritatea ideilor transmise, iar utilizarea unui limbaj juridic neadecvat si plasarea regulilor intr-o maniera dezordonata ori inlocuirea normelor de drept substantial cu cele procedural-administrative reduc simtitor posibilitatea de identificare a ratiunii legii si a sferei de participanti profesionisti la piata valotilor mobiliare.

Adoptarea celor mai importante legi, care au formulat cadrul legal necesar existentei pietei financiare, precum Legea Republicii Moldova nr.199-XIV din 18.11.98 cu privire la piata valorilor mobiliare;Legea Republicii Moldova nr.192-XIV din 12.11.98 privind Comisia Nationala si legea Romaniei nr.297/2004 privind piata de capital au reprezentat un moment hotaritor in ceea ce priveste viitorul piete financiare din Romania din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, iar pentru Republica Moldova a constituit un pas important spre integrarea in structurile europene,Elaborarea

legilor mentionate mai sus a vizat consolidarea legislatiei la acel moment in domeniul pietei de capital si adaptarii acesteia, mai mult sau mai putin, la prevederile legislative comunitare.Aceste legi asigura dezvoltarea cadrului legislativ necesar crearii unor institutii, accesul intermediarilor la piata de capital din Republica Moldova si Romania la piata europeana unica, precum si formarea unei piete de capital viabile care ar permite tranzactionarea unor operatiuni financiare moderna. In continuare, vom identifica principalele concluzii vis-a-vis de analiza sistemului de reglementare a pietei financiare.

1. Nu incape indoiala ca modalitatea adoptarii rapide a actelor normative in materia valorilor mobiliare este una mai mult decit solutabila.Esre, insa, criticabila practica abordarii fregvente a actelor normative, pentru ca noile prevederi nu reprezinta, in fapt, un proces de reglementare.Problema este ca in materia valorilor mobiliare si a pietei de capital aceasta practica este una deosebit de daunatoare, pentru ca o lege bine fundamentata, bine conceputa si stabilita, creaza premiza increderii publicului si a participantilor profesionisti pe piata valorilor mobiliare.

2. Studiul realizat a stabilit in ce masura Comisia Nationala a Pietei Financiare din Republica Moldova a creat un climat favorabil pentru dezvoltarea pe scara larga a emisiunilor de obigatiuni.

3. A fos efectuata o scurta, dar consistenta, prezentare a aspectelor de drept comparat, care si-a avut drept scop principal evidentierea lacunelor legislatiei cu privire la valorile mobiliare.Dintr-o astfel de perspectiva, aspectele de drept comparat na-eu ajutat sa intelegem ca in statele occidentale, dreptul de

reglementare in materia valorilor mobiliare nu este conferit unui organ administrativ, ci puteri legiuitoare, iar normele juridice sint adoptate prin legi, nu prin ordine, regulamente, instructiuni etc.comparativ, mentinerea competentei Comisiei Nationale a Pietei Financiare, atit in Republica Moldova cit si in Rominia si Bulgaria, de a legifera nu constituie un progres legislativ in stabilirea regimului juridic unitar al valorilor mobiliare, accesibil si credibil potentialilor investitori.

4. A fost constatata inexistenta unui mecanism eficace care sa controleze comisia nationala a pietei financiare si sa antreneze raspunderea persoanelor ce opereaza in acesta comisie, precum si ingradirea investitorilor de a cere acestei comisii sa lucreze conform legii.Din aceasta perspectiva, putem argumentata ipoteza precum ca este necesar sa se prevada expres raspunderea comisiei si a persoanelor fizice pentru indeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor conferite de lege.

5. In materia reglementarii , supravegherii si controlului pietei financiare, realizat de C.N.P.F, s-a constatat ca aceste atributii se concretizeaza practic printr-o suma de activitati, ulele cu scop preventiv, altele cu scop organizatoric – de informare publica si de asigurare a transparentei pietei , iar altele cu scopul crearii certitudinii in atingerea mizei pentru care publicul interesat a investit, reinvestit ori dezinvestit lichiditati in tranzactiile incheiate.In aceste conditii, de lege ferenda se impune instituirea unor obligatii care sa reflecte existente sporite si controlul permanent asupra modului de administrare si utilizare a economiilor, precum si masurile de sanctionare prompta a operatiunilor abuzive si prejudiciabile publicului investitor.

6. Am stabilit care sint problemele principale cu care se confrunta piata financiara din Republica Moldova, care sint impedimentele ce-i blocheza dezvoltarea si caile de depasire a handicapului de ordin juridic si sistematic.Astfel, printre problemele esentiale cu care se confrunta piata valorilor mobiliare din republica Moldova vom mentiona:

a) O problema acuta la etapa actuala este disonanta dintre ritmurile dezvotarii pietei valorilor mobiliare si dinamica cresterii economice si formarii resurselor investitionale interne pe motiv ca piata valorilor mobiliare, in prezent, nu isi reglementeaza functiile principale de acumulare a economiilor si de transformare a acestora in investitii.

b) Pe piata valorilor mobiliare, practic, lipsesc institutiile de investitii colective si administrare corporativa a investitiilor din care cauza un numar impunator de investitori mici si mijlocii nu au accces la piata de capital.Aceasta situatie blocheaza substantial derularea ascendenta a transformarilor radicale incepute in economie, impiedica dezvoltarea bussines-ului mic si mijlociu, sume enorme de mijloace financiare libere ramin inghetate pe o perioada nedeterminata de timp.Nu au fost in deplina masura inlaturate impedimentele existente pentru patrunderea pe piate valorilor mobiliare a investitiilor straine.

c) O problema mai putin importanta decit cele mentionate mai sus ramine a fi nivelul scazut al increderii populatiei in piata de capital, lipsa unui mecanism eficient de asigurare a protectiei drepturilor actionarilor si invstitorilor.

d) Transparenta si accesul echitabil al participantilor pe piata si al publicului

larg la informatia privitoare la activitatile desfasurate pe piata valorilor mobiliare continua sa ramina aspecte vulnerabile ale Comisiei Nationale a Pietei Financiare si ale participantilor profesionisti. Recomandari:

Drept rezultat al studiului ce a fost realizat sint inaitate un sir de recomandari si propuneri cu caracter de modificare si completare a cadrului normativ de reglementare a pietei financiare, fapt care demonstreaza o dat ai n plus existenta problemelor de o strigenta actualitate si necesitate de a studia institutia juridica in discutie.Speram ca prin luarea lor in consideratie de catre factorii decizionali chemati sa rezolve problemele enuntate in incheierea studiului,

a tuturor recomandarilor sa se solutioneze o parte din carentele functionarii pietei financiare din Republica Moldova. In continuare vom mentiona cele mai importante propuneri si recomandari:

1. Concluzionin, putem spune ca activitatea pe piate financiara din statele studiate este buna, dar pentru ca aceasta sa se ridice la standardele europene este necesar a se intreprinde o serie de masuri care vizeaza imbunatatirea cadrului legislativ existent prin armonizarea acestuia cu Directivele Uniunii Europene in domeniul pietei de capital, cresterea interesului marilor companii fata de piata de capital printr-o informare cit mai completa si exacta asupra activitatii desfasurate si folosirea tuturor facilitatilor pietei de capital, cresterea interesului fata de piata de capital prin atragerea unor societati importante care actioneaza in economie, elaborarea de legi si regulamente care sa asigure cresterea activitatii pe piata.

2. Se impune dezvoltarea unui sistem electronic eficient pentru raportarea si deseminarea informatiilor cu privire la societatile emitente.

3. Este necesara cresterea sigurantei, integritatii si credibilitatii pietei financiare.

4. Se impune reducerea costurilor de tranzactionare pe piata de captal.

5. Se impune pregatirea operatiunilor pe piata cu instrumente financiare derivate si implimentarea noilor tehnici de tranzactionare.

6. Consideram ca eforturile CNPF urmeaza a fi indreptate spre perfectionarea cadrului normativ si infrastructural al pietea, in baza directivelor Uniunii Europene si in conformitate cu standardele organizatiei Internationale a Comisiilor Valorulor Mobiliare(IOSCO)

7. In corespondenta cu standardele comunitare, CNPF in viitorul cit mai apropiat trebuie sa diversifice instrumentele financiare si sa stimuleze emisiunea valorilor mobiliare prin simplificarea procedurilor existente in vederea reducerii costurilor si micsorarii termenilor pentru efectuarea emisiunilor si a tranzactiilor.

8. O alta directie de activitate a CNPF in cadrul abordarii strategiilor ulterioare consta in crearea conditiilor necesare pentru aparitia si dezvoltarea unor noi institutii de investitii colective cum ar fi, spre exemplu, fondurile private de pensii, fondurile de constructii sau fondurile mutuale.Toate aceste masuri, insa, isi pot atinge scopul doar o data cu ridicarea nivelului de incredere a investitorilor in instrumentele pietei valorilor mobiliare, care depinde nemijlocit de asigurarea protectiei drepturilor acestora. 9. In baza studiului realizat am constata ca pe piata fianaciara interventia statului trebuie sa fie una delicata si atenta.Cercetarea ne-a oferit suficiente argumente de a opta pentru reducerea reglementarii pietei financiare. 10.Pentru ameliorarea climatului pe piata de capital ar fi binevenit elaborarea unui cod al gestionarii corporative. 11.De asemenea se cere o elaborare si adoptae cit mai urgenta a legii cu privire la investitiile colective, actuala lege cu privire la fondurile de investitii este cazuta in desuetudine creind impedimente in calea aparitie noilor fonduri de investitii. Avind in vedere toate concluziile si recomandarile enuntate mai sus, putem afirma ca doar in urma luarii in consideratie a tuturor neajunsurilor din activitatea Comisiei Nationale, inlaturarii lor cit mai grabnice, prevederile legale ar fi armonizate cu cele comunitare si s-ar crea garantia indeplinirii de catre CNPF a atributiilor specifice scopului pentru care a fost organizata.

BIBLIOGRAFIE

1.

Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare Nr.192-XIV din 12.11.98

2.

Regulamentul de ordine interioară a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare aprobat prin înscriere protocolară la şedinţa Consiliului de administraţie din 01 noiembrie 2007

3.

Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98

4.

Hotarirea cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2009 nr. 249-XVI din 28.11.2008

5.

Ordonanta de urgenta privind aprobarea Statutului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare din Romania Nr.25 din 3.03.2002

6.

Legea privind Comisia de Supraveghere Financiara din Bulgaria publicata în Gazeta de stat, Vol.8 ,28 ianuarie 2003, intrata in vigoare pe 1 martie 2003,

7.

Ion Iova, teza de doctor “Aspecte juridico-administrative de reglementare a pietii valorilor mobiliare.Elemente de drept comparat”Chisinau 2007

Adrese electronice utilizate: