Academia de Studii Economice.

Facultatea de Cibernetic, Statistic i Informatic Economic

PROIECT MACROECONOMIE

Ivascu Claudia-Anitta Grupa 1046 seria B an III

-Bucuresti 2011-

Legatura dintre Exportul de bunuri si servicii si Rata de schimb (efectiv) reala Descrierea variabilelor
EXPORTUL
Teoria comertului international si politica comerciala reprezinta una dintre cele mai vechi ramuri ale gandirii economice. Exportul este o componenta majora a comertului international, iar riscurile si beneficiile macroeconomice ale exportului sunt discutate si disputate regulat de catre economisti si nu numai. Doua opinii privind comertul international prezinta perspective diferite. Una recunoaste beneficiile comertului in timp ce cealalta se refera la modul in care anumite industrii interne ar putea fi afectate de concurenta straina. Termenul de export este derivat din sensul conceptual cu privire la trimiterea bunurilor si servicilor intr-o alta tara. Vanzatorul de astfel de bunuri si servicii este cunoscuta ca fiind exportator iar cumparatorul este numit importator. In comertul international, exporturile se refera la vanzarea de bunuri si servicii produse in tara de origine pentru alte piete. Orice bun sau marfa , transportate la o tara la alta intr-un mod legitim, de obicei pentru utilizarea in comert. Export bunuri sau servicii sunt furnizate consumatorilor straini de catre producatorii de pe piata interna. Ca o definitie gasim: Exportul (se noteaza cu X) reprezinta acea parte din produsul economic realizat pe ansamblul economiei nationale, pe o perioada determinata, de regula un an, care este utilizat pentru satisfacerea nevoilor economice ale altor economii nationale.

Exportul de bunuri apare atunci cand exista o schimbare de proprietate de la un rezident unui nerezident, acet lucru nu implica,necesar, ca bunul sa treaca fizic frontiera. Exportul de servicii cuprinde toate serviciile furnizate de catre rezidenti nerezidentilor. Conform conturilor nationale orice achizitie directa a unui nerezident in teritoriul economic al unei tari, este inregistrata ca fiind export de servicii.

RATA DE SCHIMB
Rata de schimb este pretul la care o moneda nationala poate ii schimbata cu o alta moneda (in situatia in care tranzactia este permisa). A vorbi despre cresterea sau descresterea ratelor de schimb reprezinta o ambiguitate din punct de vedere terminologic, De aceea, este preferabil sa se vorbeasca despre modificarea preturilor valutei, in general, daca se mentioneaza ca are loc "o depreciere a ratelor de schimb", aceasta inseamna ca pretul valutei in tara considerata devine mai mare si, deci, o unitate din moneda nationala valoreaza relativ mai putin decat intr-o situatie anterioara.O crestere a pretului valutei, din punctul de vedere al tarii de referinta, inseamna o descrestere a pretului monedei tarii respective pentru restul tarilor. Pana la aparitia ratelor flotante, in anii 70, cele mai multe tari inregistrau "valori paritare" ale monedelor nationale la F.M.I. in concordanta cu prevederile reglementarilor de la Bretton Woods. O asemenea valoare paritara reprezenta rata de schimb oficiala. Dar, in multe cazuri, tarile, fiind refractare in a-si devaloriza moneda, au impus o serie de "taxe asupra tranzactiilor" sau suprataxe pe cumpararile de valute. Pentru acest motiv, a devenit utila distinctia intre rata de schimb nominala (de exemplu, rata) si rata de schimb reala. Dificultatile terminologice privind "ratele de schimb" sunt reflectate si in textele financiare privind cotarea ratelor de schimb. Acestea pot fi exprimate fie printr-un numar de unitati din moneda locala raportat la o unitate din moneda straina, fie ca numar de unitati din moneda straina ce pot fi achizitionate cu o unitate monetara locala, in cursul istoriei sale, Marea Britanie a urmat ultima procedura, in timp ce Statele Unite (si multe alte tari) o utilizeaza pe prima. Pentru anumite scopuri (cum ar fi cuantificarea modificarilor procentuale asociate unei devalorizari discrete) este important de specificat care dintre procedee se utilizeaza. Atunci cand apar oportunitati pentru incheierea unor tranzactii profitabile, datorita unei neconcordante in alinierea ratelor (asa cum ar fi cele ce ar putea aparea intre bursele din Lidwest si New York), actul de a cumpara acolo unde este mai ieftin si de a vinde unde este mai scump se numeste arbitraj. Atunci cand arbitrajul este aproape perfect, ratele sunt apropiate printr-o marja egala cu costul tranzactiilor (inclusiv perioada de timp a arbitrajului). Piata valutara este una in care arbitrajul este aproape perfect. Cu siguranta, odata ce au fost impuse suprataxele pe schimb, au aparut rate efective de schimb diferite pentru fiecare categorie de tranzactii. In ultimii ani, sub regimul ratelor flexibile a aparut si s-a raspandit o a doua semnificatie a termenului de "rata reala de schimb". Rata reala semnifica media ponderata a ratelor de schimb utilizate de partenerii comerciali ai tarii in cauza. Astfel, o tara ce trebuie sa faca fata unei cresteri a marcii germane si a yenului japonez si unei scaderi a dolarului si a lirei sterline ar putea calcula media ratelor de schimb prin ponderare cu proportia comertului cu tarile respective si sa determine astfel rata reala de schimb.

Astazi, unele tari importante din punct de vedere comercial, lasa ratele lor de schimb sa fluctueze si sa fie determinate, cel putin partial, de catre piata. Totusi, un numar de tari, de mai mica importanta in comertul mondial, continua sa-si stabileasca moneda in functie de moneda unei tari mai puternice sau in functie de un "cos" de monede. Deoarece suprataxele mai pot fi impuse si in aceste cazuri, conceptul de rata reala de schimb ramane util in a face distinctie intre ratele oficiale si cele relevante in luarea deciziilor.

Descrierea legaturii dintre export si rata de schimb

Marirea gradului de acoperire a exporturilor prin importuri este echivalenta cu o crestere a volumului exporturilor sau a diminuarii importurilor. Oricare dintre aceste situatii va avea ca effect , intrari de fluxuri de capital in tara. Rezultatul firesc al acestor capitalori este aprecierea monedei. Exista o corelatie puternica si pozitiva intre volumul exporturilor si rata de schimb. Un foarte mare procent din nivelul exporturilor este determinat in functie de nivelul ratei de schimb. Aceasta situatie este datorata faptului ca produsele romanesti nu au o suficienta traditie pe pietele de desfacere vesteuropene,iar principal motivatie de consum a acestor produse este avantajul dat de pret; o data cu disparitia acestui avantaj si cererea pentru produsele romanesti este puternic diminuata. O scadere a ratei de schimb se traduce printr-o apreciere a monedei al carui prim efect este scaderea exporturilor.

Date

Pentru acest proiect am folosit date referitoare la exportul de bunuri si servicii si rata de schimb efectiv reala intre anii 1990-2009, pentru Romania. Aceste date au fost preluate de pe http://www.worldbank.org/ si prelucrate in PASW 18 Statistics si Excel.

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Rata de schimb (efectiv) reala 68.95525871 43.29213923 58.83867634 64.75779369 63.18364014 56.76702694 67.09610753 86.97760852 74.60021166 83.78680178 85.07845768 85.73345222 83.01014158 84.93179224 100 107.322439 116.2873643 110.5090791 102.1774819 104.2318587

Exportul de bunuri si servicii (mld RON) 29.19770112 23.96763341 24.66815795 27.40831846 32.62379622 38.17614541 38.95104307 43.39592806 41.40344525 45.73424435 56.45276365 62.72923648 73.34845645 78.55619277 91.04663347 94.88340123 104.941 113.126 135.073 119.169

Avem o medie a exporturilor de bunuri si servicii de 63.7426 mld RON si o rata de schimb medie in valoare de 82.37687%.

Graficul care sintetizeaza legatura dintre cele doua variabile este unul de forma :

Corelatia dintre variabile

160 140 120 100 Valoare 80 60 40 20 0 1985 Rata de schimb (efectiv) reala Exportul de bunuri si servicii (mld RON) Linear (Rata de schimb (efectiv) reala) Linear (Exportul de bunuri si servicii (mld RON))

1990

1995 An

2000

2005

2010

Se poate observa ca ambele variabile au un trend crescator. Consideram y- Exportul , variabila endogena iar x- Rata de schimb variabila exogena. Variabila endogena depinde si de alti factori dar acestia sunt considerati factori cu actiune intamplatoare si sunt specificati cu ajutorul variabilei aleatoare . Pe baza acestor premise , datele problemei pot fi analizate cu ajutorul urmatorului model: y=f(x)+ Identificarea modelului presupune alegerea unei functii matematice care sa descrie corelatia dintre cele trei variabile. Modelul econometric este unul unifactorial de forma : =+*x +i

Estimarea i validarea modelului econometric

a. Testarea validitatii modelului testul Fisher In urma introducerii datelor in programul PASW 18 Statistics, din analiza de regresie am obtinut un model initial de forma: =-64.413+1.556*x Avand rezultatele afisate se constata ca Fc=68.607>F0,05;1;19=4.3875 (calculate in excel prin functia FINV(0.05,1,19)) de unde rezulta ca modelul este semnificativ ( valid). b. Testarea semnificatiei parametrilor =-6.441*1010+1.556*109*x Testam semnificatia parametrilor prin intermediul lui t/2;19=2.093 (calculate in Excel prin functia TINV) -> |ta|=4.050> t/2;19 => semnificativ ->| tb1|=0.298> t/2;19 => semnificativ c. Calitatea modelului R2=0.792=> 79.2% din variatia lui y este explicata de model. d. Non-autocorelarea eorilor. Pentru non-autocorelarea erorilor folosim testul Durbin-Watson. Statistica testului DW= 1.195, este foarte aproape de 1, din aceasta rezulta ca erorile sunt autocorelate pozitiv.

CONCLUZII

Avem un model de forma =-64.413+1.556*x . Ipotetic, asta ar insemna ca la un nivel zero al ratei de schimb reale am avea un export de -64.413 mld RON, adica nu ar exista export (exportul ar fi zero). La o crestere cu o unitate a ratei de schimb, exportul creste cu 1,556 unitati. Pentru a previziona exportul in urmatorul an , consideram o rata de schimb efectiv reala de aproximativ 107. Avem : =-64.413+1.556*107 =102.079 unitati. Aceasta inseamna ca la un nivel al ratei de 107 unitati avem un export de 102 miliarde de lei.