Sunteți pe pagina 1din 17

1.

Conceptul de politica publica Prin politica se intelege o decizie formala a unei autoritati legitim alese care se adopta intr-un cadru formal, conform unor proceduri dinainte stabilite. Analiza politicilor reprezinta o orientare pragmatica ce identifica politica cu un program de actiune al autorit pb intr-un domeniu determinat de activitate. Termenul este utilizat pentru a face referire la : - un domeniu al activitatilor pb - o grupare de obiective si progr derulate de guvern intr-un anumit moment - legislatie sau un pachet de norme aprobate in legatura cu o anumita problematica - produsul activitatii guvernamentale - impactul activit guv asupra societatii Acceptii ale termenului de PP gasim elemente comune: - politica tinde sa fie mai mult decat o decizie formala, ea reprezinta o grupare de decizii - o PP este adoptata de institutii poltico-adm si conteaza pe garantia adm. - O PP mobilizeaza resurse pentru a genera anumite produse in societae - Aceasta activitate urmareste o finalitate sau un obiectiv mai general sau mai specific, care in general este orientat catre satisfacerea anumitor interese si este purtatorul anumitor valori. Conceptul de politica este esential pentru a intelege modul in care se guverneaza spre exemplu impactul guvernarii asupra bunastarii cetatenilor este asociat cu termenul de politica sociala. 2. Definitii explicate ale PP William Jenkins: un set de decizii interdependente luate de un actor politic sau de un grup de actori politici cu privire la selectia scopurilor si la mj de a atinge aceste scopuri intr-o situatie specifica, in care ar trebui ca acei actori politici sa poata, in principiu, sa ia decizii. - el considera elaborarea PP drept un proces. - Recunoaste ca PP reprezinta un set de decizii interdependente, majoritatea politicilor pp o serie de decizii. - In procesul de PP, autoritatile gub sunt supuse unor presiuni interne sau externe ce tin de lipsa de resurse sau de rezistenta interna sau internationala fata de anumite optiuni, ceea ce limiteaza posibilitatea de alegere a acestora. - Introduce un standard de evaluare in analiza PP, prin faptul ca el considera ca procesul de elaborare a pP reprezinta un comportament al autoritatilor publice de a decide cu privire la anumite teluri. In literatura franceza: - un continut activitatea publica apare sub forma unui continut. Pentru generarea rezultatelor se mobilizeaza resurse examinate de analist ca o problema de cercetare pt actiune. - Un program o PP nu se reduce la un act punctual luat in considerare in mod izolat (ceea ce face ministrul intr-o anumita zi intr-un anumit dosar). - O orientare normativa activitatea publica nu este rezultatul unor raspunsuri aleatorii ci este expresia finalitatilor si preferintelor pe care decidentul nu poate decat sa le accepte pentru care este responsabil. - Un factor coercitiv activitatea publica provine din natura autoritara cu care este investit actorul guvernamental. - Un resort social o PP se defineste prin cetatenii ale caror situatii, interese, comportamente sunt afectate de aceste acte si dispozitii. O PP reprezinta un ansamblu de masuri luate de o autoritate legala si responabila care vizeaza imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor sau conceperea unor masuri de stimulare a cresterii economice. Aceasta se defineste prin 4 elemente: - ansamblul de actiuni intreprinse trebuie sa vizeze acelasi sector de activitate sau acelasi teritoriu. - Actiunile intreprinse trebuie legate unele de altele - O PP trebuie conceputa in functie de obiectivele tinta si de rezultate tangibile. Ea tr sa aiba scopuri precise, etape intermediare care sa exprime pasii parcursi si mj eficiente. - O PP tr sa responsabilizeze, ea tr sa fie rezultatul unei vointe politice.

3. Conceptul de policy making, policy cycle Din perspectiva rezolvarii probl, policy making reprezinta cautarea de solutii pentru probl existente, facand apel la rationalitate in vederea indeplinirii scopurilor publice. Cheia procesului de elaborare a politicii consta in definirea corecta a probl, identificarea si analiza unui set de solutii adecvat, selectarea alternativei care rezolva cel mai bine probl. Se pot utiliza tehnici analitice precum analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate, programarea liniara si alte tehnici de optimizare. Vom sti ca am reusit atunci cand probl a fost rezolvata sau cand sporesc beneficiile obt de pe urma programului public. Mai mult decat abordarea analitica a procesului de elaborare a polticii este important setul de activitati si abordari numit rationality project care reprezinta un lung proces de rationalizare a PP, prin maximizarea realizarii obiectivelor publice. Din perspectiva procesului de elaborare a politicii, atentia cade asupra conflictelor si dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, asupra urmaririi propriului interes si eforturilor de a defini scopurile publice. Politica ocupa un loc central in procesul politic deoarece suntem diferiti in ceea ce priveste valorile, credintele si sentimentele. Venim cu background-uri diferite care ne fac sa preferam diferite definiri ale problemei si diferite solutii pt rezolvarea probl. Politica are un renume prost datorita acestei incercari de acaparare a purerii in scopuri personale. Atunci cand ne referim la elaborarea politicii ca un proces politic trebuie sa intelegem valorile care se reflecta in acest proces, diferitele aspecte care divizeaza oamenii si induc acestora diferitele perceptii asupra scopurilor publice, necesitatea de a rezolva conflictele daca actiunea este posibila pe cale democratica. Ciclul politicilor explica politicile ca pe o succesiune logica de pasi (definirea probl, identif rasp alternative, evaluarea opt, decizia, implem, evaluarea). 4. Inventarierea principalelor abordari ale studierii politicii dupa Howlett si Ramesh Studiile privind analiza naturii regimului politic un mod de org a sistemului politic erau considerate drept o cale de a intelege procesul de constituire a PP. PP variaza in functie de natura sistemului politic si a legaturii sale cu societatea si au incercat sa analizeze infl exercitate asupra luarii deciziilor. Studii ce au vizat identificarea unor variabile cauzale in constituirea PP sau ceea ce au fost denumiti factori determinanti. Studii care se concentreaza asupra continutului politicilor natura probl politice si caile menite sa o solutioneze determina de multe ori felul in care politica va fi tratata de sistemul politic respectiv. Studii care se axeaza asupra impactului PP si asupra rezultatelor acesteia analizele acestora vizeaza cercetarea cantitativa a legaturilor dintre anumite programe guv si care folosesc tehnici de deductie statistica pentru a stabili relatii cauzale intre diferitele tipuri de activitati. 5. Caracteristicile studiilor privind PP Natura interdisciplinara a studiilor, care preia elemente de la mai multe discipl: stiinta politica (procesul prin care se iau deciziile privind politicile) adm pb (rolul birocratiei in formularea politicii si implementarea deciziilor) econ (rationalitatea instrumentala, cost/beneficii) sociologie (clasa, statutul si probl sociale) psihologie (logica, valori si etica) istorie, matematica. Dimensiunile aplicative ale studiului. Dorinta de a furniza infm care ar putea conduce la rezolvarea mai buna a probl publice reprezinta o slabiciune prin perceptia acestui domeniu ca fiind lipsit de merit stiintific, pentru ca se foloseste gresit PP ca instrument de aparare. Stiinta politica preocupata de formularea PP si ingineria sistemelor matematice care aplica deciziile la PP raspund in esenta unor preocupari diverse ale AP. -

6. Diferenta intre analiza si design PP si analiza si studiu Analiza politicilor se bazeaza pe elaborarea unor metodologii pentru determinarea rezultatelor unei anumite politici si pentru a realiza comparatii intre politici alternative in ceea ce priveste rezultatele lor. Aceasta pp o privire neutra, expertul studiaza o PP fara sa-si asume vreo alternativa vreo alternativa prestabilita, o alegere precisa si din mai multe optiuni posibile. Analiza consta in identificarea tuturor consecintelor pe care le implica toata alternativele disponibile precum si in descrierea lantului de efecte previzibile. Analiza tr sa raspunda la doua intrebari: - care sunt alternativele de actiune imaginabile dpdv politic pe care actorul guv le poate lua in considerare in situatia in care se afla? - Cum si de ce o astfel de alternativa si nu alta apare pe scena politica? Policy design desemneaza o abordare mult mai angajata, mai activa, in acest caz analistul nu se mai limiteaza la simpla observare a alternativelor ci elaboreaza el insusi astfel de alternative. Expertul isi exprima preferinta pentru un rezultat final care trebuie obtinut, pentru un efect concret care trebuie indus. Odata tinta aleasa, el va modela apoi mj si solutii care au cele mai mari sanse de a genera rezultatul dorit. O alta distinctie se face intre studiul PP si analiza PP care are la baza gradul de neutralitate si interesele politice ale analistilor. Studiile PP se refera la metapolitica si sunt axate pe intelegerea proceselor de constituire a PP, in timp ce analizele PP sunt conduse de functionari sau de org private de think tank si sunt axate pe conceperea politicii reale. Primele sunt descriptive si explicative, in timp ce acestea din urma au o orientare mai curand prescriptiva. 7. Tipuri de analisti Abordarea lui Meltsner: Tehnicianul are abilitati tehnice si acorda putina atentie PP. Este motivat de oportunitatea cercetarii orientata spre politici. Ca standard de viata isi impune munca de calitate. Mj principale sunt comandarea de cunostinte si detalii. Are impact pe termen lung. Politicianul sunt mai conectati la partea politica a analizei. Este motivat de oportunitatea pt autoformare si influenta personala. Ca standard de viata este satisfacearea primului client. Poseda abilitati de comunicarea si coordonare si are impact pe termen scurt. Intreprinzatorul este motivat de oportunitatea de a convinge de preferintele anumitor politici. Ca standard isi impune acceptarea unor politici implementabile care ar putea ajuta beneficiarii. Are abilitati de comunicare si coordonare iar durata de impact este echilibrata. O alta tipologie, mai noua a lui Weimer si Vining: Tehnicieni obiectivi: valoarea predominanta este integritatea analitica. Ei lasa analiza sa vorbeasca de la sine si se concentreaza asupra prevederii consecintelor politicilor alternative Avocati ai clientului: valoarea predominanta este responsabilitatea fata de client. Din analiza rareori se emit concluzii definitive, analistul profitand de ambiguitate pentru a sustine pozitiile clientilor. Avocati ai problemelor: valoarea predominanta este aderarea la o conceptie privind o societate mai buna. Analiza rareori produce concluzii definitive, se accentueaza ambiguitatea si valorile excluse atunci cand analiza nu sustine pozitia avocatului. Durning si Osuna: Tehniciani obiectivi: considera ca tine de responsabilitatea lor sa asigure consultanta in formularea obiectivelor si implicit a consecintelor generale de politicile propuse. Consultantii pentru client: intra in responsabilitatea lor sa sigure consultanta in formularea politicilor tinand cont de integritatea analitica. Activistii in directia probl: resping ideea de neutralitate valorica si credinta conform careia optiunile de selectie a valorilor este mai bine sa fie lasate pe mana politicienilor. Activistii in directia probl ambivalente: ei cred cu mai multa tarie in necesitatea obiectivitatii analizei lor dar sunt mai interesati de rezultatele PP decat de integritatea analitica. Sustinatorii clientului: asemenea consultantilor pentru client, dar sunt mai inclinati spre activisti sau avocati.

8. Modele de aparitie a PP Este necesara studierea fenomenelor care se petrec in cadrul sistemului politic si a celor care au loc in cadrul opiniei publice. Admiterea cu titlu de ipoteza care trebuie verificata a faptului ca in societate exista o pluritate de actori, situatii si probleme. Exista trei atitudini ale acestei abordari: Punerea in evidenta a probl si actorilor dar fara a explica in mod suficient geneza actiunii publice, motivul pentru care se produc anumite evenimente. Schitarea cadrului istoric sau contextual in care se va derula interventia guv. O atentie aproape exclusiva acordata luarii deciziilor. Pierderea capacitatii de a demonstra de ce un anumit aspect al unei decizii si nu un altul s-a impus in cele din urma. Analistul se straduieste sa explice in ce masura o PP este un rezultat, efectul depinzand de cauzele care tin de o alta ordine a lucrurilor. Modele de aparitie a PP: Aparitia PP, plecand de la cerere. Sursa PP este reprezentata de nevoile oamenilor, probleme unui anumit sector, ale unei zone sau ale unei colectivitati locale. Atunci cand amploarea lor creste, aceste nevoi si probl exprimate sunt receptate de pers calificate, de intermediari politici care vor face presiuni asupra autoritatilor publice competente. modele de aparitie a pp Volumul cererilor ascultate si gradul lor de bruiere depind de o serie de factori: - presiunile diferitelor grupuri de actori asupra deciziilor politice. Cu cat acestea sunt mai importante dpdv numeric, cu atat ele vor avea posibilitatea mai mare de a fi ascultate. - Diferentele existente intre capacitatile de analiza si influenta ale diferitilor intermediari sau antreprenori politici. Anumite persoane sau grupuri sunt percepute de decidentii politici ca fiind purtatori de opinie. - Sensibilitatile de perceptie diferite ale actorilor publici. Fiecare actor public are tendinta de a percepe numai acele fenomene care corespund cel mai bine cadrului sau ideologic si cultural de referinta. Aparitia PP prin impunerea ofertei. In versiunea usoara a acestui model, cetatenii ajung sa perceapa bunurile si serviciile, oferite de decidentii politici, ca fiind asipratii proprii. In versiunea dura acest scenariu duce la ipoteze de manipulare, de propaganda prin care autoritatile publice influenteaza perceptiile cetatenilor in privinta anumitor nevoi facandu-I sa le resimta mai intens sau sa le considere deja rezolvate. Sursa PP consta in dorinta autoritatii publice de a-si mentine puterea. Oferta si cererea se determina prin puterea politica, mecanismele concrete ale acesteia. Inlantuirea PP. O actiune politica poate aparea pentru ca o PP preexistenta intampina dificultati, in cadrul fazei de implementare sau chiar in faza de terminare, intampina obstacole, modifica situatii care incita autoritatea publica sa intervina din nou, pe un alt plan, prin fenomene de efecte legate. PP se intretin singure. Nu exista nici-o obligatie ca ele sa fie generate in mod spontan, independent unele de celelalte, prin impulsul exclusib initial al ofertei si al cererii. 9. Tipologia PP A. Dpdv al coercitiei care afecteaza in mod direct asupra cetateanului sai indirect si care afecteaza pe cei catre care este indreptata modificandu-le comportamentul acestora prin presiune asupra mediului in care acestia traiesc: Politica reglementara este o actiune publica ce consta in adoptarea de norme autoritare care afecteaza comportamentul destinatarilor. - politici de reglementare competitive pp ca politicile elaborate sa limiteze furnizarea de bunuri si servicii de catre una sau cateva categorii desemnate de furnizori. Acest sistem asigura o viziune profesionista asupra activitatilor acestor profesionisti care trebuie educati si reglementati pentru a putea asigura servicii competente clientilor lor. - Politici de reglementare protective sunt cele care incearca sa protejeze publicul in general de efectele negative ale activitatii private cum ar fi poluarea, consum de produse falsificate. Cei care desfasoara afaceri sunt motivati de profit.

Politica distributiva reprezinta o actiune prin care puterea publica autorizeaza cazuri speciale desemnate nominal. Ex: permisul de constructie. Pt a construi este nevoie de permis pe care autoritatea pb il acorda de la caz la caz. Cetateanul este beneficiarul unei actiuni publice, aceea care ii acorda o favoare (o renta imobiliara). Politica redistributiva consta in adoptarea de catre puterea publica a unor criterii care confera acces la anumite avantaje, acst acces nefiind acordat unor cazuri sau unor destinatari desemnati nominal, ci anumitor grupuri de destinatari neindividualizati. Este caract prin actiuni care modifica alocarea bunastarii, drepturie personale si civile. Politica constitutiva se traduce prin faptul ca actiunea pb defineste reguli privind puterea, prin revizuirea constitutiei unei tari, prin realizarea de reforme adm. B. In functie de distributia costurilor si beneficiilor Politici ale grupurilor de interese. Conflicte intre grupuri care ar beneficia si cele care ar suporta costurile. Tratate ca un joc cu suma zero Politici orientate spre clientela. Relatii stranse de clientela intre creatorii de politici, reglementatori si interesele reglementate. Politici antreprenoriale. Grupurile si liderii lor cauta sa persuadeze pe creatorii de politici sa reglementeze interesul public, in fata opozitiei venite din partea grupurilor care ar suporta costurile. Politici majoritare. Grupuri relativ largi de oameni sau cele care actioneaza in propriul interes, care cauta o declaratie de politica substantiala sau simbolica. Adesea conduce la politici slabe sau ambigue. C. In functie de stilul politicilor. PP liberale sunt cele care intervin acolo unde un interes individual ameninta interesul public acceptat PP paternaliste impun interesul public recunoscut uneori fara sa se preocupe de impactul nefast al unei asemenea politici asupra intereselor individuale. Politici in care autorii politicilor cauta consensual, reactioneaza la probleme, cauta sa impuna decizii, anticipeaza probleme. 10. Conceptia lui H si R privind actorii politici si rolul acestora Executivul, guvernul sau cabinetul el intervine in toate etapele ciclului politicilor (elaborarea, implementarea, evaluarea). In sistemele parlamentare, guvernele trebuie sa dispuna de o majoritate confortabila I cadrul parlamentului pentru ca propunerile pe care le inainteaza acestuia sa fie aprobate si sa ramana in forma lor initiala in timp ce in regimurile prezidentiale, executivul are deseori sarcina dificila de a convinge Congresul sa-I accepte propunerile. Legislativul are un rol secundar, el nu este cel care initiaza propuneri de politici, desi acest lucru nu este exclus. Are rolul de a aproba proiecte de legi inaintate de executiv, ocazie cu care poate aduce amendamente acestora, dar si de a finanta implementarea acestora. Capacitatea de influentare a parlamentului este limitata de caracterul uneori prea tehnic al propunerilor. Functionarii, mai ales cei de rang inalt atat executivul cat si legislativul apeleaza la expertiza functionarilor pentru a-si transpune in practica propriile optiuni in ceea ce priveste PP, care evident le pot influenta aceste opinii. Grupurile de interese principalul mj de reprezentare a opiniilor pb si de aducere a acestora in mod organizat, in fata autoritatilor guv. Partidele politice nu pot face acest lucru foarte bine, deoarece incearca sa acapareze puterea guv pt propriul interes si uneori sunt nevoite sa faca compormisuri in ceea ce priveste programele publice promovate pt a-si atrage sustinatori. Grupurile de interes pot pune la dispozitia oficialilor guv atat expertiza si infm, cat si importante resurse financiare. Guvernul este deschis la presiunile acestor grupuri de interese, iar politica consta in aceasta competitie deschisa intre grupurile de interese pentru a vedea daca PP pe care le promoveaza sunt adoptate de guv. Grupurile de universitari, cercetatori si consultanti influenta lor depinde de contextul si traditiile culturale nationale, dar contributia lor se refera la formularea de alternative, mai mult decat la stabilirea agendei guv.

Mass media rol de amplificator al probl pb sau al unor solutii promovate de anumite grupuri de interese sau organisme de think-thank. O oportunitate pentru ca anumite probl sa ajunga in atentia publicului. Alegatorii nu sunt implicati direct ci prin intermediul reprezentantilor lor, oamenii politici alesi, care desi tin cont de opinia pb, ei pot fi dominati de expertii existenti in anumite domenii. Partidele politice au un rol indirect prin intermediul membrilor lor care se afla in aparatul executiv si in cel legislativ, in mica masura. 11. Enumerati modelele de comunitati ale pol si explic unul dintre ele Comunitatile politicii reprezinta grupuri relativ stabile ale indivizilor din diferite org care se gasesc ei insisi lasati impreuna sa adreseze in pemanenta chestiuni politice. Modelul triunghiului de fier alc din reprezentantii grupurilor de interese, ai legislativului din SUA. Modelul retelelor de interese sau de probleme Modelul coalitiilor de sprijin. O coalitie este alc din actori provenind din mai multe IP sau private, de la toate nivelurile adm care au pareri comune si care cauta sa manipuleze regulile, bugetele si personalul IP cu scopul de a indeplini aceste obiective pe termen lung. In subsistemul adm exista doua sau mai multe astfel de coalitii de sprijin, in fct de nr structurilor care exista, conflictul dintre acestea este mediat de intermediarii de PP> Modelul retelelor adm Modelul comunitatilor adm 12. Expl diferentierea actorilor pol in fctie de capac lor de a se mobiliza in jurul probl Actori propriu-zisi. Acestia se mobilizeaza la nivelul social si politic, prin forme de participare si organizare (partide, asociatii). Cei mai activi constituie grupuri de identificare, cei mai putini activi devin grupuri de atentie in raport cu probl. Grupuri de public. Acestia sunt spectatori. Cei mai implicati si cei mai informatii formeaza publicul interesant, atent iar cei mai neimplicati sau neinteresati sunt publicul general. 13. Explicati cele 2 dimensiuni ale politicilor In cadrul dimensiunii verticale, politica este considerata drept o regula, care are in vedere transmiterea de sus in jos a deciziilor autorizate. Decidentii autorizati aleg mj de actiune ale valorilor pe care le sustin si le transmit functionarilor subordonati pt a le implementa. Aceasta este o dimensiune care subliniaza actiunea instrumentala, subordonatilor de a pune in aplicare aceste decizii si modurile de structurare a procesului de guv, a.i. sa se realizeze acest acord. Accentul este pus pe lege. In cazul dimensiunii orizontale, politica este privita ca o structurare a actiunii. Ea se refera la relatiile dintre participantii la procesul de formulare si implementare a politicii, care se afla in diferite org, la ceea ce se alfa in afara liniei autoritatii ierarhice. Activitatea politica are loc peste granitele org, cat si in interiorul lor si are in vedere structura intelegerilor si acordurilor dintre participantii aflati in diferite org. 14. Enumerati modelele procesului PP si expl unul dintre ele Modelul sistemic al procesului PP. Porneste de la premisa conform careia procesul PP este rezultatul unui sistem care infl si este influentat de mediul in care actioneaza. Mediul de elaborare a politicii contine caracteristici ale sistemului institutional, social, politic si econ in care are loc elaborarea politicii. Mediul institutional are in vedere modul de org a sistemului politic (putere legislativa, executiva si judecatoreasca), modul de impartire a competentelor intre nivelul central, federal si cel local cu delegarea responsab si a puterii catre guvernele locale. Mediul social are in vedere natura si compozitia populatiei si a structurii sale sociale. Mediul economic include distributia bogatiei in cadrul societatii, distributia capitalului, marimea sect ind, rata de crestere econ, rata inflatiei, costul fortei de munca. Resursele aflate la dispozitia guv sunt infl de cresterea econ, de prosperitatea curenta si de cea pe termen lung. Transf fin pe care statul le acorda diferitilor beneficiari ocupa un loc important in cadrul bugetului pub. Sistemul politic are in vedere perceptia, starea populatiei fata de munca guv, probl pb. Cultura politica este

modul in care oamenii gandesc despre politica si se comporta in cadrul acesteia si are o mai mare intensitate decat dispozitia nationala, influentand tipurile de probl care au sanse de succes de a deveni initiative politice. Inputurile sistemului sunt cereri introduse in sistem cu scopul de a face ceva in legatura cu o problema (votul, opinia pb, grupuri de interese, stirile media). Outputurile sunt reprezentate de decizii (legi,supravegheri, evaluari). Modelul procesual al PP Modele recente (M. metaforei curentilor a lui Kingdon, M. coalitiilor de sprijin, M. echilibrului punctual). 15. Expl cele 2 fatete (fctii) ale activitatilor guvernamentale Gestiunea interna desemneaza mobilizarea de catre o autoritate pb a resurselor proprii pt a produce rezultate specificate in mod concret si usor de individualiz. Autoritatea dispune de mj cum ar fi personal, material, o imagine de marca, credite financiare. Le utilizeaza pentru a le transforma in produce. Aceasta activitate pb este in principiu reglementata in interiorul autoritatii luate in considerare. Este insarcinata cu asigurarea eficientei, cu ajustarea resurselor si a produselor, este responsabila cu o functie de productie si dispune de anumite instrumente de gestiune (contabilitate, ru, infm). In schimb, exista o opozitie radicala intre autoritatea pb si intreprindere. Aceasta tine de finalitatile fiecareia dintre ele. Transformarea produselor in efecte sau impacturi, reprezinta centrul managementului PP. vizitarea saracilor duce la atenuarea inegalitatii sociale, acordarea de burse se justifica prin democratizarea societatii. Orice interventie pb concreta tr sa duca la modificarea starii naturale a lucrurilor in societate si poate fi atasata de unul sau mai multe efecte. Efectele sunt adesea enuntate in mod calitativ si normativ, apar cu un decalaj mai mare sau mai mic fata de data la care intervine prestatia pb. Analiza PP isi are sursa in identificarea efectelor reale generate de activit adm care nu sunt neaparat efectele scontate de la inceput. 16. Expl care e rolul analistului de PP in identificarea schimbarii sociale aduse de politica Pentru un analist, orice PP tine de o teorie a schimbarii sociale. Aceasta inseamna ca o relatie cauza-efect este inclusa in dispozitiile care reglem actiunea pb avuta in vedere. Factorul de decizie guv se comporta ca un operator care pariaza ca o consecinta se va produce atunci cand va interveni. Identificarea acestei teorii este o sarcina esentiala a analizei, nu poate fi sesizabila la prima lectura a textului de lege. Explicitarea teoriei pe care actorul public si-o asuma trece printr-un studiu atent al continutului acestei politici din doua unghiuri diferite, cel al obiectivelor si cel al realizarilor. Aceasta identificarea a fenom normative, a credintelor in ceea ce priveste schimbarea sociala poate fi realizata cu ajutorul: obiectivelor urmarite de PP avuta in vedere, cetatenilor vizati de PP. 17. Tipuri de agende Agenda institutionala. Include probl care tin de competenta autorit pb. Constitutia unui stat sau carta unei colectivitati locale enumera probl, calendar de rezolv a probl. Ex: bugetul care este annual, automat, standardizat. Agenda pb sau sistemica. Alc din probl care nu tin de competenta obisnuita a autorit pb dar care sunt percepute in mod obisnuit de membrii comunitatii pb ca necesitand atentie pb s ca avand legatura cu autoritatea pb respectiva. Ex: dreptul de a da viata unei fiinte (mame surogat, eprubeta, genetic) 18. Parametrii care sporesc probabilitatea ca o probl pb sa primeasca atentie Cobb si Elder: Ambiguitatea definitiei probl. Probl tr sa fie ambigua, audibila pe mai multe lungimi de unda, caracterul sau permitand multiple intrari posibile si atragerea de aliante vaste. Simplitatea. Persistenta in timp. Noutatea. O probl noua fara istorie. Caracterul imperfect al probl.

Walker afirma ca atractivitatea unei probl creste daca aceasta are un impact asupra unui nr mare de oameni. Tr sa existe dovezi convingatoare ca legislatia propusa vizeaza o probl serioasa si reala. Elemente de stabilire a agendei: - evenim care implica eforturi mari de a le face cun autoritatilor pb - org si resursele celor afectati - structura procesului politic si angajamentele decidentilor. 19. Rasp alternative pe care le poate da o entit pb cu privire la o cerere de inscriere in agenda Ea poate refuza inscrierea cererii. Are posibilitatea de a formula un refuz fronta sau de a adopta o tactica mai indirecta de refuzare. Are posibilitatea de a actiona asupra probl prin inchiderea acesteia. Se evita adoptarea unei pozitii cu privire la probl propriu-zisa: prin discreditarea liderilor etc. Ea poate raspunde favorabil la cerere, dar in functie de grade diferite. Ea poate transmite un semnal simbolic prin primirea si ascultarea unei delegatii. Invoca o constrangere care sa permita evitarea actiunii. Amana examinarea problemei. Stabileste o procedura de solutionare a probl, fara vreun angajament cu privire la continut. Solutioneaza o mica parte a probl. Ia in considerare cererea in ansamblul ei. Anticipa aparitia cererii. Tipul de raspuns depinde de caracterul stringent al probl, de complexitatea si natura sa. Tr sa tinem cont si de context, de aparitia ferestrelor de oportunitate. Depinde si de curentul politic. 20. Conditiile in opinia lui Cobb si Elder pt ca o probl sa fie inscrisa pe agenda guv. Probl tr sa tina de competenta autoritatilor pb in general sau specifice. Actiunea politica consta in reconsiderarea portofoliului de sarcini atribuite autoritatii pb. Anumiti actori doresc ca acest portofoliu sa se extinda, altii doresc sa il limiteze (privatizarea intr). Autoritatea pb are capacitatea de a acorda atentie diferitelor fapte, dar asta nu inseamna ca ea va tr neaparat sa actioneze. O miza este perceputa ca fiind problematica si este definita ca necesitand atentia pb. Se creeaza anumite diferente intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie. Aceste diferente sunt suficient de puternice pentru a ne face sa consideram ca situatia este inacceptabila si necesita o actiune pb. Probl tr sa fie abordata in termeni de atentie pb. Nu toate cererile pot fi auzite si solutionate de o autoritate pb, ele tr codificate, traduse in limbaj de autoritate pb. Ea se politizeaza prin mediatizare, probl sunt numeroase. Tr sa stim pe cine sa ascultam, unde sa lovim, cum sa formulam cererea, in ce moment. 21. Modele de elab a agendei guvernamentale (modelul H si Ramesh) Modelul de initiere din exterior probl sunt formulate de gruparile neguv, iar apoi sunt dezv suficient pt a ajunge mai intai pe agenda pb iar apoi pe agenda oficiala. O grupare formuleaza o nemultumire, atrage interesul asupra probl, exercita presiune asupra responsab cu luarea deciziilor. Modelul de mobilizare decidentii politici incearca sa transfere o probl de pe agenda oficiala pe agenda pb. Liderii politici initiaza o politica ce necesita sprijinul populatiei. Modelul de initiere din interior propunerile apar in cadrul unitatilor adm sau ale grupurilor strans legate de acestea. Probl este extinsa apoi la grupurile care o identifica si care pot crea presiune asupra decidentilor pt ca aceasta sa poata ajunge pe agenda oficiala. Modelul de consolidare org adm initiaza procesul de solutionare a probl, pt care exista sustinerea populatiei. 22. Enumerati modelele de luare a deciz publ si expl unul Modelul rationalitatii absolute si abordarea rational-comprehensiva Modelul rationalitatii limitate al lui Simon Teoria comportamentala a org lui Cyert si March. Se are in vedere comportamentul unui decident care gestioneaza un compromis intre o probl si constrangerile situatiei. Org actioneaza ca o coalitie de indivizi, avand scopuri si obiective diferite. Ei admit ca exista un consens in ceea ce priveste scopurile generale dar nu si in ceea ce priveste obiectivele precise care tr atinse. Deciziile luate au in vedere in primul rand rezolvarea conflictelor. Deciziile luate nu cauta o solutie, urmand o logica a rationalitatii perfecte, ci din contra, vor fi intotdeauna privilegiate solutiile

care limiteaza starea de incertitudine. In absenta unor probleme concrete si tangibile, org nu incearca sa ia decizii de schimbare. Ele functioneaza in termeni de satisfactie, de acceptabilitate si nu de optimizare. Activitatea decidentului consta in evocarea si analizarea unui nr mic de alternative, cele pe care le cunoaste sau acceptabile. Adopta un criteriu de judecata rezonabil, amestec de rationalitate si intuitie. Apoi alege solutia satisfacatoare. Modelul incrementat al lui Lindblom Modele mixte 23. Explicati succint etapele procesului decizional Formularea desemneaza activitatea prin care o cerere sau o problema inscrisa pe agenda guv se transforma in alternative pt actiune, in solutii. Formularea incorporeaza atat planificarea rationala, cat si reactii subiective, determinarea care actiuni sunt posibile si care nu. Responsabilii politici fac studii pt a identifica obiectivele, pt a descoperi factorii care cauzeaza problema, pt a mobiliza cunostintele pt a stabili un diagnostic. Sunt si constrangeri, probl nu e clar definita, prea multi actori. Etape: Analiza. Investigarea probl, cautarea optiunilor si alternativelor. Se tine cont de presiunea cetatenilor. Selectia. Procesul de reducere a opt la o sg alegere. Daca in actiunea pb valorile joaca un rol important, fezabilitatea conteaza de asemenea mult in ceea ce priveste calitatea formularii pe care o adopta decidentul pb. Oferta pe care o autoritate pb o formuleaza in fata cererilor are cateva caracteristici: da nastere unui serviciu sau unui produs, dupa un timp indelungat. Ea leaga simbolic, emotional, politic consumatorul de o autoritate pb, ce gaseste o solutie. Stilul de formulare: rutiniera, analoga, creativa. Legitimarea este momentul in care decidentul ia decizia. Detine autoritatea, monopolul alegerii. Dar in practica, decidentul ratifica activitatea de selectie sau modifica doar un detaliu. Nu are timp de a reconsidera totul. Prin votul sau el confera legitimitate unei alegeri si o oficializeaza, ii confera autoritate si un caracter ireversibil. Se alege o solutie in conformitate cu un criteriu de alegere care face aceasta acceptabila pt terti. Legitimitatea este un element central intr-un sistem politic, implica autoritate, aprobare, obligatie, sustinere. O modalitate de a masura legit este de a analiza sprijinul disponibil pt guv si pentru ceea ce face acesta. Sprijinul concentrat dine dinspre atitudinile favorabile care sunt percepute de cetateni ca indeplinind cererile lor pe masura ce apar. Sprijinul difuz se refera la bunavointa care-I ajuta pe membrii unei comunitati sa accepte rez care nu le convin. 24. Enumerati care sunt probl implementarii unei PP la niv societatii Autonomia dezv sociale vs eforturile de a influenta aceasta dezv. Complexitatea crescanda a mediului in care traim, care face dificila identificarea condit necesare pt implementarea cu succes a PP. Considerabila influenta exercitata de valori, atitudini si comprtam oamenilor si I. Nici-o politica nu nu este realizata in izolare. Dificultatea in anticiparea dezv viitoare si posibilitatile limitate de a le pregati dinainte. Probl simularii politicii. Probl cauzata de consecintele nedorite ale politicii, care pot discredita implem ei. 25. Explicati modelul de implementare top-down Aceasta pp considera PP ca pe o exercitare a autoritatii. Ea vede determinarea scopurilor autorizate ca fiind in centrul procesului si explica restul procesului org ca urmarire a acestor scopuri, culminand cu constatarea atingerii acestora. Explica rolul participantilor in cadrul actiunii in fct de relatia acestora cu autoritatea. Aceste figuri ale autoritatii sunt nimiti factori de decizie si sunt cei care aleg obiectivele si modul de atingere a acestora. Pp traditionala asupra executiei cat si planificarea: - procesul decizional si cel de executie sunt clar delimitate - procesul de decizie se afla inaintea celui de executie - deciziile care se produc in procesul de implem au o naturalete tehnica. - Executantul primeste o sarcina de la decident. - PP este comunicata si incredintata executantului sub forma de interactiuni specifice detaliate, progr de activitate - Executantul pune in aplicare instructiunile in conformitate cu obiectivele si indicatiile date de factorul de decizie

Acest model si-a concentrat atentia asupra controlului si executiei, adica asupra subord si superiorilor, asupra rel dintre adm si grupurile-tinta. Gradul de indeplinire a obiectivelor politicii depinde de modalitatea de implementare. Primele critici ale modelului considerau ca el poate rareori fi eficace, deoarece nu ia in considerare factorii care cauzeaza intarzierea, proasta coordonare, incoerenta obiectiv si conflictele. Anumiti autori considera ca aceasta pp de sus in jos asupra politicii ca fiind distorsionata deoarece reflecta interesele personale si o intelegere a managerilor si ofera o imagine inadecvata asupra procesului politic ca intreg. Implementarea politicilor rareori implica doar superiori si subordonati din aceeasi ierarhie org, cel mai probabil fiind necesara si cooperarea altor pers cu moduri diferite de a intelege chestiunea polticii si ob acesteia. 26. Explicati modelele alternative de implementare Modelul bottom-up. Se bazeaza pe situatii concrete in care se gasesc cetatenii pentru a descrie un proces generat de punere in aplicare care sa fie implementat in special in cazul tarilor cu economie mixta. Porneste de al toti actorii publici si privati implicati in programele de implementare si analizeaza obiectivele personale si org ale acestora, strategiile lor si relatiile de contacte pe care le-au construit. Atentia nu tr focalizata asupra unei sg org ci asupra tuturor actorilor implicati de a caror seriozitate si capacitate depinde succesul sau esecul unui program. Avantajul acestei abordari este faptul ca ea isi indreapta atentia asupra relatiilor oficiale si neoficiale care alc retelele adm implicate in elaborarea si implementarea politicilor. Modelul de planificare inainte si inapoi. Aceasta incepe cu o tinta relativ precisa la nivelul inferior al sistemului si defineste capacitatile si resursele necesare pentru ca acestea sa fie atinse. Capacitatea de rezolvare a probl nu depinde de controlul ierarhic ci de maximizarea discretiei in punctul in care probl este urgenta. Apoi este vb de definirea solutiilor org. succesul planificarii inapoi impune o perceptie mai adanca a modului de utilizare a structurii si procesului in org pt a elabora, specifica si implementa politici. Cei de la nivelul cel mai inalt al elaborarii politicii fac alegeri in ceea ce priveste instrumentele pt structura de implementare, luand insa in considerare motivatiile si nevoile celor aflati la nivelul de jos al implementarii. Modelul de abordare sistemica. Detecteaza efectele de retroactiune pe care le antreneaza continutul PP. Determina punerea in aplicare drept o activitate a sistemului politic. Acest model este o declaratie de preferinte guv mediatizat de un anumit nr de actori care creeaza un proces circular caracterizat prin relatii reciproce de putere si de negocieri. Orice participant la procesul de punere in aplicare poate sa intervina asupra oricarei alte parti a procesului chiar daca i-a trecut randul de actiune. Jocul este dominat de un imperativ legal (respectul pe care actorii il acorda legii), org (atasamentul actorilor de norme), consensual. 27. Cauzele disfunctionalitatilor de implementare a PP Nr mare de participanti la proces. Fiecare are o pp diferita asupra probl. Diversificarea scopurilor. Cu cat o politica depinde mai mult de clarificari si explicatii cu atat obiectivele initiale nu pot fi atinse. Ambiguitatea scopului initial Obiectivul nu a fost considerat ca fiind prioritar. Nu au existat suficiente resurse pentru a-l indeplini A existat un conflict cu alti paricipanti importanti Grupul vizat de politica a fost greu de implicat Lucrurile facute nu au avut impactul asteptat In timp, circumstantele s-au schimbat si atentia a fost acaparata de alte probl.

28. Care sunt diferentele dintre implementarea unui program sau proiect si cea a unei pol Implementarea politicii este rareori un proces linear si coerent. Programele si proiectele au termene bine stabilite, obiective clare iar planurile si actiunile sunt definite pentru a atinge aceste tinte. Desi statutele politicilor fixeaza scopuri si obiective, masura in care acestea sunt clar stabilite in termeni de cauza si efect pot variae, ele fiind vagi, de aceea implementarea polit este impredictibila, fragmentata.

10

Efortul de implementare a politicii nu poate fi condus doar de o sg org (minister, departament, agentie). Proiectele au un manager de proiect sau un conducator de program. Dar implement politicii necesita actiuni ale mai multor ministere, etc. Implementarea politicii creeaza castigatori si perdanti. Proiectele si progr furnizeaza beneficii tuturor celor pe care ii afecteaza. Cand se schimba politicile, apar noi grupuri de beneficiari ceea ce complica implement politicii, cei care pierd se opun schimbarii. Noile politici nu sunt insotite de bugete. In lipsa bugetelor, programele nu ar putea exista. Politicile rareori sunt insotite de ceva mai mult decat o promisiune de resurse. 29. Explicati ciclul implementarii unei PP in viziunea lui Crosby

Legitimizarea politicii. Anumite grupuri si org declara acea politica drept necesara si vitala, chiar daca pp costuri serioase. Acestia ar tr sa posede credibilitate, resurse politice. Construirea bazei de sustinere. Reforma tr promovata. Sustinatorii sunt aceia care vor beneficia de schimbare intr-o anumita masura. Ei pot fi clienti ai serviciului, furnizori, functionari, grupuri de influenta. Scopul ei este nu numai castigarea acceptarii dar si institutionalizarea schimbarii prin identificarea unor noi beneficiari care au un interes in reforma vizata. Acumularea resurselor. Acea faza de alocare a resurselor umane, tehnice, materiale si financiare necesare implementarii reformei. Deoarece resursele externe nu acopera decat in parte ceea ce e necesar, pentru a aduna suficiente resurse este necesar sa luam o parte de la vechile politici. Are loc o crestere a competentei in ceea ce priveste alocarea resurselor. Dar multe tari sufera si de lipsa capacitatii resurselor umane. Designul org sau modificarea. Se manifesta rezistenta la schimbari iar sarcinile cerute de reforma pot fi diferite de cele curente de aceea poate exista o lipsa de capacitate org in a le gestiona. Cand are loc o schimbare de politica, pot fi afectate atat aranjamentele interne ale org cat si relatiile cu mediul in care actioneaza org. Este de preferat sa se creeze noi structuri decat sa se reformeze cele vechi. Mobilizarea resurselor si actiunile. Include atat planificarea cat si actiunea. Pregatirea de planuri de actiune concrete, stabilirea tintelor de performanta si a standardelor si apoi conducerea acestor activitati. Tr sa se inceapa cu un proiect-pilot necesar invatarii. Importanta acordata motivarii acelora care adopta noi modele si practici cerute de schimbarea politicii. Monitorizarea progresului si a impactului schimbarii politicii. Daca schimbarile de politica au succes, atunci impactul lor va fi evident prin transformarea comportamentelor, prin beneficii mai mari sau imbunatatiri ale consumatorilor. Dar unele rezultate sunt neprevazute si cu impact negativ. Este importanta monitorizarea prin indicatori de proces care permite invatarea si corectarea erorilor si pentru determinarea efectelor politicii. 30. Clasificarea instrumentelor administrative realizate de H si Ramesh Instrumente voluntare (familia si comunitatea, ONG, piete, informarea). Grad mic de implicare a statului. Org adm pot decide sa nu se implice in rezolvarea unor probl de interes pb deoarece este mai bine realizata de familie, ONG sau piata. Instrumente obligatorii (subventii, impozite si taxe). Pp cel mai mare grad de coercitie si constau in directionarea actiunilor persoanelor fizice sau juridice si acorda putere de decizie indivizilor sau org implicate. Instrumente mixte. Raspandirea de informatii si influentarea pers fizice sau juridice de catre org adm, stabilirea unui mecanism al preturilor, impozite, inducand un anumit tip de comportament. 31. Obiectivele evaluarii PP initiale Optimizarea alocarii resurselor fin, mat si umane ale politicii Imbunatatirea transparentei actiunii pb in fata cetatenilor Diseminarea bunelor practici in cadrul adm si a unei culturi a rezultatelor in scopul imbunatatirii man programelor si politicilor existente Cresterea vizibilitatii actiunii pb printr-o abordare transversala Intarirea cunoasterii efectelor actiunii pb prin confruntarea rezultatelor unei politici cu obiectivele

11

Modificarea politicilor exitente. 32. Functiile evaluarii

Instrument al deciziei pb. analiza precisa a resurselor adm studiate cu scopul aprecierii justei valori a capacitatii de autofinantare propune adaptarea obiectivelor generale la conditiile de mediu analiza detaliata a nevoilor colectivitatii analiza raspunsurilor furnizate pentru asteptarile exprimate. Instrument de gestiune econ. definirea nevoilor unui program pt a permite mandatarului pregatirea unui buget previzional cat mai just. Controlul ch pb. Instrument de man. punerea in practica a unor delegari de activitate, pe masura ce programul avanseaza realizarea unor parteneriate intre diferite pers si org responsabile cu aplicarea sa. Mj de comunicare si de legitimare a actiunii pb. evaluarea poate aduce un raspuns la asteptarile cetatenilor, oferindu-le infm importante privind proiectele care vor fi lansate, rezultatele asteptate si motivele care au stat la baza lor. Mj de formare, de schimbare a politicilor. O evaluare reusita tr sa aiba drept obiectiv final formarea orientata spre imbunatatirea conceperii si man politicilor, progr pb. Evaluarea este un instrument de ameliorare a competentelor si de formare. 33. Diferenta dintre eval PP, control adm, audit, cotrol de gestiune si monitorizare

- evaluarea PP nu are nici-o legatura cu control adm de care sunt responsabile organele de inspectie generala sau Curtea de Conturi. Controlul vizeaza regularitatea, legalitatea actelor initiate de un SP si nu eficacitatea sau efectele actiunii acestuia. Vizeaza functionarea interna a SP nu pe cea externa. - Evaluarea nu este sinonima nici cu auditul intrucat acesta este mai preocupat de analiza concordantei contabile si a ortodoxiei financiare. Verifica integritatea conturilor si optimizarea financiara dar nu are in vedere aspectele tehnice ale misiunii de evaluare. Pot da recomandari doar in domeniul bugetar, pe cand evaluarea adopta recomandari referitoare la eficacitatea politicilor. - Evaluarea nu este control de gestiune care analizeaza relatia dintre mj si realizari, evaluarea analizand relatia dintre realizarile pb si impactul lor asupra mediului social si natural. - Evalurea nu este monitorizare ce reprezinta acel proces prin care creatorii de PP, managerii progr, finantatorii si grupurile de interes pot urmari daca progr se deruleaza conform progr de implementare stabilit. Activitatea de evaluare este insa strans corelata cu procesul de monitorizare dar examineaza mai multe aspecte ca monitorizarea care se limiteaza la a urmari masura in care progresle financiare si fizice inregistrate la un anumit mom sunt conforme cu planif. 34. Tipuri de evaluare (viziunea lui H si R) Ev adm. Ev realizata de org adm, eventual de agentii specializate in ev. PP, dar de cele mai multe ori este realizata de supraveghetori fin, juridici sau politici atasati ministerelor, org legislative sau judecatoresti. Verifica eficienta utilizarii banului pb in conditiile respectarii principiilor justitiei si democratiei. Ev judiciara. Se concentreaza pe aspectele legale ale implementarii progr si nu pe bugete, eficienta, prioritati sau ch. Se realizeaza de curtile jud si analizeaza posibilele conflicte dintre progr unei guvernari si prevederile constitutionale. Ev politica. Incearca sa analizeze succesul sau esecul unei politici, utilitatea ei, in vederea mentinerii sau modificarii acesteia. Are un caracter unilateral, nesistematic si poate fi intreprinsa de oricine este interesat de fenomenul politic. Forme: referendum, alegerile. 35. Clasificarea tipurilor de evaluare

12

Ev a posteriori este retrospectiva. Dupa generarea impactului unei PP, analistul incearca sa inteleaga ce s-a intamplat si sa elaboreze cunostinte privind realitatea. Identificarea si masurarea rezultatelor unei PP constituie nucleul dur al intregii evaluari. Vizeaza cuantificarea efectelor unei politici trebuie sa observe datele, sa le trateze. Aprecierea impactului, eficientei si eficacitatii unei PP se bazeaza pe intelegerea procesului de punere in practia a unei PP. factori care cuantific efectele: nivelul si natura mj angajate; performanta org insarcinate cu implementarea politicii; teoria schimbarii sociale. Ev a priori este prospectiva. Este utilizata ca un instrument care sa spijine luarea de decizii atunci cand exista mai multe alternative. Tipurile de efecte sunt anuntate in prealabil si evaluatorul se limiteaza la a lua in considerare numai efectele comparabile retinute. Se acorda prioritate efectelor de tip econ-fin lasand la o parte cele de de ordin social si politic. Se bazeaza pe calcul economic, cost/beneficii. Trebuie sa includa: luarea in considerare a experientei dobandite; contextul socioecon; optiunile strategice, prioritatile retinute; cuantificarea obiectivelor. Ev intermediara. Determina primele rezultate ale politicii. Furnizeaza infm care pot fi utilizate pt imbunatatirea programului aflat in derulare. Consta in: a stabili daca prioritatile retinute sunt intotdeauna pertinente in raport cu evolutia contextului; a analiza coerenta dintre nevoi, obiective si rezultate scontate. 36. Prezentati criteriile de evaluare folosite la nivelul UE Relevanta. Masura in care ob stabilite si planul de implem propus se adreseaza corect probl identific. Eficienta. Cat de bine au fost folosite res disponibile pentru a transf activit propuse in rez intentionat. Eficacitatea. Identifica daca politica sau proiectul si-au atins obiectivele stabilite in faza de program. Impactul. Efectul de ansamblu al beneficiilor aduse de o anumita politica sau proiect, asupra unui numar mai mare de pers decat principalii beneficiari dintr-un anumit sector, regiune. Sustenabilitatea. Daca exista probabilitatea ca rezultatele pozitive ale politicii sau proiectului sa contiune si dupa incetarea interventiei si daca impactul pe termen lung al politicii sau proiectului asupra procesului mai amplu de dezv poate fi mentinut la nivelul de sector sau regiune. 37. Tipuri de indicatori utilizati in evaluare I de rezultate si de impact. Pun in evidenta volumul produselor si serviciilor furnizate de autoritatile pb si efectele obt in urma acestora. Ex: constr autostrada, ind de rez este nr de km dati in fol, iar ind de impact este reducerea nr de accidente. I de eficacitate. Contin infm asupra gradului in care obiectivele politicii sau ale progr guv au fost realizate. Tr sa contina infm referitoare la gradul in care se produc efecte neasteptate asupra populatiei, efecte pozitive sau negative si de calitatea serviciilor prestate in acord cu necesitatile populatiei. I de activitate. Substituie ind de eficacitate deoarece sunt mai usor de calculat (nr de ore lucrate, nr de dosare inreg) I de eficienta. Necesari pt a pune in corelatie rez. obt cu volumul de res consumate in acest scop. 38. Enumerati categoriile de metode si tehnici de evaluare Tehnici de planificare si structurare a evaluarii Tehnici de colectare si prezentare a datelor Tehnici de analiza a infm Tehnici de realizare a unor judecati evaluative. 39. Prezentati o tehnica de evaluare dintr-o categorie de metode si tehnici de evaluare Tehnici de colectare si prezentare a datelor include anchetele sociale (asupra populatiei) asupra beneficiarilor sau asupra factorilor interesati. Tehnici: interviuri deschise sau semideschise, chestionarul postal sau telefonic, inregistrarea audiovizuala, discutia de grup, obs participativa. Populatia tr sa fie omogena, investigatorul are o idee precisa despre ceea ce vrea sa obs.

13

Etape: Elaborarea chestionarului. Intrebarile pot fi nominale, descriptive, normative, cauzale. Reguli: intrebarile sa nu fie prea lungi, cu enunt ambiguu; fiecare intrebare inchisa trebuie sa trateze doar un punct; formularea intrebarii sa nu infl raspunsurile; intr propuse sa fie echilibrate; intr mai delicate sa fie plasate la sfarsitul chestionarului. Esalonarea. Definirea precisa a pop ce tr anchetata. Tr adunate infm disponibile despre structura acestei populatii si trebuie verificat daca populatia este cunoscuta. Pretestul sau pilotul. Furnizeaza o analiza critica asupra formei si continutului chestionarului. Converteste intr deschise in intr inchise. Adm chestionarului. De cel care este anchetat sau de un membru al echipei de evaluare. Se completeaza prin posta, tel, email (costul prin posta este mai putin costisitor, decat prin telefon si email dar rata e mai mare de raspuns in ultimele variante). Codificarea datelor. Sunt realizate ajustari, tinand cont de imperfectiunile esantionarii si pentru a corecta legaturile induse de nonraspunsuri. Interpretarea si diseminarea rez. Analizarea intelesului rezultatelor unei anchete. Veridicitatea cl depinde de semnificatia statistica a rez care depind de marimea si profilul respond. Aceasta ancheta furnizeaza infm structurate, cuantificate sub rezerva ca esantionul sa fie corect selectat. Tehnicile de prezentare a datelor se refera la tehnicile de prezentare sintetica a infm continute in ansamblul de date (analiza factoriala a corespond, clasif ierarhica). 40. Caracteristicile schimbarii politice in viziunea lui Crosby si Brinchercof Stimulii pt schimbarea politicii vin adesea din surse aflate in afara guv. Acestea pot fi noi lideri politici care vin la putere in urma unei tranzitii democrat. sau a unor alegeri, grupuri de interese put cu o noua agenda. Deciziile de schimbare au un puternic caracter politic. Apar noi castigatori si noi perdanti si exista o opozitie, relatiile se schimba, impartirea beneficiilor. Desi politicienii si grupurile de interes pot avea un rol important in initierea schimbarii politicii, cei mai implicati in formularea politicilor de schimbare sunt tehnocratii. Acestia actioneaza sub influenta unor calcule decizionale si sunt preocupati de gasirea unor solutii tehnice, de rationalizarea consumului de resurse. Reformatorii sunt nou-veniti in cadrul guv si nefamiliarizati cu mediul implementarii politicii. Nu sunt familiarizati cu structurile adm ale statului, cu pierderea de timp si energie, se bazeaza pe promisiuni. Resursele necesare pt a conduce schimbarea fie nu exista, fie nu se afla la locul potrivit. Bugetele sunt concepute intr-un ciclu annual si nu pot include res necesare pt noi eforturi. Schimbarea politicii necesita ca org guv sa se adapteze la aceste noi sarcini. Noile politici pp modificari sau chiar crearea de noi org. 41. Enumerati principiile general valabile pe teritoriul adm-european referitoare la princ PP un cadru legal general valabil si coerent pt formularea PP. fiecare minister isi formuleaza in mod independent politica in domeniu. Caracterul interministerial al formularii PP. Constrangeri asupra ministerelor cu scopul de a asigura un proces standard de elaborare a politicilor Prioritatea componentelor politicilor nationale Evitarea reorganizarilor sau reformelor ce contin schimbari imprevizibile care ar putea afecta sistemul de elaborare a PP. Internationalizarea politicilor guv induse de aderarea la UE, globalizare, NATO. 42. Rolul consiliilor interministeriale permanente in procesul de elaborare a PP solutioneaza probl specifice din domeniile majore pe care le gestioneaza asigura coerenta fundamentarii si implementarii polit guv asigura comunicarea intermin din domeniul respectiv formeaza grupuri de lucru intermin pt solutionarea probl punctuale

14

propun constituirea de comisii intermin pt gestionarea unei anumite probl coord monitorizarea implem politicilor promovate elaboreaza rapoarte periodice monitorizeaza activitatea comisiilor intermin si a grupurilor de lucru din subordine. 43. Explicati succint etapele propunerii PP asa cum sunt stabilite de HG775/2005

identificarea variantelor de PP. Se desfasoara in cadrul institutiei initiatoare a PP, de catre directiile de specialitate. Ea tr sa se realizeze cu consultarea ONG, asociatilor profesionale, reprez sectorului privat. Fundamentarea variantelor. Realizarea de studii si analize care furnizeaza infm cu privire la oportunitatea rezolv probl, prezentarea variantelor, bugetul estimat pt fiecare varianta, impactul estimat, criterii de evaluare a variantelor si de alegere a celei mai bune, plan de actiune. Se elaboreaza documentul propunere de PP. acesta este supus aprobarii conducatorului instituiei, apoi este transmisa ministerelor interesata si se asteapta propuneri timp de 7 zile, dupa care se inainteaza SGG care emite un aviz. Monitorizarea si evaluarea. Se urmareste gradul de realizare a obiectivelor PP, in timp. Ea trebuie sa evidentieze: modificarile care au survenit in urma implementarii PP, asupra grupurilor tinta, institutiei, costurile implementarii, respectarea termenelor. Trebuie sa se elaboreze permanent rapoarte periodice de monitorizare. 44. Prezentati elementele constitutive ale unei propuneri de PP Institutia initiatoare Formularea problemei. Posibile efecte ale nonactiunii, nesugerarea solutiei, limitarea la o probl. Denumirea PP. Domeniul de actiune major cat si activit guv specifica. Scopul general al rezolv probl. Indicarea situatiei la sf implem politicii Obiective generale/specifice. Ob generale precizeaza directii majore de actiune, cele specifice sunt concrete si masurabile. Ele tr sa fie temporal stabilite si nr sa fie limitat Beneficiarii. Orice individ, comunitate, grup social vizat de implementarea PP. ei tr sa fie identificati si descrisi dupa mai multe criterii, date statistice. Variantele de solutionare. Fiecare tr sa explice clar cum se intentioneaza sa fie rezolvata probl, tr sa fie caract in fct de eficienta, eficacitate, fezabilitate; tr precizat impactul econ, social si ecologic; beneficii si riscuri pe termen scurt, lung; bugetul estimat. Procesul de consultare. Cresterea transparentei procesului decizional si permite acumularea de infm utile necesare solutionarii. Trebuie sa fie o evidenta a consultarilor, rezultatele lor, institutiile care au fost consultate, formele de consultare, contributia specifica a fiecareia. Varianta de solutionare recomandata se alege. Se enumera motivele care au stat la baza alegerii, beneficii, riscuri, perioada; impactul pe plan econ, social, ecologic; grupuri vizate; tipuri de analize, compatib cu legislatia. 45. Cauzele disfunctionalitatilor de implementare determinate de birocratie Interventia a mai multor politici diferite in acelasi domeniu. Obiectivele diverselor programe sunt mai mult sau mai putin bine articulat eintre ele. Slaba motivatie a functionarilor pb. Caracterul pb al adm. Absenta pietei face dificila utilizarea de criterii obiective. Ob unei PP include elemente normative sau calitative. Modalitatile de gestiune adm. O serie de regulamente stricte ordoneaza alocarea si ch resurselor fin si utilizarea res materiale. Natura tehnologiilor adm. Consta in distribuirea hotararilor factorilor de decizie. 46. Formulele de modificare a PP

15

Formula normala de politica pp reajustari minore ale politicilor si progr ca rezultat al invatamintelor trase. Majoritatea politicilor puse in practica sunt o continuare a politicilor si practicilor anterioare. Formula substantiala transf fundamental PP pe baza formarii sociale si poate fi denumita schimbare paradigmatica a PP. 47. Explicati rolul si componenta unitatilor de PP

Intaresc capacitatea de a coordona procesul formularii, implementarii si monitorizarii PP la nivel central si local pentu a realiza si actualiza periodic masurile ce pot fi identificate in programul guv. Functii: - elaboreaza cadrul legislativ pt a defini un sistem standard de formulare a PP - dezv mecanisme, proceduri si instrumente pt evaluarea impactului PP - elabor analize, studii si rapoarte asupra impactului PP la nivel national - monitorizarea atingerii standardelor pt procesul PP la nivel central. - Trimite propuneri de PP UPP din cadrul SGG. - Asigura consultanta departamentelor de specialitate din cadrul ministerelor Fac parte manageri publici, consilieri de integrare, personal contractual si FP. 48. Explicati conditiile pt a asigura succesul implementarii unei PP obiectivele politicilor sa fie clare si concise legislatia sa includa o teorie cauzala adecvata, care sa identifice principalii factori car infl realizarea ob legislatia sa structureze un proces de implementare, a.i. sa se max probabilit ca responsabilii cu executia sa actioneze conform asteptarilor responsabilul cu implementarea sa posede suficienta sustinere politica si capacitate de gestiune pt a-si indeplini misiunea. Aparitia PP in conditii de dificultati socioecon sa nu afecteze obiectivele prioritare ale acestora. 49. Factorii favorizanti ai aparitiei disfunctionalitatilor de implementare sursa politicii, nivelul autoritatii unde a fost conceput continutul se gaseste mai departe de executanti politica urmand a fi pusa in aplicare nu este suficient de clara si de precisa in formularea progr concrete destinate indeplinirii ob dorite politica declanseaza reactii ostile la nivelul opiniei pb. Executantii nu considera ca li se ofera stimulente pozitive pt a reusi. 50. Definiti conceptul de buna guvernare pe baza analizelor in dom PP Aceasta este definit ca unitatea de msur cumulativ (s.n.) prin care viaa social valideaz rezultatul alegerilor democratice, probeaz realismul programelor i capacitatea forelor politice de a-i ndeplini promisiunile electorale cu stricta respectare a standardelor democratice, evalueaz succesul msurilor ce vizeaz combaterea insecuritii, inechitii i srciei i stabilete coreciile necesare Dac termenul de guvernare semnific procesul de luare a deciziilor i procesul prin care acestea sunt implementate, sau, n alte cuvinte, modul n care puterea este exercitat de guvern n procesul de management al resurselor sociale i economice, termenul de "bun guvernare" implic, conform unor definiii att ale Fondului Monetar Internaional ct i ale Consiliului Economic i Social al Naiunilor Unite, 8 caracteristici majore: este participatorie, orientat spre consens, responsabil, transparent, receptiv, eficient, echitabil i incluziv, se supune domniei legii. Totodat paradigma de "bun guvernare " implic minimalizarea corupiei i respectul fa de drepturilor minoritilor. Per a contrario, proasta guvernare va reprezenta nentrunirea cumulativ a acestor caracteristici. Analiza politicilor publice poate s nsemne fie analiza procesului politicilor publice descriere i explicaie sau elaborarea de metode ce vor fi folosite pentru structurarea politicilor aflate n desfurare prescriere sau recomandare

16

Sintagma analiza politicilor publice este extins i devine dezvoltarea unei consultane experte pentru a ajuta la luarea deciziilor n politici publice , accentul punndu-se att pe caracterul expert al analizei i recomandrilor ct i pe interesele i cerinele clientului. Analiza politicilor publice - situatiile de esec al pietei care fundamenteaza interventiile guvernamentale (bunuri publice, externalitati, monopol natural, asimetrii informationale), masuri generice pentru interventiile guvernamentale (liberalizarea pietei, utilizarea taxelor si subsidiilor, regularizare, furnizarea produselor prin alte mecanisme decat cele ale economiei de piata).

17