Sunteți pe pagina 1din 81

CUPRINS Capitolul 1. Piaa asigurrilor de via n Romnia.....................................

3
1.1 Aspecte generale privind asigurrile de via din Romnia.......................................................3 1.1.1. Scurt istoric al asigurrilor din Romnia............................................................................3 1.1.2. Principalele tipuri de asigurri de via..............................................................................5 1.1.3. Condiiile generale i speciale ale asigurrilor de via practicate n Romnia...............11 1.2. Evoluia pieei romneti a asigurrilor de via n perioada 2001-2006................................12 1.2.1. Indicatori caracteristici evoluiei pieei asigurrilor de via din Romnia......................15 1.2.2. Rezerve tehnice nete constituite pentru asigurri de via n anul 2002..........................22 1.3. Piaa asigurrilor de via din Romnia...................................................................................33

Capitolul 2. AIG LIFE Asigurri Romnia produse de asigurare de viat si poziia in topul societilor......................................................................36
2.1. AIG Life Asigurri Romnia leader pe piaa asigurrilor de viat in Romnia...................36 2.1.1 AIG n lume.......................................................................................................................36 2.1.2 Rezultatele financiare ale grupului AIG n perioada 2001-2006.......................................40 2.1.3. AIG n Romnia................................................................................................................45 2.1.4. Prezentarea general produselor AIG Life Romnia........................................................47 2.1.5. Comparaie ntre poliele de tip LIFE EXTRA i CAPITAL EXTRA.............................48 2.1.6. Caracteristicile produsului JUNIOR EXTRA..................................................................52 2.1.7. Calculul primei de asigurare aferent produsului Junior EXTRA .................................54 2.1.8 Produsul LIFE SUPPORT.................................................................................................55

Capitolul 3. ASIROM Vienna Insurance Group produse de asigurare de viata si poziia in topul societatilor de asigurare......................................58
3.1. Prezentarea general al ASIROM si rezultate financiare........................................................58 3.1.1. Despre ASIROM..............................................................................................................58 3.1.2. Portofoliul de produe de asigurare de viata......................................................................59 3.1.3. Rezultatele financiare al ASIROM...................................................................................61 3.1.4. Strategii si perspective de dezvoltare in ceea ce privete asigurrile de viat.................64 3.2. Prezentarea produselor Tarif I si Tarif IA...............................................................................66 3.2.1. Condiii speciale Tarif I privind asigurarea mixta de viata.............................................68 3.2.2. Condiii speciale Tarif IA privind asigurarea mixta de viata si suplimentara de accidente ....................................................................................................................................................71 3.2.3. Comparaia produselor Tarif I si Tarif IA........................................................................73

Capitolul 4. Analiza SWOT a societilor AIG Life Asigurri Romnia si ASIROM Vienna Insurance Group..............................................................73 Capitolul 5. Concluzii...................................................................................78 Bibliografie...................................................................................................80

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR CLUJ NAPOCA

Lucrare de licen
Studiu comparativ pe piaa asigurrilor intre produsele AIG Life si ASIROM Vienna Insurance Group

Coordonator tiinific Conf. Dr. CIUMAS Cristina Absolvent

2008

Capitolul 1. Piaa asigurrilor de via n Romnia


1.1 Aspecte generale privind asigurrile de via din Romnia

1.1.1. Scurt istoric al asigurrilor din Romnia


Istoria asigurrilor in Romnia, a nceput sa fie scris nc din secolul al IV-lea prin manifestri ale proteciei pe baze mutuale, ce au aprut in Transilvania, ns progresele semnificative apar ncepnd cu secolul al XIX-lea. Prin Hotrrea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind nfiinarea unor societi comerciale pe aciuni n domeniul asigurrilor, care prevedea c ncepnd cu data de 1 ianuarie 1991, se pot crea societi de asigurare ca societi comerciale pe aciuni, ADAS i-a ncetat activitatea. Activul i pasivul ADAS au fost preluate de ctre societile ASIGURAREA ROMNEASC S.A., ASTRA S.A., si agenia CAROM S.A., nfiinate prin prevederile aceleiai Hotrri. Societatea ASIGURAREA ROMNEASC S.A. a preluat activele i pasivele aferente asigurrilor facultative de via, asigurrilor obligatorii, asigurrilor facultative de autovehicule i altor asigurri. ASIGURAREA ROMNEASC S.A. a preluat de la ADAS i bunurile imobile care au fost incluse n capital. Societatea ASTRA S.A. a preluat activele i pasivele corespunztoare societilor mixte (cu participarea ADAS) din strintate. Agenia CAROM S.A. a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea i plata despgubirilor n cazul pagubelor produse n Romnia, atunci cnd rspunderea revenea unor asigurai la societile de asigurare din strintate i n cazurile de pagube produse n strintate de automobiliti romni asigurai la societile de asigurare din Romnia. Aceste trei companii au fost create prin participarea statului de 100%, aceasta situaie schimbndu-se n anul 1991 cnd prin Legea nr. 58 din data de 14 august 1991 privind privatizarea societilor comerciale, 30% din capitalul social al entitilor economice a fost privatizat i a trecut n administrarea Fondurilor Proprietii Private. In anul 1991, apare Legea nr. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constituirea, organizarea i funcionarea societilor comerciale din domeniul asigurrilor. Prevederile Legii stipulau faptul c n Romnia, activitatea de asigurare se desfoar prin intermediul societilor de asigurare, societilor de asigurare-reasigurare i societilor de reasigurare i, de asemenea, prin societile de intermediere (agenii de intermediere).

Prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 574 din data de 23 august 1991 privind atribuiile OFICIULUI DE SUPRAVEGHERE A ACTIVITATII DE ASIGURARE I REASIGURRAE OSAAR, se nfiineaz organismul de supraveghere a pieei asigurrilor, ca direcie n cadrul Ministerului Finanelor. In luna septembrie 1990 a fost nfiinat prima societate de asigurri cu capital integral privat din Romnia, S.C. UNITA SRL, cu sediul la Timioara. Activitatea societii UNITA a debutat n luna ianuarie 1991, prin practicarea asigurrilor mixte de via cu acumulare de capital. n anul 2000 pachetul majoritar al societii a fost cumprat de compania Wienner Staedtische din Austria, iar n portofoliul societii se regsesc n prezent toate tipurile de asigurri. Ulterior, apar alte companii cu capital privat, romanesc sau/i cu capital strin (innd cont de faptul c Legea nu permitea nfiinarea unei societi cu capital integral strin), marea lor majoritate avnd sediile n Bucureti, aa cum ar fi: n anul 1992 se nfiineaz societile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL, etc. n anul 1994 se nfiineaz societile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT (care n anul 2000 i-a schimbat numele n ALLIANZ IRIAC ASIGURRI, prin cumprarea pachetului majoritar de aciuni de ctre compania ALLIANZ din Germania), ARINCO SOCIETATE DE ASIGURARI (care ulterior i schimba numele n INTERAMERICAN ROMNIA ASIGURARI), SAR TRANSILVANIA, etc. n anul 1997 se nfiineaz societatea Naionale Nederlanden Asigurri de Via (care n 1998 i schimb numele n Nederlanden Asigurri de Via, iar n anul 2001 i schimb numele n ING Nederlanden Asigurri de Viata), GARANTA, etc. n anul 1998 se nfiineaz societatea AIG Life ASIGURARI ROMANIA n anul 1999 se nfiineaz societatea COMMERCIAL UNION ASIGURARI DE VIA, (care n anul 2002 i schimb numele n AVIVA Asigurri de Via) etc. Dup anul 1990, pe piaa romneasc a asigurrilor, au aprut foarte multe societi de intermediere n asigurri (in anul 2000 activnd peste 800 de societi), care jucau rolul de ageni dar i de brokeri de asigurri (n fapt, brokeri de asigurare fiind numai cteva societi). Termenul "broker de asigurare" a fost introdus de Legea 32/2000 privind societile de asigurare i supraveghere a asigurrilor. La nceputul anului 2002, erau autorizate s funcioneze 105 societi de brokeraj in asigurri, printre care i civa mari brokeri internaionali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc.

Prin apariia Legii 32/2000, se nfiineaz Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, organism independent, autonom, finanat de societile de asigurare, cu rol de reglementare, control i supraveghere a pieei asigurrilor. Comisia se finaneaz din resurse proprii i este condus de un Consiliu format din preedinte, un vicepreedinte i 3 membri, numii de Parlament, n edin comun a celor dou Camere. Durata mandatului de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor este de 5 ani, fiecare membru putnd fi reinvestit. Comisia de Supraveghere a Asigurrilor are n principal urmtoarele atribuii:

elaboreaz i/sau avizeaz proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurrilor

sau care au implicaii asupra acestui domeniu, inclusiv reglementrile contabile specifice domeniului asigurrilor armonizate cu directivele europene i standardele internaionale de contabilitate, i avizeaz actele administrative individuale, dac au legtur cu activitatea de asigurare, dup consultarea cu asociaiile profesionale ale operatorilor din asigurri, iar n ceea ce privete reglementrile contabile, i dup avizul/informarea Ministerului Finanelor Publice;

adopt norme n aplicarea legii, precum i norme prudeniale specifice, conform practicilor autorizeaz asigurtorii, reasigurtorii i brokerii de asigurare i/sau reasigurare s

n asigurri;

desfoare activitate de asigurare, reasigurare ori intermediere n asigurri i/sau reasigurri, dup caz, i avizeaz orice modificare a documentelor sau condiiilor pe baza crora s-a acordat aceast autorizare;

aprob acionarii semnificativi direci ori indireci, persoane fizice sau juridice, aprob i

retrage aprobarea persoanelor semnificative ale asigurtorilor, reasigurtorilor, brokerilor de asigurare i/sau de reasigurare;

aplic msurile prevzute de lege privind redresarea financiar, reorganizarea sau, dup

caz, falimentul asigurtorilor i reasigurtorilor, precum i al sucursalelor i filialelor acestora etc.

1.1.2. Principalele tipuri de asigurri de via


O teorie confirmat tot mai mult n ultimele decenii susine c un produs este achiziionat pentru ce reprezint pentru client i nu pentru ceea ce este in sine (teoria subiectiv a utilitii), produsul este cumprat pentru serviciul pe care l ofer, pentru siguran, pentru confort, pentru mod-pentru ceea ce ofer utilizatorului su. Asigurarea de via reprezint o modalitate de protecie financiar, garantare i pstrare a proprietilor unei familii. Ea constituie o o parte

integrant a unui plan financiar al unei familii, alturi de alte investiii n afaceri imobiliare, aciuni, depozite bancare, asigurarea fiind o garanie legat de disponibilitatea unui fond de lichiditi necesare n cazul unei situaii neateptate, fr a fi afectate celelalte forme de economisire, de regul cu scadene prestabilite. Exist in prezent sute de tipuri de asigurri de via. Unele dintre ele, dei ncadrate n aceast categorie, nu mai pstreaz toate caracteristicile. De aceea, n cele ce urmeaz, vor fi prezentate numai cteva, dintre cele mai reprezentative i mai frecvent ntlnite. a. Asigurarea de via pe termen limitat Aceasta este asigurarea tipic i cea mai simpl; ea se ncheie pe o anumit perioad de timp si acoper numai riscul de deces. n consecin, asiguratul va plti periodic o sum de bani, prima de asigurare, n schimbul creia o a treia persoan, denumit beneficiar i desemnat de asigurat, va ncasa suma asigurat la decesul acestuia din urm, conform contractului ncheiat. Dac mediul economic este inflaionist, suma asigurat poate fi protejat printr-o clauz special de indexare la inflaie, ceea ce implic i adaptarea, n consecin, a primei de asigurare pltite de titularul asigurrii. De cele mai multe ori, persoana propus ca beneficiar este soul/soia, dar pot fi i prinii, copiii, sau alte persoane din afara familiei asiguratului. Caracteristic pentru aceast poli este faptul c suma asigurat va fi pltit numai dac decesul se produce in perioada de valabilitate a contractului. Dac la expirarea contractului asiguratul este n via, asiguratul este exonerat de orice rspundere privind plata sumei asigurate. De aceea, nici prima de asigurarea nu este foarte mare n comparaie cu celelalte tipuri de asigurri. Ea va trebui pltit pe toat durata poliei. Date fiind caracteristicile menionate, rezult clar c aceast asigurarea confer protecie numai pentru riscul de deces, i nu presupune clauze de economisire sau capitalizare. b. Asigurarea de via pe termen nelimitat Aceast form de asigurare pe termen (aa-zis) nelimitat acoper riscul de deces pe o perioad mai lung de timp, respectiv pan la o vrst naintat (de exemplu, 95 de ani) a asiguratului. n general, condiia este ca asiguratul s plteasc primele de asigurare pn la data pensionrii. Riscul de deces este acoperit pe toat perioada cuprins ntre momentul ncheierii asigurrii i atingerea vrstei respective. Dac asiguratul ajunge la acea vrst, va primi suma asigurat actualizat. Deosebirea fa de asigurarea de via pe termen limitat const n mrimea primei de asigurare i n faptul c introduce un nou element, i anume rambursarea sumei la mplinirea vrstei respective determinate de a asiguratului. c. Asigurarea mixt de via

Acest tip de asigurare este o asigurare cu capitalizare, care se deosebete de cele anterioare prin gradul de cuprindere. Fa de asigurarea de via tipic, prin care este acoperit numai riscul de deces, asigurarea mixt de via acoper i riscul de supravieuire. Asigurtorul va plti n orice condiii asiguratului sau beneficiarului poliei suma asigurat dac asiguratul este n via la expirarea poliei, el primete personal suma asigurat, iar dac decedeaz n perioada de valabilitate a contractului de asigurare, suma asigurat i revine beneficiarului/beneficiarilor desemnai de asigurat la ncheierea contractului. Asigurarea mixt de via este, deci, un produs complex, care ofer protecie dubl (att n cazul decesului, ct i n cazul supravieuirii la sfritul perioadei de asigurare). Marele avantaj const n faptul c sumele de bani pltite de titular (care poate fi identic sau nu cu persoana asigurat) sub forma primelor de asigurare reprezint o form de economisire care poate fi valorificat la maturitatea contractului. Este important de menionat c accesul la acest fond acumulat n contul poliei este posibil, dar dac contractantul asigurrii dorete retragerea integral sau parial a sumelor acumulate pe poli, acesta renun definitiv la contract. Valoarea primit de titular n acest caz poart numele de valoare de rscumprare i se modific la fiecare aniversare a poliei. Contractul se ncheie pe un numr de ani ce poate fi cuprins ntre anumite limite (3 sau 5 i 60 sau 65), cu condiia ca asiguratul s nu depeasc o anumit vrst la expirarea contractului (de obicei 65 de ani pentru brbai i 60 de ani pentru femei). Cu ct perioada de asigurare este mai mare cu att este mai avantajos att pentru client, ct i pentru societatea de asigurare. Primele de asigurare se stabilesc n funcie de de suma asigurat, care n general, pentru aceast poli, este nelimitat. d. Asigurarea mixt redus Prin alegerea acestui tip de contract, este posibil rambursarea primelor aferente riscului de supravieuire, rmnnd la dispoziia asigurtorului numai prima aferent riscului de deces. n cazul n care, la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul este n via, el beneficiaz de suma asigurat, iar dac el decedeaz, asigurtorul va plti suma primelor de asigurare ncasate pn la momentul decesului la care, de regul, se adaug i cota corespunztoare participrii la profit pentru partea din rezervele matematice investite de asigurtor. i n acest caz, societatea de asigurare accept ca suma asigurat s fie nelimitat, lsnd la latitudinea contractantului s decid la nivelul ei. e. Asigurarea tip student Polia tip student are ca scop economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor, chiar n condiiile n care pltitorul nu ar mai supravieui la momentul nceperii acestora. Asiguratul poate fi, de regul, printele sau tutorele copilului, iar beneficiarul poliei va fi copilul ajuns la vrsta studiilor universitare. Primele de asigurare vor fi pltite de ctre asigurat, de obicei pn la 7

nceperea studiilor, urmnd ca benficiarul poliei s intre n posesia rentelor la vrsta specificat n contract. Durata de plat a rentelor poate fi de 4 sau 5 ani, dup cum a ales asiguratul sau, la opiunea sa, suma se poate plti i integral, la mplinirea vrstei la care acesta i ncepe studiile, dar ntr-o proporie mai mic, n jur de 90-95% din suma total a rentelor; motivul este determinat de faptul c societatea de asigurri nu mai poate capitaliza sumele respective pe perioada de derulare a studiilor-4, respectiv 5 ani, n care s-ar fi pltit ealonat. Societatea va plti chiar dac una dintre pri (asigurat sau beneficiar) va deceda. Dac decesul acestuia se produce pe perioada plii rentelor, ele vor fi ncasate de ctre asigurat ca o sum forfetar sau periodic, ealonat. O astfel de poli se poate ncheia pe o perioad minim stabilit de societatea de asigurare (minimum 9 sau 10 ani), n funcie de numrul de ani ales pentru plata rentelor (4, respectiv 5 ani), iar primele de asigurare trebuie pltite, indiferent de nivelul sumei asigurate ntr-un interval de cel puin 5 ani. f. Asigurarea tip zestre Aceasta este o asigurare tip dot, prin care prinii pot s ofere o sum de bani drept zestre n momentul n care copilul se cstorete, pentru a prentmpina ca acesta s se confrunte cu dificulti financiare. Este o asigurare prin care se ofer protecie fa de riscul de deces al persoanei asigurate (printele sau tutorele copilului), beneficiarul (copilul) primind suma asigurat n momentul cstoriei sau la mplinirea unei anumite vrste (20, 25, 27 etc.). Este un produs asemntor celui de studii, cu deosebirea c suma asigurat se pltete integral, nu ealonat. n cazul decesului contractantului, copilul va beneficia de aceast sum la termenul cuvenit, iar n cazul decesului beneficiarului, polia devine, ca i n cazul asigurrii de tip student, o poli de asigurare mixt. g. Asigurarea de tip unit-linked Unit-linked este o asigurare pe baz de investiii, care confer protecie prin asigurare i totodat posibilitatea investirii. Prima pltit de asigurat se investete ntr-unul sau mai multe fonduri de investiii puse la dispoziie de asigurtor, din care asiguratul primete apoi un numr de unit-uri (o cot-parte). Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondurile i structura n care se vor investi primele pltite de el, avnd posibilitatea, pe parcursul derulrii asigurrii de a schimba aceast structur, de a investi suplimentar etc. Participarea la aceste fonduri de investiii este condiionat de cumprarea unei asigurri de via. Produsul unit-linked a aprut ca un rspuns firesc la dorina de investiie a clienilor, alturi de nevoia de nevoia de protecie. Acesta are n structura sa component de protecie i component investiional. 8

Componenta de protecie este reprezentat de o asigurare de via pe termen nelimitat, pentru care plata primelor ealonate se face pn la mplinirea vrstei de pensionare. Pe perioada proteciei, suma asigurat aleas de client este garantat de asigurtor. n caz de deces, oricnd pe durata contractului, beneficiarul va ncasa maximum dintre valoarea sumei asigurate corespunztoare asigurrii de via i valoarea contului su n momentul respectiv. Nivelul sumei asigurate este stabilit de ctre client ntre o limit minima i una maxim, n funcie de vrsta i de prima pltit. Contul contractantului reprezint echivalentul valoric al unit-urilor deinute n fondurile financiare ale asigurtorului. Componenta investiional const n cumprarea de uniti de cont (unit-uri) n fondurile financiare special constituite. Ele sunt fonduri interne, nchise, reprezentnd un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate exclusiv n scopul asigurrii. n mod normal, n funcie de legislaie, piaa de capital din ara respectiv i posibilitile de investire, asigurtorul creeaz mai multe fonduri din care asiguratul are posibilitatea s aleag. Contractantul asigurrii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurrilor unit-linked, iar prima de asigurare pltit va fi destinat n ntregime achiziionrii de unit-uri n fonduri financiare. Un unit reprezint o diviziune a fondului de investiii, asigurnd dreptul clientului de a participa la performana fondurilor financiare. Valoarea unui unit se stabilete sptmnal, la momentul evalurii fondurilor, regsindu-de la valoarea preului de vnzare. Acest pre este folosit la evaluarea costului asigurrii de via, n momentule n care clientul opteaz pentru retragerea de lichiditi sau atunci cnd ntrerupe contractul i dorete s obin echivalentul valoric al contractului su. n cazul asigurrii unit-linked n care se ofer posibilitatea ca la expirarea contractului s se transforme valoarea contului, exist i o a treia component, cea a rentelor, care const n transformarea valorii contului la sfritul perioadei de plat a primelor, n rente lunare, pltibile atta timp ct asiguratul este n via. Odat cu expirarea perioadei de plat a primelor (la vrsta de pensionare), va ncepe plata rentelor viagere. Unele societi pltesc rentele pe o perioad garantat, indiferent dac asiguratul decedeaz sau nu n acest interval. De asemenea, trebuie menionat c nivelul rentelor depinde de performana fondurilor de investiie, renta va fi stabilit n funcie de numrul de unit-uri din contul titularului la vrsta de pensionare. Spre deosebire de produsele clasice, rigide, n care nu se permit nici un fel de modificri pe parcursul derulrii contractului, n cazul asigurrilor unit-linked, prima de asigurare nu este fix. Asiguratul poate opta oricnd, pe durata de plat a primelor, pentru mrirea sau micorarea primelor de asigurare. Mai mult, n cazul n care clientul se afl n imposibilitate de continuare a plilor, 9

contractul unit-linked se transform ntr-un contract cu sum asigurat redus, adic noua sum asigurat va fi egal cu valoarea contului contractantului la momentul ncetrii plii primelor. Produsului unit-linked, ca i celorlalte tipuri de asigurri de via, i se pot aduga clauze suplimentare, cu deosebire c prima corespunztoare clauzelor se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numrului de unit-uri. h. Asigurarea pentru ipotec Cumprarea unei locuine sau a unui teren sunt n mod normal condiionate de ncheierea unei asigurri de via prin care creditorul (de obicei, banca) se asigur c, n caz de deces al debitorului, va ncasa sumele restante nepltite. Exist mai multe forme de ipotec n funcie de modul de rambursare a creditului, dintre care cele mai frecvente sunt cele de mai jos: Ipotec liniar, prin care debitorul i creditorul stabilesc rambursarea creditului ntr-un anumit numr de ani, pe baza achitrii anuale a unei sume fixe. Debitul global care const n rata la care se adaug dobnda la suma mprumutat scade anual, deoarece pentru rata deja pltit nu se mai achit dobnd. n acest caz, se ncheie o asigurare de deces, care garanteaz achitarea restului sumei n situaia n care debitorul decedeaz nainte de rambursarea integral a creditului. Pentru acoperirea riscului de deces, se opteaz pentru o asigurare de capital pentru caz de deces, cu un capital n descretere liniar- asigurare de capital n descretere liniar pentru caz de deces. Aceasta presupune o evoluie a capitalului asigurat similar cu cea a restului creditului. Ipoteca pe baz de anuitate se caracterizeaz prin plata dobnzii i a ratei printr-o sum anual fix, denumit anuitate. Spre deosebire de ipoteca liniar, suma pltit nu se micoreaz. Pentru acoperirea riscului de deces de ncheie o asigurare de capital n descretere periodic n caz de deces, n cadrul creia capitalul asigurat sufer o evoluie paralel cu cea a debitului. Descreterea capitalului asigurat este, aadar, egal cu rata achitat anual. n caz de deces, datoria este acoperit prin plata de ctre asigurtor a sumei asigurate. i. Asigurarea de rent Printr-o asigurare de rent, asigurtorul pltete o indemnizaie periodic. n funcie de perioada de plat a acesteia, se disting: Rent cu rat fix, caz n care indemnizaia de asigurare se pltete indiferent dac asiguratul mai triete sau nu. n momentul n care ncepe plata acestei rate fixe, este important dac asiguratul mai este sau nu n via. De regul, dac nu mai este n via se pltete suma asigurat beneficiarului. Se pltete pe o numit perioad limitat. Rent viager, n aceast situaie pentru primirea unei indemnizaii de rent viager, asiguratul trebuie sa fie in via. O asigurarea de rent viager poate fi ncheiat i n favoarea mai 10

multor persoane. In acest caz, la moartea unuia dintre asigurai, renta viager se transfer asupra celorlalte persoane asigurate. j. Renta de supravieuire Prin asigurarea de rent de supravieuire se acord o indemnizaie periodic n cazul decesului asiguratului n favoarea decesului coasiguratului, dac acesta este in via. Ca forme specifice de asigurare, mai des ntlnite sunt: Renta temporar de supravieuire, prin care se acord indemnizaia pn la data stabilit n prealabil n contract, sau pn la data decesului coasiguratului, dac aceasta survine mai devreme Renta de supravieuire viager, valabil n cazul n care coasiguratul moare naintea primului asigurat, asigurarea expir chiar naintea acordrii primei indemnizaii. Aceste forme se practic preponderent pentru alocaie temporar pentru pensie de urma i pentru alocaie temporar a sistemului de pensii. Renta de supravieuire pe toat durata vieii acord o indemnizaie pn la momentul decesului coasiguratului (cu indemnizaie final), sau pn la limita anterioar datei decesului coasiguratului (fr coasigurare cu indemnizaie final). Aceasta form de asigurare se practic pentru alocaii pe toat durata vieii din pensia de urma i sub forma unor scheme colective de pensii.

1.1.3. Condiiile generale i speciale ale asigurrilor de via practicate n Romnia


Mai puin de 18% din populaia ocupata (conform statisticilor pentru anul 2006) obine un salariu brut ce depete 12 milioane de lei. In aceste condiii, conform acelorai statistici, o familie obinuita din mediul urban cheltuiete intre 50 si 60% din totalul veniturilor pentru produse alimentare si utiliti, circa 20% pentru mbrcminte si alte bunuri de uz curent, restul fiind destinat cheltuielilor pentru achiziionarea bunurilor de folosina ndelungat, sntate, educaie, servicii, etc. Aadar, rata de economisire rmne nc foarte sczuta, ceea ce face ca riscul financiar sa fie foarte ridicat. Pe piaa asigurrilor de via exist numeroase produse pe care cei cu venituri medii ar trebui sa le aib n vedere pentru a-i decide planurile financiare: asigurare de via la termen, asigurare de via cu acumulare de capital, produse unit-linked, asigurri (clauze) suplimentare pentru invaliditate temporara, produse de tip critical illnessetc.

11

Din pcate, in Romnia gradul de cultura asigurrilor de via este relativ sczut, acestea fiind percepute ca o marf, i, drept consecin, difereniat prin pre, i nu prin beneficiile oferite. O mare ncercare pentru societile de asigurri const n efortul de educare corecta a publicului cu privire la necesitatea i rolul asigurrilor de via. Spre deosebire de pieele de asigurri de via cu tradiie (Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord, Japonia, China etc.), n Romnia ar trebui acordat o mai mare atenie asigurrilor de grup, ce reprezint, din pcate, o pondere relativ mic n totalul asigurrilor de via. Acest tip de asigurare de via de grup, a fost contractat n principal de sucursalele multinaionalelor din Romnia, ca de exemplu Ernst & Young, Raiffeisen Bank, BRD Societe Generale etc. Aadar, chiar dac, privit strict prim prisma preului i a puterii de cumprare, n Romnia, pentru multe categorii de persoane, asigurarea de via reprezint nc un produs de lux, ea este, in fapt, de o strict necesitate tocmai pentru persoanele ce nu-i pot permite dect arareori un lux. Chiar dac optimismul este o stare de spirit benefic i creatoare, concepia potrivit creia mie nu mi se poate ntmpla nimic a rmas o simpl afirmaie, contrazis, n fapt, de realitate.

1.2. Evoluia pieei romneti a asigurrilor de via n perioada 20012006


Toate din primele zece societi de pe pia, ca volum de prime brute ncasate, au ca acionar majoritar companii de asigurri strine. Prezente pe piaa romneasc a asigurrilor n numr din ce n ce mai mare, companiile strine de profil s-au instalat deja n topul clasamentelor anuale alctuite de Comisia De Supraveghere a Asigurrilor. Este vorba despre ING, AIG Life, Omniasig Life, Allianz iriac, Aviva, Genarali, Grawe. Aceste companii au ncasat n anul 2006 prime brute n valoare de 190.84 milioane Euro (prime brute subscrise din asigurri de viat si non-viat), sum corespunztoare unei cote de pia cumulat de 68.7 %.

12

Tabel. 1. Topul primilor 10 juctori n 2006 pe piaa asigurrilor de viata din Romnia (Sursa CSA) Companie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ING Asigurri de Viat AIG Life ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP ALLIANZ TIRIAC GRAWE AVIVA ASIBAN BCR Asigurri deViat OMNIASIG GENERALI ASIGURRI Prime Brute subscrise 2006 (lei) 435,841.445 138,154.491 88,037.154 87,178.238 64,537.608 63,982.028 61,378.474 50,371.302 48,871.903 40,771.445 Sursa: CSA

Analiza structurii primelor brute aferente asigurrilor de viat arat c peste 98% din acestea au fost subscrise la clasa I la asigurri de viat si anuiti si asigurri de viat suplimentare (61.5%) si clasa III anuiti legate de investiii (36.6%). Comparativ cu 2005, in anul 2006 se observ o uoar cretere a asigurrilor de viat cu component investitional, si in acelai timp, o scdere a asigurrilor de viat tradiionale. Aceasta arat c produsele de asigurri de viat si anuiti legate de fonduri de investiii sunt in continuare o alternativ viabil la produsele de economisire, investiii sau chiar pensii facultative existente pe pia.

13

Figura nr. 1. Structura pe clase a primelor brute subscrise din asigurri de viat in anul 2006. (Sursa CSA)

Societile care dein peste 80% din primele subscrise la clasa I- asigurri de viat, anuiti si asigurri de viat suplimentare sunt: AIG Life, ASIBAN, ASIROM, BCR Asigurri de Viat, Grawe, ING Asigurri de Viat, si OMNIASIG. Societile care dein primele subscrise la clasa IIIasigurri de viat, anuiti legate de fonduri de investiii sunt ALLIANZ TIRIAC, si ING Asigurri de Viata. Primele subscrise de aceste dou societi din contractele de asigurri de viat ncadrate in clasa III reprezint 81.3% din total clas. Raportnd primele brute subscrise din activitatea de asigurri de viat la numrul mediu de contracte de asigurri in vigoare in 2006, rezult o prim bruta subscris medie anual de 188 lei ( aprox 55 EUR) pe contract. Analiznd acest indicator pe fiecare dintre clasele de asigurri de viat cu ponderi semnificative, se obin urmtoarele rezultate pentru anul 2006: pentru clasa I valoarea medie a primei brute subscrise este de 123 lei (36 EUR) pe contract, iar pentru clasa III - valoarea medie a primei brute subscrise este de 1.353 lei (400 EUR) pe contract n prezent, compania de asigurri de via, Omniasig Lufe, membr a grupului Omniasig, are un statut mai special. Compania Omniasig, mpreun cu toate subsidiarele sale Omniasig Asigurri de Via, Omniasig Asigurri de sntate, Omniasig Asigurare Reasigurare i OmniasigAsirag au fost cumprate de ctre Wiener Staedtische, tranzacia, n valoare de 64 milioane de euro, fiind considerat cea mai mare tranzacie de pe piaa asigurrilor din Romnia. Noua entitate care a

14

fost format de Wiener Staedtische (Unita i Agras) i Omniasig a avut o cot de aproximativ 19% din piaa asigurrilor (generale i de via). Pe o pia nc n formare cum este piaa asigurrilor de via, prezena destul de numeroas a asigurtorilor strini, muli dintre acetia nume de marc n Europa i n lume, poate prea un paradox. Explicaii ns exist. Una dintre ele este legat tocmai de potenialul acestei piee la o populaie de 23 milioane de locuitori, un volum de prime ncasate din asigurri de via de 761.8 milioane RON, exist un numr de 17 companii care fac acest lucru. n comparaie Canada, care are o populaie de dimensiuni comparabile, are o pia pe care activeaz peste 140 de societi, iar volumul de prime ncasate este cu mult mai mare. Romnia nu are, de altfel, o tradiie n acest domeniu. Exceptnd perioada interbelic, despre asigurrile de via se poate vorbi abia din 1995. Pn atunci, singura companie care vindea polie de acest tip a fost Asirom. Cnd primele companii strine au intrat n Romnia, au gsit o pia aproape virgin, dar i o populaie puin obinuit s-i asigure viaa.

1.2.1. Indicatori caracteristici evoluiei pieei asigurrilor de via din Romnia


Gradul de penetrare a asigurrilor de via n economie este exprimat ca raport ntre volumul primelor de asigurare i PIB, ambele exprimate n euro pentru a putea asigura comparabilitatea datelor. Acesta arat contribuia acestui sector la crearea produsului intern brut. (vezi anexa 1) Densitatea asigurrilor de via se exprim ca raport ntre volumul primelor subscrise i numrul de locuitori. Sub o alt form, acest indicator exprim ct a cheltuit n medie un consumator pentru a beneficia de servicii de asigurri de via. Din analiza lor comparativ cu cea a indicatorilor ce caracterizeaz celelalte ri din Centrul si Estul Europei, se constat ca piaa asigurrilor de via din Romnia este o pia in formare. n termeni relativi, putem constata ca indicatori precum densitatea asigurrilor, gradul de penetrare a asigurrilor au nregistrat n Romnia valorile cele mai sczute comparativ cu celelalte ri. Cele mai ridicate valori au fost nregistrate de ri precum Slovenia, Cehia i Polonia. n ceea ce privete densitatea asigurrilor de via, acestea au nregistrat o valoare n Romnia de 34.41 EUR per Capital, adic aproximativ 19.12% din salariul mediu brut. n celelalte ri valorile sunt, n general, mai mari. n Slovenia s-a nregistrat cea mai mare densitate a

15

asigurrilor de via, acest indicator nregistrnd o valoare de 662.25, reprezentnd un procent de 63.62% din salariul mediu brut. Aadar exist un mare potenial care poate fi fructificat de societile de asigurri de via. Piaa asigurrilor de via din Romnia este o pia competitiv, dei nu se afl in faza de maturitate din acest punct de vedere. Romnia este un caz aparte, dat fiind c nu este o ar cu tradiie n domeniul asigurrilor, aa cum sunt acestea concepute i practicate n rile dezvoltate.
Figura nr. 2 Evoluia densitii asigurrilor de via din Romnia n perioada 2001-2006
Evolutia densitatii asigurarilor de viata in perioada 2000-2005 70 60 50

euro/capita

40 30 20 10 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Studierea evoluiei populaiei Romniei comparativ cu cea a densitii asigurrilor prezint o importanta deosebita pentru caracterizarea pieei asigurrilor din Romnia, n general, si a pieei asigurrilor de via, n special. Analiznd graficul de mai jos se observa ca in anul 2003 raportat la anul 2002 populaia Romniei a sczut cu un procent de 0.14%, in timp ce densitatea asigurrilor a crescut cu 14.09%. Aceasta demonstreaz ca densitatea asigurrilor nu a crescut ca urmare a scderii populaiei (deci a bazei de raportare). Aceasta cretere reflecta dezvoltarea sectorului asigurrilor, ctigarea de noi piee si implicit creterea veniturilor din primele brute subscrise. Aceeai evoluie favorabil a pieei se observa si in perioadele urmtoare, densitatea avnd un trend cresctor, astfel in anul 2004 raportat la 2003 aceasta a crescut cu 41.35%, urmnd ca in anul 2005 creterea relativ a acestui indicator sa fie de 37.17%, adic cu 34.52 puncte procentuale mai mult dect populaia, trend care a fost mentinut si in perioada 2006 2007.

16

Figura nr. 3 Evoluia populaiei comparativ cu cea a densitii asigurrilor in perioada 2001-2006
Evoluia populaiei comparativ cu cea a densitii asigurrilor in perioada 2001-2006
70 60 50 40 30 20 10 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 22.6 22.4 22.2 22 21.8 21.6 21.4 21.2

euro/capita

populatie

Perioada 2000-2005 Piaa de asigurrilor de via din Romnia a continuat i n anul 2002 s se dezvolte ca volum i s nregistreze, totodat, importante modificri n plan legislativ i operaional, ca urmare a nfiinrii Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor (CSA) i aplicrii prevederilor Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravieuirea asigurrilor, cu modificrile si completrile ulterioare ca urmare intrrii in vigoare a Legii nr.113/2006 privind aprobarea Ordonanei de Urgent a Guvernului nr.201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.32/2000. Astfel, importante schimbri s-au produs nu numai n ceea ce privete cadrul legal aplicabil sectorului asigurrilor, prin crearea ntregii legislaii secundare, ci i n ceea ce privete numrul asigurtorilor i a brokerilor de asigurare, care a nregistrat o diminuare semnificativ n urma procesului de reautorizare. Procesul de reautorizare a societilor conform prevederilor Legii nr. 32/2000 a constituit, n fapt, prima etap de consolidare a acestui sector, de creare a unei piee sntoase i credibile n care s funcioneze numai acele societi care au capacitatea de a respecta cerinele prudeniale impuse prin norme. Procesul de consolidare a pieei asigurrilor de via va continua, o alt selecie a societilor de asigurare viabile urmnd s fie realizat n funcie de marja de solvabilitate de care acestea dispun, n scopul de a se asigura o protecie adecvat a intereselor asigurailor.

mil. locuitori

euo/capita

17

Dup cum se observ n graficul de mai jos, ponderea primelor ncasate din activitatea de asigurri generale a sczut de la an la an, ns aceasta continu s fie majoritar comparative cu cea deinut de primele ncasate din activitatea de asigurri de via. Raportat la numrul populaiei Romniei (potrivit cifrelor furnizate pentru data de 01.07.2004 de ctre Institutul Naional de Statistic, 22.808.393 locuitori), primele ncasate din asigurri directe au fost n 2004 de 44,68 RON/cap de locuitor, cu 48,52% mai mult n termeni nominali dect n 2001 (cnd au fost de 30,08 RON/cap de locuitor), respectiv cu 13,98% mai mult n termeni reali. Exprimat n USD, la cursul mediu anual din 2004 comunicat de BNR, de 3,3260 RON/USD, densitatea asigurrilor a fost de 15,37 USD/cap de locuitor, cu 10,57% mai mult dect n 2001 (cnd a fost de 13,9 USD/cap de locuitor).

Figura nr. 4 Ponderea primelor din asigurri de via i generale n total prime ncasate din asigurri directe n perioada 2000 2004
100.00% 90.00% 80.00% 70.00% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 0.00% 1 2 3 4 5 Pondere asigurari generale % Pondere asigurari de viata %

Gradul de penetrare a asigurrilor, calculat ca raport procentual ntre volumul primelor brute ncasate din asigurri directe i Produsul Intern Brut (115,41 miliarde RON, cifra estimativ pentru anul 2001, comunicat la data de 27.05.2002 de Institutul Naional de Statistic) a nregistrat o cretere pn la 0,87%, de la 0,85% ct a fost n 2000.Comparativ cu nivelurile nregistrate n rile Uniunii Europene, gradul de penetrare i densitatea asigurrilor n Romnia sunt foarte sczute, principala cauz fiind fora financiar redus a populaiei.

18

Tabel nr. 2 Ponderea primelor din asigurri de via i generale n total prime ncasate din asigurri directe n perioada 2001 2005 Prime totale Anul 2001 2002 2003 2004 2005 ncasate mil. lei 1.499.622 2.777.040 4.915.930 7.738.873 11.512.425 Asigurri de via mil. lei 80.739 199.447 50.569 1.066.586 2.114.733 Asigurri generale mil. lei 1.223.283 2.215.393 3.768.240 5.672.287 7.897.692 Pondere asigurri de via % 6,19% 8,26% 11,83% 15,83% 21,12% Pondere asigurri generale % 93,81% 91,74% 88,17% 84,17% 78,88%

Din numrul total de 41 de societi care au ncasat prime n anul 2006, 21 de societi au ncasat prime brute din asigurri de via n sum de 1138 milioane RON, n cretere nominal cu 99,66% fa de anul 2005, ceea ce nseamn n termeni reali o cretere de 4.57%. Dup cum rezult din tabelul de mai jos, ritmul real de cretere a primelor ncasate din asigurri directe de via a fost mai ridicat n 2005 dect n 2004, respectiv de 28,12% fa de 10,10%, aceasta ca urmare a scderii inflaiei.
Tabel nr. 3 Dinamica primelor ncasate din asigurri directe de via n perioada 2003-2006 (Sursa CSA) Creterea real Creterea nominal fa de Asigurri de via Anul 2003 2004 2005 2006 619.932.113 746.025.160 1.037.995.713 1.138.281.900 anul anterior % 20.34 39.14 99.66 Rata inflaiei dec/dec 14.10% 9.30% 8.60% 4.87% fa de anul anterior % 10.10% 28.12% 4.57%

Veniturile din primele brute ncasate pentru asigurrile de via raportate la numrul populaiei Romniei nregistreaz o valoare de 9,43 RON/cap de locuitor (echivalentul a 2,85 USD/cap de locuitor la cursul anual mediu de schimb), n cretere nominal cu 99,66% fa de anul 2005, iar n termeni reali, cu 4,57%.

19

Tabel nr. 4.a. Topul primelor 10 societi, n funcie de primele brute ncasate din asigurri directe de via in anul 2005 NR. CRT. PRIME BRUTE NCASATE SOCIETATE ING ASIGURARI DE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 VIATA AIG LIFE ASIBAN ASIROM BCR ASIGURARI ALLIANZ TIRIAC OMNIASIG LIFE AVIVA GRAWE INTERAMERICAN TOTAL 108.0 30.0 24.6 23.0 21.3 19.0 17.0 13.5 11.5 6.2 274.1 36.9 10.2 6.8 7.9 7.3 6.5 6.1 4.6 3.9 2.1 92,30 40.60 10.17 5.03 11.93 2.56 5.24 6.83 4.54 2.68 2.74 92,32 DIN ASIGURRI DE VIA -MIL EURPondere n total pia (%) 2005 2004

ING ASIGURRI DE VIAT. rmne, i n anul 2005, liderul asigurtorilor de via, cu o cot de pia de 36.9%.Totui, comparativ cu anul anterior, se observ o uoar reducere a cotei de pia deinut de aceast societate, datorit intensificrii concurenei. Cu toate acestea, mai mult de 2/3 din piaa asigurrilor de via (67,71%) este deinut de numai 4 societi, cu un volum total de prime ncasate de 185,60 milioane EUR. Topul primelor 10 societi dup acest criteriu a suferit cteva modificri n 2005 fa de anul anterior i anume: AIG Life S.A. a urcat pe locul 2 (de la poziia a 3-a, n 2003), devansnd societatea ASIROM., aflat pe locul 2 n 2003. Societile Unita Group WS i Lukoil Asito au ieit din topul primelor 10 societi, locul acestora fiind luat de societile BCR ASIGURARI DE VIATA i Grawe Romnia Asigurare S.A. O cretere semnificativ a primelor ncasate a nregistrat ALLIANZ - TIRIAC, de la 177 milioane de RON n anul 2003 la 390 milioane de RON in anul 2004, ceea ce a propulsat-o pe locul 5 in 2004, de la 8, din 2003. Au avut loc si scderi, nu foarte semnificative, ncasri de 386 de milioane din 2003 au sczut la 375 de milioane in 2004 in cazul ASIBAN care a nsemnat pentru societate pierderea locului 5 in favoarea ALLIANZ TIRIAC.

Anul 2002 Cele 21 societi care au desfurat activitate n domeniul asigurrilor de via n 2002, conform autorizaiei acordate de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, au ncasat un volum al

20

primelor brute de 619.9 milioane RON la aceast categorie, ceea ce reprezint 158.9 milioane EUR. Fa de anul 2001 s-a nregistrat o cretere nominal cu 147.03%, iar n termeni reali cu 77.69%. Raportnd primele brute ncasate din asigurri de via la populaia Romniei (care, potrivit estimrilor fcute de Institutul Naional de Statistic la data de 18.03.2003, a fost de 21.698 mii persoane), rezult o valoare de 19,1 RON/cap de locuitor (5,47 EUR/cap de locuitor). n 2002 acest indicator a avut valoarea de 9,4 RON/cap de locuitor (3,38 EUR/cap de locuitor). Comparativ cu situaia din 2002, topul realizat n 2003 n funcie de primele brute ncasate din asigurri de via s-a modificat astfel: AVIVA a urcat 3 poziii, LUKOIL ASITO i UNITA au cobort dou poziii, SARA MERKUR a cobort 3 poziii. Noile societi intrate n top sunt OMNIASIG VIA i ALLIANZ-IRIAC. Au ieit din top societile ASIBAN i GRAWE care, n 2001, ocupaser locurile 9 i respectiv 10.
Tabel nr. 4.b Topul primelor 10 societi, n funcie de primele brute ncasate din asigurri directe de via in 2003

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0

SOCIETATE Mil. RON ING NEDERLANDEN 272,1 ASIROM 79,3 AIG Life 56,0 OMNIASIG Life 54,7 ASIBAN 38,6 AVIVA 22,8 INTERAMERICAN 19,8 ALLIANZ TIRIAC 17,7 UNITA Group WS 12,3 Lukoil Asito 11,5 TOTAL 584,8

Mai mult de jumtate din ncasrile pe segmentul de asigurri de viat s-a realizat de o singura societate, respectiv ING NEDERLANDEN, care s-a distanat i mai mult n ceea ce privete cota de piaa pe acest segment de ocupanta locului 2, prin comparaie cu situaia din 2001. Peste 90% din ncasrile de prime brute pe segmentul de asigurri de via au provenit n 2002 din 3 clase de asigurare i anume: a. asigurrile de via legate de investiii , pentru care expunerea la riscul de investiii este transferat asiguratului. Volumul de prime brute ncasate la aceast clas de asigurare a fost de 205,38 milioane RON, reprezentnd 49,55% din valoarea total a primelor brute ncasate pentru asigurri de via. Cea mai mare parte din ncasrile la aceast clas (respectiv 86,45%) a fost nregistrat de ING NEDERLANDEN. 21

b. asigurrile mixte de via , cu o valoare a primelor brute ncasate de 146,06 milioane RON (35,24% din total prime brute ncasate pentru asigurrile de via). Cele mai importante cote de pia la aceast clas de asigurri au fost deinute de societile ING NEDERLANDEN (cu o cot de pia de 40,71%), ASIROM (31,67%) i AIG LIFE (14,30%). c. asigurrile de deces, cu o valoare a primelor brute ncasate de 28,8 milioane RON (cu o pondere de 6,95%). Cele mai semnificative ncasri la aceast clas au consemnat LUKOIL-ASITO (13,85 milioane RON), ASIBAN (5,11 milioane RON) i OMNIASIG VIA (0,49 milioane RON). Numrul total de contracte de asigurare ncheiate pe parcursul anului 2002 de cele 45 societi de asigurare analizate a fost de 8.303.694 contracte, din care pentru asigurri generale un numr de 7.425.063 (89% din total), iar pentru asigurri de via un numr de 878.631 contracte (11%). Primele brute subscrise de asigurtori pentru contractele ncheiate n anul 2002 s-au cifrat la 1.914,53 milioane RON (548 milioane EUR), din care: 1.475,03 milioane RON (422 milioane EUR) aferente asigurrilor generale, reprezentnd 77,04%; 439,49 milioane RON (126 milioane EUR) aferente asigurrilor de via, reprezentnd 22,96%. Primele brute subscrise din asigurri directe ncheiate n 2002 au fost de 1.889,93 milioane RON (54 milioane EUR, reprezentnd 98,7% din total prime brute subscrise), diferena pn la valoarea primelor brute subscrise totale fiind reprezentat de primirile n reasigurare (24,59 milioane RON, reprezentnd 1,3%), care au fost realizate exclusiv pentru asigurri generale.

1.2.2. Rezerve tehnice nete constituite pentru asigurri de via n anul 2002
Rezervele nete constituite n 2002 pentru asigurrile de via de cele 21 de societi care au practicat aceast categorie s-au cifrat la 533,44 milioane RON (152,7 milioane EUR), n cretere nominal fa de anul 2001 cu 64,2%. Raportat la inflaie, creterea a fost de 39,39%. 22

Structura rezervelor tehnice nete constituite pentru asigurrile de via, pe categorii de rezerve, a fost n 2002 dup cum urmeaz: rezerva matematic = 227,16 milioane RON (cu o pondere de 42,58%) rezerve tehnice aferente contractelor n uniti de cont = 134,19 milioane RON (25,16% din total) rezerva de prime = 29,05 milioane RON (reprezentnd 5,45% din total) rezerva de daune = 2,95 milioane RON (0,55%) rezerva pentru riscuri neexpirate = 5,56 milioane RON (1,04%) rezerva de beneficii i risturnuri = 134,52 milioane RON (cu o pondere de 25,22%) Clasele de asigurare pentru care s-au constituit rezerve semnificative din punct de vedere al ponderii n totalul rezervelor nete pentru asigurri de via sunt: asigurri mixte de via, cu o valoare a rezervelor tehnice nete de 332,40 milioane RON (62,31%); asigurri de via legate de investiii, cu 147,00 milioane RON (27,56%); asigurri de capitalizare, cu 28,16 milioane RON (5,28%); Din datele prezentate mai sus rezult c rezervele tehnice nete constituite pentru aceste 3 clase au nsumat 507,57 milioane RON, adic 95,15% din total rezerve constituite la categoria asigurri de via. Din cele 21 societi care au transmis raportri pentru asigurrile de via, 12 societi i-au acoperit rezervele tehnice nete n totalitate cu plasamente financiare, terenuri i construcii, 5 societi i-au acoperit utiliznd i categoria alte active n limita maxim admis iar 4 societi nu i-au acoperit integral rezervele tehnice nete constituite pentru activitatea de asigurri de via (MEDITERANEEA ASSICURAZIONI - MEDAS SA, METROPOL SA, LUKOIL ASITO SA i ASIRAG SA). Ponderile cele mai mari n total rezerve tehnice nete constituite pentru asigurri de via au fost deinute de titlurile de stat (48,26%), acestea fiind urmate de depozitele bancare (10,75%). Dintre societile care i-au acoperit rezervele pentru asigurrile de via numai cu plasamente financiare menionm: AIG LIFE SA, ALLIANZ-TIRIAC SA, ASTRA SA, AVIVA SA, CARPATICA SA, GENERALI SA, GRAWE SA, ING NEDERLANDEN SA. Gradul de solvabilitate a asigurtorilor pe segmentul de asigurri de via n anul 2003

23

Conform raportrilor transmise, la data de 31.12.2002 numrul asigurtorilor care nu prezentau nici un risc de insolvabilitate (avnd gradul de solvabilitate mai mare ca 2) era de 19. (vezi anexa 2) Singura societate insolvabil pe acest segment de asigurri a fost ASIRAG, care a fost cumprat de ctre OMNIASIG. n 2003 Consiliul CSA a hotrt s limiteze operaiunile desfurate de aceast societate pentru asigurrile de via, n sensul interzicerii ncheierii de noi contracte pentru toate clasele de asigurri de via pentru care a fost autorizat, precum i rennoirii, la data expirrii, a tuturor contractelor n vigoare aferente acestei categorii. Conform deciziei emise, OMNIASIG a administrat n continuare contractele de asigurare n vigoare aferente categoriei asigurri de via, pn la expirarea acestora, i a rmas rspunztoare pentru obligaiile asumate prin acestea. Totodat, pn la data de 30 iunie 2003, OMNIASIG ASIRAG urma s prezinte Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor rezultatele negocierilor privind transferul de portofoliu aferent categoriei asigurri de via sau soluia adoptat pentru majorarea capitalului social. Anul 2003 Anul 2003 poate fi caracterizat ca un an benefic pentru industria asigurrilor de viata att din punctul de vedere al rezultatelor obinute, cat si in materie de legislaie. In acest an s-a continuat seria reformelor legislative care au avut drept scop implementarea acquis-ului comunitar. In aceasta perioada s-au fcut amendamente la normele privind lichiditatea, nivelul impozitelor pltite de societile de asigurare de viata pentru fondurile de asigurare, rezervele tehnice, activele financiare folosite pentru constituirea rezervelor. Anul 2003 a fost anul in care s-au aprobat amendamentele la legea nr. 136/1995, la legea numrul 32/2000. De asemenea s-au pus bazele legii privind pensiile private si ocupaionale. Toate aceste schimbri de ordin legislativ vor avea un impact puternic asupra pieei asigurrilor de via, prin crearea condiiilor unei activiti eficiente la nivelul cerut de standardele guvernamentale. Asigurrile de via, cu un volum nregistrat al primelor brute subscrise de 619,9 milioane RON, au crescut fa de anii anteriori ntr-un ritm mai rapid, evoluie care s-a reflectat i n creterea numrului de contracte de asigurare n vigoare la 31.12.2003, pn la 4.116.549 (cu 46% mai mare dect n anul 2002). n sectorul asigurrilor de via, mult mai concentrat dect cel al asigurrilor generale, 5 companii (din 22 care au desfurat activitate) controleaz peste 80% din totalul tranzaciilor efectuate. n anul 2003, ca i n anul 2002, se menin pe primele locuri urmtoarele trei clase de asigurri: asigurrile legate de investiii (unit-linked), asigurrile mixte de via i asigurrile de

24

deces. Ponderea acestora reprezint 82,9% din totalul primelor brute subscrise de cei 22 de asigurtori care au desfurat activitate. Primele brute subscrise din asigurri directe pentru asigurrile de deces au nregistrat o cretere real de 120% fa de anul 2002 (calculat n funcie de rata inflaiei), n principal ca urmare a evoluiei ascendente pe care au cunoscut-o creditele de consum i ipotecare acordate de bnci populaiei, ncheierea acestor asigurri fiind una dintre condiiile impuse de bnci pentru obinerea creditului. In conformitate cu rezultatele raportate de companiile de asigurri active pe piaa romaneasca, totalul primelor subscrise a atins nivelul de 2,68 miliarde RON, semnificnd o cretere n termeni nominali de 4.22 % comparative cu anul 2002. Avnd n vedere ca rata inflaiei a fost n anul 2003 de 15,3% (potrivit datelor furnizate de Institutul Naional de Statistic), creterea reala a fost de 23%. Sectorul asigurrilor de via a reprezentat, n anul 2003, 23% din piaa asigurrilor, n termeni de total prime brute subscrise. Gradul de concentrare a pieei asigurrilor este foarte mare. Ponderea primelor 10 companii de asigurri de viata, din punct de vedere al primelor subscrise, a fost, in 2003, de 94%. Leaderul incontestabil al pieei n 2003 a fost ING, cu o cot de pia de 43,61%. n comparaie cu anul 2002, ING a nregistrat o scdere cu 10% a cotei de pia, ca urmare a scderii venitului brut din prime subscrise 72,44 milioane EUR n 2003 comparativ cu veniturile anului 2002 in valoare de 76,8 milioane EUR. O posibil cauz a acestui fenomen const n noile reglementri fiscale referitoare la asigurrile de via care au redus facilitile acordate persoanelor juridice ce au ncheiat polie de grup pentru angajai. Cu toate acestea, ING a nregistrat un profit brut de 3,7 milioane EUR. n ansamblul companiilor de asigurri specializate pe segmentul LIFE, cea mai mare cretere a nregistrat-o OMNIASIG Life, membr a grupului OMNIASIG Holding, care i-a triplat, in termeni reali, primele brute subscrise, avnd o cretere a cotei de piaa de 5,2 puncte procentuale. Cota de pia a companiei AIG Life Asigurri Romnia s-a mrit cu 1,5% n principal datorita extinderii canalelor de distribuie si a creterii forei vnzrilor, in timp ce AVIVA i-a meninut market share-ul la 3,8%. De asemenea, este important de menionat c un numr mare de societi de asigurare care practic att asigurri generale, ct i asigurri de via au avut rezultate spectaculoase. n acest sens, ASIBAN i-a crescut cota de pia cu 4,5% n termeni de venit brut din prime. Aceasta cretere impresionant s-a datorat unui modificri nominale a primelor colectate din asigurri de via de 600%. ASIROM i-a consolidat poziia de ocupant al locului al doilea n topul asigurrilor 25

de via, datorit unei creteri cu 2 puncte procentuale a cotei de pia, corespunztoare unei modificri n sens pozitiv cu 66% a venitului brut din prime (vezi anexa 3). Datele privind gradul de penetrare a asigurrilor n 2002 si evoluia acestuia in perioada urmtoare sunt sintetizate n evoluia n tabelul de mai jos. Tabel nr. 5.a. Evoluia gradului de penetrare a asigurrilor, determinat ca raport ntre volumul primelor brute
Indicator Gradul de penetrare a asigurrilor n PIB(%) 2001 0.87 2002 1.9 2003 1.28 2004 1.46 2005 1.60 2006 1.7

Densitatea asigurrilor, indicator calculat ca raport ntre primele brute ncasate i numrul de locuitori ai Romniei (conform datelor estimate de Institutul Naional de Statistic pentru anul 2003 populaia Romniei era de 21.734.000 locuitori), a fost n anul 2003 de 1.128.508 lei/locuitor (27,4 EUR/loc.) Lundu-se n considerare volumul primelor brute ncasate din asigurri directe, densitatea asigurrilor a fost de 1.114.617 lei/locuitor (27,1 EUR/loc.), n cretere nominal fa de 2002 cu 46,9%, iar n termeni reali cu 28,7%. n ceea ce privete evoluia societilor de intermediere n asigurri, totalul primelor brute intermediate de brokerii de asigurri in anul 2003 se ridica la nivelul de 247 milioane RON, echivalentul a 65,77 milioane euro. Comparnd aceste rezultate cu cele nregistrate in anul 2001, rezulta o cretere reala de aproximativ 56%. Majoritatea polielor intermediate de brokeri aparin domeniului asigurrilor generale. In anul 2003, doar 10% din totalul polielor vndute prin intermediul brokerilor au fost polie de asigurri de viata. Nivelul absolute al primelor aferente acestor polie a fost de 23,62 milioane RON. Gradul de concentrare a pieei intermediarilor n asigurrile de via este foarte ridicat, n condiiile n care 74% din totalul primelor intermediate aparin primelor 10 companii de brokeraj n asigurri din Romnia. Venitul obinut de cele 45 companii de brokeraj in 2003 a fost de aproximativ 39,3 milioane RON, iar comisioanele aferente au fost de 36,1 milioane RON. Scopul declarat al intermediarilor n asigurri in 2003 a fost creterea gradului de penetrare a pieei. Companiile de brokeraj au urmrit sa-si extind activitile in anul urmtor, in 2004, potrivit estimrilor acestora. Rata de cretere a sectorului de intermediere n asigurri rmne bineneles o variabil dependent de rata de cretere a pieei asigurrilor de viata per ansamblu. De asemenea, specialitii societilor de intermediere n asigurri consider c brokerii dein un avantaj comparativ n raport cu agenii de asigurare prin profesionalism, costuri sczute i acoperire teritorial.

26

Figura nr. 5 Cota de pia a primelor 10 companii de intermediere pe piaa asigurrilor de via in 2003

Cota de piata a primelor 10 companii de intermediere pe piata asigurarilor de viata


Marsh Gras Savoye Karo Forum Asigurari Asigest Safe Invest EOS Risq London Brokers Activ Asigurari Fast Brokers

Referitor la fora de munc ocupat n domeniul asigurrilor, numrul de angajai raportai de asigurtori i brokerii de asigurare la nivelul ntregii piee a fost de 26.000 persoane, din care 25.300 angajai n societile de asigurare i 700 angajai la societile de brokeraj n asigurri. Numrul total de angajai din sectorul asigurrilor a reprezentat 0,6% din populaia activ a Romniei (numrul populaiei active comunicat de Institutul Naional de Statistic pentru anul 2003 fiind de 4.333.800 persoane) i 1,18% din numrul angajailor din sectorul serviciilor (2.186.100 persoane). Se constat o cretere a numrului angajailor n societile de asigurare cu 7,2% fa de anul 2002 i o diminuare a numrului colaboratorilor cu 29,9%.

In tabelul urmtor vom vedea valoarea primelor ncasate de ctre intermediari. 2006 a nsemnat pentru piaa de brokeraj in asigurri din Romnia o cretere estimata a primelor intermediate cu aproape 40%, o continuare a dominaiei asigurrilor auto si a companiilor de brokeraj cu activitati de intermediere in asigurri asociate leasingului, dar si o pondere in piaa asigurrilor in cretere cu un punct procentual, pana la valoarea de 20,35%. Piaa romaneasca de brokeraj in asigurri a ncheiat anul precedent cu un volum al intermedierilor

27

care a depasit, potrivit estimrilor, valoarea de 330 mil. EUR, in cretere, cu 40%, fata de nivelul in euro consemnat la sfarsitul anului 2005. Evoluia reala a pieei a fost, in perioada analizata, aproape 30%. Potrivit estimrilor, primele 10 companii din piaa de brokeraj in asigurri au intermediat aproape 54% din totalul pieei. Valoarea cumulata a primelor intermediate de ctre companiile amintite a depasit 178 mil. EUR, in cretere, cu peste 50%, fata de rezultatele consemnate de aceleai companii in anul 2005 si cu 10 puncte procentuale mai mult dect creterea in moneda europeana consemnata la nivelul ntregii piee. Noul lider al pieei este PORSCHE Broker, care a reuit sa intermedieze peste 36 mil. EUR doar din asigurri auto. Compania a realizat o cretere, in euro, de peste 74% si deine o cota de 11% din piaa. Circa 80% din activitatea companiei s-a realizat din operaiuni asociate leasingului auto. Circa 20% dintre intermedierile realizate de companie sunt asociate asigurrilor RCA, in timp ce restul pana la 100% sunt reprezentate de asigurrile CASCO. Potrivit estimrilor, liderul anului 2005, MARSH a realizat, in perioada analizata, o cretere nominala, in euro, de aproape 15% pana la aproape 29 mil. EUR si ocupa poziia secunda in topul intermedierilor. Compania deine o cota de piaa de circa 9%. 54% din intermedierile companiei o reprezint asigurrile auto, in timp ce asigurrile property nseamn aproape 25% din primele intermediate de companie in perioada analizata. Asigurrile de rspundere civila generala reprezint peste 5% din structura primelor intermediate de MARSH. Compania este lider pe segmentul asigurrilor property, din care deine o cota de aproape 17%, si pe segmentul asigurrilor de rspundere civila generala pentru care are o cota de piaa aferenta de circa 19%. AON Romnia a crescut, cu aproape 20 de puncte procentuale, peste media de cretere estimata a pieei si a urcat o poziie in clasamentul realizat in funcie de primele intermediate. Compania ocupa poziia a 3-a in piaa si a intermediat, in anul precedent, prime a cror valoare a depasit 22 mil. EUR in cretere, cu 60%, fata de rezultatele consemnate la finele anului 2005 si deine aproape 7 procente din piaa. ASIGEST ocupa poziia a 4-a in clasamentul intermedierilor si deine o cota de piaa de 5,4%. Compania a consemnat o cretere nominala, in moneda europeana, de aproape 4,7%.

28

HVB Insurance broker a realizat cea mai spectaculoasa evoluie din piaa in cursul anului precedent. Compania si-a multiplicat de aproape 21 de ori valoarea primelor intermediate consemnata la finele anului 2005. HVB Insurance Broker a intermediat prime a cror valoare a depasit 17 milioane EUR, cu 16,5 milioane EUR mai mult dect valoarea nregistrata in anul 2005. Compania intra in TOP 10 pe poziia 5 si deine o cota de peste 5% din piaa. Compania a intermediat peste 81% din prime din asigurri auto in timp ce restul pana la 100% o reprezint asigurrile property. 98% din afacerile companiei provin din activitati asociate operaiunilor de leasing. Cu prime intermediate din asigurrile auto, care dein o pondere de aproape 96% din portofoliul companiei, VBL Broker ocupa poziia a 6-a in clasamentul intermedierilor. Compania a intermediat, in perioada analizata, prime care au nsumat 12,5 mil. EUR, in cretere, cu peste 34%, fata de rezultatele anului 2005. VBL Broker deine o cota de 3,8% din piaa. ACTIV Asigurri a intermediat, in anul precedent, prime brute in valoare de 12,4 mil. EUR, in cretere cu aproape 18% fata de anul precedent. Compania a intermediat din asigurri auto 97% din prime, deine 3,7% din piaa asigurrilor si ocupa poziia a 7-a in clasamentul intermedierilor. GRAS SAVOYE ROMANIA este lider in topul intermedierilor din asigurri de daune la proprietati. Compania deine o cota de 35% din piaa intermedierilor din asigurrile amintite si a intermediat prime care au nsumat 4,5 mil. EUR doar din asigurrile de daune si proprietati care ocupa 39% din structura portofoliului pe clase de asigurri al companiei. GRAS SAVOYE ROMANIA a intermediat, in anul anterior, prime a cror valoare a fost de aproape 12 mil. EUR, in cretere, cu 64%, fata de suma consemnata la finele anului 2005. Compania a avut o evoluie cu 20 de puncte procentuale mai mare fata de media de cretere estimata a pieei si deine peste 3,5% din piaa. INK deine poziia a 9-a in topul intermedierilor realizate in anul precedent. Compania a intermediat 9,8 mil. EUR, in cretere cu aproape 58%, fata de rezultatele anului 2005. INK a realizat o cretere, cu aproape 18 puncte procentuale, peste media pieei si deine o cota de aproape 3 procente din piaa asigurrilor. Peste 97% din primele intermediate de companie in perioada analizata provin din asigurrile auto. Tabel nr. 5.b. Prime intermediate in 2005-2006.
Prime intermediate in anul 2006

29

ASIGURARI DE VIATA SI GENERALE Nr. Compania 2006 EUR m. 36,38 28,81 22,06 17,81 17,34 12,48 12,37 11,64 9,79 9,75 178,42 330,50 2005 RON m. EUR m. RON m. 128,22 20,86 75,58 101,53 25,15 91,12 77,74 13,79 49,96 62,76 17,01 61,64 61,12 0,83 3,01 43,98 9,31 33,72 43,59 10,50 38,04 41,03 7,11 25,76 34,50 6,20 22,48 34,36 7,50 27,17 628,82 118,26 428,49 1.164,86 236,07 855,39

1.PORSCHE BROKER 2.MARSH* 3.AON Romnia 4.ASIGEST 5.HVB INSURANCE 6.VBL BROKER 7.ACTIV ASIGURARI 8.GRAS SAVOYE ROMANIA 9.INK CONSULTANTA 10.EURIAL* TOTAL TOP 10 TOTAL MARKET*

Evoluie Evoluie reala Cota de piaa nominala in in RON estimata EUR pentru 2006 % % 74,42 61,78 11,01 14,55 6,25 8,72 59,96 48,37 6,67 4,66 - 2,92 5,39 1.984,42 1.833,37 5,25 34,09 24,37 3,78 17,81 9,27 3,74 63,76 51,89 3,52 57,75 46,32 2,96 30,00 20,58 2,95 50,87 39,94 53,98 40,00 29,85 100,00

Rezultatele aferente anului 2005 sunt prezentate aa cum au fost publicate in Raportul CSA aferent anului 2005. Evoluia nominala in moneda europeana a fost calculata lund in considerare cursul mediu RON/EUR pentru perioadele amintite. (2006: 1EUR=3,5245RON; 2005: 1EUR=3,6234RON). La calculul evoluiei reale in moneda naionala s-a luat in considerare rata inflaiei de 4,87% din perioada Decembrie 2005 - Decembrie 2006, potrivit INS Se observa ca in 2 ani intermediarii de asigurri de viata s-au schimbat total, nici un intermediar care a avut activitate in 2003 nu apare in 2005-2006, nseamn ca intermediarii au o viata scurta. Anul 2004 Implementarea n Uniunea European ncepnd cu data de 15 ianuarie 2005 a prevederilor Directivei Europene referitoare la intermedierea n asigurri vizeaz transformarea pieei de intermediere n asigurri ntr-un cadru profesionist, reglementat. n acest scop, brokerii se pregtesc att din punct de vedere al obinerii certificatelor de pregtire profesional, ct i din punct de vedere al obligativitii acestora de a deine o asigurare de rspundere civil profesional. Informaiile referitoare la activitatea intermediarilor n asigurrile de via n anul 2004 s-au centralizat n Anexa 4. La data de 31.12.2004, n evidenele Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor existau 52 de brokeri de asigurri autorizai s funcioneze, acum exista aproximativ 315 de brokeri de asigurri. Aceasta reprezint a o cretere imensa, o cretere cu peste 600%. Din analiza situaiilor financiare i a raportrilor tehnice transmise de brokerii de asigurri, a rezultat c 19 societi dispuneau de capitalul legal (150 de milioane de lei), 19 aveau un capital social vrsat cuprins ntre 150 i 250 de milioane lei, iar restul de 14 brokeri deineau un capital de peste 250 de milioane lei.

30

Valoarea total a capitalului social vrsat de cele 52 de societi de brokeraj n asigurare, era echivalentul a 153.9 de mii RON. In anul 2006 valoarea de capital social vrsat a celor 313 de brokeri a ajuns la 1488.4 de mii RON, care reprezint a cretere de aproximativ 10 ori fata de anul 2004. Volumul primelor de asigurare subscrise pentru sectorul asigurrilor de via a fost de 24,80 de milioane de RON, raportate la totalul primelor intermediate de brokerii din asigurri acestea reprezentnd aproximativ 7,67%. Aadar, brokerii au o ni de pia important pe segmentul asigurrilor de via. n ceea ce privete veniturile brokerilor de asigurare, acetia ncaseaz comisioane de la asigurtori, iar pentru alte activiti desfurate conform domeniului de activitate (inspecii de risc, regularizri de daune, etc.) nregistreaz taxe de daune sau alte venituri.

Anul 2005
Anul 2005 a fost dominat de intrarea firmelor puternice din Vest, care au decis sa intre sau sa-i consolideze poziia pe piaa romaneasca. De partea cealalt, companiile romaneti au cutat cu insistenta parteneri mari din Europa pentru a putea face fata concurentei dup integrarea n UE. Tendina de concentrare a pieei se manifesta de doi-trei ani. Daca luam ca exemplu 2003, se poate remarca faptul ca au avut loc mutaii importante. Asirom, care a dominat piaa pana la nceputul anilor 2000, a pierdut locul nti n favoarea Allianz-Tiriac, apoi i locul doi, dup intrarea n Romnia a grupului Wiener Staedtische. La momentul actual, aproape 90% din ntreaga afacere este deinuta de primele 10 companii. Ca un amnunt de culoare, piaa romaneasca a intrat, n mare parte, sub influenta companiilor austriece. Wiener Staedtische, Uniqa sau Grawe sunt doar cteva exemple care sprijin aceasta afirmaie. Grupul austriac Wiener Staedtische a semnat in vara anului 2005 un contract pentru preluarea grupului Omniasig, contra sumei de 100 milioane de euro. Iniial, austriecii au negociat preluarea Asirom, care ocupa poziia a doua de pe piaa, dar nu s-a ajuns la o intelegere, aa ca s-au orientat ctre numrul trei, Omniasig. Pe lng grupul Omniasig, compus din Omniasig, Omniasig Asigurari de Viata, Omniasig Addenda, alaturi de Omniasig AGI (fosta AGI Romnia) si Omniasig-Asirag (fosta Asirag Piteti), Wiener Staedtische mai deine controlul si la Unita si Agras.

31

Prin achiziiile fcute, compania austriaca s-a aflat pe a doua poziie, dup Allianz-Tiriac. Cele doua firme din fruntea topului din 2004 controlau aproape 40% din piaa. In momentul da fata in 2008 pe trimestrul I topul primilor 10 companii arata in urmtorul fel: Tabel nr. 5.c. Prime brute ncasate in trim. I in 2008 .(Sursa CSA) Nr. crt. Societate Prime brute in trim. I 2008 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL ALLIANZ TIRIAC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP ASIROM UNITA VIENNA INSURANCE GROUP ARDAF ASTRA ING ASIGURARI DE VIATA ASIBAN BCR ASIGURARI GENERALI (Mil. LEI) 365.76 332.04 236.44 158.63 149.93 137.68 136.48 135.25 130.55 108.21 1890.96

Din tabel putem observa ca in momentul de fata Vienna Insurance Group dein a cota de piaa de 25%, mai mare dect cota de piaa a ALLIANZ- Tiriac care deine 19%. Primele brute subscrise n trimestrul I 2008 (date preliminare) au fost n valoare de 2.380,47 milioane lei. Comparativ cu perioada similar din 2007, acest indicator a nregistrat n trimestrul I 2008 o cretere nominal cu 16,80%. Exprimate n euro (la un curs mediu de schimb de 3,6892 lei/euro, determinat ca medie aritmetic a seriilor zilnice calculate de BNR n primele trei luni din 2008), primele brute subscrise n trimestrul I 2008 au fost n valoare de 645,25 milioane euro, cu 7,06% mai mult dect n trimestrul I al anului anterior, n condiiile n care n acest interval moneda naional s-a depreciat. Volumul primelor brute subscrise din asigurri generale n trimestrul I 2008 a fost de 1.963,81 milioane lei (n cretere cu 15,08% fa de trimestrul I 2007), reprezentnd 82,5% din total subscrieri. Primele brute subscrise din asigurri de via, n primul trimestru din 2008, au fost n sum de 416,66 milioane lei, n cretere cu 25,68% fa de perioada similar din 2007, i au reprezentat 17,5% din total subscrieri. La sfritul trimestrului I 2008, erau n vigoare aproximativ 8,4 milioane contracte de asigurri generale i 7,37 milioane contracte de asigurri de via. n ceea ce privete indemnizaiile brute pltite n trimestrul I 2008, acestea au fost de 998,40 milioane lei (circa 270,63 milioane euro), n cretere cu 22,80% fa de perioada similar din 2007 (creterea n euro fiind cu 12,56%). 32

Alt asigurator care si-a artat intenia de a prelua inca o companie de pe piaa este Grawe, care a inghitit in toamna lui 2005 firma de asigurri de viata Sara Merkur. Prin aceasta miscare, compania austriaca si-a asigurat un loc in Top 10 pe piaa asigurrilor de viata. Alt exemplu este cel al Generali Holding Viena, care a preluat in vara 2006 un pachet de 8,48% din aciunile Generali Asigurri, deinut de Creditcoop, casa centrala a cooperativelor de credit. Astfel, Generali Viena deine 81,37% din compania romaneasca. Spre sfarsitul anului 2005 a mai intrat pe piaa un juctor puternic, Uniqa, una dintre cele mai importante companii de asigurare-reasigurare din Austria, care a cumprat 27% din aciunile Astra. Tranzacia s-a realizat prin intermediul Bursei de Valori. Acionarul de la Astra, Nova Trade, firma controlata de omul de afaceri Dan Adamescu, a vndut 16 milioane de aciuni pentru 10 milioane de euro.

1.3. Piaa asigurrilor de via din Romnia


Operaiunile de asigurare de via, realizate pe baze contractuale, se desfoar ntr-un cadru pe care l numim piaa asigurrilor de via. n Romnia avem de a face cu o pia concurenial de asigurri n sensul c fiecare organizaie de asigurare este preocupat s-i adjudece un segment ct mai mare din cererea de asigurare. Piaa cu concuren perfect este modelul teoretic pentru piaa asigurrilor de via din Romnia, cu precizarea c acestea se manifest n mod diferit n raport cu specificitatea participanilor, a fluiditii i a transparenei, a mobilitii factorilor de producie i a omogenitii produselor de asigurare. Atomicitatea participanilor nseamn existena unui numr mare de productori i cumprtori, respectiv de ofertani sau prestatori de servicii i de solicitani efectivi ai de asigurri de via, astfel nct nici unul dintre acetia s nu dispun de o poziie dominant care sa-i permit sa exercite controlul asupra cantitilor vndute sau asupra preului de vnzare. O anumit imagine asupra gradului de atomicitate a pieei asigurrilor de via din Romnia este dat de numrul societilor de asigurare care opereaz pe pia, n prezent acesta fiind de 23. Se nelege c aceast imagine are un caracter oarecum unilateral pentru c nu d nici un indiciu asupra numrului cumprtorilor de servicii de asigurare. Fluiditatea pieei apare atunci cnd cumprtorii pot sa-i aleag n mod liber furnizorii, iar productorii pot s intre sau s ias din pia fr nici un fel de constrngere. n acest caz nu exist bariere juridice sau instituionale la intrarea unor participani pe pia asigurrilor de via. 33

Piaa este deschis, creterea sau scderea numrului organizaiilor de asigurare este rezultatul apariiei pe pia a noi societi cu capital preponderent romnesc sau a unor multinaionale, a fenomenelor de fuzionare sau de dizolvare. Asemenea tendine demonstreaz c piaa asigurrilor este n continu micare. Mobilitatea perfect a factorilor de producie este o condiie care presupune c factorii de producie, munc i capital, sunt orientai ctre utilizrile care asigur cel mai mare profit posibil. Agenii economici productori pot prsi pieele n care obin pierderi i se pot orienta spre cele unde pot realiza profit. Natura activitii de asigurare de via imprim un caracter limitat mobilitii factorilor de producie n acest domeniu. n cadrul pieei de asigurri de via mobilitatea factorilor de producie se limiteaz la micarea personalului i a capitalului ntre categoriile de produse oferite i ntre societile de asigurare. Se nelege de la sine c o astfel de mobilitate este destul de redus pentru c fiecare asigurtor i are locul su bine definit pe piaa asigurrilor de via, loc pe care nu l cedeaz cu uurin. Mobilitatea perfect ar nsemna transferarea capitalului uman i financiar din domeniul asigurrilor i reasigurrilor n alte domenii de activitate. Avnd n vedere specificul muncii n cadrul sectorului de asigurri de via se observ c factorii de producie nu se pot transfera aa de uor n acest sens. Lipsa de mobilitate a factorilor de producie este accentuat de faptul c societile de asigurri sunt supuse unui control public mai strns dect societile comerciale din alte domenii de activitate. Acest lucru este perfect explicabil deoarece societile de asigurare i bazeaz relaiile cu terii pe ncredere. De aceea, ele trebuie s manifeste pruden deosebit pentru a nu ajunge n incapacitate de plat. O astfel de situaie ar crea dificulti serioase att societii respective, ct i clienilor si. Transparena pieei nseamn c toi agenii economici sunt perfect informai, cunosc complet elementele pieei i schimbrile care pot interveni pe aceasta. De obicei, potenialii asigurai, persoane juridice i fizice, nu sesizeaz foarte uor avantajele asigurrilor de via. De aceea trebuie acordat o mare importan trecerii de la marketingul tranzacional la marketingul relaional, n care asigurtorul creeaz o relaie special cu clientul, acordndu-i tot suportul informaional pe parcursul derulrii contractului. Este foarte important s se precizeze c n asigurri, nu este suficient simpla cunoatere a cotei de prim i a denumirii produsului pentru a convinge un potenial client s ncheie o poli de asigurare de via. Viitorul titular al unei asigurri trebuie sa neleag beneficiile clare raportate la situaia personal i financiar a acestuia. De aceea piaa asigurrilor este destinat profesionitilor. Omogenitatea produselor nseamn c produsele sunt identice, astfel nct celor ce cumpr s le fie indiferent de la ce productor obin produsul. Nu exist o difereniere a produsului 34

i nici publicitate. Diversitatea mrfurilor este valabil i pe piaa asigurrilor, cu precizarea c pe aceast pia produsele mbrac forma serviciilor de asigurare de via. Produsele sunt n general substituibile, majoritatea conin aceeai clauze contractuale standard-clauza de deces din orice cauz, deces din accident, invaliditate total din accident. Ceea ce difereniaz i individualizeaz produsele sunt beneficiile suplimentare referitoare la beneficiul dobnzii excedentare, la repartizarea profitului n cadrul portofoliului de clieni. Concurena poate fi considerat pur sau perfect dac cele cinci trsturi analizate ar fi reprezentate simultan pe o pia. Dar analiznd aceste trsturi pentru piaa asigurrilor de via din Romnia se deduce c aceasta nu respect nici una dintre caracteristicile pieei cu concuren perfect enumerate mai sus. n ceea ce privete atomicitatea participanilor, numrul purttorilor cererii i ofertei de asigurare variaz, ei nu sunt de mrime, putere i competivitate egal. Referitor la fluiditatea pieei-libera alegere a participanilor la contractul de asigurare este limitat att de factori obiectivi (apropierea geografic, natura serviciului de asigurare solicitat i posibil de prestat), ct i de factori subiectivi (importana consideraiilor personale n relaiile dintre participani, afiniti psihologice). Mobilitatea factorilor de producie este redus, existnd o anume rigiditate care ine att de factorul munc, ct i de factorul capital. n ceea ce privete transparena pieei, se poate spune c participanii, n mod deosebit solicitanii de asigurri, dispun de o informaie incomplet, aceasta fiind, de obicei orientat, prin aciunea deliberat a ofertanilor de asigurri. Din pcate, numrul cazurilor cnd poliele de asigurare de via se vnd pe baza unor informaii false este semnificativ i nu se iau msuri radicale care s sancioneze lipsa de etic a consultanilor de asigurri. n sfrit, omogenitatea produsului de asigurare de via este destul de redus. Concluzia care se impune este aceea c pia asigurrilor de via este, prin excelent, o pia cu concuren imperfect. Prezentat n mod sintetic, structura pieei asigurrilor de via este cea prezentat n figura de mai jos. Dup cum se observ, la prima vedere piaa asigurrilor de via are o structur relativ simpl, format din societile de asigurare, societile de intermediere (brokerii) i consumatorii. ns ceea ce este important este mecanismul care face ca aceast pia s devin funcional, modul n care se ntlnete cererea cu oferta, felul n care asigurrile transform acumulrile de valoare n fluxuri monetare regulate (anuiti etc.) Figura nr. 1 Structura pieei asigurrilor de via din Romnia

35

Capitolul 2. AIG LIFE Asigurri Romnia produse de asigurare de viat si poziia in topul societilor
2.1. AIG Life Asigurri Romnia leader pe piaa asigurrilor de viat in Romnia

2.1.1 AIG n lume


n anul 1919, n Shanghai China, un tnr ntreprinztor american, Cornelius Vander Starr, punea bazele a ceea ce s-a numit AMERICAN ASIATIC UNDERWRITERS (AAU). Dou birouri

36

pentru operaiuni erau folosite pentru ncheierea contractelor de asigurri maritime i asigurri mpotriva incendiilor companiilor americane care operau n China. Doi ani mai trziu, n 1921, este format ASIA LIFE INSURANCE COMPANY , pentru a completa segmentul asigurrilor generale. In 1926, AMERICAN ASIATIC UNDERWRITERS (AUU) deschide AMERICAN INTERNATIONAL UNDERWRITERS (AIU), o sucursala cu sediul la New York, ce oferea asigurri pentru riscurile din afara Statelor Unite si a Canadei. Rdcinile companiei se afla in Orientul ndeprtat, aceasta zona fiind in continuare un segment de succes al AIG-ului. Dezvoltarea business-ului AIU in Asia pe timpul rzboiului s-a datorat in mare msura mutrii ateniei ctre o alta zona geografica: America Latina. Aici s-a deschis o noua operaiune care s-a dezvoltat sub directa conducere a lui George Moszkowski. Acesta era un polonez care s-a alturat echipei AIU la o luna dup ce s-a deschis in Shanghai si care in 1929 a fost numit manager al AIU New York. In 1932 Moszkowski a negociat achiziionarea business-ului din America Centrala a unui asigurator american care s-a retras de pe piaa externa. Ca urmare a acestei extinderi, Moszkowski a crescut echipa de lucru a AIU New York. Astfel, in 1933 l angajeaz pe E.A.G. Manton, un tanar englez care si-a castigat in timp reputaia de unul dintre cei mai buni underwriteri. Anul 1930 marcheaz momentul in care AIU i ncepe operaiunea pe plan Internaional, deschiznd birouri in Olanda, Belgia, Frana i alte ri europene. Ca urmare a Rzboiului dus ntre China si Japonia, C.V. Starr ia decizia de a muta birourile AIG la New York 1930. Biroul deschis la Havana devine sediul central din care este condusa operaiunea din America Latina, ncepnd din anii 40. La scurt timp dup aceasta, venitul provenit din activitatea din aceasta zona l depea pe cel din Asia. Ocuparea de ctre japonezi a Shanghai-ului in 1942, a dus la numirea unui supervisor japonez in birourile AIU care avea misiunea clara de a lichida business-ul. Un fin observator al vieii sociale, politice si economice, K.K. Tse, a reuit sa conving autoritatile japoneze sa depoziteze dosarele si nregistrrile firmei. Dup terminarea rzboiului Tse a reorganizat personalul si arhiva companiei, redeschiznd biroul din Shanghai, care s-a bucurat de o perioada de 5 ani foarte profitabila. Datorita activitatii lui Tse, AIU a fost prima companie strina care si-a putut relua activitatea dup cel de al doilea rzboi mondial. La sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, AIU devine prima companie strina de asigurri creia i se permite sa i nceap activitatea in Germania si in Japonia, companiile membre ale AIU asigurnd trupele Satelor Unite in aceste tari. 37

Preluarea puterii de ctre comuniti a reprezentat un moment de criza si declin pentru foarte multe companii strine aflate pe teritoriul Shanghai-ului. Pentru a evita aceasta criza, in ianuarie 1949, Tse a mutat biroul regional al companiei mpreuna cu 40 de angajai si familiile lor in Hong Kong. Operaiunea in China a continuat sa funcioneze pana cnd a fost nchisa de regimul comunist in decembrie 1950. De indata ce regiunea Pacificului s-a refcut dup rzboi, au aprut mari oportunitati de dezvoltare. Astfel, in 1946 AIU a intrat in Japonia unde, datorita cutremurului mare din 1923, a fost oprit accesul companiilor strine de asigurri generale. Intrarea AIU in Japonia a fost "mediata" de ctre guvernul militar american cu scopul iniial de a asigura proprietatile ocupate de trupele armatei americane. Manager al acestei noi filiale a fost numit fiul lui Mansfield Freeman, care urmase Shanghai American School si invatase att engleza, cat si chineza. Mai trziu, in perioada serviciului militar in cadrul US Naval Intelligence in zona Pacific, in plin rzboi, Houghton Freeman a invatat si limba japoneza. Capacitatea lui Buck Freeman de a invata cu mare usurinta limbi strine i-a fost de mare folos in anii urmtori. Din 1951 au fost ridicate interdiciile japoneze pentru asigurrile generale, astfel ca AIU a reuit sa se dezvolte foarte repede. Aceeai maniera de intrare a folosit-o AIU si in Germania in 1946. nainte de rzboi AIU deinea cteva operaiuni mici in Belgia, Frana si Olanda. Rzboiul insa a transformat piaa asigurrilor intr-un mod favorabil expansiunii AIU. In primul rnd, situaia financiara destul de ncordata a marilor asigurtori europeni i-a lsat in scurt timp in incapacitatea de a acoperi nevoile de redresare a industriei europene. AIU a fost compania care a ajutat la umplerea acestui gol, aa cum o fcuse ceva mai devreme in America Latina. Cu Londra ca fora dominanta a pieei de asigurri europene, AIU a avut nevoie de manageri capabili sa inteleaga mecanismele interne specifice acestei noi piee. Astfel, Starr l trimite pe John J. Roberts sa lucreze in companiile de brokeraj din Londra si la sindicatul Lloyd nainte de a deschide o noua filiala in Frana. De-a lungul carierei sale, Roberts a ocupat mai multe poziii de conducere in cadrul AIU, reuind sa stabileasc noi operaiuni in ntreaga Europa si zona mediteraniana. In 1956 este numit Manager Regional pentru Europa si Orientul Mijlociu. Anii '50 au reprezentat pentru AIU o perioada de mare expansiune. Nu doar in Europa, ci si in Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Australia. La sfarsitul acestei perioade de aur, AIU era reprezentata in aproximativ 75 de tari din ntreaga lume. Extinderea companiei a continuat in anii 50, noi birouri fiind deschise in 75 de tari din Asia, America Latina, Europa Occidentala, Orientul mijlociu, America de Nord, Australia si Africa. ncepnd din 1960 si pana in prezent, AIG a folosit drept canale de distribuie ageniile. In anii 60 s-a nceput achiziionarea companiilor cu care s-au fcut afaceri, respectiv: Naional Union, American Home, New Hampshire, Lexington etc., compania ncepnd sa prind conturul pe care l 38

cunoatem astzi. Cea mai importanta preluare pentru companie a avut loc in data de 29 august 2001, cnd AMERICAN GENERAL CORPORATION, care era cea mai mare companie de asigurri de viata din SUA din punct de vedere al cotei de piaa, a fost preluat pentru suma de 22,73 mld. USD. Odat cu integrarea AGC, AIG a echilibrat segmentul de asigurri naionale si internaionale, asigurrile de via reprezentnd in acel moment cel mai mare segment din activitatea companiei. Astzi AIG este cea mai importanta corporaie de asigurri si servicii financiare din lume, bucurndu-se de un rating AAA nc de la prima evaluare fcut de Standard&Poors in anii 80, rezultnd posibiliti extrem de solide de a-si ndeplini obligaiile financiare. Stabilitatea companiei este data si de faptul ca in peste 80 ani de activitate, doar doi oameni s-au aflat la conducerea ei. Actualul preedinte, Maurice Greenberg, a preluat compania in 1962, devenind apoi si Chief Executive Officer. Companiile membre ale AMERICAN INTERNATIONAL GROUP acoper o gama larga de produse de asigurri generale si de viata pentru clieni comerciali, industriali si individuali, printr-o varietate de canale de distribuie in peste 135 de tari si jurisdicii, cu un numr de angajai de 85.000. American International Group, Inc. (AIG), lider mondial in asigurri si servicii financiare, este liderul organizaiilor internaionale de asigurri, cu operaiuni in peste 130 de tari si jurisdicii. Companiile AIG servesc clieni comerciali, instituionali si individuali prin cea mai extinsa reea globala de asigurri generale si de viata pe care o are o companie de asigurri. Mai mult, companiile AIG sunt lideri in furnizarea de planuri de pensii, servicii financiare si de management al activelor. American Life Insurance Company (ALICO), cu sediul la Delaware, S.U.A., este una dintre cele mai mari companii multinaionale de asigurri de viata din lume, cu peste 258 miliarde $ asigurri de viata in vigoare la 31 decembrie 2005. Filialele si companiile deinute de ALICO ofer o larga varietate de produse de asigurri de viata si sntate. Aceste produse includ asigurri de viata tradiionale, asigurri de viata legate de investiii, asigurri suplimentare medicale si de accident, asigurri de sntate si de spitalizare, asigurri de viata de grup, planuri de pensii si anuitati si sunt distribuite printr-o reea de aproape 33 000 de ageni. ALICO opereaz la nivel global, in Japonia, Europa, Orientul Mijlociu, Asia de Sud, America Latina si in Caraibe, in peste 50 de tari.

In 2006, ALICO sarbatoreste cea de-a 85-a aniversare de cnd ofer servicii si sigurana financiara clienilor din ntreaga lume. Experiena acumulata prin diversificare internaionala plaseaz ALICO 39

pe o poziie distincta. Pe baza acestei experiene ALICO si-a cultivat capacitatea de a rspunde rapid la schimbrile nevoilor clienilor si a condiiilor pieei. Compania implementeaz continuu o strategie de personalizare a produselor si canalelor de distribuie pentru a rspunde nevoilor specifice si in schimbare ale consumatorilor din fiecare tara in care ALICO isi desfasoara activitatea. Cunoaterea si constientizarea specificului local caracterizeaz istoria de 85 de ani a ALICO si continua pana in prezent. Extinderea companiei la nivel global, orientarea strategica ctre piee noi si puterea financiara continua si astzi cnd compania servete clieni in secolul 21.

2.1.2 Rezultatele financiare ale grupului AIG n perioada 2001-2006 Anul financiar 2002 raportat la 2001 a adus o modificare a volumului activelor AMERICAN INTERNATIONAL GROUP cu 52.4%, acestea ajungnd la 467 mld. USD, ncasrile crescnd cu 10.2% fata de anul precedent, respectiv 46 ml. USD, ceea ce situeaz compania in vrful piramidei financiare mondiale. Profitul net calculat in USD, in condiiile in care activitatea AIG este rspndita pe ntreg globul, a fost de 5.68 mld. USD. AIG este o companie mai mult internaional dect americana, in condiiile mai mult de 50 % din profituri vin din afara Statelor Unite; diversitatea serviciilor oferita confer o stabilitate foarte mare, 49.5% din profituri vin din asigurrile via, 23.7% din asigurri generale si 26.8% din servicii financiare si alte servicii. Pierderile AMERICAN INTERNATIONAL GROUP generate de atacul terorist din 11 septembrie 2001 s-au ridicat la cifra de 1 miliard USD, iar modul proactiv in care compania a rspuns consecinelor economice ale acestei crize, a consolidat poziia ei de lider mondial. In aceasta direcie, AIG a fondat o noua companie de reasigurare pentru a oferi serviciile cerute pe pia dup aceste evenimente. De asemenea, rezultatele investiiilor fcute au nregistrat creteri, venitul net generat de investiiile in asigurri generale, a crescut cu 7.1 % la 2.89 ml. USD, iar cel al asigurrilor de viata a ctigat 10 procente, ajungnd la 11.74 mld. USD. In ceea ce privete performantele financiare realizate de companie in anul 2003, au atins cifra de 67.8 mld. USD, surplusul a crescut cu 11.9% ajungnd la 8.9% mld USD, iar valoarea activelor a atins nivelul de 563 mld. USD, depind cu 14.4% valoarea nregistrata in anul financiar trecut. La nivelul segmentului asigurrilor de viata in anul 2002 raportat la anul 2001, veniturile curente au crescut cu 21.4% ajungnd la o valoare de 5.98 miliarde USD. Veniturile din primele de

40

asigurare de viata au crescut, depozitele, anuitile, planurile de pensii si celelalte produse au crescut la o valoare de 48.66 miliarde USD. Cu titlu de noutate, in India, TATA AIG si-a extins reeaua de distribuie a produselor de asigurri de viata AIG deschiznd 3 filiale noi, acoperind astfel o piaa formata din 11metropole. AIG Annuity a avut un an excelent in Statele Unite ale Americii, depozitele noi crescnd cu 54%,adica nregistrnd o valoare absoluta de 8.55 miliarde de dolari.

Figura nr. 6 Profitul operaional nregistrat de AIG in 2003 pe categorii de activiti

41

Sursa: American International Group-Statement of Income 2004 In anul 2004, AIG si-a reconfirmat valoarea si puterea financiara prin performantele deosebite obinute. Astfel, veniturile companiei au crescut cu 20.5% atingnd cifra de 83.1 miliarde USD, iar profitul net raportat a depit cu 68% nivelul atins in 2003, acesta fiind de 9.3 miliarde USD. O modificare semnificativa s-a nregistrat si la capitolul active, care au ajuns la suma de 683 miliarde USD, cu 21.7% mai mult dect in anul 2003. Valoarea de pia nregistrat in data de 11 februarie 2005, situeaz AIG pe primul loc in lume intre companiile de asigurri de viata, cotnd la o suma de 193.9 miliarde USD. Folosind ca baza de comparaie anul 2003, se observa ca in anul 2004 a crescut ponderea asigurrilor generale in total portofoliu cu 8 puncte procentuale, iar segmentul asigurrilor de viata a nregistrat o scdere semnificativ de 14 puncte procentuale. De aceea se fac eforturi de restructurare al acestui segment de activitate care se confrunta cu tehnici agresive ale competitorilor in materie de pre. In ciuda acestui fapt, AIG-ul va pstra disciplina in materie de materii si de dobnzi garantate, opernd schimbri in sensul dezvoltrii de noi piee in zone cu potenial precum tarile din Europa Centrala si de Est.

Figura nr.7 Profitul operaional nregistrat de AIG in 2004 pe categorii de activiti

42

Sursa: American International Group-Statement of Income 2005 In anul 2005 AIG a avut rezultate financiare deosebite dei factorii mediului extern precum catastrofele naturale, schimbri in legislaia tarilor afiliate AIG, mediul economic extrem volatil au afectat industria mondiala a asigurrilor. Performantele AIG-ului in 2005 s-au datorat in principal gradului ridicat de diversificare al AIG-ului att in materie de segmente de activitate, cat si din punctul de vedere al canalelor de distribuie. Aadar pierderile nregistrate de anumite centre AIG datorate factorilor conjucturali (tsunami, taifunuri, cutremure, schimbri politice si economice au fost contrabalansate de alte filiale AIG care au nregistrat profituri peste nivelul propus, astfel nct, la nivel global, obiectivele au fost ndeplinite. n ceea ce privete segmentul asigurrilor de via, rezultatele au fost satisfctoare. Divizia externa de asigurri de viata AIG Foreign Life & Retirement Servicesa avut performane financiare remarcabile, raportnd la sfritul anului 2006 un profit operaional de 11.740 milioane de dolari. ns, performanele AIG pe piaa asigurrilor de via din Statele Unite ale Americii au avut un trend descendent. De aceea ncepnd cu 2007 au luat msuri cu privire la diversificarea gamei de produse oferite, creterea pregtirii forei de vnzri, introducerea unor noi canale de distribuie. n graficele de mai jos sunt sintetizate rezultatele financiare obinute de AIG din activitatea de asigurri de via n perioada 1996-2007

43

Figura nr.8. Evoluia profitului brut obinut de AIG din asigurri de viata in perioada 1996-2006
10000 9000 8000 7765 7320 8824

mil USD

7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 1825 2091 2446 2910 3821 3315 4119 5039

6009

2004

2005

2006

2006

Sursa: American International Group-Statistical Supplement 2007 Un aspect important l reprezint si distribuia primelor brute subscrie de compania AIG pe regiuni. Analiznd diagrama de mai jos se observa ca ponderea ce mai mare o dein Regatul Unit al Marii Britanii si Irlanda, iar la polul opus se afla tarile din Africa si din Asia de Sud. Aceste diferene in de mediul economic al acestor tari, respectiv de nivelul de trai si existenta unei anumite culturi a asigurrilor precum si de ali factori specifici fiecrei regiuni in parte.

44

Figura nr. 9. Nivelul primelor brute subscrise de AIG pe regiuni n anul 2006
Nivelul primelor brute subscrise de AIG pe regiuni n anul 2006

17% 30%

21% 6% 18%
UK / Irlanda Africa / Asia de Sud Asia / Australia Europa

8%
America Extremul Orient

Sursa: American International Group, Inc Statistical Suplement 2006

2.1.3. AIG n Romnia AMERICAN INTERNATIONAL GROUP a avut contacte indirecte cu clienii si de pe piaa romneasc ncepnd cu anul 1979, cnd a devenit reasiguratorul ADAS. Din 1994, compania a intrat pe piaa din Romnia, sub numele de AIG Romnia, ocupndu-se de riscuri comerciale si industriale. nc de la nceput, AIG Romnia si-a stabilit teluri ambiioase, conform cu fora internaionala a grupului, fiind prima companie de pe pia care ofer servicii garantate AAA pentru companiile romneti si obinnd premiul pentru cea mai buna polia in anul 2000. Activitatea de asigurri de viata a nceput in anul 1998, odat cu nfiinarea AIG Life Romnia- Divizia Asigurri de Viata in Bucureti, Braov, Cluj, Oradea, Timioara si Constanta. In prezent, AIG Life are agenii si puncte de lucru deschise in Oradea, Cluj-Napoca, Iai, Constanta, Braov, Timioara, Arad, Baia Mare, Piteti, Ploieti si Galai; sediul central al companiei este in Bucureti. Dup apte ani de activitate, Compania se situeaz pe locul II pe piaa romaneasca a asigurrilor, detinand o cota de piaa de 10-11%. Valoarea serviciilor oferite a fost rapid recunoscuta pe piaa de profil din Romnia, aceasta aducnd aproape 250.000 de clieni. Valoarea serviciilor oferite a fost rapid recunoscuta pe piaa de profil din Romnia, aceasta aducnd peste 120000 de clieni. Fora de vnzri este compusa din circa 1200 consultani si 100 de manageri, compania fiind reprezentata prin brokeri in alte localiti dect cele amintite mai sus.

45

Sectorul de Asigurri de Grup a fost prezent inca de la nceput in cadrul companiei, iar cei peste 250 de clieni corporatiti contractai in acest moment, precum si numrul angajailor asigurai de aproape 30.000 reprezint o dovada a rezultatelor remarcabile nregistrate pe piaa. Aceste rezultate au fost obinute datorita unei reele de distribuie operativa care a avut dublu scop obinerea de acoperire pentru clienii AIG Life si ctigarea unor segmente noi de piaa. De asemenea, un rol decisiv l-a avut strategia de pia a companiei, caracterizat drept unul dintre formatorii pieei asigurrilor de via din Romnia.

Tabel nr. 6.a. Cota de pia a primelor 10 companii de asigurri de via din Romnia la sfritul anului 2004 (Sursa CSA) PRIME BRUTE COMPANIE SUBSCRISE RON m. EUR m. COTA PIATA % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ING Asirom AIG Life Omniasig Life Allianz Tiriac Asiban Aviva Interamerican Grawe BCR Asigurari 302,87 90,01 81,13 54,38 39,12 37,85 33,89 20,45 20,03 19,24 74.72 22.21 20.02 13.42 9.65 9.34 8.36 5.05 4.94 4.75 40,67 14,08 10,47 6,59 4,68 4,23 4,37 2,95 2,47 1,90

Tabel nr. 6.b. Cota de pia a primelor 10 companii de asigurri de via din Romnia la sfritul anului 2006 (Sursa CSA)

46

PRIME BRUTE COMPANIE SUBSCRISE RON COTA PIATA % 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ING AIG Life Asirom Allianz Grawe Aviva Asiban BCR Asigurari de Viata Omniasig Generali 435.84 138,15 88,03 87,17 64,53 63,98 61,37 50,37 48,87 40,77 38,3 12,1 7,7 7,7 5,7 5,6 5,4 4,4 4,4 3,6

Daca facem o comparaie a celor doua tabele anterioare, tabelul 6.a si tabelul 6.b, observam o cretere a primei brute subscrise din asigurri de viata in cazul AIG Life, faptul acesta a condus la urcarea pe poziia a doua a AIG Life, in cazul lui s-a mrit si cota de piaa de la 10.47% la 12,1%, care reprezint o cretere de 15,6%. Un departament care a fost prezent nc de la nfiinarea subsidiarei din Romnia este Departamentul de asigurri de grup, care, dup 7 ani de activitate, a contractat peste 450 de clieni, numrul angajailor asigurai de AIG Life ajungnd la 52.000. Printre companiile partener AIG Life se numra Orange, Vodafone, Procter & Gamble, Unilever, Citibank, Motorola, Abott, Coca Cola, Aventis, Sanofi-Synthelabom, Nokia. Misiunea S.C. AIG Life Romnia Asigurri S.A. este: S devenim liderii pieei naionale de asigurri de via prin servicii excelente i o strategie de marketing creativ . Aceasta s-a concretizat i n anul 2004 i n anul 2005, compania AIG Life obinnd premiul special pentru calitatea serviciilor. Premiul a fost acordat companiei AIG Life datorit modului n care s-a racordat la cerinele pieei, detandu-se att prin grija, solicitudinea i promptitudinea manifestate fa de clieni, ct i prin politica managerial promovat la standarde internaionale.

2.1.4. Prezentarea general produselor AIG Life Romnia

47

n prezent, AIG Life ofer pe piaa romaneasc 8 produse de asigurare, care pot fi grupate n dou categorii principale: Produse de tip LIFE LIFE EXTRA (accent pe protecia financiara) CAPITAL EXTRA (accent pe investiie) JUNIOR EXTRA (accent pe investiie) LIFE SUPPORT (accent pe protecia sntii- asigurare de tip dread desease) Diferenele dintre produsele de tip LIFE si produsele de accidente si sntate sunt urmtoarele: Produse de tip LIFE Ofer protecie financiara si acumulare de capital (cu excepia produsului dread desease) Sunt disponibile in lei (RON) Sunt denominate in lei (RON) si valuta (USD) Fiecare tip de asigurare include un Pachet de baz la care se pot aduga clauze opionale (beneficii suplimentare). Beneficiile suplimentare se pot ataa sau detaa de la pachetul de baza la fiecare aniversare a contractului de asigurare. Exist, de asemenea, i programe financiare care ncorporeaz caracteristicile acestor produse. Aceste planuri pot fi achiziionate, de regul, prin intermediul brokerilor cu care AIG Life colaboreaz. Produsul Diamant care este distribuit prin intermediul brokerului ECG Romnia este un exemplu ilustrativ n acest sens. Polia de asigurare Diamant ofer posibilitatea ca, dup al cincilea an de investiii, titularul s opteze pentru un alt plan care la data solicitrii de schimbare va fi disponibil n portofoliul de produse al AIG Life. Astfel, se ofer ansa unei decizii flexibile, n funcie de necesitile i posibilitile personale ale clienilor. Produse de Accidente si Sntate Ofer in exclusivitate protecie financiara Produse de Accidente si Sntate PROTECTOR BASIC PROTECTOR ACTIV PROTECTOR COMPLET ASIGURARE +

2.1.5. Comparaie ntre poliele de tip LIFE EXTRA i CAPITAL EXTRA

48

Avnd n vedere c poliele de tip LIFE EXTRA i CAPITAL EXTRA dein cea mai mare pondere din portofoliul AIG Life Asigurri Romnia S.A., este de interes prezentarea detaliat a acestor produse. Pentru a sesiza mai uor diferena dintre un contract de asigurare de tip LIFE EXTRA si o poli CAPITAL EXTRA, presupunem un client, care, ntr-o prim situaie i ncheie un contract de tip LIFE EXTRA, iar n a doua situaie ncheie un contract CAPITAL EXTRA. Domnul X are 30 de ani, agent de vnzri la firma Y, deci are grupa de risc 2, si ncheie un contract pe 20 ani. Prima anuala este de 1000 RON pentru pachetul de baza. Ca urmare a calcului sumei asigurate, rezulta ca daca acesta opteaz pentru achiziionarea unui contract de tip LIFE EXTRA, el beneficiaz de o suma asigurata garantata de 22.360 RON, iar daca ncheie un contract de tip CAPITAL EXTRA, suma asigurata este de 25.335 RON. Beneficiile in cazul apariiei unui eveniment asigurat prin contract ce i se cuvin asiguratului, sunt sintetizate in tabelul de mai jos. Tabel nr. 7 Beneficiile aferente polielor standard de tip LIFE EXTRA si a celor de tip CAPITAL RISC DECES LIFE EXTRA Suma asigurata+Beneficiul investitional+Contul Special de Investiii Deces din accident Suma asigurata de baza+Suma asigurat ptr. Deces +Contul Special de Investiii Invaliditate permanent din %(3*Suma asigurata) CAPITAL EXTRA Suma primelor platite+Beneficiul investiional +Contul Special de Investiii Suma asigurata +Suma primelor platite+Beneficiul Investiional + Contul special de investiii. %(2*Suma asigurata)

accident Maturitatea poliei Suma asigurat+Profit Suma asigurata + Profit Exonerarea de la plata Compania preia plata Compania preia plata primelor Beneficii accident medicale primelor pana la expirarea primelor pana la expirarea contractului contractului din Nr. Module*1 RON/zi ptr. Nr. Module*1 RON/zi ptr. Beneficii spitalizare Nr. Beneficii medicale Module*25RON zilnice de Beneficii spitalizare ptr. Nr. Module*25RON ptr. zilnice de

Intervenie chirurgicala Intervenie chirurgicala din Nr. Module*1 RON /zi ptr. Nr. Module*1 RON /zi ptr. 49

accident sau mbolnvire

Beneficii spitalizare Nr.

zilnice

de Beneficii spitalizare ptr. Nr.

zilnice

de ptr. la

Module*25RON

Module*25RON

Contul Special de Investiie Depozit

Intervenie chirurgical Clauza investiional

Intervenie chirurgicala la Clauza investiional

poliele indexate poliele indexate Clauza investiional Clauza investiional opionala opional

Observaii: Deoarece produsul LIFE EXTRA pune accentul pe componenta de protecie financiara, pe durata de derulare a contractului, in cazul producerii riscurilor de deces sau invaliditate, sumele pltite sunt mai mari dect cele care au fost pltite de ctre compania de asigurri daca in situaia in care acesta ar fi achiziionat un produs de tip CAPITAL EXTRA. Produsul CAPITAL EXTRA pune accentul pe componenta de investiie, la maturitatea poliei, suma ncasat de client este mai mare dect in cazul in care acesta ar fi achiziionat un produs de tip LIFE EXTRA. In Romnia, majoritatea polielor vndute sunt de tip LIFE deoarece acestea, pe lng beneficiile aferente, ofer o suma asigurata mai mare pentru evenimentul de invaliditate permanenta ca urmare a unui accident-(clauza PI din contractul de asigurare), si drept urmare, ndeplinesc criteriile cerute de bnci pentru acordarea de credite ipotecare. In tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele caracteristici ale polielor de tip LIFE si ale celor de tip CAPITAL, punndu-se accent pe elementele specifice fiecrui produs din perspectiva beneficiilor oferite asigurailor.

Tabel nr. 8 Detalii tehnice pentru contractele de tip LIFE EXTRA si CAPITAL EXTRA Raportul de asigurare/Suma LIFE asigurata este influenat de de mai muli Durata contractului: pe 20 ani sau factori: pana la vrsta de 60 ani la femei si 65 de Prima Raportul de asigurare/Suma CAPITAL asigurata este influenat de de mai muli Durata contractului : pe 20 ani sau factori: pana la vrsta de 60 ani la femei si 65 de Prima

Vrsta asiguratului (cu cat este mai Vrsta asiguratului (cu cat este mai ani la brbai ani la brbai Limitele de vrst pentru intrarea in Limitele de vrsta pentru intrarea in asigurare: Brbai: 18-55 ani Femei: 18-50 ani asigurare: Brbai: 18-55 ani Femei: 18-50 ani 50

naintat, cu att costul asigurrii este mai naintat, cu att costul asigurrii este mai ridicat) evenimente variaz pe sexe) ridicat) evenimente variaz pe sexe) Sexul (rata de apariie a diverselor Sexul (rata de apariie a diverselor Durata contractului (cu cat aceasta este Durata contractului (cu cat aceasta este mai mare, cu att sumele asigurate sunt mai mare, cu att sumele asigurate sunt mai ridicate) Grupa de risc a asiguratului: -grupa 1- risc scazut -grupa 2- risc mediu -grupa 3- risc mare Excluderi (in caz de sarcina, de ocupaie, Excluderi (in caz de sarcina, de ocupaie, vrsta, stare de sntate) vrsta, stare de sntate) mai ridicate) La produsul CAPITAL EXTRA nu exista diferenieri in ceea ce privete grupele de risc.

Modalitatea de plata a sumelor de Modalitatea de plata a sumelor de asigurare trimestriale (in anumite situaii speciale) Acoperirea prin clauzele suplimentare contractul aniversare. Clauzele suplimentare pentru de asigurare la asigurare trimestriale (in anumite situaii speciale) Acoperirea prin clauzele suplimentare de asigurare la fiecare -se accept plti anuale, semestriale si -se accepta plti anuale, semestriale si

Clauzele suplimentare se pot ataa la/ de la Clauzele suplimentare se pot ataa la/ de la fiecare contractul aniversare. riscuri Clauzele suplimentare pentru riscuri

Vrsta maxima pana la care se pot aduga Vrsta maxima pana la care se pot aduga (exonerare, spitalizare, chirurgie) este de (exonerare, spitalizare, chirurgie) este de 55 de ani pentru exonerare si de 60 de ani 55 de ani pentru exonerare si de 60 de ani pentru celelalte clauze. Acoperirea oferita clienilor riscuri pentru celelalte clauze. pentru Acoperirea oferita clienilor riscuri pentru

Clienii au acoperire pentru riscurile Clienii au acoperire pentru riscurile preluate in asigurare 24 de ore din 24, 365 preluate in asigurare 24 de ore din 24, 365 de zile pe an, pretutindeni in lume. Observaii Exista posibilitatea ca, la ncheierea unei asigurri LIFE EXTRA, compania sa unei de zile pe an, pretutindeni in lume. Observaii Exista posibilitatea ca, la ncheierea asigurri CAPITAL EXTRA, 51

solicite clintului efectuarea unor analize compania sa solicite clintului efectuarea medicale pentru a evalua cat mai precis unor analize medicale pentru a evalua cat gradul de risc al potenialului client. mai precis gradul de risc al potenialului Totodat clientul are obligaia de a achita o client. taxa de polia a crei valoare anuala este de Totodat clientul are obligaia de a achita o 33 RON pe an, indexabil. taxa de polia a crei valoare anuala este de 33 RON pe an, indexabil.

2.1.6. Caracteristicile produsului JUNIOR EXTRA

Pachetul de baza al produsului JUNIOR EXTRA are urmtoarele clauze contractuale: a. Decesul natural sau din accident al asiguratului nu este acoperit de acest tip de asigurare deoarece, la producerea acestui eveniment nu se pltete SA, ci se restituie primele de asigurare pltite, plus beneficiul din investirea rezervei matematice, valoarea contului special de investiii daca s-a pltit indexat cel puin doi ani si, eventual, sumele acumulate in contul de depozit. b. Invaliditatea permanenta din accident in cazul apariiei acestui eveniment asigurat, persoana propusa spre asigurare primete procent din suma asigurata indexata pentru invaliditatea permanenta din accident. Procentul (%) reflecta gradul de invaliditate. Cu cat invaliditatea este mai grav, cu att valoarea procentului este mai ridicata. Astfel, deosebim: -Invaliditate TOTALA procentul este de 100% -Invaliditate PARTIALA-procentul este mai mic de 100% Suma pltibila in cazul producerii acestui risc, se achita ealonat: -50% in momentul producerii invaliditii -50% la maturitatea contractului c. Clauza de spitalizare si chirurgie din accident - se pltete, n urma unui accident, pentru 1 modul (500 RON suma asigurata) -Beneficiul Zilnic de Spitalizare de 1 RON /zi, ncepnd cu a patra zi de spitalizare

52

-Indemnizaia de Intervenie Chirurgicala egala cu % 25 RON (% reflecta gravitatea interveniei); d. Maturitatea contractului La finalul perioadei de asigurare, clientul are posibilitatea de a incasa un capital a crui valoare va fi constituita din: -Suma asigurata la maturitate garantata prin contract -Suma asigurata si beneficiul investiional, in situaia in care, de-a lungul duratei poliei, Compania a obinut un rezultat investiional suplimentar celui garantat de 5 % -Suma asigurat si Contul Special de Investiii, daca clientul a indexat contractul -Suma asigurat, beneficiul investiional si contul special de investiii, daca s-a obinut un rezultat investiional suplimentar si polia a fost indexata e. Clauze suplimentare (opionale) -Exonerare de la plata primelor (sau clauza de Protecia a Copilului). Compania preia plata primelor in cazul in care solicitantul ajunge in incapacitate de munca totala si permanenta, ca urmare a unei boli sau accident, ori decedeaz. Condiiile de asigurare rmn neschimbate. Preluarea se face fie pana la finalul contractului, fie pana cnd solicitantul devine apt de munca. Primele de asigurare pentru aceasta clauza se calculeaz ca procent din prima bruta, in funcie de vrsta si sexul titularului asigurrii: Vrsta solicitant 18-30 ani 31-45 ani 46-55 ani Femeie 16% 24% 40% Brbat 12% 18% 30%

-Decesul si invaliditatea permanenta din accident a solicitantului. Beneficiile pentru un modul sunt de 500 RON in cazul evenimentului de deces din accident al solicitantului si % 500 in cazul invaliditii permanente din accident. Numrul maxim de module pentru un contract nu pot depi numrul celor de la pachetul de baza. -Clauza de indexare si Contul Special de Investiie. Presupune adaptarea anuala a beneficiilor asigurrii (a sumelor asigurate) la inflaie, scopul fiind acela de a conserva valoarea beneficiilor pe perioada contractuala. Contractelor care au generate cel puin o data li se genereaz si un cont special de investiie, a crui rol este de a creste elementul de capitalizare al contractelor de asigurare. Dup activare, clientul are posibilitatea de a alimenta Contul Special de Investiii oricnd pe durata contractului, prin plata unei prime minime egala cu echivalentul a 700 RON. 53

-Clauza DEPOZIT. Este o clauza investiional care are rolul de a creste elementul de capitalizare al contractelor de asigurare. Ea poate fi adugata: La ncheierea contractului de asigurare, fie la orice aniversare prin plata unei prime de minim 200 RON. Oricnd pe durata de derulare a contractului, prin achitarea unei prime speciale de minim 500 RON. O data pe an se permit rscumprri pariale ale Contractului Suplimentar de Depozit, conform condiiilor contractuale, dar in conformitate cu legislaia in vigoare in domeniul asigurrilor, aceste rscumprri pariale pot avea loc numai dup trecerea a doi ani de la data intrrii in vigoare a clauzei.

2.1.7. Calculul primei de asigurare aferent produsului Junior EXTRA S presupunem c domnul Popescu Andrei, n vrst de 30 de ani, este economist la firma S.C. XYZ S.R.L.. Acesta dorete s ncheie o asigurare de via pentru fiica sa n vrst de 3 ani. n urma analizei ofertelor existente pe pia, ia decia s ncheie o poli de via AIG Life, i anume opteaz pentru produsul Junior EXTRA. Suma asigurat pentru care dorete s ncheie contractul este de 30.000 RON. Suplimentar fa de pachetul de baz (care include clauza de invaliditate permanent i clauza de spitalizare i chirurgie din accident), domnul Popescu opteaz pentru clauza suplimentar de Protecia Copilului- Child Protection Accord. Drept urmare, compania va prelua plata primelor n cazul n care solicitantul ajunge n incapacitate de munc total i permanent. Ca modalitate de plat, clientul dorete ca achitarea primelor s se fac semestrial. innd cont de aceste informaii care se regsesc n cererea de asigurare i n anexele aferente, departamentul de Underwriting va evalua cererea n vederea emiterii sau nu a poliei. Deoarece suma asigurat depete valoarea de 25.000 RON, clientul va trebui sa ataeze i chestionarul medical completat i parafat de una din clinicile partenere AIG Life. Datele studiului de caz sunt sintetizate n tabelul de mai jos, care conine parametrii principali n funcie de care se stabilete valoarea primei de asigurare ce trebuie achitat de ctre titular. n plus, trebuie s se in cont c aceti parametri variaz ca numr i ca valoare n funcie de tipul produsului de asigurare dorit. De exemplu, n cazul produsului de asigurare JUNIOR EXTRA,

54

gradul de risc implicit n funcie de care se calculeaz prima de asigurare este 1. n schimb, la alte produse, ca de exemplu Life EXTRA, gradul de risc se stabilete n fucie de profesia asiguratului. Parametru Sum asigurat Vrst asigurat Sex asigurat Vrst titular Sex titular Beneficii suplimentare Modalitate de plat Valoare 30,000 RON 3 ani F 30 M Clauza de protecie a copilului (CPA) Semestrial

Ulterior analizei medicale, se calculeaz prima de plat semestrial, utilizndu-se un program Microsoft Excel, a crui machet este prezentat mai jos:

2.1.8 Produsul LIFE SUPPORT

55

ncepnd cu anul 2004, Compania AIG Life ofer un produs unic si accesibil pentru sntatea asigurailor- Life Support. Prin intermediul acestei polie, AIG Life faciliteaz accesul la asistenta medicala de ultima ora. Acest produs ofer protecie att pentru evenimente de sntate minore, cat si pentru cele majore. Este o asigurare de tip critical desease, n cazul in care persoana asigurata este diagnosticata cu o afeciune grava, va putea beneficia de tratamente moderne. Produsul Life Support face parte din categoria asigurrilor de deces cu plata anticipat pentru afeciuni grave. Asigurarea de deces pentru afeciuni grave este un tip de asigurare relativ nou pe piaa asigurrilor, primul produs fiind lansat in 1983 n Africa de Sud. Este o asigurare care nu realizeaz acumulare de capital, i nici nu indexeaz, ceea ce nseamn c suma asigurat de baz va rmne constant pe toat durata contractului. Acoperirea pentru beneficiile enumerate mai jos se traduce prin plata sumei asigurate n cazul decesului asiguratului, n condiiile n care acesta este diagnosticat cu una din afeciunile descrise mai jos sau este supus uneia din cele dou tipuri de intervenii chirurgicale acoperite conform condiiilor contractuale. n cazul decesului asiguratului, suma asigurat se pltete beneficiarilor desemnai prin contract, iar n cazul unei afeciuni grave, beneficiile sunt pltite asiguratului. Durata de valabilitate a contractului este de 10 ani. Beneficiile produsului LIFE SUPPORT Afeciuni grave: Suma asigurata pentru asigurarea de baza, in situaia apariiei uneia dintre afeciunile: cancer, infarct miocardic, afeciune cardiac ce necesita intervenie chirurgicala, accident vascular cerebral, insuficienta renala, pierderea completa a vederii sau transplantul unor organe vitale, conform condiiilor contractuale. Deces: Suma asigurata pentru asigurarea de baza, in situaia decesului asiguratului pe perioada de valabilitate a contractului de asigurare si in situaia n care nu s-a pltit beneficiul pentru afeciuni grave. Spitalizare ca urmare a unui sau mbolnviri: Beneficiul zilnic pentru spitalizare ncepnd cu a patra zi de spitalizare pentru o perioada de maximum 365 zile Intervenie chirurgicala ca urmare a unui accident sau mbolnviri: Procent din beneficiul pentru intervenie chirurgical, in funcie de gradul de dificultate al interveniei Beneficiile suplimentare ale produsului Life Support Deces din accident: Suma Asigurata pentru deces din accident, plus Suma asigurata pentru asigurarea de baza

56

Invaliditate totala si permanenta din accident: Suma Asigurata pentru invaliditatea permanenta din accident Depozit: Acumularea unui capital important pe durata contactului de asigurare, prin plata unor prime unice sau ealonate-depozit cu prima unica, respectiv depozit cu prima modala Categoriile de persoane propuse spre asigurare Clasa 1 Aceasta include persoane cu profesii pur intelectuale sau profesii care au o natura sedentara, cum ar fi cea de funcionar. In aceasta categorie, figureaz si activiti de tipul celor care nu sunt strict legate de munca de birou, iar persoanele respective i pot desfura activitatea si in locuri mai expuse ( cu condiia sa nu fac parte dintr-o clasa superioara ). Pensionarii, care nu mai practica nici o alta activitate sunt ncadrai in aceasta clasa. Exemple: procuror, funcionar, judector, secretara, arhitect, proiectant, contabil, economist, anticar, designer, fotomodel, specialist I.T. Clasa 2 Activitile persoanelor incluse n aceast categorie prevzut cu un risc considerat la limita . Este vorba de activiti care includ munca intelectuala, dar si pe cea non-intelectual, fr a utiliza unelte periculoase sau materiale corozive sau toxice si fr sa-si schimbe des locul de efectuare a muncii. Sunt incluse si persoanele care folosesc cu regularitate un vehicul motorizat pentru activitatea zilnica. Persoanele din industria uoara, omerii, cei care au activitate casnica si persoanele din agricultura se ncadreaz in aceasta categorie. Exemple: vame, personal aprovizionare, agent de asigurare, agent de vnzri, chelner, osptar, actor, medic, inginer electronist, croitor, vatman tramvai, veterinar, ghid turistic etc. Clasa 3 Persoanele incluse in aceasta categorie sunt implicate intr-o munca fizica care presupune folosirea unor instrumente, unelte, obiecte sau produse periculoase. oferii profesioniti, sunt inclui, de asemenea in aceasta categorie. Exemple: zidar, paznic bnci, hingher, buctar, instalator, brutar, ofer taxi, ofer ambulan, muncitor agricol, antrenor arte mariale etc.

57

Capitolul 3. ASIROM Vienna Insurance Group produse de asigurare de viata si poziia in topul societatilor de asigurare
3.1. Prezentarea general al ASIROM si rezultate financiare

3.1.1. Despre ASIROM ASIROM (Asigurarea Romaneasca) este compania de asigurri tradiional a romanilor. Se afla pe pia de peste 17 ani. Le ofer clienilor si sigurana si confortul de care au nevoie, definind permanent tendinele pieei locale a asigurrilor. 2007 s-a dovedit a fi un an de schimbri majore care au adus beneficii de imagine notabile pentru ASIROM, rmnnd in istorie drept anul cnd compania de asigurri s-a alturat marii familii a Grupului Lider pe piaa de asigurri din Europa Centrala si de Est VIENNA INSURANCE GROUP. Acum, ASIROM face parte din grupul celor 40 de companii din regiune care consolideaz echipa VIG.

Cine este VIENNA INSURANCE GROUP?1 Cu peste 180 ani de tradiie in business-ul siguranei, VIENNA INSURANCE GROUP (VIG) dispune de o putere financiar considerabil, care ii permite s-si menin independenta si s-si continue creterea sustenabila in rile Europei Centrale si de Est. In martie 2008, Bursa de valori din Viena a lansat indicele VONIX in calculul cruia au intrat primele 29 de companii din Austria, intre care VIENNA INSURANCE GROUP (VIG) isi aduce o contribuie important. Cu sediul in Viena, grupul este activ prin filialele si holdingurile de companii de asigurri in ri precum: Albania, Bulgaria, Germania, Estonia, Georgia, Croatia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Macedonia, Polonia, Rusia, Serbia, Slovacia, Republica Ceha, Turcia, Ungaria, Ucraina si Belarus. De asemenea, VIENNA INSURANCE GROUP are sucursale in Italia si Slovenia. Pe piaa austriac, grupul este reprezentat de ctre Wiener Stdtische Versicherung AG Vienna Insurance Group, Donau Versicherung, Sparkassen Versicherung si Bank Austria Creditanstalt Versicherung. De asemenea, VIENNA INSURANCE GROUP este acionar minoritar in Wstenrot Versicherung.
1

www.asirom.com.ro

58

VIENNA INSURANCE GROUP este Lider de piaa in Europa Centrala si de Est, are peste 180 ani de tradiie, reprezint siguran si securitate, si fora financiar, are un potenial de cretere permanent, dispune de stabilitate. Cine este ASIROM? ASIROM este in primul rnd o companie care ofer soluii viabile la nevoile si necesitile clienilor si, adaptndu-si permanent produsele si tarifele la tendinele pieei. Este unul din cele mai importante motive pentru care ASIROM este asiguratorul preferat al romanilor. Compania este lider si formator de opinie pentru piaa din Romnia, are 17 ani de experien in asigurri, reprezint siguran financiar, are cea mai puternic structur organizatoric si cea mai extins reea teritorial. Calitatea deosebita a produselor si serviciilor ASIROM a condus la acordarea de ctre binecunoscutul organism de certificare Moody International a certificatului standardului calitatii ISO 9001. Dei are o notorietate spontan foarte bun (votat pentru al treilea an consecutiv Most Trusted Brands de ctre cititorii Readers Digest), compania a hotrt s isi remprospteze imaginea de cel mai puternic asigurator de retail prezent in ntreaga tar, integrnd si noua calitate: membru al VIENA INSURANCE GROUPE. In paralel, ASIROM urmrete s isi ntreasc poziionarea pe pia si s se diferenieze de restul companiilor de asigurri. 3.1.2. Portofoliul de produe de asigurare de viata 1. Portofoliul de produse de asigurare de viata aferent clasei I asigurri de viata, anuitati si asigurri de viata suplimentare arata in felul urmtor: 2. Asigurarea titularilor de contracte de credit 3. Asigurarea facultativa a persoanelor care contracteaz mprumuturi in valuta CREDIT PLUS 4. Asigurarea facultativa viagera reevaluabila PATERN 5. Asigurarea mixta de viata 6. Asigurarea mixta de viata si suplimentara de accidente 7. Asigurarea familiala mixta de viata 8. Asigurarea familiala mixta de viata si suplimentare de accidente 9. Asigurarea managerilor pentru cazurile de accidente

59

10. Asigurarea mixta de viata reevaluabila Valuta Forte 11. Asigurarea mixta de viata reevaluabila Global 12. Asigurarea familiala mixta de viata reevaluabila Global Plus 13. Asigurarea de pensie suplimentara privata, cu acumulare de capital si reevaluare PROSPERA 14. Asigurarea de economie si invaliditate permanenta din accident Societate dispune de o reea teritoriala formata din 46 sucursale, 85 reprezentante, 86 agenii si avea in evidenta in decembrie 2006 aproximativ 2300 de salariai si aproximativ 10.000 de colaboratori persoane fizice si juridice. Volumul de vnzri a fost realizat in principal prin ageni de asigurare persoane fizice (46%, in cretere de 44% in 2005), personalul propriu realiznd 30% (fata de 32% in 2005), iar restul de 24% (la fel ca in 2005) fiind intermediat prin brokeri (14%) si ageni de asigurare persoane juridice (10%) Figura nr.10. Ponderea canalelor de distribuie in 2005-2006 (sursa ASIROM)

60

3.1.3. Rezultatele financiare al ASIROM In urmtoarele trei tabele, tabelul 9, tabelul 10, si respectiv tabelul 11 vom urmri evoluia societatii ASIROM, urmrind evoluia primelor brute ncasate in anii 2003, 2005, si trim. I din 2008.

Tabel nr. 9. Topul primelor 10 societi, n funcie de primele brute ncasate din asigurri directe de via in 2003
1 2 3 4 5 SOCIETATE ING NEDERLANDEN ASIROM AIG Life OMNIASIG Life ASIBAN Mil. RON 272.1 79.3 56.0 54.7 38.6

61

6 7 8 9 1 0

AVIVA INTERAMERICAN ALLIANZ TIRIAC UNITA Group WS Lukoil Asito TOTAL

22.8 19.8 17.7 12.3 11.5 584.8

Tabel nr. 10. Topul primelor 10 societi, n funcie de primele brute ncasate din asigurri directe de via in anul 2005 PRIME BRUTE NR. CRT. SOCIETATE NCASATE DIN ASIGURRI DE VIA -MIL EUR108.0 30.0 24.6 23.0 21.3 19.0 17.0 13.5 11.5 6.2 274.1 Pondere n total pia 2005 36.9 10.2 6.8 7.9 7.3 6.5 6.1 4.6 3.9 2.1 92,30 (%) 2004 40.60 10.17 5.03 11.93 2.56 5.24 6.83 4.54 2.68 2.74 92,32

ING ASIGURARI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 DE VIATA AIG LIFE ASIBAN ASIROM BCR ASIGURARI ALLIANZ TIRIAC OMNIASIG LIFE AVIVA GRAWE INTERAMERICAN TOTAL

Tabel nr. 11. Prime brute ncasate in trim. I in 2008 .(Sursa CSA) Nr. crt. Societate Prime brute in trim. I 2008 (Mil. LEI) 1 ALLIANZ TIRIAC 365.76 2 OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP 332.04 3 ASIROM 236.44 4 UNITA VIENNA INSURANCE GROUP 158.63 5 ARDAF 149.93 6 ASTRA 137.68 7 ING ASIGURARI DE VIATA 136.48 8 ASIBAN 135.25 9 BCR ASIGURARI 130.55 10 GENERALI 108.21 TOTAL 1890.96

62

In anul 2003 ASIROM era pe locul 2 in topul primelor 10 societi, n funcie de primele brute ncasate cu 79.3 milioane RON. In anul 2005 valoarea primelor brute ncasare a ajuns la 23 milioane de EUR, care era aproximativ 92 milioane RON, asta nsemnnd o cretere de aproximativ 16% in doi ani. Anul acesta valoare primelor ncasate pe trimestrul I a ajuns la 236.44 milioane RON, nsemnnd o cretere de 157% fata de anul 2005. Creterea aceasta se datoreaz faptului ca ASIROM a fost preluata Vienna Insurance Group, un concern puternic in Europa de Est. Astfel ASIROM a urcat de pe locul 4 in anul 2005 pe locul 3 in anul 2008 in topul primelor 10 societati n funcie de primele brute ncasate din asigurri de via.

Tabel nr. 12. Cota de pia a primelor 10 companii de asigurri de via din Romnia la sfritul anului 2004 (Sursa CSA)
PRIME BRUTE COMPANIE SUBSCRISE COTA PIATA %

RON m.

EUR m.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ING Asirom AIG Life Omniasig Life Allianz Tiriac Asiban Aviva Interamerican Grawe BCR Asigurari

302,87 90,01 81.13 54,38 39,12 37,85 33,89 20,45 20,03 19,24

74.72 22.21 20.02 13.42 9.65 9.34 8.36 5.05 4.94 4.75

40,67 14,08 10.47 6,59 4,68 4,23 4,37 2,95 2,47 1,90

63

Tabel nr. 13. Cota de pia a primelor 10 companii de asigurri de via din Romnia la sfritul anului 2006 (Sursa CSA)
PRIME BRUTE SUBSCRISE COMPANIE COTA PIATA %

RON 435.84 138.15 88.03 87,17 64,53 63,98 61,37 50,37 48,87 40,77

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

ING AIG Life Asirom Allianz Grawe Aviva Asiban BCR Asigurari de Viata Omniasig Generali

38,3 12.1 7.7 7,7 5,7 5,6 5,4 4,4 4,4 3,6

Din tabele anterioare (Tabelul nr.12, si Tabelul nr.13) reiese ca din punctul de vedere al primelor brute subscrise ASIROM a pierdut locul 2 in anul 2004 in favoare AIG LIFE, astfel ajungnd pe locul 3 in topul primelor societati in anul 2006. Faptul acesta nsemnnd o scdere de 2.2% a primelor brute subscrise, si o scdere de aproximativ 45% din punctul de vedere a cotei de piaa. Faptul acesta se datoreaz, ca pe piaa asigurrilor au aprut multe societati, care reprezint concurenta intensa. 3.1.4. Strategii si perspective de dezvoltare in ceea ce privete asigurrile de viat In scopul stabilirii cu parteneri de afaceri de relaii pe termen lung, bazate pe ncredere si respect reciproc, strategia de dezvoltare a societatii vizeaz extinderea si diversificarea sistemului de contractare, permanenta adaptare la dinamica pieei asiguratorilor si la condiiile specifice economiei romaneti. Pentru aceasta, pe linie de vnzri si marketing, o prioritate a constituie orientarea ctre client, realizarea unei creteri sntoase prin mrirea ponderii produselor cu profitabilitate ridicata, stoparea anularilor, o eficienta mrita a forei de vnzare, redefinirea relaiei cu brokerii, si adaptarea la tendinele pieei. Pe linie de asigurri de viata, se vor realiza2:
2

Actualizarea normelor de calcul a rezervelor tehnice

Raport anual 2006 ASIROM

64

Perfecionarea normelor de plata a sumelor asigurate si indemnizaiilor Actualizarea condiiilor de asigurare si implicit a tarifelor de prime, precum si a normelor interne ASIROM Definirea documentaiei pentru produsul UNIT LINK

65

3.2. Prezentarea produselor Tarif I si Tarif IA ASIROM ncheie contracte de asigurri facultative de persoane pe baza prezentelor condiii generale si a condiiilor speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare. Contractele de asigurare se ncheie pentru sume in mii de lei, la alegerea asigurailor si potrivit intelegerii cu ASIROM. La asigurrile de pensii (rente) cuantumul pensiilor (rentelor) se stabilete potrivit condiiilor speciale. Persoanele care doresc sa se asigure nainteaz ASIROM declaraii de asigurare, completate si semnate, pe formulare ASIROM. Contractele de asigurare se ncheie pe durate de asigurare si de plata a primelor prevzute in condiiile speciale de asigurare. Durata asigurrii, durata de plata a primelor si perioadele de timp luni, trimestre, semestre, ani -de asigurare se socotesc de la data nceperii asigurrii si anume in felul urmtor: 1. la asigurrile de viata cu excepia asigurrilor viagere de deces cu prima unica (cu plata dintr-o data a primelor) : durata asigurrii se socotete de la 1 a lunii calendaristice pentru care s-a pltit cea dinti rata de prima (anticipaia); 2. la asigurrile viagere de deces cu prima unica (cu plata dintr-o data a primelor) : durata asigurrii se socotete de la data emiterii poliei si ncasrii primei de asigurare ; 3. la asigurrile de accidente : durata asigurrii se socotete de la data nceperii rspunderii ASIROM. Contractul de asigurare se considera ncheiat prin emiterea de ctre ASIROM a poliei de asigurare. In locul poliei de asigurare pierdute, ASIROM elibereaz, la cerere, un duplicat, iar polia originala se considera nula. In astfel de situaii, la asigurrile de viata se percepe o taxa de duplicat egala cu taxa de polia prevzuta in condiiile speciale de asigurare. Daca la ncheierea contractului de asigurare, vrsta asiguratului era sub limita minima stabilita prin condiiile speciale, ASIROM nu plateste suma asigurata daca evenimentul asigurat se produce nainte de mplinirea limitei de vrsta prevzuta in condiiile speciale. In astfel de cazuri ASIROM are numai obligaia de a restitui primele ncasate. Daca se constata ca la ncheierea contractului de asigurare asiguratul a fcut declaraii neexacte cu privire la vrsta ori la starea sa de invaliditate permanenta, contractul de asigurare va fi anulata, ASIROM avnd obligaia de a restitui primele ncasate diminuate cu cheltuielile suportate. La ASIROM asigurrile va putea de sa viata exercite la care se cu constituie privire la rezerva nulitatea matematica contractului, drepturile

denunarea contractului sau la refuzul plaii sumei asigurate, numai nuntrul unui termen de doi ani de la ncheierea contractului sau de la repunerea in vigoare a acestuia. 66

Cuantumul primei de asigurare se calculeaz in baza tarifului de prime al fiecrei asigurri, potrivit condiiilor speciale. La asigurrile ce se ncheie cu avizul medicului desemnat, ASIROM, tinand seama de starea sanatatii, poate accepta ncheierea contractului de asigurare cu prima corespunztoare unei vrste mai mari dect cea reala. Prima de asigurare se plateste anticipat in cuantumul si la termenele stabilite in polia de asigurare, pe toata durata prevzuta in tariful de prime al fiecrei asigurri. La asigurrile ncheiate cu plata primelor in rate, scadenta de plata a unei rate de prima este ziua I-a a fiecrei luni, trimestru, semestru sau an de asigurare, corespunztor modului de plata a primelor stabilit prin polia de asigurare. La asigurrile de viata la care primele se pltesc in rate lunare, trimestriale sau semestriale, fraciunile de leu la ratele de prime aferente ntregii sume asigurate se rotunjesc prin ntregire la leu. La asigurrile ncheiate pe durate de cel puin 3 ani la care primele se pltesc anual, asiguratul are dreptul sa plteasc primele si anticipat pentru mai muli ani. In astfel de cazuri ASIROM acorda o reducere din prima pentru fiecare an de plata anticipata, ncepnd cu cel de al doilea an, socotit de la expirarea anului de asigurare in curs. La asigurrile de viata la care se constituie rezerva matematica, cu excepia asigurrilor temporare de deces, asiguratul are dreptul sa ceara ncetarea contractului de asigurare prin plata sumei de rscumprare, daca a achitat primele pe timpul prevzut de condiiile speciale. Daca in momentul rascumpararii contractul de asigurare era cu primele achitate la zi, suma de rscumprare se stabilete in raport cu timpul cat s-au pltit primele. Daca primele de asigurare s-au pltit pentru o perioada de timp care depaseste luna rascumpararii, odat cu plata sumei de rscumprare ASIROM restituie si primele ncasate anticipat diminuate cu cheltuielile de ncasare. Daca in momentul rascumpararii contractul de asigurare este valabil pentru o suma asigurata redusa, suma de rscumprare se stabilete dup cum urmeaz: suma de rscumprare considernd ca primele ar fi fost pltite pana in momentul rascumpararii ------------------------------------------------------------------------suma asigurata redusa considernd ca primele ar fi fost pltite pana in momentul rascumpararii

suma asigurata redusa

Asiguratul are dreptul la urmtoarele modificri pe parcursul contractului de asigurare: A. La toate asigurrile: schimbarea numelui nscris in polia, in baza modificrii actului de stare civila; schimbarea modului de plata a primelor (cnd se pltesc in rate);

67

B. La asigurrile la care se constituie rezerva matematica (cu excepia celor temporare de deces): a) micorarea sau majorarea duratei de plata a primelor si a duratei asigurrii; b) micorarea sau majorarea sumei asigurate; c) meninerea sumei asigurate nscrisa in polia ori majorarea acesteia oricnd pe parcursul asigurrii daca polia a fost emisa cu o prima mai mica ori mai mare dect prima tarifara; d) transformarea asigurrii prin trecerea de la un tarif la altul; C. La asigurrile care cuprind riscul de deces: schimbarea beneficiarului nscris pe polia. 3.2.1. Condiii speciale Tarif I privind asigurarea mixta de viata Asigurarea se ncheie cu persoane in vrsta de la 16 la 65 de ani, pe urmtoarele durate de asigurare: a) 5 ani cu plata primelor timp de 5 ani b) 7 ani cu plata primelor timp de 7 ani c) 10 ani cu plata primelor timp de 10 ani d) 12 ani cu plata primelor timp de 12 ani e) 15 ani cu plata primelor timp de 15 ani dar nu mai mult dect pana la mplinirea vrstei de 75 de ani. Asigurrile se ncheie la sume asigurate de cel puin 1000 de lei si persoanele care au o invaliditate permanenta mai mare de 50% nu sunt primite in asigurare. In baza contractului de asigurare cu primele achitate la zi, ASIROM plateste suma asigurata: la expirarea contractului de asigurare daca asiguratul va fi in viata; in caz de invaliditate permanenta ca urmare a unui accident, in total sau in parte, dup cum invaliditatea permanenta este totala sau pariala; in caz de deces al asiguratului. ncepnd dup al doilea an de asigurare, suma de plata se majoreaz cu cote de excedent, stabilite corespunztor cu timpul cat s-au pltit prime de asigurare, socotit in ani ntregi, cel mult insa pana la data decesului. Daca invaliditatea permanenta ca urmare a unui accident este mai mare de 50%, ASIROM scutete pe asigurat de plata primelor, ncepnd de la cea dinti scadenta de prima urmtoare lunii in care s-a pltit suma cuvenita in urma invaliditatii permanente, cel mai trziu ncepnd cu anul de asigurare urmtor celui in care s-a produs accidentul. Scutirea de plata a primelor se acorda si daca invaliditatea de peste 50% este urmarea unuia sau mai multor accidente ntmplate in timpul

68

valabilitatii aceluiai contract de asigurare. Cnd gradul de invaliditate de peste 50% este urmarea mai multor accidente sau s-a stabilit prin examinri medicale succesive privind unul si acelai accident, la aplicarea prevederilor alineatului precedent se are in vedere luna in care s-a fcut ultima plata de suma asigurata, respectiv anul de asigurare cnd s-a produs ultimul accident. Pana la acordarea scutirii, asiguratul este obligat sa plteasc primele la termenele prevzute in polia de asigurare. Neplata primelor dup accident nu are drept consecina pierderea de ctre asigurat a dreptului la scutirea de plata a primelor si nici a celorlalte drepturi rezultate din asigurare, daca se va stabili de ctre ASIROM ca asiguratul nu a putut sa plteasc primele la termen din cauza urmrilor accidentului. Scutirea de plata a primelor se face numai daca invaliditatea permanenta s-a ivit in timp de un an de la data accidentului. Primele de asigurare se pltesc anual, anticipat; la cererea asiguratului primele se pot plti si in rate semestriale, trimestriale sau lunare, de asemenea anticipat. Contractul de asigurare poate ramane valabil pentru o suma asigurata redusa, daca primele au fost pltite pe cel puin 6 luni la contractele ncheiate pe durate de pana la 10 ani inclusiv si pe cel puin un an la cele ncheiate pe durate mai mari. Suma asigurata redusa se plateste la expirarea contractului de asigurare sa in caz de deces al asiguratului, nainte de expirarea contractului de asigurare. La asigurrile ncheiate pentru sume reprezentnd cel puin echivalentul in lei a 1.000 USD, daca de la nceperea acestora a trecut cel puin un an, iar primele au fost pltite pe cel puin sase luni la contractele ncheiate pe durate de pana la 10 ani inclusiv si pe cel puin un an la cele ncheiate pe durate mai mari, ASIROM poate acorda, la cererea asiguratului, un mprumut asupra poliei de asigurare pana la 75% din suma de rscumprare calculata in raport. cu timpul cat s-au pltit primele, cel mult insa pana la data cererii de mprumut. Asupra mprumutului se calculeaz o dobnda anuala stabilita de ASIROM. mprumutul se restituie deodat sau in rate in cursul duratei contractului de asigurare. La ncetarea plaii primelor, mprumutul care greveaz asigurarea se lichideaz prin micorarea sumei asigurate reduse, dup formula urmtoare: suma de rscumprare - (mprumut + dobnda) -------------------------------------------------------- x suma asigurata redusa suma de rscumprare Daca contractul de asigurare la care s-a acordat un mprumut se reactiveaz cu prelungirea termenului de expirare si a duratei plaii primelor, asiguratul nu datoreaz dobnda la mprumut pentru timpul cat nu a pltit primele.

69

La plata sumei de rscumprare, a sumei asigurate ca urmare a expirrii contractului de asigurare sau a decesului asiguratului, se retine mprumutului nerestituit si dobnda corespunztoare. La plata sumei asigurate amortizate, se retine partea de mprumut corespunztoare sumei amortizate si dobnda respectiva. Un nou mprumut se acorda cel mai devreme dup 3 luni de la data restituirii mprumutului acordat anterior. La contractele de asigurare ramase in vigoare pentru suma asigurata redusa si la cele scutite de plata primelor ca urmare a invaliditatii de peste 50%, nu se acorda mprumuturi. Cnd se acorda scutire de plata a primelor, mprumutului care greveaz asigurarea se lichideaz micsorand suma asigurata cu valoarea mprumutului plus dobnda aferenta. Dobnda se calculeaz de la data acordrii pana la data lichidrii mprumutului. Contractul de asigurare poate fi rscumprat daca de la data nceperii asigurrii a trecut cel puin un an, iar primele au fost pltite pe cel puin sase luni la contractele ncheiate pe durate de pana la 10 ani inclusiv si pe cel puin un an la cele ncheiate pe durate mai mari. Plata sumei de rscumprare se face in termen de 15 zile din ziua primirii de ctre ASIROM a cererii asiguratului mpreuna cu polia de asigurare. Suma asigurata se plateste: 1. asiguratului sau altei persoane desemnate de acesta, la expirarea contractului; 2. asiguratului, in caz de invaliditate permanenta din accident. In caz de deces al asiguratului nainte de expirarea contractului de asigurare, suma asigurata se plateste beneficiarilor inscrisi in polia de asigurare. Daca primele de asigurare s-au pltit pentru o perioada de timp care depaseste luna de asigurare in care asiguratul a decedat ori a rmas cu o invaliditate permanenta din accident de peste 50%, odat cu plata sumei asigurate, ASIROM restituie si primele ncasate in plus diminuate cu cheltuielile suportate. Ratele lunare de prime pentru fiecare 1.000 de lei suma asigurata sunt urmtoarele: TARIF DE PRIME Vrsta la ncheierea contractului de asigurare - ani 16-30incl. 31-40 incl 41-45 incl 46-50 incl 51-55 incl 56-60 incl 61-65 incl Durata contractului de asigurare -ani Durata plaii primelor -ani 5 5 19,00 19,00 19,25 19,25 19,50 19,75 20,25 7 7 13,50 13,50 13,75 14,00 14,00 14,50 15,00 10 10 9,75 10,00 10,25. 1'0,25 10,50 11,00 11,75 - in lei 12 12 8,25 8,25 8,50 8,75 9,00 9,50 10,25 15 15 6,50 6,75 7,25 7,50 7,75 8,25 70

3.2.2. Condiii speciale Tarif IA privind asigurarea mixta de viata si suplimentara de accidente Asigurarea se ncheie cu persoane in vrsta de la 16 la 65 de ani, pe durate de asigurare ca si in cazul Tarif I: Asigurrile se ncheie la sume asigurate de cel puin 1000 de lei. Persoanele care au o invaliditate permanenta mai mare de 50% nu sunt primite in asigurare. In baza contractului de asigurare cu primele achitate la zi, ASIROM plateste : la expirarea asigurrii daca asiguratul va fi in viata, suma asigurata nscrisa in polia; in caz de invaliditate permanenta din accident, de 6 ori suma asigurata nscrisa in polia, in total sau in parte, dup cum invaliditatea permanenta va fi totala sau pariala; in caz de deces al asiguratului din accident, de 6 ori suma asigurata nscrisa in polia; in caz de deces din alte cauze, suma asigurata nscrisa in polia.

ncepnd dup al doilea an de asigurare, suma de plata se majoreaz cu cote de excedent, stabilite corespunztor cu timpul cat s-au pltit prime de asigurare. Cnd invaliditatea permanenta ca urmare a unui accident este mai mare de 50%, ASIROM scutete pe asigurat de plata primelor, ncepnd de la cea dinti scadenta de prima urmtoare lunii in care s-a pltit suma cuvenita in urma invaliditatii permanente, cel mai trziu ncepnd cu anul de asigurare urmtor celui in care s-a produs accidentul. Scutirea de plata a primelor se acorda si daca invaliditatea de peste 50% este urmarea unuia sau mai multor accidente ntmplate in timpul valabilitatii aceluiai contract de asigurare. Pana la acordarea scutirii, asiguratul este obligat sa plteasc primele la termenele prevzute in polia de asigurare. Scutirea de plata a primelor se face numai daca invaliditatea permanenta s-a ivit in timp de un an de la data accidentului. Odat cu acordarea scutirii de plata a primelor asigurarea suplimentara de accidente .se desfiinteaza, polia ramanand in vigoare pentru toate drepturile corespunztoare asigurrii mixte de viata Tarif I. Primele de asigurare se pltesc anual anticipat; la cererea asiguratului primele se pot plti si in rate semestriale, trimestriale sau lunare, de asemenea anticipat. Cuantumul fiecrei prime de asigurare se stabilete in baza tarifului de prime in raport cu suma asigurata, cu vrsta asiguratului la ncheierea contractului si cu durata acestuia. Contractul de asigurare poate ramane valabil pentru o suma asigurata redusa, daca primele au fost pltite pe cel puin sase luni la contractele ncheiate pe durate de pana la 10 ani inclusiv si pe cel puin un an la cele ncheiate pe durate mai mari. Suma asigurata redusa se plateste la expirarea contractului de asigurare sau, in caz de deces al asiguratului, nainte de expirarea contractului de

71

asigurare. La asigurrile ncheiate pentru sume reprezentnd cel puin echivalentul in lei a 1.000 USD, daca de la nceperea acestora a trecut cel puin un an, iar primele au fost pltite pe cel puin sase luni la contractele ncheiate pe durate de pana la 10 ani inclusiv si pe cel puin un an la cele ncheiate pe durate mai mari, ASIROM poate acorda, la cererea asiguratului, un mprumut asupra poliei de asigurare pana la 75% din suma de rscumprare calculata in raport cu timpul cat s-au pltit primele, cel mult insa pana la data cererii de mprumut. Asupra mprumutului se calculeaz o dobnda anuala stabilita de ASIROM. mprumutul se restituie dintr-o data sau in rate in cursul duratei contractului de asigurare. La ncetarea plaii primelor, mprumutul care greveaz asigurarea se lichideaz prin micorarea sumei asigurate reduse, dup formula urmtoare:

suma de rscumprare - (mprumut + dobnda) -------------------------------------------------------------- x suma asigurata suma de rscumprare redusa La plata sumei de rscumprare, a sumei asigurate ca urmare a expirrii contractului de asigurare sau a decesului asiguratului, se rein mprumutul nerestituit si dobnda corespunztoare. La plata sumei asigurate amortizate, se rein partea din mprumut corespunztoare sumei amortizate si dobnda respectiva. Un nou mprumut se acorda cel mai devreme dup 3 luni de la data restituirii mprumutului acordat anterior. La contractele de asigurare ramase in vigoare pentru suma asigurata redusa si la cele scutite de plata primelor ca urmare a invaliditatii de peste 50%, nu se acorda mprumuturi. Dobnda se calculeaz de la data acordrii pana la data lichidrii mprumutului. Suma asigurata se plateste: a) Asiguratului sau altei persoane desemnate de acesta, la expirarea contractului; b) In caz de deces al asiguratului nainte de expirarea contractului de asigurare, suma asigurata se plateste beneficiarilor inscrisi in polia de asigurare. c) Daca primele de asigurare s-au pltit pentru o perioada de timp care depaseste luna de asigurare in care asiguratul a decedat ori a rmas cu o invaliditate permanenta din accident de peste 50%, odat cu plata sumei asigurate, ASIROM restituie si primele ncasate in plus, diminuate cu cheltuielile suportate.

Ratele lunare de prime pentru fiecare 1.000 de lei suma asigurata sunt urmtoarele:

72

TARIF DE PRIME Vrsta la Durata contractului ncheierea de asigurare contractului - ani de asigurare Durata plaii -ani primelor - ani 16-30 incl. 31-40 incl. 41 - 45 incl. 46-50 incl. 51-55 incl. 56-60 incl. 61-65 incl. 5 5 21,00 21,00 21,25 21.50 21,75 22,00 22,50 7 7 10 10 - in lei 12 15 12 10,50 10,50 10,75 11,00 11,25 11,75 12,50 15 8,75 9,00 9,50 9,75 10,00 10,50 .-

15,75 12,00 15,75 . 12,25 16,00 12,50 16,25 12,50 16,25 12,75 16,75 13,25 17,25 14,00

3.2.3. Comparaia produselor Tarif I si Tarif IA Ambele produse sunt asemntoare, insa daca le analizam mai amanuntit, descoperim si diferene. Cele doua produse sunt destinate persoanelor cu vrsta cuprinsa intre 16 si 65 de ani. Condiiile sunt identice, aa cum sunt descrise mai sus. In cazul produsului Tarif IA, Asirom va plti de 6 ori valoarea asigurata in caz de invaliditate permanenta, fata de produsul Tarif I, unde asiguratul va primi doar suma asigurata. Si in cazul decesului Tariful IA este mai avantajos din punct de vedere al plaii. In cazul acesta suma asigurata, sau valoare de 6 ori a sumei asigurate se va plti beneficiarului nscris pe polia de asigurare. Exista o diferena si la ratele lunare de prime pentru fiecare 1.000 de lei suma asigurata, in cazul Tarif I sunt mai mici, lucrul acesta se datoreaz faptului ca in cazul Tarif IA suma pltita de ctre asigurtor este mai mare, dar si riscul asigurat este mai mare.

Capitolul 4. Analiza SWOT a societilor AIG Life Asigurri Romnia si ASIROM Vienna Insurance Group

Analiza SWOT este un instrument sintetic de analiz a strategiei implementate de o organizaie. Are drept scop s stabileasc n ce msur strategia curent a organizaiei, ct i punctele slabe sunt relevante i capabile s fac fa schimbrilor din mediul extern. Se poate folosi

73

pentru a evalua dac exist oportuniti care se pot exploata i/sau se folosesc n continuare resursele i competenele organizaionale existente. O analiz SWOT are dou componente: 1. analiza intern a) puncte tari (atuuri) ale companiei: spre exemplu, o companie de prestigiu, care se bucur de o notorietate ridicat, o ofert de foarte bun calitate, o reea de distribuie bine dimensionat personal bine pregtit profesional; b) puncte slabe (deficiene) ale companiei: poziionare confuz pe pia, marca este necunoscut, presiune promoional insuficient, obsolescena unor modele/linii/game de produse, lipsa investiiilor, mrci noi etc. 2. analiza extern: a) b) ocazii (oportuniti) de pia: capacitate de penetrare pe noi piee (externe), ameninri (pericole, riscuri): putere sczut de cumprare a populaiei, diversificarea ofertei etc.; intensificarea concurenei etc.

ANALIZA SWOT AIG LIFE ASIGURRI Puncte tari Puncte slabe AIG Life este una dintre cel mai importante companii de asigurri de via din Romnia, fiind o filial a American International Group, leader al mondial n asigurri i servicii financiare. AIG Life deine cele mai nalte calificative de stabilitate financiar, bucurndu-se de un rating AAA nc de la prima evaluare fcut de Standard&Poors in anii 80. AIG a avut o evoluie spectuloas de-a lungul timpului, avnd n prezent filiale n aproximativ 130 de ri i jurisdicii. Poliele de asigurare AIG confer o real siguran financiar posesorilor si. AIG Life are o excelent reputaie pe pia, n ceea ce privete plata Datorit ariei mari de acoperire a companiei AIG Life, exist, uneori, dificulti de control a ageniilor sale. Distribuia produselor financiare prin intermediul brokerilor poate avea drept efect negativ asigurarea unor servicii de asisten clieni neprofesioniste. Managementul resurselor umane necesit mbuntiri pentru fidelizarea personalului prin training i pachete motivaionale adecvate.

74

beneficiilor i a despgubirilor acordate.

Oportuniti Creterea cotei de pia prin oferirea de programe financiare flexibile, adaptate cerinelor clienilor. Valorificarea niei de pia aferent zonei de Est a rii prin deschiderea de noi agenii Promovarea i dezvoltarea abilitilor i experienei forei de vnzri implicarea activ n dezvoltarea sistemului de pensii private dezvoltarea produselor de tip bancassurance

Ameninri ameninarea poziiei de leader de pia prin recenta achiziionare a Omniasig Life de ctre Wiener Staedtische ptunderea unor noi operatori pe piaa asigurrilor de via pierderea unor clieni datorit unor practici neloiale ale societilor de asigurri concurente

O analiz SWOT este util pentru a rezuma relaia dintre factorii de influen ai mediului extern, abilitile strategice ale organizaiei i posibilitatea implementrii unor strategii noi. Sintetizarea informaiile din analiza SWOT duce la formularea urmtoarelor concluzii de ordin strategic: Compania AIG Life, prin poziia i cultura organizaional, beneficiaz astzi de un statut privilegiat n rndul celor mai importante companii de asigurri din Romnia. De aceea, AIG Life trebuie s-i asume n mod activ rolul de formator de pia. Acest lucru, nseamn investiii n publicitate, conferine de pres, apariii civilizate etc. Societatea trebuie s mbine experiena si profesionalismul angajailor si cu know-howul, puterea financiar si renumele Grupului American International Group.

75

AIG Life trebuie s-i promoveze corespunztor oferta de grup adaptndu-se produsele i la necesitile companiilor cu capital majoritar de stat. n ceea ce privete managementul resurselor umane, sunt necesare schimbri radicale n ceea ce privete raporturile salariat-angajator n principal n cazul personalului cu funcii administrative (departamentele POS, New Business, Claims, Underwriting, I.T.). n acest sens, se impun schimbri referitoare la remuneraiile acordate, la pregtirea i perfecionarea personalului. Aadar, n ciuda tensiunilor existente la nivel global, AIG a continuat s-i extind aria de aciune din ntreaga lume i s construiasc aliane strategice cu firme din alte domenii de activitate ( de exemplu parteneriatul bancassurance cu Raiffeisen Bank). Adoptnd o strategie de pia prudent, concentrndu-se pe consolidarea stabilitii financiare i obinerea unor rezultate pe termen lung, AIG Life este o companie de asigurri de via n ascensiune. Dup prerea mea, s-ar impune o politic de marketing mai agresiv, delimitarea exact a segmentului de pia int i impunerea pe pia prin accentuarea avantajului competitiv- o siguran financiar maxim pentru clienii si. ANALIZA SWOT ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP Puncte tari Puncte slabe De peste 17 ani, ASIROM (Asigurarea Romaneasca) este compania de asigurri tradiionala a romanilor, oferindu-le acestora sigurana si confortul de care au nevoie, definind permanent tendinele pieei locale a asigurrilor. , ASIROM face parte din grupul celor 40 de companii din regiune care consolideaz echipa VIG. Lider si formator de opinie pentru piaa din Romnia. Cea mai puternica structura organizatorica si cea mai extinsa reea teritoriala. Calitatea deosebita a produselor si serviciilor ASIROM a condus la acordarea de ctre binecunoscutul organism de certificare Moody International a certificatului standardului calitatii ISO 9001 (votat de trei ori consecutive). In 2007 a raportat pierderi de 9,54 milioane euro. Distribuia produselor financiare prin intermediul brokerilor poate avea drept efect negativ asigurarea unor servicii de asisten clieni neprofesioniste. Managementul resurselor umane necesit mbuntiri pentru fidelizarea personalului prin training i pachete motivaionale adecvate. Diminuarea cotei de piaa pe asigurri generale, care s-a datorat politicii de comisioane reduse cu principalii brokeri, ceea ce a determinat reducerea primelor brute subscrise.

76

Oportuniti Creterea cotei de pia. Asirom i-a propus n acest an o cretere de 30% a nivelului primelor brute subscrise comparativ cu 2007. Program de rebranding pentru mprosptarea imaginii companiei i intrarea sub umbrela grupului Vienna Insurance Group Datorita VIG beneficiind de peste 180 de ani de experienta in asigurari.. implicarea activ n dezvoltarea sistemului de RCA si CASCO Concluzii:

Ameninri Ameninarea poziiei de pia prin apariia a noi concureni pe piaa Ptrunderea unor noi operatori pe piaa asigurrilor de via Pierderea unor clieni datorit unor practici neloiale ale societilor de asigurri concurente

Compania ASIROM Vienna Insurance Group se afla azi pe o poziie destul de buna in topul societatilor de asigurare. Sa aprecieze puterea si experiena grupului Vienna Insurance Group. Ambele companii au un rating bun, AIG la nivel internaional, ASIROM VIG la nivel naional, fiind o companie de asigurri roman. Datorita programului de rebranding, ASIROM si UNITA Vienna Insurance Group vor prezenta concurenta importanta pentru AIG Life Romnia. Obiectivul AIG este sa-si pstreze locul in frunte, iar pentru Vienna Insurance Group, Asirom o cota de piaa cat mai mare, si un loc cat mai sus in topul societatilor.

77

Capitolul 5. Concluzii
Daca facem o comparaie intre produsele AIG Life si ASIROM Vienna Insurance Group, vom vedea ca in cazul AIG Life prima bruta totala este mai ieftin ca in cazul ASIROM, la AIG Life aproximativ 1510, iar la ASIROM VIG prima bruta la Tarif I 1575, iar la Tarif IA 2100. Diferenele acestea se datoreaz faptului ca la cele doua companii exista diferene la durata contractului, si riscurile care apar descrise in contracte nu sunt la fel. Concurena poate fi considerat pur sau perfect dac cele cinci trsturi analizate ar fi reprezentate simultan pe o pia (atomicitatea participanilor, fluiditatea pieei, mobilitatea perfecta a factorilor, transparenta pieei, omogenitatea produselor). Dar analiznd aceste trsturi pentru piaa asigurrilor de via din Romnia se deduce c aceasta nu respect nici una dintre caracteristicile pieei cu concuren perfect enumerate mai sus. n ceea ce privete atomicitatea participanilor, numrul purttorilor cererii i ofertei de asigurare variaz, ei nu sunt de mrime, putere i competivitate egal. Referitor la fluiditatea pieei-libera alegere a participanilor la contractul de asigurare este limitat att de factori obiectivi (apropierea geografic, natura serviciului de asigurare solicitat i posibil de prestat), ct i de factori subiectivi (importana consideraiilor personale n relaiile dintre participani, afiniti psihologice). Mobilitatea factorilor de producie este redus, existnd o anume rigiditate care ine att de factorul munc, ct i de factorul capital. n ceea ce privete transparena pieei, se poate spune c participanii, n mod deosebit solicitanii de asigurri, dispun de o informaie incomplet, aceasta fiind, de obicei orientat, prin aciunea deliberat a ofertanilor de asigurri. Din pcate, numrul cazurilor cnd poliele de asigurare de via se vnd pe baza unor informaii false este semnificativ i nu se iau msuri radicale care s sancioneze lipsa de etic a consultanilor de asigurri. n sfrit, omogenitatea produsului de asigurare de via este destul de redus. Concluzia care se impune este aceea c pia asigurrilor de via este, prin excelent, o pia cu concuren imperfect. Implicndu-se n mediul afacerilor din diferite sectoare de activitate, industria asigurrilor de via se prezint ca un domeniu deosebit de dinamic i complex, foarte sensibil la modificrile mediului socio-economic. Dei piaa asigurrilor de via din Romnia este nc n formare, asigurtorii sunt deplini contieni de potenialul oferit de aceasta, acionnd n consecin. Fiind o industrie de tradiie n

78

ri precum Marea Britanie, Irlanda, Frana, n Romnia asigurrile de via se dezvolt ntr-un ritm. Prejudecile i inconsecvenele survenite oricrui nceput au fost depite treptat. Aproape 48% dintre cei 800 de respondeni ai unui studiu realizat n Romnia de ctre compania SYNOVATE au manifestat intenii pozitive referitoare la nemaifiind perceput ca pe un lux, ci ca pe o adevrat necesitate. Mult mai dispui n utilizarea produselor de asigurare de via sunt tinerii cu vrste cuprinse ntre 22 - 35 de ani. Astfel, dintre persoanele chestionate cuprinse n intervalul de vrst menionat 19% intenioneaz n mod sigur s i ncheie o asigurare de via n timp ce 49% au o intenie probabil n acest sens. Aadar, consumatorii ncep s contientizeze necesitatea achiziionrii unei asigurri de via, att din punct de vedere al proteciei oferite, ct i al economisirii aferente. Exist premise suficiente pentru o dezvoltare independent a segmentului asigurrilor de via de alte domenii a asigurrilor. Rezultatele i performanele obinute vor depinde de modul n care asigurtorii i ceilali participani vor nelege s fructifice potenialul oferit de piaa romneasc a asigurrilor de via.

79

Bibliografie 1. Alexandru, Felicia; Armeanu, Daniel, Asigurri de bunuri i persoane: aspecte teoretice, aplicaii practice, Bucureti, Editura Economic, 2003. 2. Ciurel, Violeta, Asigurri i Reasigurri: abordri teoretice i practice internaionale, Bucureti, Editura All Beck, 2000. 3. Vcrel, Iulian; Bercea Florian, Asigurri i Reasigurri, ediia a II-a, Bucureti, Editura Expert, 2000. 4. Colecia de reviste de asigurri Primm (2001-2008) 5. Colecia de reviste Insurance Profile(2001-2008) 6. Lege privind asigurrile i reasigurrile n Romnia nr. 136/29 dec. 1995, M. Of. 7. nr. 303/31 dec. 1995, cu modificrile ulterioare 8. Lege privind societile de asigurri i supravegherea asigurrilor nr. 32/31 martie 200, M. Of. nr. 148/10 aprilie 2000, cu modificrile ulterioare 9. Ordinul nr. 11 pentru punerea n aplicare a Normelor privind limita minim a marjei de solvabilitate a asigurtorilor care practic asigurri de via i metodologia de calcul a acesteia, M. Of. nr. 43/22 ianuarie 2001 10. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n anul 2001 11. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n anul 2002 12. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n anul 2003 13. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n anul 2004 14. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n anul 2005 15. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor privind activitatea desfurat i evoluia pieei de asigurri n anul 2006 16. www.aiglife.ro 17. www.aig.com 18. www.csa-isc.ro 80

19. www.1asig.ro 20. Ciumas: Economia asigurrilor, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca 2003 21. Negru, T: Asigurri -Ghid practic, Bucureti , 2006 22. Bistriceanu, Gh: Asigurri si reasigurarti in Romnia, Editura Universitara, Bucuresti 2006 23. Ciurel: Asigurri si reasigurri. Abordri teoretice si practice internaionale, Bucureti, 2000 24. Negoita: Asigurri si reasigurri in economie, Editura Polsib, Sibiu 1998. 25. Vacarel, Bercea: Asigurri si reasigurri, Bucureti. 26. Tistelecan: Asigurri comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tg-Mures, 1997.

81