Sunteți pe pagina 1din 17

FOAIE DE CAPĂT

Denumire proiect:

Nr. Proiect:

Amplasament:

Beneficiar:

Proiectant:

Arhitectură:

Rezistenţă:

Faza de proiectare:

Data:

D.T.A.C. extras din P.Th.

2012

FOAIA DE SEMNĂTURI

Director tehnic:

Colectiv de elaborare:

Arhitectură:

Rezistenţă:

Verificator MLPAT:

2

BORDEROU PIESE SCRISE ŞI DESENATE

Faza: D.T.A.C (extras din P.Th.)

A. PIESE SCRISE:

Taxa AC

CF

Certificat de urbanism 535 / 17.02.2012

Autorizatia de Demolare nr 850 / 21.06.2012

Extrasul de plan cadastral

Inregistrare OAR

Acord ISC

Aviz birou gestiune deseuri (PMT)

Aviz Aquatim

Aviz Enel

Aviz Directia Tehnica PMT

Aviz Protectia mediului PMT

Aviz Comisia de Circulatie

Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului-APM Timis

Adeverinta bir. Impozite si taxe cu valoarea impozabila a constructiei

Studiu Geotehnic

Memoriu de arhitectura & Tema de proiectare

Deviz general estimativ

Memoriu de rezistenta

Program de control rezistenta

Referate de verificare proiect

Proiect instalatii

D.T.O.E.

3

Întocmit:

B. PIESE DESENATE:

Nr. Piesă Scară Pagină PLANŞE D.T.O.E. si doc. topometrice : A00 Plan de situatie pentru
Nr.
Piesă
Scară
Pagină
PLANŞE D.T.O.E. si doc. topometrice :
A00
Plan de situatie pentru organizarea
lucrarilor de executie
sc: 1/100
1.
Plan topografic - parcelar
Plan de încadrare în zonă
sc: 1/500
sc: 1/1000
sc: 1/5000
A
PLANŞE ARHITECTURĂ:
01
Plan de situaţie existet
sc: 1/100
02
Plan de situaţie propus
sc: 1/100
03
Plan parter propus si detaliu imprejmuire
sc: 1/50
04
Plan mansarda propus, Sectiunea AA
sc: 1/50
05
Plan invelitoare propus
sc: 1/50
06
Sectiunea AA
sc: 1/50
07
Faţade
sc: 1/100
PLANŞE REZISTENŢĂ:
Conform memoriu de rezistenta
PLANŞE INSTALATII:
Conform memoriu de instalatii

4

Întocmit:

MEMORIU ARHITECTURĂ

I. DATE GENERALE ŞI DE RECUNOAŞTERE A LUCRĂRII

I.01 - Obiectul proiectului

Denumire proiect:

Amplasament:

Faza de proiectare:

Documentaţie Tehnică pentru Autorizaţia de Construire - DTAC

Beneficiar:

Proiectant general:

Număr proiect:

Rezistenţă:

Data:

5

I.02 - Tema de proiectare

Beneficiarul lucrării solicită întocmirea documentaţiei pentru realizarea unei clădiri de locuit, amplasată pe terenul intravilan, cu suprafaţa de mp, din Timisoara. Din punct de vedere juridic, terenul se află în proprietatea lui

Prin tema de proiectatre, clădirea de locuit, cu regimul de înalţime Partersi Mansarda , va cuprinde următoarele funcţiuni:

Detaliere spaţii Parter

Garaj Cameră tehnică Cameră tehnică Circulatii Bucatarie Camera de zi Camera 1 G.S.

Beneficiar

Detaliere spaţii Mansarda

Dormitor 1

Dormitor 2

Cameră 2

Circulatii etaj

G.S.

6

I.03 - Caracteristicile amplasamentului

a. Încadrare în localitate şi zonă

b. Date privind terenul, proprietatea, vecinătăţile

c. Caracteristici urbanistice

d. Condiţii de climă

e. Zona seismică de calcul şi rezistenţa

f. Particularităţi geotehnice

g. Categoria de importanţă a construcţiei

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, a H.G.R. nr. 261/1996 şi a H.G.R. nr. 766/1997 şi în conformitate cu metodologia elaborată de M.L.P.A.T., construcţia proiectată se încadrează la CATEGORIA “D” DE IMPORTANŢĂ şi conform Normativului P100/2006 la CLASA "III" DE IMPORTANŢĂ. Grupa de construcţie este A3 - perioada de construire 2012.

Cf. HG 766/1997

categoria de importanţă „D”

Cf. P100-2006

clasa de importanţă „III”

CATEGORIA "D" DE IMPORTANŢĂ include construcţiile de importanţă redusă având funcţiuni cu grad de risc scăzut, la care neasigurarea nivelurilor de calitate afectează un număr redus de oameni.

CLASA "III" DE IMPORTANŢĂ include construcţiile de importanţă normală.

Construcţia se încadrează la gradul II de rezistenţă la foc.

I.04 - Caracteristicile construcţiei propuse

Caracteristicile şi indicatorii spaţiali ai clădirii proiectate sunt următorii:

Funcţiunea propusă:

Regimul de înălţime:

Dimensiunile maxime la teren:

Cota terenului sistematizat:

Înălţimea maximă la coamă:

Înălţimile la cornişe:

Aria terenului:

Aria construită la sol (Sc):

Aria teraselor acoperite:

Aria utilă totală (Su):

P.O.T. propus:

C.U.T. propus:

II. ARHITECTURA II.01 - Date generale

Clădire de locuit Parter si mansarda

Având în vedere natura funcţională a construcţiei propuse, se vor respecta condiţiile impuse de legislaţia şi normativele specifice domeniului şi prevederile din Legea Locuinţei nr. 114/1996 cu modificările şi completările ulterioare.

7

Construcţia propusă a se realiza pe terenul studiat va avea funcţiunea de clădire de locuit cu regimul de înălţime Parter si Mansarda. Conform Certificatului de Urbanism, pe terenul studiat este propusă realizarea unui acces auto cu o lăţime de 3,00 m.

Construcţia propusă se încadrează într-un procent de ocupare a terenului semnificativ mai scăzut decât cel maxim admis prin Certificatul de Urbanism.

II.02 - Descrierea funcţională Clădirea este structurată funcţional pe baza cerinţelor beneficiarilor şi detaliate în tema de proiectare. Suprafaţa utilă a clădirii rezultată în urma propunerii funcţionale este de mp.

Detaliere spaţii Parter:

Functiune

mp

Garaj

23.08

Cameră tehnică

8.55

Cameră tehnică

2.58

Circulatii

12.41

Bucatarie

6.42

Camera de zi

20.87

Camera 1

12.49

G.S.

2.18

TOTAL

88,58

Detaliere spaţii Mansarda:

functiune

mp

Dormitor 1

11,02

Dormitor 2

13,30

Cameră 2

8,51

Circulatii etaj

7,05

G.S.

5,04

TOTAL

44.92

Înălţimea liberă interioară a spaţiilor de la parter este de 2.55 m. Privind circulaţia pe verticală, cota ±0.00 a clădirii se află ridicată faţă de cota terenului sistematizat cu 0.525 m şi reprezintă cota finită a pardoselii de la parter. Accesul la acest nivel se face pe o scară cu trei trepte (30 x 17,5 cm) realizată din beton armat. De la nivelul parterului, accesul în mansarda clădirii se face printr-o scară balansata cu doua rampe atingand cota de +2,90.

Finisajul scărilor, atât a treptelor cât şi a podestelor, va fi realizat astfel încât să se realizeze suprafeţe care să nu permită accidentarea prin alunecare.

Compoziţia arhitecturală a clădirii are la bază în principal tema de proiectare structurată pe nevoile familiei, precum şi considerente utilitare în care funcţiunea are rol prioritar.

II.03 - Soluţii constructive şi de finisaj

Privind elementele constuctive principale ale construcţiei şi modul de realizare, se menţionează următoarele:

a. Sistemul constructiv - va fi realizat din structura de lemn cu fundatii din Beton Armat.

Fundaţiile construcţiei vor fi continue şi rigide sub pereţi portanţi de zidărie. Pereţii construcţiei vor fi realizaţi din structura de lemn si termoizolatie rigida din vata minerala, având grosimea de maxim 46 cm .

8

Planşeul peste parter va fi realizat din grinzi de lemn. Şarpanta clădirii va fi realizată din lemn de răşinoase şi va fi compusă

din căpriori, pane, popi şi cleşti. Învelitoarea va fi realizată din ţiglă bituminoasa profilată pe astereală.

Descrierea sistemului constructiv, a condiţiilor de fundare şi modul de realizare a acestora este cuprinsă în partea de rezistenţă a lucrării.

b. Închiderile exterioare, compartimentările interioare - zidurile portante exterioare vor fi realizate din structura de

lemn si termoizolatie din vata minerala. In amplasarea structurii si a termoizolatiei s-au evitat punţile termice de la intersecţia zidurilor.

Zidăriile portante interioare cu grosimea de 25 cm se vor executa din din structura de lemn si termoizolatie din vata minerala.

Planşeul între parter şi pod va fi realizat din grinzi de lemn de brad între care va fi prevăzută o termoizolaţie din vată minerală de 15 cm grosime.

Protejarea termoizolaţiei se va face cu o folie anticondens din fibre poliamidice care, în timpul iernii, este etanşă la trecerea vaporilor de apă din încăperea încălzită către exterior, evitându-se astfel formarea condensului, iar în timpul verii

are o permeabilitate ridicată ce permite trecerea vaporilor de apă rezultaţi din uscarea elementelor de lemn ale încăperii, eliminarea acestora făcându-se ulterior prin ventilare naturală.

Pereţii de compartimentare au grosimi de 15 cm, fiind realizaţi pe schelet simplu în sistem de placaj dublu cu panouri de gipscarton.

Standarde de referinţă şi normative:

- P 100/92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social - culturale, agrozootehnice şi industriale;

- STAS 10.109/1/82 - Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.

c. Finisaje interioare - finisajul pardoselii rămâne la latitudinea beneficiarului, însă se recomandă pardoseli din lemn sau plăci din gresie ceramică.

Finisajele de suprafaţă prevăzute pentru pereţii interiori şi plafoane sunt alcătuite din tencuieli gletuite şi zugrăveli sau vopsitorii semilavabile. La frontul de lucru din bucătărie şi pereţii încăperilor sanitare se recomandă realizarea de placaje

din faianţă pe o înălţime de cel puţin 2.10 m. Finisajele de suprafaţă prevăzute pentru pereţii exteriori sunt alcătuite din

tencuieli granulate şi zugrăveli sau vopsitorii lavabile pentru exterior.

d. Finisaje exterioare - Soluţiile adoptate pentru finisajele exterioare urmăresc încadrarea în contextul arhitectural al

zonei, având totodată calităţi de fiabilitate în timp. Suprafeţele elementelor de construcţie din caramidă şi beton vor fi

protejate cu tencuială aplică în cel puţin două straturi: un strat de bază - grundul - cu grosimea de 8-15 mm şi un strat

subţire de pastă de var şi adaos de ipsos, denumit glet de var, ori un strat subţire de pastă de ipsos fin netezit, denumit glet

de ipsos, ori prin tratare în scopuri decorative.

Standarde de referinţă:

- STAS 388/95 - Ciment Portland;

- STAS 1500/96 - Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V;

- STAS 1667/76 - Agregate naturale pentru mortare şi betoane cu lianţi minerali;

- SR ENV 459 - 1/1994 - Var pentru construcţii;

- STAS 7055/96 - Ciment Portland alb.

Pereţii exteriori ai clădirii vor fi placaţi cu o termoizolaţie din vata minerala de

cm grosime. Intre elementele verticale si orizontale ale structurii de lemn va fi introdusa 20 cm de vata minerala.

20

Ferestrele şi uşile clădirii sunt prevazute a fi realizate din tâmplărie PVC de inalta eficienta termica.

9

Înainte de executarea tâmplăriei exterioare se vor face măsurători ale golurilor la faţa locului pentru dimensionarea corectă a tâmplăriei.

Ferestrele sunt prevăzute cu ochiuri mobile indicate în planşele de arhitectură, având funcţiunea de ventilare naturală şi de evacuare a fumului în caz de incendiu. În rostul dintre zidărie şi toc se aplică un strat de etanşare din spumă poliuretanică, în grosime uniformă pe toată înălţimea şi lăţimea tocului. La tâmplăria exterioară, peste stratul de etanşare se aplică un chit plastic sau elastic. Spre interior, se vor monta glafuri, iar spre exterior se vor monta solbancuri realizate din tablă plană vopsită electrostatic. Glafurile şi solbancurile vor depăşi finisajul interior / exterior cu 2 - 3 cm. Se vor respecta detaliile prevazute in proiectul D.D.E

e. Acoperişul şi învelitoarea - învelitoarea clădirii este prevăzută din ţiglă bituminoasa cu pante intre 10⁰ si 30⁰,

având sistem de colectare a apelor pluviale prin jgheaburi şi scurgerea până la nivelul terenului prin burlane. Se va respecta Normativul C 37-1998 pentru învelitori în pantă.

Acoperişul este de tip şarpantă, realizat din lemn echarisat ignifugat si tratat contra dăunătorilor. Descrierea sistemului constructiv al şarpantei şi modului de realizare a acestuia este cuprinsă în partea de rezistenţă a lucrării.

La baza proiectării şi execuţiei lucrărilor de învelitori, precum şi celor aferente acestora, stă normativul C37-88. Lăţuirea contraşipcilor se face în funcţie de înclinaţia acoperişului. Distanţa recomandată de firmele producătoare în cazul unui acoperiş cu o înclinaţie de 30⁰ este de 30 - 35 cm. Perimetrul acoperişului trebuie asigurat, prin urmare, ca măsură de siguranţă, se impune ca ţiglele laterale, coamele, ţiglele de streaşină şi de coamă să fie prinse în cuie de stratul suport. Pentru evitarea alunecărilor de zăpadă pe timp de iarnă, este recomandat ca în cadrul celui de-al doilea sau al treilea rând de ţiglă de la streaşină, fiecare a cincea ţiglă să fie una parazăpadă.

Caracteristicile tehnice şi necesarul de material al învelitorii:

- ţiglă bituminoasa;

- panta acoperişului: 10⁰ - 30⁰

- suprafaţă totală a învelitorii: 155 mp ;

- lungimea totală a coamei: 8.6 m.

Conform specificaţiilor din proiect, pentru evacuarea apei de ploaie de pe acoperiş, se vor monta jgheaburi şi burlane cu secţiune rotundă, realizate din tablă plană zincată, îndoită la rece şi vopsită în câmp electrostatic. Jgheaburile vor fi prevăzute cu capace de închidere la capete şi parafrunzare sau site din oţel galvanizat.

Dimensiunile recomandate pentru sistemul de scurgeri sunt: - jgheaburi semirotunde cu Ø 140 mm - burlane rotunde cu Ø 100 mm.

Jgheaburile sunt pozate la partea cea mai coborâtă a pantei acoperişului pentru a colecta apa de ploaie de pe cei doi versanţi. Lungimea totală a jgheabului necesar este de 28 m. Înclinaţia jgheabului spre scurgeri este de 3 - 4 mm/m, reglată din cârligele de susţinere a jgheabului prinse de căpriori.

f. Coşul de fum – destinat în mod exclusiv transportului gazelor de ardere de la centrala termică in exterior.

III. ÎNDEPLINIREA CERINŢELOR DE CALITATE Portrivit prevederilor Legii nr. 10/1995, prin proiect sunt asigurate cerinţele privind calitatea în construcţii, menţionându- se următoarele:

III.01 - Privind cerinţa A - Rezistenţa şi stabilitatea

Rezistenţa şi stabilitatea se referă la capacitatea materialelor, elementelor, subansamblelor, subsistemelor şi clădirii în ansamblul său de a nu depăşi în exploatare stările limită ultime de rezistenţă (mecanice), de stabilitate a formei şi poziţiei, de oboseală, precum şi cele ale exploatării normale (deformaţie, fisurare, deschidere a fisurilor s.a.). Aceste cerinţe sunt asigurate atât prin concepţie (proiectare), prin execuţie, dar şi o corectă exploatare.

Proiectul respectă prescripţiile în vigoare privind calculul şi alcătuirea elementelor de construcţie. Date suplimentare privind partea de rezistenţă şi stabilitate a lucrării sunt cuprinse detaliat în partea de rezistenţă a proiectului şi în referatul de verificare.

10

III.02 - Privind cerinţa B – Siguranţa în exploatare

Proiectul este întocmit în conformitate cu prescripţiile din „Normativul privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al siguranţei în exploatare” CE 1-95, evidenţiindu-se următoarele:

- Măsurile de siguranţă în exploatare a clădirii au în vedere şi pe cele care sunt necesare pe timpul întreţinerii

acesteia;

- Măsurile de siguranţă în exploatare cuprind şi măsurile care au drept obiect asigurarea cerinţei respective şi pentru exteriorul clădirii până la limita incintei.

III.03 - Privind cerinţa C – Siguranţa la foc

Proiectul a fost întocmit cu respectarea Normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor, aprobat cu Ord. M.I. nr. 775/1998 şi a Normativului P118/99. Potrivit H.G. 571/1998 pentru acest tip de clădiri nu este necesară emiterea avizului privind prevenirea şi stingerea incendiilor, construcţia neîncadrându-se în categoriile prevăzute din H.G. amintit. Se vor respecta prevederile din O.G. 60/1997 şi O.G. 114/2000 privind apărarea împotriva incendiilor, din H.G.R. 448/2002 şi din Normativul NP-118/1999 privind siguranţa la foc.

Se menţionează în special măsurile de prevenire a incendiilor care în mod obligatoriu urmează a fi luate pentru a reduce riscurile de incendiu:

Proiectarea, execuţia şi exploatarea centralelor termice trebuie să asigure nivelul de performanţă pentru cerinţa de calitate „siguranţa la foc„ conform Legii nr. 10/1995.

Proiectarea şi executarea centralelor termice se poate face de persoane autorizate, conform Legii nr. 10/1995. Proiectele pentru centralele termice se verifică obligatoriu de verificatori atestaţi de M.L.P.T.L,. conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, respectiv H.G. 925/1995 şi Ordinul M.L.P.A.T. nr. 77/N/28.10.1996 care aprobă „Îndrumatorul privind aplicarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică a proiectelor de execuţie, a lucrărilor de construcţii“.

III.

b.

Protecţia mediului

Influenţa construcţiei asupra mediului nu este semificativă, conform acordului de mediu emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş. Proiectul propus nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Acordul de mediu prevede obligaţia respectării de către titular a art. 71 (1) din OUG nr. 195/2005 aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

III.05 - Privind cerinţa E – Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie

a. Izolare termică şi econimie de energie

Se respectă prevederile din O.G. 29/2000 privind reabilitarea termică a fondului construit şi stimularea econimisirii de energie şi normativele tehnice C107/1,2,3,4-1997 - "coeficientul calculat de izolare termică - G(G1)<GN - coeficientul normat de izolare termică".

Rezistenţele termice ale elementelor de construcţii sunt apropiate celor prevăzute de Normativul NP 016-97, respectiv pentru pereţi exteriori 1.40 mpk/w şi pentru ferestre şi uşi spre exterior 0.50 mpk/w;

Izolarea termică a clădirii este influenţată de caracteristicile suprafeţelor vitrate care contribuie cu aport solar la mediul termic al spaţiului şi caracteristicile higrotermice ale elementelor care limitează spaţiul studiat (termoizolaţii, bariere contra vaporilor, straturi de aer ventilat şi elemnte cu rol hidroizolator).

11

b. Izolarea hidrofugă

Se respectă Normativele NP 040-2002 privind proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase şi NP 069-2002 privind alcătuirea şi executarea învelitorilor.

Au fost luate măsuri de minimizare a consumului de emergie în ansamblu prin:

- orientarea corespunzătoare a spaţiilor;

- procente de vitrare diferenţiate în funcţie de punctele cardinale;

- controlul îsoririi prin sisteme de protecţie solară mobile (rulouri, jaluzele).

III.06 - Privind cerinţa F - Protecţia împotriva zgomotului

Construcţia este amplasată într-o zonă rurală, fără surse de poluare sonoră, astfel încât nu se pun probleme deosebite de atenuare a zgomotului provenit din exterior şi, pe de altă parte, în interiorul construcţiei, în condiţiile unei funcţionări normale, nu există surse de zgomot care ar putea deranja vecinătăţile.

Privind izolarea acustică a elementelor structurale împotriva zgomotului de impact, au fost luate măsuri prin prevederea unui strat fonoizolator în compoziţia pardoselilor la fiecare încăpere.

IV. DATE PRIVIND INSTALAŢIILE INTERIOARE

IV.01 Instalaţii termice

Instalaţiile de încălzire centrală se realizează numai pe bază de proiect. Proiectul se elaborează de către proiectanţi autorizaţi, cu competenţe în domeniu. Proiectul se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi MLPTL. Referatul de verificare al proiectului întocmit va face parte integrantă din proiect.

La proiectarea şi excutarea instalaţiilor de încălzire centrală se vor respecta prevederile corespunzătoare cuprinse în:

- I 13 - 02 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală;

- Normele generale de protecţie a muncii;

- Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor;

- Prescripţiile tehnice ISCIR;

- Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale - I 6;

- Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare - I 9;

- Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare - I 5;

- Normativele privitoare la protecţia termică a clădirilor C 107/1, 2, 3, 4, 5;

- Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor - P118.

Clădirea este prevăzută cu încălzire centrală. Agentul termic, apă caldă 95°/75°, este furnizat de centrala termică proprie. Centrala termică va funcţiona pe combustibil gazos, energia termică producându-se din arderea gazelor naturale. Această variantă a fost aleasă pentru că în zonă există reţea de gaze naturale.

Încălzirea locuinţei se va face folosind apa caldă sau fierbinte ca agent termic, iar pentru cedarea căldurii în încăperi se vor utiliza corpuri de încălzire prin radiaţie.

La instalaţiile de alimentare cu gaze a cazanelor fără supraveghere permanentă se vor prevedea dispozitive automate de reglare, semnalizare şi control ale arderii, precum şi de închidere a alimentării cu gaze în cazul întreruperilor de orice natură (alimentare cu gaze, energie electrică) sau a reducerii presiunii gazelor sub valoarea minimă indicată de producătorul arzătorului.

Amplasarea centrelor termice folosind gazul natural drept combustibl se va face, obligatoriu, cu respectarea prevederilor din “Normativul pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale” - I6.

Încăperea în care se montează centrala termică cu consum de combustibili gazoşi este prevăzută, spre exterior, cu suprafaţă totală vitrată de minim 0,05 mp pentru fiecare mc de volum net al incăperii, aşa cum se cere în cazul construcţiilor din zidărie.

12

Spaţiul destinat centralei termice se separă de restul spaţiilor prin pereţi şi planşee din materiale cu limita de rezistenţă la foc de minim 1 ½ h pentru pereţi şi 1 h pentru planşee. Necesarul de căldură pentru asigurarea temperaturii interioare de confort se va calcula în concordanţă cu prevederile STAS 1907 – 1.2/97. Agentul termic pentru încălzire este apa caldă 95/75 ºC, preparată în centrala termică proprie, amplasată la parterul clădirii. Încălzirea încăperilor se va realiza cu radiatoare sau alte corpuri statice similare ca încărcare termică, având distribuţia montată în grosimea pardoselilor. Radiatoarele vor fi echipate la tur şi retur cu robineţi. Turul se va monta la partea superioară a acestora. În grupurile sanitare se vor monta radiatoare din oţel pentru baie, cu bare orizontale, tip port prosop. Montarea centralei termice, a conductelor şi a radiatoarelor se va face în concordanţă cu instrucţiunile de montaj ce însoţesc produsele şi se vor executa doar de către personalul tehnic autorizat pentru astfel de lucrări. La montare se va ţine cont de:

- poziţiile şi caracteristicile elementelor de automatizare (comandă şi execuţie);

- măsurile antiseismice pentru fixarea conductelor şi a cazanului;

- calitatea îmbinărilor executate;

- funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi a limitatoarelor de temperatură şi presiune, la atingerea valorilor

limită;

- intrarea automată în funcţiune şi oprirea cazanelor, reglarea focului, în funcţie de debitul de căldură, de temperatura agentului termic şi a aerului exterior.

Echilibrarea instalaţiei se va realiza prin verificarea bunei funcţionări a extremelor ramurilor de încălzire şi închiderea parţială a robinetelor de reglaj pe radiatoarele mai apropriate de distribuitor.

Pentru asigurarea aerisirii şi golirii instalaţiei se verifică:

- eficienţa dezaerisirii instalaţiei la punctele cele de mai de sus ale traseului conductelor şi la partea superioară a echipamentelor;

- golirea instalaţiei în punctele cele mai de jos ale conductelor, a corpurilor de încălzire şi în partea inferioară a echipamentelor.

La punerea în funcţiune a cazanului va fi chemat obligatoriu furnizorul utilajelor. Conductele şi cazanul se vor sprijini pe suporţi metalici fixaţi de elementele de construcţie (planşee, pereţi, pardoseală), astfel încât să nu se producă mişcări necontrolate sau îndoiri ale conductelor. Se vor respecta distanţele impuse de normativele în viguare faţă de instalaţiile electrice. Trecerea conductelor prin pereţi se va face în tub de protecţie. Corpurile de încălzire se vor monta la distanţa de 12 cm, faţă de pardoseala finită. Spaţiul în care se află centrala termică va fi dotat PSI cu stingător în caz de incendiu.

Principalele verificări se fac prin probe impuse de normativul I13-1994, cap. 23:

- proba de presiune la rece, după spălarea instalaţiei;

- proba la cald;

- proba de eficacitate.

Racordarea centralei termice la coşul de evacuare a gazelor trebuie efectuată cu aprobarea instanţelor competente. Coşul de evacuare a gazelor de ardere va fi cu tiraj natural şi realizat din zidărie de cărămidă sau elemente prefabricate.

Tirajul pe coş trebuie să fie suficient şi gazele trebuie evacuate în atmosferă în toate condiţiile de funcţionare posibile. Pentru funcţionarea corespunzătoare a centralei termice este necesară dimensionarea corectă a coşului de evacuare a gazelor, deoarece combustia, puterea furnizată şi durata de viaţă a centralei termice depind de tiraj. Tirajul este influenţat de diametrul coşului, de înălţimea coşului şi de asperitatea suprafeţei interioare a acestuia. Nu este permisă racordarea altor dispozitive la coşul la care este racordat cazanul. Diametrul coşului nu trebuie să fie mai mic decât diametrul racordului de evacuare. Tirajul gazelor evacuate nu trebuie să fie prea puternic pentru a nu diminua eficienţa şi a nu cauza întreruperea arderii. În cazul în care tirajul este prea puternic, trebuie instalat un robinet de reglare între coş şi cazan.

Valori informative pentru secţiunea coşului de evacuare a gazelor:

- 20 x 20 cm - înălţime minimă 7 m;

- Ø 20 cm - înălţime minimă 8 m;

- 15 x 15 cm - înălţime minimă 11 m;

- Ø 16 cm - înălţime minimă 12 m.

13

Dimensiunile exacte ale coşului sunt specificate de norma STN 73 42 10. Tirajul gazelor evacuate este specificat în parametrii tehnici.

Proiectarea instalaţiilor termice face obiectul unui proiect de specialitate care se va realiza prin grija beneficiarului.

IV.02 Instalaţii sanitare

a. Alimentarea cu apă

Clădirea va fi branşată la reţelele publice de apă şi canalizare. Energia termică necesară încălzirii şi preparării apei calde menajere va fi asigurată de centrala termică pentru prepararea apei calde menajere 95/75 ⁰C.

Conductele de apă rece se vor izola împotriva condensului cu tuburi izolante de 6 mm grosime, bandaje cu folie lipită, iar conductele de apă caldă cu o izolaţie termică de 9 mm grosime. Pe fiecare racord la obiectele sanitare se inserează câte un robinet de colţ şi câte un racord flexibil de 25-30 cm lungime sau legături tip pexal cu conectori. Distribuţia de apă rece şi apă caldă menajeră se face de-a lungul pereţilor. Conductele se vor monta aparent, în paralel, susţinute pe console zincate, prinse de peretele din beton cu dibluri încastrate. Racordurile de apă rece şi apă caldă la grupurile sanitare se vor monta îngropate sub finisaje. Pentru mai multe detalii legate de prepararea apei calde menajere în centrala termică se va consulta capitolul precedent legat de instalaţiile de încălzire.

b. Canalizarea

Instalaţia de canalizare menajeră asigură colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere provenite de la obiectele sanitare. Clădirea va fi branşată la reţeaua publică canalizare. Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare vor fi evacuate gravitaţional prin curgere cu nivel liber prin intermediul unei reţele la fosa septică vidanjabilă. În acest sens, sub placa de beton de la parter va fi prevazută o conductă de canalizare care va colecta apele uzate menajere de la coloanele verticale şi le va canaliza spre reţeaua publica. Instalaţiile interioare de canalizare se prevăd din tuburi şi piese de polipropilenă ignifugată, îmbinate cu mufe şi garnituri de elastomeri. Tronsoanele montate sub finisajul pardoselii, la nivelul cotei plăcii, se vor acoperi cu hârtie grofată (pentru a permite dilatarea termică) înainte de a fi înglobate în şapa pardoselii, respectându-se pantele de scurgere, iar în prealabil efectuându-se proba de etanşeitate. Tronsoanele de canalizare îngropate sub pardoseală se vor poza pe un pat şi umplutură de nisip, umezit şi bine compactat.

Racordurile de la obiectele sanitare se vor monta aparent şi se vor susţine cu bride identice cu cele de la conductele de apă (funcţie de diametru), iar coloanele de canalizare se vor masca, asigurându-se montarea unui capac de vizitare în dreptul pieselor de curăţire prevăzute.

c. Obiectele sanitare interioare

Echiparea cu obiecte sanitare este de principiu, urmând ca la execuţie alegerea acestora să se facă de către beneficiar. La montarea obiectelor sanitare se vor respecta distanţele minime precizate de STAS 1504-1985, ţinându-se cont de mobilarea indicată în planşele de arhitectură.

d. Sistemul de scurgere a apelor pluviale

Pentru protejarea pereţilor de exterior şi ai subsolului împotriva pătrunderii umezelii, apa de ploaie de pe acoperiş trebuie drenată printr-un sistem de jgheaburi şi burlane. Acest sistem constă din jgheabul de ploaie cu accesoriile lui şi din racordul de burlan. Acestea conduc mai departe apa de ploaie în reţeaua deschisă de evacuare a apei a unei instalaţii de folosire a apei de ploaie sau o drenează în rigole sau şanţuri. Din principiu trebuie să se aibă în vedere proiectarea globală a instalaţiei de evacuare a apei, de la suprafeţele de scurgere a apei, jgheaburi şi scurgeri, până la nivelul terenului. Sistemele de evacuare a apei trebuie dimensionate adecvat în urma unui calcul de debit. Se vor avea în vedere normele DIN şi normativele în vigoare:

- DIN EN 12 056-3 - Instalaţiile de evacuare de mare putere în interiorul clădirilor, partea a III-a evacuarea apei de pe acoperiş, proiectare şi dimensionare;

14

- DIN 1986-100 - Instalaţiile de evacuare a apei pentru clădiri şi terenuri, partea 100 - condiţii tehnice suplimentare la

DIN EN 752 si DIN EN 12 056. Drenarea apelor de ploaie se face în mod liber la nivelul terenului prin sistem de jgheaburi şi burlane, fără a afecta în nici un fel parcelele învecinate. Jgheaburile vor avea dimensiunea de Ø 160 mm.

IV.03 Instalaţii electrice Pentru clădirea propusă sunt prevăzute instalaţii electrice interioare pentru iluminat şi prize, curenţi slabi, respectiv telefonie, semnalizare şi priză de pănâmt.

Proiectarea instalaţiilor electrice interioare face obiectul unui proiect de specialitate realizat de un inginer electrician autorizat.

La proiectarea instalaţiilor electrice se va ţine cont de următoarele normative, prescripţii şi standarde în vigoare:

- NP-I 7-2002 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a.;

- I 18-2002 - Normativ pentru proiectare şi execuţie instalaţii interioare de telecomunicaţii;

- I 20-2000 - Normativ pentru proiectarea şi executarea protecţiei împotriva trăsnetului la construcţii;

- STAS 8275 - Protecţia împotriva electrocutării - terminologie;

- STAS12604 - Protecţia împotriva electrocutării -prescripţii generale;

- STAS 12604/4 - Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, instalaţii electrice fixe;

- P-118 - Norme tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor privind protecţia împotriva incendiilor;

- PE 155-92 - Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor electrice pentru clădiri civile;

- C 56 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţiilor aferente.

a. Branşamentul la reţeaua electrică

Bransamentul electric reprezintă instalaţia de joasă tensiune destinată alimentării cu energie electrică clădirii, executată de la linia electrică de distribuţie până la contorul electric de la consumator. Părţile principale ale branşamentului electric sunt:

- bransamentul propriu-zis, care constituie legătura de la linia electrică aeriană sau subterană până la firidă (nişă de branşament);

- firida de branşament, care reprezintă un gol paralelipipedic, amenajat în zid sau construit special, în care se montează echipamentul electric necesar protejării coloanei electrice şi distribuirii energiei electrice;

- coloana electrică, care constituie legătura dintre echipamentul firidei şi contorul abonatului.

Bransamentele se proiectează şi se execută numai în baza dosarelor preliminare depuse la intreprinderea furnizoare de energie electrică şi aprobate de aceasta. După efectuarea studiilor şi măsurătorilor pe teren, intreprinderea furnizoare întocmeşte devizele şi notele de lucrări în vederea executării branşamentului.

b. Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se va realiza, conform avizului de racord eliberat de către furnizor la cererea beneficiarului, prin intermediul firidei de braşament. Din cofretul de branşament se alimentează tabloul electric din interiorul clădirii. Tabloul electric se va alimenta cu cablu de cupru cu izolaţie şi manta din PVC. În acest caz, conductorul PE se va lega la priza de pământ a clădirii. Contorizarea se va realiza la nivelul tabloului electric.

c. Instalaţia de iluminat şi prize

Corpurile de iluminat se aleg în funcţie de destinaţia încăperilor, de iluminarea medie pe încăpere şi de plastica

arhitecturală.

Comanda iluminatului se realizează local cu întreruptoare, comutatoare, şi, în funcţie de alegerea beneficiarului cu întreruptoare cap-scară sau cu revenire ce acţionează relee electronice de pas. Montajul se ve realiza la hp=0,9 m, în plasa verticală. În alegerea corpurilor de iluminat se ţine seama de:

- distribuţia fluxului luminos, în emisfera inferioară şi respectiv superioară, astfel ca aceasta să se afle în concordanţă cu destinaţia încăperii;

- randamentul luminos, recomandându-se aparate cu randamente cât mai mari;

15

- luminanţa aparatului, corelată cu poziţia cea mai dezavantajoasă în care s-ar putea afla un observator în încăpere;

- unghiul de protecţie, astfel încât în câmpul vizual al persoanelor din încăpere să se reducă cât mai mult posibil prezenţa luminanţelor ridicate, pentru a evita fenomenele de orbire fiziologică (directă) şi psihologică.

Prizele de uz general se amplasează conform cerinţei beneficiarului. Toate prizele trebuiesc prevăzute cu contact de protecţie. La bucătărie prizele se vor monta la hp=1,2 m, cele pentru alimentarea aparatelor de aer condiţionat la hp=2,2 m, iar în rest prizele se vor monta la hp=0,3 m. Aparatele electrice prevăzute în proiect sunt: întreruptoare, comutatoare, prize simple cu contact de protecţie. Aparatajul de joasă tensiune utilizat este pentru tensiunea U= 230 V. Aparatajul este atât de tipul normal cu montaj îngropat cât şi de tipul etanş montat aparent.

Circuitele pentru alimentarea corpurilor de iluminat şi prizelor se vor executa cu conductori de cupru protejaţi în tub IPEY montat îngropat în şapă pentru trasee orizontale (in câmp) şi în pereţi pentru restul traseelor. Se vor folosi următoarele culori de marcare:

- verde/galben pentru conducte de protecţie PE;

- albastru deschis pentru conducte de nul de lucru N;

- alte culori pentru conducte de fază L1, L2, L3.

În întreaga instalaţie electrică din clădire trebuie menţinută aceeaşi culoare de marcare pentru conductele ce aparţin aceleiaşi faze. Pe elementele combustibile, alimentarea aparatelor electrice se face cu conductoare montate în tub metalic flexibil. Toate aparatele electrice montate pe elemente combustibile vor fi separate cu plăci de tablă.

d. Instalaţia de curenţi slabi

Instalaţia de curenţi slabi cuprinde:

- instalaţia de telefonie;

- instalaţia de televiziune;

- reţea de date, cu conexiune la un provider de servicii tip Internet;

- instalaţia de intefon.

Racordul telefonic la imobil se va realiza de către o firmă specializată în domeniu prin intermediul unei reglete telefonice amplasată la parter în exterior. Circuitele telefonice se vor executa cu conductori protejaţi în tub IPEy montat îngropat. Pentru instalaţia de televiziune se va executa numai tubulatura necesară montată îngropat, urmând ca prizele TV, cablul coaxial şi distribuitorul să fie montate de o firmă specializată agreată de beneficiar. Instalaţia de date va fi prevăzută cu prize speciale care permit conectarea la diferite plăci de reţea din cadrul unor sisteme tip Desktop sau Notebook. Racordarea va fi făcută în funcţie de alegerea beneficiarului, la un provider local sau se va opta pentru servicii integrate (telefon, televiziune, date), furnizate de către o firmă specializată. Se recomandă ca execuţia instalaţiilor de curenţi slabi să se facă de echipe specializate, calificate în acest sens, cu respectarea prevederilor normativului I 18/2002 (referitoare la distanţele faţă de celelalte instalaţii electrice, interferenţe electromagnetice, etc.) şi a prescripţiilor tehnice ale producătorului.

IX. AMENAJĂRI EXTERIOARE CONSTRUCŢIEI

Parcela cu suprafaţa totală de 549 mp pe care se află construcţia propusă va fi împrejmuită pe limitele de proprietate cu garduri din profile metalice şi plasă rigidă galvanizată cu înălţimea de 2,00 m. Panourile, din plasă sudată, vor avea o lăţime de 2000 mm şi vor fi instalate pe stâlpi metalici cu fundaţie din beton armat. Stâlpii se montează la o distanţă de 2,20 m (din ax în ax) în fundaţii de beton sau pe plăci din metal fixate cu şuruburi pe ziduri de beton. Spre stradă închiderea va fi realizată printr-un sistem de împrejmuire prefabrict. Pe terenul studiat este prevăzut un loc cu lăţimea de 3,40 m, amenajat pentru parcarea unui autovehicul. În acest sens, în cadrul împrejmuirii stradale, a fost prevăzut un acces carosabil pe parcelă. De la accesul pietonal, care se face din strada principală pe proprietate, este prevăzută o alee pietonală până la principalul acces în clădire. Aleea va fi realizată cu dale prefabricate din beton montate pe un strat de nisip.

X. ORGANIZAREA DE ŞANTIER ŞI MĂSURI DE PROTECŢIA MUNCII Lucrările de execuţie, inclusiv cele pentru împrejmuire, se vor desfăşura numai în limitele incintei deţinute de titular şi nu vor afecta domeniul public.

16

Pe durata executării lucrărilor de construire se vor respecta următoarele acte normative privind protecţia muncii în construcţii:

- Legea 90/1996 privind protecţia muncii cu modificarile si completarile ulterioare;

- Legea 319/2006 - a securităţii şi sănătăţii în muncă;

- Legea nr. 194/2005 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei muncii nr. 90/1996;

- Ord. MMPS 578/1996 privind norme generale de protecţia muncii;

- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protecţia şi igena muncii în construcţii -ed. 1995;

- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la înălţime;

- Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protecţie individuală;

- Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr.775/1998;

- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300;

- alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării propriu-zise a lucrărilor.

Administrator

Întocmit/Şef proiect

17