Sunteți pe pagina 1din 25

INTRODUCERE

Cultivarea pmntului a fost prima activitate umana care a deschis dramul vieii economice. Nevoile economice precum si condiiile de mediu impun adaptarea formei de utilizare a pamantului la un moment dat. Cultivarea solului de-a lungul a 10 000 de ani de agricultura a imbracat forme dintre cele mai variate, datorita marii diversiti a condiiilor de clima si relief, dar si a celor tehnice, sociale si economice pe care le oferea locul si timpul la momentul respectiv. Aceasta mare diversitate se poate incadra totui in trei mari sisteme de utilizare a pmntului evoluind de la cea extensiva spre raionala pentru a ajunge la cea intensiva. 1 Apariia arendiei in agricultura este caracteristica tuturor tarilor europene, determinata de dezvoltarea relaiilor marfa-bani si de incapacitatea stapinului feudal de a adapta economia marelui domeniu la producia pentru piaa. Relaiile economice, sociale, politice, mult asemntoare, din Moldova si Tara Romaneasca, ii obliga pe cercettori sa abordeze simultan analiza diferitelor probleme de istorie din cele doua principate. Ca obiect de cercetare, arendia, este un fenomen deosebit de vast prin multitudinea problemelor ce le ridica in strinsa conexiune cu evoluia generala a societii de la feudalism la capitalism. In aceasta lucrare am incercat sa analizezm condiiile generale si cauzele imediate care au dus la apariia arendiei in agricultura si am urmrit amploarea pe care o capata fenomenul de la primele sale manifestri pina la Regulamentul Organic. Am exemplificat contractele si termenele de arendare, arenda, arendaii, exploatarea moiilor de ctre arendai, relaiile de producie (plecnd de la servitutiile dreptului de stapinire asupra pmntului, apoi asupra obligaiilor unor categorii social-fscale prestate in beneficiul arendaului), participarea arendaului in procesul de producie, legtura lui cu piaa, investiiile arendaului. Prin arendare am neles concesionarea condiionat, prin clauze contractuale, a dreptului de exploatare a moiei, pe termen limitat, in schimbul plaii unei arenzi prestabilite, de obicei exprimata in bani, achitata anual, cu anticipaie. Marele jurist A. Radulescu, propunnd arendarea moiilor la rani ca mijloc pentru mbunatatire a situaiei economice, se ocupa in studiul amintit de istoria dreptului de protimisis ce l-au avut locuitorii la arendarea moiei, la sfrsitul secolului al XVIII-lea si nceputul celui urmtor.2 Fondul funciar a fost considerat ntotdeauna ca element esenial al avuiei naionale a fiecrei tari. Dezvoltarea economica a satelor^ a determinat scoaterea din circuitul agricol a unor mari suprafee de teren, fachdu-se risipa de pamnt ceea ce a impus autoritilor sa ia masuri de stopare a acestui fenomen, iar specialitilor sa ceara tot mai hotrt stabilirea unui pre al pmntului agricol si silvic, pentru a permite unitilor economice sa nscrie in contabilitate alturi de celelalte mijloace de producie. Primul care a calculat valoarea pmntului pentru a determina avuia naionala a fost W. Petty in anul 1664. El pornea in calculele sale de la concepia ca valoarea pmntului nu este altceva dect renta "cumprata" cu anticipaie pentru un anumit numr de ani. In Romnia primul care a realizat o evaluare a terenurilor agricole a fost Mihai Serban in anul 1914, pornind de la teza ca valoarea pamatului este diferita in funcie de regiune, calitate, situaie economica si dimensiunea proprietii. El a utilizat doua criterii: pentru proprietile mai mari de 20 de hectare a luat ca baza de calcul arenda stabilita la nivel de jude pe care a inmultit-o cu 20 de ani. Aceasta valoare a multiplicat-o cu suprafaa terenului agricol, obinnd astfel valoarea totala a
1

Viorica PANA, "Pamintul si folosirea lui in agricultura", Editura Ceres, 1994, pag.5 -7.

Ioana CONSTANTINESCU, "Arendia in agricultura Tarii Romaneti si a Moldovei pina la Regulamentul Organic", Editura Academiei, 1985, pag. 8-9.

pmntului apartinind acestei forme de proprietate. pentru proprieti mai mici de 20 de hectare a luat ca baza de calcul preul cu care Casa Rurala vindea pamntul ctre rani. Valoarea fondului funciar al Vechiului Regat a fost stabilita de Mihai Serban la 7,6 milioane lei. In 1915 I.M. Angelescu calculeaz si el valoarea fondului funciar al tarii, dar criteriul utilizat este venitul net plus produsul pe hectar pe care la capitalizat cu rata de 5%. Valoarea fondului funciar astfel obinut a fost de 19,1 milioane lei pentru Romnia Mica. Cea mai completa si complexa evaluare a fondului funciar a fost fcuta in anul 1939 de M. Georgescu. El utilizeaz doua metode de calcul: prima metoda pornete de la venitul mediu impozabil preluat din statistica impozitelor directe din 1930, impozite difereniate pe categorii de folosina (considera impozitul 5% din valoarea medie a unui hectar de teren). a doua metoda utilizeaz preturile diferitelor categorii stabilite de Cornateanu in 1935, dar majoreaz valoarea lor cu 10% pentru ca preturile crescuser. In 1990, Institutul de Economie Agrara din cadrul Academiei de tiine Agricole si Silvice din Romnia, a calculat valoarea pmntului agricol al tarii cu ajutorul unei formule proprii avnd la baza venitul net multiplicat. Criteriul cel mai veridic al rentei funciare capitalizate este: V/ha = Rxl00/Cc V/ha reprezint valoarea unui hectar de teren. R reprezint renta funciara anuala pe hectar. Cc reprezint coeficientul de capitalizare (aproximativ egal cu rata dobinzii).

Capitolul 1

1. Curente doctrinare

Dup cderea comunismului, relatiile agrare romnesti cu referire la dimensiunea exploatatiilor agricole au evoluat pe dou trasee distincte, dar contrare. Primul traseu s-a desfsurat pe vectorul reformelor agrare, care au avut ca obiectiv principal constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate funciar privat si a avut ca efecte desfiintarea prin lichidare a fostelor unitti cooperatiste (Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar), restructurarea unittilor de stat (Legea nr. 1/2000) si reactivarea exploatatiilor mici, de tip familial. Cel de-al doilea traseu, opus primului, a vizat cresterea dimensiunii exploatatiilor mici, ca necesitate obiectiv impus de procesul de performare si eficientizare a activittii agricole. Circumscris acestui traseu, politic agrar s-a concentrat pe o palet larg de activitti pe piata funciar, n cadrul creia o atentie deosebit s-a acordat arendrii, acceptat de teoria economic drept o form clasic de exploatare n antrepriz. Reactivarea arendrii, la pragul anului 1994 (Legea nr. 16/1994 privind arendarea bunurilor agricole) a fost considerat ca un fenomen economic normal (Otiman,2002). Arendarea este o alta forma principala de marfalitate a pamantului si segment al pi etei funciare. Ea reprezinta o tranzactie contractuala incheiata intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de terenuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la exploatarea suprafetelor de teren pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti, denumit arenda. Prin arendare, are loc un transfer partial de proprietate asupra terenurilor arendate de la arendator catre arendas, respectiv posesiunea si folosinta. In teoria economica arenda este definita ca suma de bani rezultata din incasarile totale pe care arendasul o plateste arendatorului, ca pret pentru obtinerea temporara a dreptului de folosinta asupra pamantului. 1.1. MICA ARENDIE (ARENDIA CLCEASC) In condiiile de dominaie a economiei feudale, luarea in arenda a moiei de ctre clcai, reprezint rscumprarea bneasca a tuturor obligaiilor feudale. Luind in arenda moia, clcaii nu mai sunt supui la claca si dijma pe termenul convenit prin contract. Ei au dreptul de a vinde buturi in sat, de a exploata pe cont propriu morile si celelalte insatalatii si surse de venit ale moiei. Clcaii arendri isi asumau o serie de obligaii: sa pstreze hotarele moiei; sa se judece pe spezele lor pentru restabilirea acestora cnd erau nclcate de vecini; sa pzeasc pdurea, sa nu se taie; sa ntrein n buna stare cldirile si instalaiile de pe moie, iar atunci cnd li se permitea sa construiasc, la sfritul termenului de arendare, construciile rmneau pe seama stpnului fr a fi despgubii de investiiile fcute. Aceste clauze le ntlnim in orice contract de arendare, colective sau individuale si erau menite sa conserve si sa sporeasc sursele de venit ale moiei. Un alt mobil al arendiei clacasesti, valabil dup 1780 in Tara Romaneasca, 1-a constituit incercarea clcailor de a conserva obiceiul pmntului pe moiile unde sarcinile feudale erau mai reduse dect Pravliniceasca Condica. Arendia clacaseasca

apare deci ca expresie a luptei impotriva creterii exploatrii prin aplicarea legii si tergerea obiceiului. Luarea in arenda a moiilor de ctre steni era determinata si de cauze de natura economica in vederea extinderii gospodriilor lor att sub influenta pieei cit mai ales ca urmare a ingustarii dreptului lor de folosina asupra moiei pe care locuiau. Arendia rneasca este intlnita nca din prima jumtate a secolului al XVIII-lea. Cele mai vechi documente cunoscute care o atesta dateaz din 1704 in Tara Romaneasca si 1727 in Modova. Ea apare si este frecvent documentata pe parcursul intregii perioade abordate pe moiile mnstireti din regiunea de munte, unde condiiile naturale fceau dificila perceperea clacii si a dijmei in natura si unde relaiile productorilor cu piaa le inlesneau posibilitatea plaii unei sume drept arenda. In Moldova, in comparaie cu Tara Romaneasca, dreptul de protimisis3 la arendare este legiferat mai trziu, abia in ultimii ani ai secolului al XVIII-lea sau in primii ani ai secolului urmtor. Extinderea in timp si spaiu a arendrilor de moii ctre clcai a avut o serie de consecine economice si sociale. Clcai ca productori direci au posibiliti sa realizeze pe cont propriu un venit prin munca lor care astfel ar fi fost nsuit de arendaul interpus intre ei si stpnul moiei. In felul acesta creste puterea lor economica, deci si posibilitatea cu care uneori isi susin si cstig dreptul de arendare in fata autoritii de stat. Satul arenda capt autonomie economica si o mai buna organizare, cointeresarea deschide cmp larg iniiativei mici, face ca productivitatea muncii sa creasc, legtura cu piaa se intensifica, stratificarea economica si sociala se adnceste. Legea protimisisului clcailor la arendare a contribuit in mare msura la raspndirea arendiei clacaeti si a servit drept arma in lupta mpotriva abuzurilor si samavolniciilor comise de arendai. Creterea arenzilor, incit sa depeasc puterea de plata, iar pe de alta parte pauperizarea rnimii care o face insolvabila, ca si concurenta pe care o exercita arendaii tot mai puternici deintori de capital, au limitat aria de rspndire a sistemului de arendare ctre productorii direci ducnd in cele din urma aproape la dispariia lui. Dreptul de protimisis al clcailor la arendare, dei legat de caracterul feudal al proprietii asupra pmntului, a favorizat in mare msura rspndirea arendiei clceti, fenomen ce ducea la destrmarea relaiilor de producie feudala. Arendia ctre obtea clacaseasca a rmas insa o simpla experiena a societii de la sfritul secolului al XVIII-lea si nceputul celui de-al XlX-lea, ponderea capitalurilor deinute de marii arendai, cu care productorii direci nu au putut concura, ca si celelalte condiii amintite mai sus au hotrt o alta cale de dezvoltare a arendiei in agricultura. In lupta pentru arendare dintre micii productori si marele arenda a nvins, aceasta din urma victorie coincide cu noile condiii si sensuri de dezvoltare a societii. 1.2. MAREA ARENDASIE Arendarea moiilor ctre persoane deintoare de capital venite din afara obstei clceti ce se interpun in relaiile dintre stapnii de pamnt si productori, se dovedete o constanta a structurilor agrare romaneti pe o distanta de aproape doua secole. Prin arendare, stpnul conceda arendaului dreptul de exploatare a mosiei condiionat si pe termenul stabilit in schimbul unei arenzi, de cele mai multe ori exprimata in bani, alteori in bani si produse. Tranzacia se ncheia pe baza de contract scris, de obicei ntocmit in doua exemplare, unul isclit de stapn sau de reprezentantul acestuia, dat arendaului, celalalt, de arenda, dat stpnului. 1.2.1. CONTRACTELE DE ARENDARE La nceput contractele aveau o formulare rudimentara, luau aspectul unor chitane "zapise", cu funcia numai de a adeveri ca a fost "vndut" sau "cumprat", pe un anume teren, venitul unei moii fr sa formuleze clauze. Cu timpul, contractele luau forma, in terminologia epoci, a unor "zapise de nvoiala" incluznd
3

PROTMISIS s. v. ntietate, precdere, preponderen, primat, primordialitate, prioritate.

clauze bilaterale, care stabileau obligaiile si drepturile ctre pari. In ultimii ani ai secolului al XVTII-lea, apare chiar termenul de "contract" odat cu ptrunderea in limba si a altor neologisme ce marcheaz transformrile in sens modera petrecute in societate. In Moldova, contractele erau mai elaborate, mai sistematic redactate, de obicei clauzele erau formulate de ponturi avnd pn la 20-22 astfel de "ponturi". In Tara Romaneasca, sistemul de arendare dobndete un suport juridic, mai ales in 1776 prin dispoziia domneasca care spunea ca fiecare act de arendare sa fie nregistrat in condica isprvniceasca de jude, la fel ca orice alt act de vnzare sau zlogire de bunuri imobile, in caz contrar contractul era declarat fr valoare.4 1.2.2. TERMENUL DE ARENDARE Era clauza nelipsita din orice contract de arendare. Att in Moldova, cit si in Tara Romaneasca, arendrile se incheiau pe termen foarte scurt, de regula pe trei ani, mai rar pe cinci ani si un singur an si numai cu totul excepional pe termen mai lung de 10, 20 sau mai muli ani. Termenul de arendare poate fi insa, prelungit prin reinnoirea contractului, cu clauza pusa de arenda ca la expirarea contractului sa fie preferat la rearendare in caz de concurenta, acceptind sa plteasc suma oferita de concurenta. Muli arendai reueau sa pstreze 15 - 20 de ani sau chiar toata viata moia, iar dup moarte sa fie preluata de familia arendaului prin reinnoirea contractului. In general stapinul moiei era interesat sa incheie un contract pe termen scurt pentru a pstra un control permanent asupra creterii veniturilor moiei, a valorii ei. Termenul scurt ddea stapnului posibilitatea sa urce preul arenzi, pe de-o parte inglobnd la timp sporul de valoare ce-1 cstiga moia, pe de alta, pentru a impune noi condiii. Contractele menite sa-i asigure creterea in continuare a venitului moiei, reuind in acelai timp sa intretina concurenta intre arendai. Arendaul era interesat sa incheie contractul pe un termen cit mai lung, asigurnd continuitatea, valorificarea mai complexa a resurselor moiei, cit si amortizarea si fructificarea sumelor bneti investite. Arendarea pe termen lung mai prezenta avantajul recuperrii eventualelor pierderi si ddea rgaz incasari banilor imprmutati stenilor sau altor datorii si obligaii neprestate la vreme. Arendarea pe termen scurt descuraja celelalte investiii si a dus la intensificarea exploatrii sociale, arendaul cautnd ca pe aceasta cale sa scoat maximum de cisting posibil in limita de timp acordat. In schimbul dreptului de exploatare a moiei arendaul se angaja prin contract la plata unei arenzi.5 1.2.3. ARENDA SI ARENDAII Arenda este renta funciara, iar dup unii autori reprezint expresia economica prin care se realizeaz dreptul de proprietate asupra pmntului. Arenda reprezint in cea mai mare msura capital comercial. In majoritatea cazurilor banii arenzii provin din operaii comerciale. Pentru cei mai muli arendai, arendia nu inseamna o intreprindere de producie ci una comerciala. Cu banii arenzii se cumpra venitul moiei. Arenda poate fi socotita ca renta feudala, dar ea incorporeaz si parte din dobinda banilor investii in cldiri si alte imbunatatiri aduse moiei si uneori poate include si o parte din profitul arendaului, ca si parte din produsul necesar al gospodriei clacasesti. Cuantumul arenzii era determinat direct sau indirect, intr-o msura mai mare sau mai mica, de aciunea convergenta a mai multor factori care determina si formarea preului moiei. Intre arenda si
4

Ioana CONSTANTINESCU, "Arendia in agricultura Tarii Romaneti si a Moldovei pina la Regulamentul Organic",

Editura Academiei, 1985, pag. 69-78.


5

Ioana CONSTANTINESCU, "Arendia in agricultura Tarii Romaneti si a Moldovei pina la Regulamentul Organic', Editura Academiei, 1985, pag. 79-80.

preul moiei fiind relaie directa, volumul obligaiilor locuitorilor fata de arenda, numrul si valoarea construciilor si instalaiilor, suprafaa si felul moiei, suprafaa cultivabila, felul culturilor pe asa numita rezerva, inventarul apartinind stapinului transmis arendaului, preul produselor agricole, preul foitei de munca angajate, preul utilajului agricol, al seminelor. Cuantumul arenzii mai depindea de legea cererii si ofertei in materie de aren dare si de fluctuaia monedei. In raport cu preul moiei arenda era de zece ori mai mica, spre sfritul perioadei. In urma evalurii unor moii amintite in actele de vinzare-cumparare, in care preul orientativ al moiei era calculat inmultind suma arenzii anului in curs cu zece. Intilnim cazuri in care arenda era de 3, 4, 5, 6 %, dar si de 15 -20% din preul moiei. Economistul Nicolae Sutu aprecia ca preul pmntului reprezenta de 15 ori venitul anual. Creterea arenzii era insa limitata de anumite praguri, unul dintre acesta fiind legea profitului arendaului, profit care trebuia sa fie cel puin egal cu dobinda banilor avansai ca arenda, plus salariul ce l-ar fi obinut ca administrator de moie pentru ca arendaul sa fie interesat in plasarea capitalului sau in sectorul agricol.6

2. Eficienta in plan economic si social Dup cderea comunismului, relatiile agrare romnesti cu referire la dimensiunea exploatatiilor agricole au evoluat pe dou trasee distincte, dar contrare. Primul traseu s-a desfsurat pe vectorul reformelor agrare, care au avut ca obiectiv principal constituirea si reconstituirea dreptului de proprietate funciar privat si a avut ca efecte desfiintarea prin lichidare a fostelor unitti cooperatiste (Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar), restructurarea unittilor de stat (Legea nr. 1/2000) si reactivarea exploatatiilor mici, de tip familial. Cel de-al doilea traseu, opus primului, a vizat cresterea dimensiunii exploatatiilor mici, ca necesitate obiectiv impus de procesul de performare si eficientizare a activittii agricole. Circumscris acestui traseu, politic agrar s-a concentrat pe o palet larg de activitti pe piata funciar, n cadrul creia o atentie deosebit s-a acordat arendrii, acceptat de teoria economic drept o form clasic de exploatare n antrepriz. Reactivarea arendrii, la pragul anului 1994 (Legea nr. 16/1994 privind arendarea bunurilor agricole) a fost considerat ca un fenomen economic normal (Otiman,2002). Arendarea este o alta forma principala de marfalitate a pamantului si segment al pietei funciare. Ea reprezinta o tranzactie contractuala incheiata intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de terenuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la exploatarea suprafetelor de teren pe o durata determinata si la un pret stabilit de parti, denumit arenda. Prin arendare, are loc un transfer partial de proprietate asupra terenurilor arendate de la arendator catre arendas, respectiv posesiunea si folosinta. In teoria economica arenda este definita ca suma de bani rezultata din incasarile totale pe care arendasul o plateste arendatorului, ca pret pentru obtinerea temporara a dreptului de folosinta asupra pamantului. Ponderea terenurilor arendate difera de la o tara la alta. In UE, ponderea terenurilor arendate este cuprinsa intre 4% in Grecia si 68% in Belgia, ponderea medie fiind de 33%. In SUA, arendasii exploateaza una din patru ferme. In toate tarile occidentale, arendarea este reglementata prin legi speciale sau norme cu putere de lege. Fiecare stat reglementeaza arendarea tinand seama de specificul tarii respective. Ca atare, exista deosebiri privind drepturile si obligatiunile partilor contractuale, durata arendarii, nivelul arendei. Referitor la durata arendarii, legislatia din diferite tari ofera o mare varietate de reglementari. In
6

Ioana CONSTANTINESCU, "Arendia in agricultura Tarii Romaneti si a Moldovei pina la Regulamentul Organic", Editura Academiei, 1985, pag. 80.

Belgia, de pilda, unde arendarea continua sa joace un rol important, legea din 1988 stabileste durata contractului de arendare la cel putin 9 ani. Sunt tari in care durata contractului de arendare se stabileste prin negocierea libera dintre parti. Un punct nodal al tranzactiilor dintre proprietari si arendasi il constituie arenda pe care arendasul se obliga sa o plateasca arendatorului. Ea are un continut complex, fiind formata din renta, amortismentul pentru investitiile realizate de arendator si dobanda la capitalul investit. . Deci, renta este mai mica decat arenda, sau cel putin egala cu aceasta, iar relatiile dintre ele s-ar putea exprima astfel: A=R+I; A=R, in care: A-arenda; R-renta funciara; I-dobanda la capitalul investit. Marimea arendei este, in ultima instanta rezultatul confruntarii dintre arendatori si arendasi. Arendasul nu va plati mai mult pentru 1 ha de teren arabil decat poate castiga din cea mai buna cultura pe care o va realiza de pe el. La randul sau, proprietarul va arenda pamantul respectiv unui fermier numai daca este sigur ca nu poate obtine un pret mai bun de la alt utilizator. El va incerca intotdeauna sa obtina maximum de avantaj net din arendarea terenului. Cand se reinnoieste contractul de arendare, proprietarul pamantului cere de obicei aceeasi sporire a arendei, ca si cum ameliorarile ar fi fost facute toate cu capitatul sau propriu. In unele tari, partile contractante sunt libere sa stabileasca arenda; in altele legislatia prevede anumite niveluri. Nivelul arendei este diferit de la tara la tara, aflandu-se sub incidenta unui complex de factori, ca si renta, care constituie componenta principala a arendei. In 1998, renta (arenda) la hectarul arabil exprimata in ECU-euro era in Olanda 338, in Danemarca 298, in Austria 243, in Belgia 178 si in Franta 128. Datele statistice arata ca arenda manifesta o tendinta de crestere.

*Arendarea in Romania

Dupa evenimentele din decembrie 1989, prin reconstituirea si constituirea dreptului de proprietate privata asupra pamantului ca efect al aplicarii Legii fondului funciar nr.18 din 1991, s-au creat premisele arendarii pamantului si a altor bunuri agricole. Ea se desfasoara in conditii schimbate fata de cele din trecut: nu este cauzata de existenta unor mari proprietati funciare, ci, dimpotriva, de proprietatea reconstituita sau constituita pana in 10 ha, pe baza legii nr.18/1991, limita urcata ulterior pana la 50 ha, pe baza Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 si ale Legii nr.169/1997; cei care dau suprafete de teren in arenda sunt micii proprietari, de regula neagricultori sau agricultori in varsta. Arendarea suprafetelor de teren si a altor bunuri agricole este reglementata de Legea arendarii nr.16/1994, modificata si completata in 1998. Potrivit legii, arendarea se face prin contract scris intre arendator si arendasi, contract care, pentru valabilitate si opozabilitate, se inregistreaza la Consiliul local in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. Partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice. Arendasii persoane fizice pot fi cetateni romani, indiferent daca au domiciliul in tara sau strainatate, cu conditia sa aiba pregatire de specialitate agricola, practica agricola sau un atestat de cunostinte agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator, iar arendasii persoane juridice pot fi persoane juridice romane, cu sediul in Romania, inclusiv cele cu capital partial sau integral strain, cu conditia sa aiba ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si sa prezinte garantiile solicitate de arendator.

Legislatia privind arendarea prevede si o serie de restrictii sau incapacitati care vizeaza persoanele care nu pot lua in arenda bunuri agricole si persoanele juridice care nu pot da in arenda asemenea bunuri. Astfel, nu pot da in arenda bunuri agricole regiile autonome, institutele si statiunile de cercetare agricole, societatile comerciale si alte unitati care au in patrimoniu sau in administrare terenuri proprietate de stat si nu pot lua in arenda bunuri agricole functionarii publici si salariatii din conducerile administrative ale persoanelor juridice mentionate. Nu pot lua, de asemenea, in arenda terenuri agricole, agentiile economice cu capital majoritar de stat, prestatorii de servicii, rezultati din transformarea fostelor statiuni de mecanizare a agriculturii, respectiv societatile comerciale pe actiuni AGROMEC. Interdictia inceteaza in cazul in care capitalul de stat nu mai este majoritar. Un loc aparte in reglementarile privind arendarea se refera la obligatiile si drepturile arendatorului si ale arendasului. Arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate in termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partiala, respectiv sa-i asigure exploatarea linistita si utila a bunului agricol arendat, sa primeasca bunurile arendate la incetarea contractului de arendare si sa indeplineasca toate celelalte obligatii asumate prin contract, iar arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate ca un bun proprietar, de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a executa toate celelalte obligatii contractuale. Arendatorului ii revine obligatia de a plati impozitele si taxele pentru bunurile arendate, iar arendasului obligatia de a plati impozitele pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate. Arendatorul are dreptul de a controla oricand modul in care arendasul administreaza bunurile arendate si, evident, de a primi pretul arendarii; la randul sau, arendasul beneficiaza, in calitate de producator agricol, de facilitati de creditare si impozitare prevazute de actele normative in vigoare; de asemenea, arendasul persoana fizica are dreptul de preemptiune (dupa coproprietari si proprietarii vecini) in cazul instrainarii prin vanzare a terenurilor arendate din extravilan. Referitor la durata contractului de arendare, respectiv la stabilirea datei la care produce efecte si a celei la care efectele inceteaza sa se produca, in forma sa modificata si completata. Legea arendarii stipuleaza ca durata arendarii se stabileste de catre parti. Contractul poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor; poate fi cesionat de catre arendasi sotului coparticipant la exploatarea bunurilor agricole sau descendentilor sai care au implinit varsta majoratului (cu acordul scris al arendatorului); poate continua in cazul decesului arendatorului sau arendasului (caz in care mostenitorii majori trebuie sa comunice in scris intentiile lor si sa obtina acordul scris al celeilalte parti); poate sa inceteze inainte de a ajunge la termen daca partile convin cu privire la rezilierea contractului. In tara noastra, daca initial Legea arendarii nr.16/1994 prevedea limite minime si maxime pentru arenda, plata ei putandu-se face in natura, in bani sau in natura si in bani, potrivit intelegerii partilor contractante, in forma modificata si completata, plata arendei se face potrivit intelegerii patilor contractante si se executa la termenele si locul stabilit in contract. Elementele in functie de care trebuie sa se stabileasca arenda, pentru fiecare categorie de folosinta, sunt: suprafata, potentialul de productie, structura parcelara, relieful si gradul de accesabilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta fata de centrul administrativ, amenajarile de imbunatatiri funciare, tipul plantatiilor pomiviticole, varsta, starea tehnica si biologica etc.

Rolul si importanta arendrii n vederea cresterii dimensiunii exploatatiilor agricole

Arendarea clasic, asa cum s-a manifestat ea n perioada ante si interbelic, cnd a nregistrat maximum de intensitate, se desfsura schematic, pe formula unei piramide cu vrful n sus (Figura 1). Arendator

Arendasi

Subarendatori Gospodarie taraneasca(GT) GT1 GT2 GT3.......................GTn


( Figura 1) Schema arendrii n perioada ante si interbelic. Arendatorul, pozitionat n vrful piramidei, se identifica cu proprietarul de mosie. Acesta ncredinta terenul agricol, spre exploatare, unuia sau mai multor arendasi, fiind constrns de absenta capitalului si a activului de exploatare(Otiman, 2002). Arendasul, pozitionat pe linia de mijloc, era o persoan dinamic, cu pregtire profesional corespunztoare n domeniul agricol si bun manager. n plus, multi arendasi erau proprietarii unor mijloace tehnice, de regul moderne, de exploatare a pmntului. Subarendatorii, situati la baza piramidei, erau tranii fr pmnt sau cu pmnt putin, dar care dispuneau de brate de munc, animale de munc si inventar agricol simplu, fapt care ddea garantie arendasului de a subarenda una sau mai multe parcele de teren de dimensiuni diferite. Arendasul, ca verig intermediar ntre proprietar si subarendasi, stabilea, n bun parte, regulile de pe piata de arendare. Comportamentul arendasului determinat de motivatii economice si sustinut de pozitia de lider pe piata de arendare, a dobndit conotatii negative (Otiman, p. 858). n plus, arenda avea un caracter mpovrtor asupra tranilor, greu de suportat, deoarece ea trebuia s satisfac cerintele, constant cresctoare, ale arendasului, ct si ale proprietarului de mosie. n prezent, arendarea se desfsoar tot dup schema piramidei, dar cu vrful n jos (Figura 2) ceea ce presupune c: _ gospodriile trnesti, din subarendtori, constrnsi de lipsa factorilor de productie, au devenit arendatori, chiar dac terenurile ncredinate spre exploatare sunt de dimensini mici si foarte mici; _ arendasii, persoane fizice sau juridice, preiau spre exploatare nu o mosie n trup compact, ci o puzderie de parcele, de foarte putine ori grupate, si dispun de capital de exploatare, precum si de cunostinte profesionale si aptitudini manageriale; _ proprietarii de mosii au disprut, ca efect al reformelor agrare nfptuite n agricultura romneasc pn la pragul anului 1948.

Arendatorii

Gospodarie taraneasca(GT) GT1 GT2 GT3.................GTn

Arendasi

Figura 2. Schema de functionare a arendrii conform Legii nr. 16/1994 Comparnd cele doua scheme, rezult att asemnri, ct si deosebiri. Principalele asemnri constau n faptul c arendasul si mentine pozitia de lider pe piata de arendare n ambele situatii. Pe fond, exist diferente semnificative ntre piata de arendare ante si interbelic si cea din prezent, diferente determinante, n primul rnd, de schimbarea pozitiei gospodriilor trnesti si, n al doilea rnd, de rolul pe care arendasul l are n domeniul concentrrii suprafetelor agricole, n cadrul noilor relatii agrare. Dezvoltarea arendrii terenurilor agricole n tara noastr, n ultima perioad a fost posibil datorit, n principal, urmtoarelor avantaje: _ faciliteaz formarea de exploatatii agricole de dimensiuni mari, cu costuri investitionale minime n actiunile de tranzactionare a terenurilor agricole; _ reprezint o alternativ pentru exploatarea terenurilor de acei proprietari care din motive obiective (vrsta naintat, rezidenta urban, precaritatea factorilor de roductie etc.) nu pot lucra terenurile de care dispun; _ nu afecteaz regimul propriettii funciare, att n timpul derulrii contractului si nici dup ncetarea acestuia. n acelasi timp, intensificarea actiunilor de arendare pe piata funciar ntmpin cu urmtoarele restrictii: _ puterea economic sczut a persoanelor tinere din mediul rural dispune s arendeze terenuri agricole, dublat de lipsa comportamentului competitiv de piat al acestora; _ gradul ridicat de fragmentare si parcelare a propriettii funciare trnesti, precum si dificulttile ntmpinate n procesul de comasare a parcelelor; _ numrul mare al populatiei rurale ocupate n agricultur si dependenta alimentar de proprietatea funciar; _ promovarea interesului pe termen scurt, dat fiind durata minim si relativ mic, de numai 5 ani, a contractului de arendare; _ caracterul instabil marcat de nenumrate completri, ntrzieri sau reveniri n cadrul juridic ce reglementez aceast activitate. Arendarea poate contracara efectele negative de pe piata funciara generate de: - concentrarea excesiva, prin incredintarea spre exploatare a terenurilor de la marea proprietate funciara catre mica exploatatie agricola. Aceasta formula a fost caracteristica perioadei ante- si interbelica;

pulverizarea proprietatii, care impune un traseu invers de arendare, fata de cel precedent de la mica proprietate funciara catre exploatatia agricola mijlocie sau mare. Este situatia intalnita in prezent in agricultura romaneasca. Privitor la dimensiunea pietei de arendare, datele oferite de Recensmntul General Agricol relev faptul c, n anul 2002, din suprafata agricol total, exploatat, terenurile arendate, n regim oficial de contractare, reprezentau 11%, din care aproape 5% (760.185 ha) erau terenuri lucrate n arend, iar peste 6% (999.322 ha) erau suprafete lucrate n regim mixt: arend si n regie proprie. Aceeasi surs de date mentioneaz si formele neoficiale de arendare, care reprezint, din totalul suprafetelor exploatate, tot n 2002, aproximativ 5% pentru luatul n parte si 2% pentru terenurile exploatate cu titlu gratuit (Giurc et al., 2004). Sursele de date din sistem oficial sau semioficial nu ofer ns informatii complete, fapt pentru care este dificil s se aprecieze dimensiunea real a pietii arendrii. Comparativ cu unele tri europene precum Belgia si Franta, unde ponderea terenurilor exploatate prin arendare depseste 50% (Otiman, 2002), arendarea n tara noastr este de aproape 5 ori mai mic, ca proportie n total suprafat exploatat. Arenda, ca pret al bunului arendat, ar trebui s satisfac, n egal msur, interesele celor doi parteneri de piat: arendatori si arendasi. n acest spirit, legiuitorul a considerat necesar s vin n ntmpinarea negocierilor cu un set de norme metodologice, stiintific fundamentate, dar fr caracter obligatoriu, de determinare a arendei. Interesul si importanta pe piata arendrii a acestor norme a fost minim. Cauzele constau n oferta nc mare de teren spre exploatare. Superioritatea ofertei rezult din constrngerile la care sunt supusi proprietarii de terenuri (rezidenti) n alte localitti, vrsta naintat, precaritatea factorilor de productie). Sondajele statistice relev c arenda, n medie, este de 600 kg/ru/ha (sau n produse echivalent gru), ceea ce reprezint circa 1/5 din productia medie pe hectar, iar valoric 1,8-2,4 milioane lei/ha (n conditiile cnd pretul de piat al grului a fost de 3.000-4.000 lei/kg). Dac presupunem c ntreaga proprietate funciar a unei gospodrii trnesti este arendat (media acesteia pe tar fiind de 2,4 ha) si o multiplicm cu echivalentul valoric al arendei la hectar (1,82,4 milioane lei), rezult c veniturile totale din arendarea terenului sunt de aproximativ 4,3 -5,8 milioane lei/anual pe o familie de proprietari funciari, venituri care sunt nesemnificative, comparativ cu cheltuielile necesare sustinerii unui trai decent. Din aceste calcule simple, evident demonstrate de relatiile economico-sociale din rural, rezult caracterul nestimulativ al arendei pentru proprietar, nu prin cuantumul su pe hectar, ci prin mrimea veniturilor totale obtinute de o familie, ca urmare a dimensiunii reduse fie a exploatatiei, fie a parcelelor arendate.

Modalitati de calcul al arendei

a) Calcularea arendei pe baza potentialului de productie al terenului. Pentru determinarea potentialului lor de productie, terenurile se clasifica in functie de sol, relief, clima, apa freatica, pe baza notelor de bonitare naturala, in cinci clase de calitate si fiecare clasa de calitate se imparte in trei categorii, in functie de gruparea parcelelor, forma si obstacole, distanta fata de centrul de depozitare si valorificare a produselor sau de gara, de calitatea drumurilor etc. Calitatea si categoria terenurilor agricole se stabilesc de organele abilitate Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie si oficiile judetene pentru studii pedologice si agrochimice. b) Calcularea arendei ca procent din productia obtinuta la hectar pe baza traditiei locale. Este forma cea mai raspandita in conditiile actuale: de regula, marimea arendei este intre 1/5 si 1/3 din recolta. Riscul este impartit intre arendator si arendas, fapt care convine ambelor parti in conditiile de incertitudine care caracterizeaza productia noastra agricola, ale slabei dominatii a producatorului asupra fortelor naturii. O astfel de stabilire a arendei este mai putin stimulativa pentru obtinerea unor randamente inalte. c) Calcularea arendei ca o cantitate fixa de produse la hectar. De regula, marimea ei oscileaza la grau in jurul a 600 kg la hectar. Riscul este asumat in intregime de arendas. Fiind singurul beneficiar al depasirii randamentelor luate in calcul la stabilirea arendei, arendasul este stimulat sa imbunatateasca activitatea de productie si economica. d) Calcularea arendei in functie de profit. Este putin folosita. Partile contractante sunt reticente fata de o asemenea calculare a arendei, in principal datorita dificultatilor care apar in definirea si masurarea profitului, precum si datorita starii de nesiguranta a realizarii de profit in perioada de criza pe care o traverseaza agricultura si economia noastra. In conditii normale, din profitul brut, arendasului ar trebui sa-i revina pentru capitalul investit un profit aproximativ egal cu profitul mijlociu pe economie, iar arendatorului, un profit reprezentand renta propriu zisa, precum si, daca este cazul, dobanda la capitalul incorporat in terenul arendat.

Sistem logistic si institutional


LEGEA ARENDARII NR.16/1994 ART. 1 Bunurile agricole pot fi arendate in conditiile legii. Prin bunuri agricole care pot fi arendate, se intelege terenuri cu destinatie agricola, si anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi -, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole. ART. 2 Prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole, pe o durata determinata si la un pret stabilite de parti. ART. 3 Arendarea se face prin contract scris incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal de bunuri agricole pe de o parte si arendas pe de alta parte. Partile contractante pot fi persoane fizice sau juridice. Arendasul, persoana fizica, trebuie sa fie cetatean roman cu domiciliul in Romania, sa prezinte garantiile solicitate de arendator. Arendasul, persoana juridica, trebuie sa aiba nationalitate romana, sediul in Romania si obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole. ART. 5 Contractul de arendare va cuprinde: a) partile contractante si domiciliul sau sediul acestora; b) obiectul contractului, complet si precis determinat; obiectul contractului trebuie sa cuprinda descrierea amanuntita a tuturor bunurilor agricole arendate, inventarul acestora si planul de situatie al terenurilor; c) obligatiile fiecareia dintre parti, expres si complet mentionate; d) durata arendarii; e) arenda, modalitatile si termenele de plata a acesteia; f) raspunderile fiecarei parti; orice suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de catre proprietar, uzufructuar sau detinator legal se vor specifica separat in contract; g) alte clauze convenite de parti si permise de lege. ART. 6 Contractul de arendare se intocmeste in scris, cite un exemplar pentru fiecare parte si un exemplar care se depune la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla bunurile arendate, in termen de 15 zile de la data incheierii. Acesta se inregistreaza intr-un registru special, tinut de secretarul consiliului local. Cind bunurile arendate sint situate in raza teritoriala a mai multor consilii locale, inregistrarea si depunerea contractului se fac la fiecare consiliu local in a carui raza teritoriala este situat bunul arendat. Taxele de redactare si inregistrare a contractului de arenda sint in sarcina arendasului. Sint valabile si opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris si inregistrate la consiliul local, in conditiile prezentei legi. ART. 7 Durata arendarii trebuie sa prevada data la care incepe si data la care inceteaza, conform contractului. Durata arendarii nu poate fi mai mica de 5 ani. In cazul plantatiilor de vita de vie, de pomi, de arbusti fructiferi, de hamei si duzi in declin, durata arendarii poate fi mai mica de 5 ani in functie de starea plantatiei si, respectiv, de durata de exploatare ramasa. Pentru suprafetele de teren mai mici de 1 ha, a caror dare in arenda este justificata de lipsa temporara a mijloacelor de productie materiale si financia re, de absenta din localitate sau de motive de sanatate, durata arendarii poate fi sub 5 ani. ART. 8 Cel care da in arenda este obligat sa predea bunurile arendate la termenul si in conditiile stabilite, sa garanteze pe arendas de evictiune totala sau partia la si sa execute toate celelalte obligatii asumate prin contract. Arendasul are obligatia de a folosi bunurile arendate, ca un bun proprietar, in

conditiile stabilite, de a mentine potentialul productiv al bunurilor arendate, de a le restitui la incetarea contractului, de a plati arenda la termenele si in modalitatile stabilite, precum si de a executa toate obligatiile contractuale. Cel care da in arenda are dreptul de a controla oricind modul in care arendasul administreaza bunurile arendate. La incetarea contractului, se poate recunoaste arendasului, prin hotarire judecatoareasca, un drept de retentie cu privire la contrapretentiile sale fata de cealalta parte, izvorite din contract. ART. 9 Arendasul, persoana fizica, are drept de preemptiune inaintea statului, in cazul instrainarii prin vinzare a terenurilor agricole din extravilan, arendate. Dreptul de preemptiune se exercita in conditiile legii. ART. 10 Impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sint in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau detinatorului legal. ART. 11 Arendasul este considerat agricultor; impozitele datorate de el pe veniturile realizate din exploatarea bunurilor agricole arendate se platesc potrivit dispozitiilor legale. Arendasul, in calitate de producator agricol, beneficiaza de facilitatile de creditare si impozitare prevazute de actele normative in vigoare. ART. 12 Contractul de arendare poate fi reinnoit potrivit intelegerii partilor si cu respectarea prevederilor prezentei legi. Fiecare parte contractanta este obligata sa incunostinteze in scris pe cealalta parte, cu cel putin 1 an inainte de expirarea contractului, despre intentia sa de a reinnoi sau de a nu reinnoi contractul de arendare. Prin acordul partilor, contractul de arendare poate sa inceteze si inainte de a ajunge la termen. ART. 13 Plata arendei se face in natura, in bani sau in natura si in bani, potrivit intelegerii partilor contractante, si se executa la termenele si locul stabilite in contract. ART. 14 Elementele de stabilire a arendei pentru fiecare categorie de folosinta a terenului pot fi: suprafata, potentialul de productie, structura parcelara, relieful si gradul de accesibilitate a mecanizarii, posibilitatile de acces, distanta fata de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, starea cladirilor, amenajarile de imbunatatiri funciare sau alte dotari. In cazul terenurilor plantate cu vita de vie, pomi, arbusti fructiferi, hamei si duzi, arenda se poate stabili tinindu-se seama si de tipul de plantatie, virsta, soi, starea tehnica si biologica. In cazul efectivelor de animale, arenda se poate stabili in functie de specie , rasa, virsta, starea biologica, potentialul de productie si starea sanitaraveterinara a acestora. ART. 15 Arenda in natura se stabileste intr-o cantitate determinata de produse agricole, cuprinsa intre un minim si un maxim de productie. Produsele prin care se plateste arenda se stabilesc de parti in funtie de specificul activitatii agricole si de zona respectiva. Termenele si locul de plata a arendei in natura se stabilesc de parti, tinindu-se seama de felul produselor si de specificul obtinerii lor. ART. 16 Arenda in bani va consta din echivalentul in lei al produselor stabilite conform prevederilor art. 15 din prezenta lege si se va plati la termenele stabili te si la preturile practicate pe piata locala la data platii.

ART. 20 Arendasul poate schimba categoria de folosinta a terenului arendat numai cu acordul prealabil dat in scris de catre proprietar si cu respecatrea dispozitiilor legale in vigoare. ART. 21 In contractul de arendare, de comun acord, partile contractante pot stabili cazurile si limitele

suportarii daunelor produse de calamitati naturale. De asemenea, de comun acord pot sa prevada suportarea pierderilor totale sau partiale ale bunurilor arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forta majora. ART. 22 Nu sint permise oficii de arendasi. Subarendarea totala sau partiala este interzisa. Orice act de subarendare este nul. ART. 23 Salariatii permanenti sau sezonieri folositi de arendasi se bucura de toate drepturile si de protectia sociala prevazute de legislatia muncii in vigoare. ART. 24 Contractele de arendare incheiate cu incalcarea prevederilor prezentei legi sint nule sau anulabile. Oricare dintre partile contractante poate cere in justitie rezilierea contrac tului de arendare pentru cauze de neindeplinire a obligatiilor de catre cealalta parte, in conditiile legii. Litigiile sint de competenta instantelor judecatoresti sau pot fi solutionate, cu acordul partilor, si prin arbitraj. Partile contractante au la dispozitie toate mijloacele juridice pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime contractuale, in legatura cu bunurile arendate. Legea 65/1998 pentru modificarea si completarea Legii arendrii nr. 16/1994 Art. I. - Legea arendrii nr. 16/1994, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 91 din 7 aprilie 1994, se modific si se completeaz dup cum urmeaz: 1. Articolul 2 va avea urmtorul cuprins: Art. 2. - Prin arendare se ntelege contractul ncheiat ntre proprietar, uzufructuar sau alt detintor legal de bunuri agricole, denumit arendator, si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durat determinat si la un pret stabilite de prti. 2. Articolul 3 alineatul (1) va avea urmtorul cuprins: Art. 3. - (1) Arendarea se face prin contract scris, ncheiat ntre arendator, pe de o parte, si arendas, pe de alt parte. Prtile contractante pot fi persoane fizice sau juridice. 3. Articolul 3 alineatul (2) va avea urmtorul cuprins:(2) Arendasii, persoane fizice, pot fi cetteni romni, indiferent dac au domiciliul n tar sau n strintate. 4. La articolul 3, dup alineatul (2) se introduce alineatul (21) cu urmtorul cuprins: (21) Persoanele fizice prevzute la alineatul precedent trebuie s aib pregtire de specialitate agricol, practic agricol sau un atestat de cunostinte agricole si s prezinte garantiile solicitate de arendatori. Atestatul va fi eliberat de organele abilitate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. 5. Articolul 3 alineatul (3) va avea urmtorul cuprins: (3) Arendasii, persoane juridice, pot fi persoane juridice romne, cu sediul n Romnia, inclusiv cele cu capital partial sau integral strin. 6. La articolul 3, dup alineatul (3) se introduce alineatul (31) cu urmtorul cuprins: (31) Persoanele juridice prevzute la alineatul precedent trebuie s aib ca obiect de activitate exploatarea bunurilor agricole si s prezinte garantiile solicitate de arendator. 7. Articolul 4 alineatul (2) se abrog. 8. Articolul 5 litera f) va avea urmtorul cuprins: f) rspunderile fiecrei prti; orice suprafat de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de ctre arendator se va specifica separat n contract; 9. Articolul 7 va avea urmtorul cuprins: Art. 7. - Durata arendrii se stabileste de ctre prti n contractul de arendare. 10. Articolul 8 alineatul (1) va avea urmtorul cuprins: Art. 8. (1) Arendatorul este obligat s predea bunurile arendate n termenul si n conditiile stabilite, s garanteze pe arendas de evictiune total sau partial si s execute toate celelalte obligaii asumate prin contract. 11. Articolul 8 alineatul (3) va avea urmtorul cuprins: (3) Arendatorul are dreptul de a controla oricnd modul n care arendasul administreaz bunurile arendate. 12. Articolul 10 va avea urmtorul cuprins: Art. 10. - Impozitele si taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt n sarcina arendatorului. 13. Articolul 13 va avea urmtorul cuprins: Art. 13. - Plata arendei se face potrivit ntelegerii prtilor contractante si se execut la termenele si la locul stabilite n contract. 14. Articolele 15, 16, 17 si 19 se abrog. 15. Dup articolul 21 se introduce articolul 211 cu urmtorul cuprins:

Art. 211. - Cu acordul scris al arendatorului, arendasul poate s cesioneze contractul de arendare sotului, coparticipant la exploatarea bunurilor agricole, sau descendenilor si care au mplinit vrsta majoratului. 16. Dup articolul 25 se introduce articolul 251 cu urmtorul cuprins: Art. 251. - (1) Contractul de arendare poate continua n cazul decesului arendatorului sau al arendasului. Pentru aceasta, mostenitorii majori trebuie s comunice n scris intentiile lor si s obtin acordul scris al celeilalte prti, n termen de 30 de zile de la data decesului. (2) Mostenitorii arendasului pot conveni s continue n comun exploatarea bunurilor agricole arendate de autorul lor sau pot s desemneze pe unul dintre ei s continue exploatarea acestor bunuri. n lipsa acordului, fiecare dintre mostenitori poate cere judectoriei n a crei raz teritorial se afl bunul agricol ca, prin ordonant presedintial, s desemneze pe unul dintre ei pentru continuarea contractului de arendare. (3) Mostenitorii arendatorului ori ai arendasului, dup caz, la data rmnerii definitive sau irevocabile a hotrrii judectoresti, au obligatia s ncunostinteze consiliul local cu privire la noile prti n contractul de arendare. Art. II. - Legea arendrii nr. 16/1994, cu modificrile si completrile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, dndu-se articolelor si alineatelor o nou numerotare. Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor si de Senat n sedinta comun din 25 februarie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romniei. Legea 58/1995 pentru modificarea si completarea articolului 25 din Legea arendrii nr. 16/1994 1. Alineatul 1 se modific si va avea urmtorul cuprins: Persoanele fizice, crora le -a fost stabilit calitatea de actionar n baza prevederilor art. 36 din Legea nr. 18/1991, pot opta, pn la data de 1 octombrie 1995, pentru calitatea de locator, n conditiile legii. 2. Dup alineatul 1 se introduce un nou alineat, cu urmtorul cuprins: Societtile comerciale agricole vor ncunostinta n scris, pn la data de 1 septembrie 1995, pe actionarii care nu si-au manifestat optiunea n sensul prevederilor alin. 1, despre termenul limit pentru comunicarea optiunii. 3. Alineatele 2, 3 si 4 ale articolului 25 devin alineatele 3, 4 si 5 ale aceluiasi articol.

Capitolul 2 RENTA FUNCIARA

Renta funciara este una din cele mai importante categorii economice ale economiei pentru ca de ea depind in cea mai mare msura aciunile de politica agrara si agricola care se iau att de stat cit si de productorii agricoli. Renta funciara reprezint un venit pe care ii primete posesorul pmntului si/sau productorul agricol pentru ca dispune sau utilizeaz unul din cei trei factori principali ai procesului de producie. Acest venit este o parte din plusprodus, din plusvaloare, avind aceeai proveniena ca si profitul sau dobinda, adic partea ce ramine din valoarea produsului dup ce s-au sczut toate costurile necesare de obinerea produsului respectiv, precum si profitul aferent capitalului utilizat. Cu alte cuvinte renta funciara reprezint un venit suplimentar obinut de productorii agricoli care dispun de resurse naturale ce au un caracter limitat in condiiile unei oferte rigide sau foarte puin elastice de produse agricole. Renta funciara ca si alte forme de renta apare datorita limitrii resurselor naturale si a situaiei de monopol asupra pmntului in care se gsesc diferiii ageni economici. Aceasta situaie determina o oferta rigida sau foarte puin elastica de produse agricole ceea ce permite agentului economic sa impun preul de vnzare care este superior preului de echilibru. Renta funciara are astfel doua forme de manifestare: - forma materiala - reprezint o cantitate mai mare de produse obinute si o calitate superioara, la unitatea de suprafaa de unii productori agricoli in raport cu ali productori agricoli. Exclusivitatea unor produse agricole, detinind astfel monopolul asupra acestora.- forma economica - adic forma bneasca ce este generata de oferta redusa de produse agricole care permite stabilirea unui pre de vnzare cu mult peste costurile de producie sau astfel spus peste un pre care sa asigure un profit normal. In agricultura, mai mult dect oricare ramura a economiei, factorii naturali au o influenta hotaritoare asupra activitii economice. Pe termen lung cererea de produse agricole creste, dar pe termen scurt chiar si mediu ea este rigida sau foarte puin elastica. Aceasta cerere trebuie satisfcuta cantitativ, sortimental si calitativ, insa oferta este condiionat de factorii naturali care sunt restrictivi, iar cantitile de produse obinute sunt de regula sub nivelul cererii. Existenta unei cereri de produse nesatisfacute in condiiile unor factori naturali limitativi genereaz situaii de monopol natural pentru posesorii lor. In acest caz proprietarii acestor bunuri pot impune pieei preturile dorite, dobndind un supraprofit, o renta care va fi cu att mai mare cu cit produsul agricol va fi mai rar. In anumite perioade poate apare si un monopol artificial, datorita unor condiii de producie mai avantajoase sau de poziie fata de piaa, ceea ce face ca deintorul acestui monopol sa impun preul pieei la produsul respectiv si sa-si nsueasc un supraproft. Acest supraprofit se obine atta timp cit cererea pentru produsul respectiv este mai mare dect oferta, adic pina la apariia si a altor ageni economici care valorifica acelai produs. Condiiile climatice si tehnice pot genera si un monopol intimplator asupra unui produs, supraprofitul ntmpltor poate fi obinut cnd se introduce in cultura un soi sau hibrid nou cu caliti deosebite. Productorul va impune un pre de monopol datorita ofertei foarte mici in raport cu cererea. In agricultura se creeaz un venit net suplimentar permanent care se transforma in renta funciara. Apariia venitului net suplimentar este determinat de existenta unor condiii a cror aciune conduce la separarea rentei funciare in doua mari parti: renta absoluta si renta difereniata. Condiiile care determina producerea rentei funciare isi are originea in insasi trasaturile specifice, in particularitile agriculturii ca ramura a produciei materiale si a economiei naionale.

Capitolul 3. CONTRACTUL DE ARENDARE 3.1. NOIUNEA CONTRACTULUI DE ARENDARE Contractul de arendare este o varietate a contractului locatiune, este un contract prin care una din parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arenda, bunuri agricole in vederea exploatrii pe o durata determinata in schimbul unui pre numit arenda, stabilita in produse agricole si care se presteaz in natura sau prin echivalentul lor in bani. Definirea contractului de arendare este data de insusi articolul 2 din Legea arendrii: "Prin arendare se intelege contractul incheiat intre proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal de bunuri agricole si arenda, pe o durata determinata si la un pre stabilit de parti". Contractul de arendare conform Legii arendrii este o varietate a contractului de locatiune, in sensul ca arendarea reprezint locatiunea fondurilor rurale, art 1413 Cod Civil.22 Bunurile agricole care pot forma obiectul contractului de arendare sunt enumerate in art. 1, aliniat 2 din Legea 16/1994: terenuri agricole productive, pomicole, de arbuti fructiferi, plantaii de hamei si duzi, punile impadurite, terenurile ocupate cu construcii si instalaii agrotelinice, amenajrile piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice, platformele si spatiile de depozitare care deservesc nevoile produciei agricole, terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru producia agricola, precum si animalele, construciile de orice fel, mainile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatrii agricole.7 3.2. CONINUTUL CONTRACTULUI DE ARENDARE Contractul de arendare cuprinde: prile contractante, numele, prenumele si domiciliul pentru persoanele fizice, denumirea si sediul pentru persoanele juridice. obiectul contractului, complet si precis determinat, obiectul contractului trebuie sa cuprind descrierea amnunita a tuturor bunurilor arendate, inventarul acestora si planul de situaii al terenurilor. obligaiile fiecreia dintre parti, expres si complet menionate. durata arendrii. arenda, modalitile si termenele de plata a acesteia. rspunsurile fiecrei parti, orice suprafaa de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de ctre proprietar, uzufructuar sau deintor legal se vor specifica separat in contract. alte cauze convenite de parti si permise de lege24, cum ar fi cele referitoare la cazurile si limitele suportrii daunelor produse de calamitile naturale, ori cele referitoare la suportarea pierderilor in caz de pieire totala sau pariala a bunurilor.8 3.4. SUPORTAREA RISCULUI Potrivit art 24 din Legea 16/1994: "In contractul de arendare, de comun acord, prile contractante pot stabili cazurile si limitele suportrii daunelor produse de calamiti naturale. De asemenea de comun acord pot sa prevad suportaiea pierderilor totale sau pariale ale bunurilor
7 8

Dan CHIRICA, "Drept civil, Contracte speciale", Editura Lumina Lex, 1997, pag. 199. Dan CHIRICA, "Drept civil, Contracte speciale" Editura Lumina Lex, 1994, pag 200

arendate ca urmare a unor cazuri fortuite sau de fora majora.9 Practica judiciara si doctrina asimileaz cazului fortuit sau de fora majora si calamitile naturale, asa incit sub acest aspect, articolul mai sus citat este o confuzie terminologica.10

3.4.1. RISCUL LUCRULUI ARENDAT Paguba rezultata din pieirea fortuita a bunurilor arendate se suporta, potrivit regulilor generale de ctre proprietarul arendator (res perit domino) si respectiv, corespunztor dreptului real cel are asupra bunului arendat, arendatorul neproprietar. Arendaul fiind doar posesor al lucrurilor arendate/pierite, va f inut sa fac dovada ca pieirea nu este datorata culpei sale ci unei cauze strine ce nu-i poate f imputata. Prin excepie, daca arendaul a fost pus in intirziere, in legtura cu executarea obligaiei sale de a restitui bunurile primite spre arendare si acestea intre timp au pierit, el va suporta riscul survenit, sub rezerva ca va putea face dovada ca bunurile respective ar f pierit si daca se aflau la arendator. 3.4.2. RISCUL CONTRACTULUI Riscul contractului are in vedere soarta obligaiei arendaului de a plai arenda in cazul in care a intervenit un caz fortuit sau de forta majora. in caz de pieire fortuita a bunurilor arendate, riscul contractului este suportat de arendator, in calitate de debitor al obligaiei imposibil de executat, care nu mai poate cere arendaului executarea obligaiei corelative, adic plata arendrii.11 intr-o imprejurare de forta majora sau de caz fortuit, piere recolta neculeasa, prile vor suporta pierderea proporional, indiferent daca arenda trebuie pltit in natura sau in bani, daca prile nu au convenit altfel. Soluia este aplicabila in cazul in care arenda a fost convenita sub forma unei cote parti din producie. daca ceea ce piere este insasi recolta culeas deja, riscul va f suportat de proprietarul produselor (arenda) iar daca arenda a fost stabilita procentual si de ctre arendator proporional intrucit si el este coproprietar al recoltei pierite. daca arenda urma sa fie pltit in echivalent lei, calculat in raport de o anumita cantitate de produs, cel care va suporta riscul pieirii produselor, in raport cu care se calculeaz arenda in lei, va fi arendaul in calitatea sa de proprietar al produselor pierite si pentru ca banii sunt bunuri de gen si fungibile. daca arenda era fixata sub forma unor cantiti fixe de produse, ea urmind sa fie pltit, ca atare sau in echivalent lei (de exemplu) arenda s-a fixat la cantitatea de 5000 kg de cartofi la hectar ) si recolta piere, riscul pieiri fortuite a acestei va fi suportat de arenda, intrucit cuantumul arenzii nu depinde de cuantumul recoltei. daca contractul a fost incheiat pe mai muli ani si recolta a pierit, inainte de a fi culeas, cel puin jumtate din recolta unui an, Codul civil a adoptat sistemul compensaiei intre anii buni si cei rai, arendaul nu poate cere o scdere din arenda daca pierderea s-a compensat prin precedentele recolte, daca in anii precedeni nu au produs excedente suficiente si contractual ramine in vigoare pentru viitor, instana poate acorda numai un scazamint provizoriu, compensaia urmind a se face la finele contractului. Soluiile mai sus prezentate sunt date de Codul civil, referitoare la arendare, insa ele au o natura supletiva, prile avind libertatea contractuala sa convin orice alte clauze, care nu aduc atingere normelor de ordine publica si bunelor moravuri, inclusiv sa convin exonerarea de rspundere, in anumite situaii sau agravarea rspunderii in alte cazuri.
9

Francisc DEAK, "Tratat de drept civil, Contracte speciale", Editura Actami, Bucureti, 1996, pag. 242. Titus PRESCURE, "Curs de drept civil, Contracte speciale", 1998, pag. 112. 11 Francisc DEAK, " Tratat de drept civil, Contracte speciale". Editura Actami, Bucureti, 1996, pag.243.
10

3.5. RSPUNDEREA PRTILOR 3.5.1. IN CAZUL ARENDAULUI rspunderea pentru nerestituirea bunurilor agricole arendate la incetarea contractului; rspunderea pentru degradri sau distrugeri ale bunurilor arendate; rspunderea pentru nementinerea potenialului de producie al bunurilor agricole; rspunderea pentru pierderea totala sau pariala a bunurilor agricole; rspunderea pentru neplata preului, respectiv a arendei; rspunderea pentru daune si speze in cazul in care nu 1-a ntiinat pe arendator despre ncercarea de uzurpare conform art 1433 Cod Civil; rspunderea pentru pagubele produse de incendii, daca nu probeaz ca incendiul s-a produs prin caz fortuit sau fora majora, art 1435 Cod Civil. 3.5.2. IN CAZUL ARENDATORULUI rspunderea pentru nepredarea ctre arendator a bunurilor agricole stabilite in contract; rspunderea pentru evictionare totala sau pariala; rspunderea pentru schimbarea folosinei agricole a terenului arendat; rspunderea pentru daune in cazul in care nu a aprut contrauzurparilor bunul arendat, in cazul in care arendaul 1-a anunat pe arendator despre uzurpare in termen conform art 1433 Cod Civil74. 3.6. ELEMENTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND ARENDAREA IN EUROPA SI CANADA In toate tarile occidentale din Europa in special dar si in Canada si alte tari au fost adoptate legi speciale privind arendarea bunurilor agricole. Fiecare stat fiind liber sa-si stabileasc norme cu putere de lege, privind arendarea, chiar daca este membra in Comunitatea Europeana, in funcie de specificul fiecrei tari, de economie si de tradiii. In tari ca Frana, Belgia, Olanda, Italia, Spania, Portugalia si Canada reglementrile in materie au caracter interventionist. In tari ca Germania, Anglia si Grecia reglementrile sunt mai liberale, lasind o libertate mai mare prtilor in contractul de arendare. Legislaia specifica din Danemarca si Irlanda obliga pe proprietar sa-si exploateze terenurile agricole si limiteaz dreptul de arendare a acestora. In Spania, Germania prin norme legale se specifica practicarea unor arende juste si echitabile, preul arenzii pentru fiecare caz in parte stabilindu-se de autoritile publice sau instanele de judecata. In Frana, Portugalia si Olanda normele legale stab ilesc ele mecanismele si procedurile administrative pentru a fixa limitele arendei intr-o categorie minima si maxima de produse agricole cu produse de preferina, de exemplu: griu. In Italia prin lege este interzisa subarendarea si cesiunea contractului de arendare. In Portugalia transmiterea contractului se poate face numai ctre cooperativa agricola. In Frana, contractul poate fi cedat urmailor arendailor cu acordul proprietarului in lipsa acestuia prin autorizarea tribunalului. In Canada in cazul unor litigii legea prevede obligativitatea includerii in contractul de arendare a unei clauze de arbitrare, iar litigiul se soluioneaz de un arbitru. In Frana funcioneaz tribunale paritare iar in Germania tribunale agricole.

In Canada, legea arendrii prevede clauze care trebuie cuprinse in mod obligatoriu in contractul de arendare: - numele si adresa proprietarului si arendaului; - descrierea exacta a proprietii arendate; - durata incheierii; - o clauza de revedere periodica a condiiilor de baza; - suma si data plaii arendei, pentru plata cu intirziere a arendei trebuie prevzuta o clauza de penalizare, iar la intirzierea cu peste doua luni rezilierea contractului; - responsabilitatea pentru plata impozitului; - drepturi, responsabiliti si compensaii pentru mbunatatirea a bunurilor rurale; - o clauza care sa preintimpine subarendarea bunurilor rurale; - restricti si responsabiliti; - contractul trebuie sa specifice practicile de producere si deciziile de organizare care trebuie sa fie aduse la indeplinire de arenda; - meninerea nivelului de fertilitate a solului; - arbitrajul; Orice neintelegere nu se poate soluiona pe cale amiabila, trebuie mai intri soluionat printr -o clauza de arbitrare, de o tera parte si apoi daca este cazul, la tribunal, Legea arendei din Canada prevede ca proprietarul care arendeaz trebuie sa se intereseze de cinstea si nivelul de cunotine profesionale ale arendaului. Un alt aspect si o cerina eseniala care este prevzuta in lege, condiiile de echitate pentru amindoi (arenda si proprietar). Prile sa aib in vedere ca nevoile si interesele oamenilor se schimba in funcie de condiiile economice si sociale din agricultura. Contractul trebuie fcut pe durata destul de mare pentru a permite arendaului sa adopte practici de producie fata de bunul arendat.12

12

Florin SCRIECIU, " Arendarea bunurilor agricole", Editura Tehnica Agricola, 1994, pag. 58 -63

Capitolul 4.

ROLUL SI LOCUL CONTRACTULUI DE ARENDARE IN CADRUL ECONOMIEI DE PIAA Rolul si locul contractului de arendare in mecanismul economiei pe piaa este foarte bine precizat si scos in evidenta in folosirea pmntului att intensiv cit si extensiv. Utilizarea intensiva a pmntului presupune organizarea produciei agricole, capabile sa sporeasc suprafaa recoltata in raport cu cea cultivabila astfel incit producia bruta obinut la hectar sa fie cit mai mare in vederea asigurrii necesarului de produse agricole. Prin contractul de arendare, arendaii au posibilitatea sa-si realizeze printr-o infuzie masiva de factori de producie material, o cretere a fertilitii naturale a solului, in condiiile puterii economice a tarii. Utilizarea extensiva a pmntului se caracterizeaz prin axarea arendaului pe fertilitatea naturala a solului, prin neutralizarea intregii suprafee cultivabile, iar acesta poate asi gura necesarul de produse agricole, la o rentabilitate superioara datorita volumului redus al cheltuielilor materiale si de munca vie. Din cele analizate mai sus este important ca arendaul sa apeleze la fertilitatea naturala a solului nu la factori de intensificare pentru a sporii randamentul la hectar. Se poate stabili un sistem de indicatori care sa caracterizeze modul de folosire al pmntului. Utilizarea raionala a pmntului inseamna mbinarea culturilor intensive si extensive in vederea asigurrii necesarului de produse agricole, cu un spor de factori de producie sau fora de munca care sa determine creterea fertilitii naturale a solului si obinerea unei rentabiliti care sa permit dezvoltarea produciei agricole. Pamantul este utilizat intensiv cnd urmtorii indicatori ndeplinesc condiiile date: suprafaa cultivata ce revine pe locuitor este mai mica dect suprafaa medie necesara pentru durata unei persoane adulte. Specialitii spun ca este de aproximativ 0,40 variind de la tara la tara reducndu-se in funcie de dezvoltarea tehnicii agricole. In tara noastr daca o zona dispune de pamint agricol mai puin dect cifra stabilita pentru suprafaa ce asigura hrana unei persoane exista doua posibiliti. arendaul sau proprietarul de pamint sa investeasc sume mari de capital pentru a sporii randamentul la hectar pentru a asigura cuantumul alimentar si a rentabilizrii produciei agricole, trebuie sa realizeze o cultura care sa permit acoperirea consumului populaiei fara cheltuieli materiale mari si un profit substanial. Un alt indicator presupune ca suprafaa sa fie mai mare dect cea cultivabila sau altfel spus raportul dintre suprafaa recoltata si cea cultivabila sa fie mai mare dect 1. Ponderea suprafeei irigate in total teren cultivat trebuie sa fie mai mare de 20% pentru a se putea crea condiii necesare utilizrii culturilor duble, succesive etc. Un indicator al utilizrii intensive a pmntului este gradul de ocupare al forei de munca in agricultura. Ponderea plantelor industriale legumele, cartofi, culturile cu un grad ridicat de intensivitate, trebuie sa depeasc cel puin 10% din suprafaa cultivata. De exemplu in China aceasta pondere este de 37% iar in Egipt de aproape 60%. Prin contractul de arendare trebuie sa se aib in vedere utilizarea raionala a pmntului care poate fi caracterizata cu urmtorii indicatori: suprafaa cultivabila pe locuitor sa fie aproximativ egala cu suprafaa necesara pentru asigurarea hranei unei persoane adulte.

raportul intre suprafaa recoltata si suprafaa cultivabila este aproximativ agal cu 1. producia bruta recoltata raportata la suprafaa cultivabila este aproximativ egala cu raportul dintre aceeai producie si suprafaa recoltata. gradul de ocupare al forei de munca ar putea fi intre 60 - 80 %. Urmtorii indicatori caracterizeaz utilizarea extensiva a pmntului: suprafaa cultivabila pe locuitor este mai mare dect suprafaa necesara pentru asigurarea hranei unei persoane adulte. raportul intre suprafaa recoltata si cea cultivata este mai mic ca 1 ceea ce inseamna ca o parte din pamint rarnine necultivat. producia bruta recoltata ce revine pe hectarul cultivabil este mai mica dect cea ce revine pentru hectarul recoltat. gradul de ocupare al forei de munca este redus sub 60%.

Arendarea paminturilor trebuie fcuta cu respectarea acestor indicatori si a altora care trebuie luai in considerare ce caracterizeaz utilizarea lui pe diferite regiuni, pentru ca in condiii concrete de timp si loc sa se asigure necesarul de produse agricole.13 Contractul de arendare reprezint o varietate a contractului de locatiune, la art 25 din Legea arendrii persoana fizica acionar la o societate comerciala poate opta sa devin locator si daca incheie contractul de locatiune (arendare) devine locator - arendator. Elementul cel mai important in contractul de arendare ncheiat in condiiile art 25 din Legea arendrii ii constituie arenda.

13

Viorica PANA, " Pamintul si folosirea lui in agricultura", Editura Ceres, 1994, pag. 139-143.

CONCLUZII

Marele om de stat, Mihail Kogalniceanu, care a elaborat prima lege agrara din Romnia, caracteriza acea etapa care se potrivete si acum "suntem in mijlocul luptei, lupta in trecut si viitor, lupta dintre societatea veche si intre societatea moderna, aceasta stare de lucruri a fcut din toate chestiunile o arma de rzboi. Cum dar si chestiunea rurala de care sunt legate attea mari interese sa nu fi devenit ea, in miinle partidelor, o grozava maina de atac sau de aprare". Inainte de 1989 nu exista unitate, fie de stat sau cooperatista, fara ca inginerul agronom sa nu tie intregul proces tehnologic. Prin aplicarea legii 18/1991 a fondului funciar, aproximativ 80% din suprafaa agricola a tarii a revenit proprietarilor particulari, iar restul de 20% aparine domeniului plublic si privat al statului. Din lipsa mijloacelor de producie, de credite, capital, aproximativ 4 000 000 hectare teren agii col sunt disponibile pentru arendare. Timp de patru deceni arendarea bunurilor agricole a fost interzisa, este necesar punerea in drepturile sale a acestei instituii la fel ca in celelalte tari dezvoltate. Legea arendrii cuprinde unele norme de ordine publica, astfel ca nu se poate deroga de la aceasta prin conventiuni intre particulari, conform art. 5 din Codul Civil. n concluzie, arenda ca actiune de piat funciar si-a demonstrat rolul n cresterea dimensiunii exploatatiei agricole numai prin caracterul restrictiv al factorilor de productie la nivelul arendatorilor, care au substituit gospodriile trnesti. Dup anul 2007, arendarea si poate dovedi eficacitatea n acest domeniu, numai dac politica agrar va sustine ntr-o manier european veniturile agricultorilor.

Bibliografie:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Viorica PANA, " Pamintul si folosirea lui in agricultura", Editura Ceres, 1994 Florin SCRIECIU, " Arendarea bunurilor agricole", Editura Tehnica Agricola, 1994 Titus PRESCURE, "Curs de drept civil, Contracte speciale", 1998 Francisc DEAK, " Tratat de drept civil, Contracte speciale". Editura Actami, Bucureti, 1996 Dan CHIRICA, "Drept civil, Contracte speciale", Editura Lumina Lex, 1997 Ioana COMSTANTINESCU, "Arendia in agricultura Tarii Romaneti si a Moldovei pina la Regulamentul Organic", Editura Academiei, 1985 Dimitrie ALEXANDRESCO, "Explicatiunea teoretica si practica a dreptului civil roman in comparaie cu legile vechi si cu principalele legislatiuni strine", voi IX, Editura Tipografiei, Bucureti, 1906. Viorica PANA, "Pamintul si folosirea lui in agricultura", Editura Ceres, 1994 BUSUIOCESCU, "Sistemele de arendare aplicate pe moiile Academiei Romane", Editura Librriile SOCEC & COMP si Librria Naionala, Bucureti, 1911

10. Nastase Mircea, Dimensiunea optima a exploatatiilor agricole, Editura Chrater B, Bucuresti, 1997 11. Popescu Gabriel, Probleme de politica agrara, Editura ASE, Bucuresti, 2001 12. Popescu Marin, Lectii ale tranzitiei-Agricultura-1990-2000, Editura Expert, Bucuresti, 2001 13. Zahiu Letitia Structurile agrare si viitorul politicilor agricole, Bucuresti, 2003 Legea 18/1991 legea fondului funciar ; Legea 1/2000 restructurarii unittilor de stat ; Legea 16/1994 legea arendarii ; Legea 65/1998 privind modificarea si completarea Legii arendrii nr. 16/1994 ;