Sunteți pe pagina 1din 27

STATIA DE EPURARE BUHUSI 1 DATE INITIALE DE CALCUL Capacitatea statiei = 32481 LE 1.1. Tabel 1.

Debite de calcul
Unitati de masura m3/zi m3/h m3/h l/s m3/h l/s m3/h l/s

Anexa A2

Parametrii de calcul Debit maxim zilnic de calcul Debit maxim orar pe timp uscat Debit maxim orar pe timp de ploaie Debit minim orar

Simbol Q.max.zi Q. orar med. Q. orar max.

Valori pentru 100% Q.zi.max (situatia 1 ) 6291,0 262,1 367,0 101,9 734,0 203,9 136,0 37,8

Valori pentru 90% Q.zi.max (situatia 2 ) 5661,9 235,9 330,3 91,8 660,6 183,5 122,4 34,0

Q.max.ploaie Q.minim orar

1.2.

Tabel 2.Incarcari de calcul


Valori pentru 90% Q.zi.max (situatia 2 ) 3898 688,46 1949 344,23 2339 413,11 351 61,99 246 43,40 105 18,60 59 10,42 33,03

Parameter

Symbol

Unit

Valori pentru 100% Q.zi.max (situatia 1 ) 3898 619,62 1949 309,81 2339 371,80 351 55,79 246 39,06 105 16,74 58 9,22 33,60

Consum chimic de oxigen Consum biochimic de oxigen Suspensii (MTS) Azot total (NTK) Amoniu (considerat 70% din azotul total) Azot organic Fosfor total Raport CBO5/P

COD BOD5 SS Tot N NH3-N Org. N Tot P

kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l

1.6.
Parameter Consum biochimic de oxigen Consum chimic de oxigen Suspensii (MTS)ed Solids Azot total (NTK) Amoniu (NH4) Azotat (NO3) Azotit (NO2)

Table 6. Conditii de evacuare standard pentru zone sensibile


Simbol BOD5 COD SS Tot N Unitati masura mg/l kg/zi mg/l kg/zi mg/l kg/zi mg/l kg/zi mg/l kg/zi mg/l kg/zi mg/l Valori 20 126 125 786 35 220 10 63 2 13 25 157 1 20 113 125 708 35 198 10 57 2 11 25 142 1

Fosfor total

Tot P

kg/zi mg/l kg/zi

6 1 6

6 1 6

2. TREAPTA MECANICA Debitul de dimensionare al treptei mecanice va fi debitul maxim orar pe timp ploios. Treapta de tratare mecanica va cuprinde: 2.1. Camin deversor existent Caminul deversor existent va functiona, in noua schema de tratare, ca un camin de admisie, fara a mai necesita impartirea debitului de apa uzata catre mai multe linii de tratare. 2.2. Gratare rare si dese Pentru protectia pompelor aflate in statia de pompare apa uzata intrare, in cadrul Ofertei s-a prevazut instalarea gratarelor rare . S-a indeplinit cerinta minim din D.A. prin instalarea a unei linii tehnologice cu grtar rar cu funcionare automat si un canal de ocolire ( by-pass) echipat cu gratar rar si des cu actionare manuala. Gratarele dese cu curatare mecanica si actionare automata vor fi parte componenta din instalatia compacta pentru degrosisarea apei.
Debit maxim orar pe timp de ploaie Debit minim orar Q.max.ploaie Q.minim orar m3/h l/s m3/h l/s 734,0 203,9 136,0 37,8

Gratare rare cu curatare mecanica si actionare automata


Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios Numr uniti de grtare rare cu curatare mecanica si actionare automata Distana maxim dintre barele grtarului rar Grosime bara Viteza maxima printre barele gratarelor la debit maxim pe timp de ploaie Latime canal adoptat pentru uniti de grtare rare cu curatare mecanica si actionare automata Numar de bare n = (W - a) / (d + a) Adancimea apei la debitul orar maxim pe timp ploios Viteza printre barele gratarului la Qmax vreme ploioasa Viteza printre barele gratarului cu o linie in remont n a d V W nb h V V 734 2 30 10 1,00 500 12 532 0,50 1,00 m3/h buc mm mm m/s mm buc mm m/s m/s

< <

1,00 1,00

Nota: Pentru evita depunea materialelor grosiere pe radierul gratarului la debite minime ( NP032/1999 art.5.5.16), sub gratare se monteaza un dispersor de aer cu de bule mari alimentat de la suflanta desnisipatorului, intrucat viteza asigurata in sectiunea gratarului estevaloarea recomandata

Gratare rare cu curatare curatare manuala (by-pass)


Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios 734 m3/h

Numr minim necesar de uniti de grtare dese cu curatare manuala (by-pass) Distana maxim dintre barele grtarului rar Grosime bara Viteza maxima printre barele gratarelor la debit maxim pe timp de ploaie Latime canal adoptat pentru uniti de grtare rare cu curatare mecanica si actionare automata Numar de bare n = (W - a) / (d + a)

n a d V W nb h V

1 30 10 1,00 500 12 537 0,99

buc mm mm m/s mm buc mm m/s < 1,00

Adancimea apei la debitul orar maxim pe timp ploios Viteza printre barele gratarului la Qmax vreme ploioasa

Retineri gratare rare


Volum specific retineri pe gratarele rare Volumul retinerilor pe gratar pe zi Concentratie retineri pe gratar Concentratie retineri dupa presare Volum zilnic retineri dupa presare Volum zilnic apa dupa presare Capacitate container (Varianta 1 cf. D.A) Timp mediu de umplere per container

l/om si an
mc/zi % % mc/zi mc/zi mc zile

3 0,27 15 35 0,133 0,13 1,1 8,2

Cf.NP032/1999 tab.5.1.

Cf. NP032/1999 art.5.5.21

Gratare dese cu curatare manuala (by-pass)


Debitul de dimensionare: Debitul orar maxim pe timp ploios Numr minim necesar de uniti de grtare dese cu curatare mecanica si actionare automata Distana maxim dintre barele grtarului des Grosime bara Viteza maxima printre barele gratarelor la debit maxim pe timp de ploaie Latime canal adoptat pentru uniti de grtare dese cu curatare mecanica si actionare automata Numar de bare n = (W - a) / (d + a) Adancimea apei la debitul orar maxim pe timp ploios Viteza printre barele gratarului la Qmax vreme ploioasa n a d V W nb h V 734 1 10 10 1,00 500 25 800 1,00 m3/h buc mm mm m/s mm buc mm m/s

1,00

Retineri gratare dese


Volum specific retineri pe gratarele dese Coef.variatie zilnica K=2,,,,5 Volumul retinerilor pe gratar pe zi Concentratie retineri Concentratie retineri dupa presare Volum zilnic retineri dupa presare Volum zilnic apa dupa presare Capacitate container Timp mediu de umplere per container mc/zi % % mc/zi mc/zi mc zile

l/om si an

15 2,00 2,67 15 35 1,335 1,33 1,1 0,8

2.3.

Statie de pompare apa uzata intrare Statia de pompare se dimensioneaza pentru:

Debit maxim orar vreme ploioasa 734 m3/h Debit minim orar 136 Debit instalat unitar 367 Debit minim unitar reglabil cu convertizor 136 Numr uniti de pompare 3 buc Numar unitati in functiune cu convertizor= 2 buc Numr uniti de rezerv cu convertizor 1 buc Acoperirea cerintelor de debit: Pentru intreaga plaja de debite de 136mc/h - 734 mc/h, vor functiona 1-2 pompe cu o unitate de rezerva. Lungime bazin aspiratie 3,50 m Latime bazin aspiratie 6,00 m Suprafata 21,00 mp Adancime minima in bazinul de aspiratie 0,55 m Diferenta de nivel pentru protectia pompelor 0,20 m Nivel minim de aspiratie in exploatare pentru protectia pompelor 0,75 m Numar de porniri pe ora admis pentru o pompa 10 h Timpul minim admis intre porniri pentru o pompa 0,10 ore Diferenta de nivel intre pornire si oprire pentru o pompa ( valoare adoptata) 0,30 m Volum util pentru o pompa V1= 9,18 mc Volum total pentru bazinul de aspiratie V=V1+(N-1)*H*S 21,78 mc Adancimea utila deasupra nivelului de protectie a pompelor Hu=V/S 1,04 m

Dimensionarea pompelor
Pompe submersibile U.M. numar unitati tip capacitate unitara maxima capacitate unitara minima H pompare Caracteristici echipament pompare cf. ofertei KSB mc/h mc/h mca Q=(mc/h) H (mca) N (Kw) N efectiv (kw) motor N bsorbit (kw) NC ( kwh/mc) Conducta de refulare SPAU -Deznisipator Dn (mm) Aria de scurgere Viteza v (m/sec)= active 2 + submersibile 367 136 6,00 367,00 6,00 10,90 7,05 0,83 8,49 0,02 400 0,126 1,62 mm mp m/sec Regim ploaie stand-by 1

2.4.

Camera de recepie pentru nmolul provenit din fose septice Camera va consta dintr-un bazin cu capac rabatabil cu un volum de minim 30 m3.Descarcarea vidanjelor se va face prin intermediul unei conducte din otel inoxidabil, orizontala, prevazuta cu o cupla Bauer, in canalul de beton amonte bazinului de stocare. Nmolul preluat din fosele septice va fi introdus n circuitul statiei de epurare n amonte de instalatia de pretratare, pe cat posibil gravitational si va fi introdus in proces astfel incat sa nu introduca socuri de incarcare cu poluanti. 2.5. Deznisipator - separator de grsimi Pentru desnisipator si separator de grasimi se propune o instalatie compacta dimensionata pentru:

Debit maxim orar pe timp de ploaie Debit maxim orar pe timp uscat

Q.max.ploaie Q. orar max.

m3/h l/s m3/h l/s

734,0 203,9 367,0 101,9

2.5.1. Solutia propusa


Numr unitati in functiune Gabarite compartiment desnisipator cf. producator Latime Lungime Adancime utila Suprafata utila Volum util Timp de retinere la Debitul orar maxim ploios Timp de retinere la Debitul orar maxim pe timp uscat Viteza orizontala la Qmax vreme ploioasa Viteza orizontala la Qmax vreme uscata Gabarite compartiment separator grasimi cf. producator Latime Lungime Adancime utila Suprafata utila Volum util Timp de retinere la Debitul orar maxim ploios Timp de retinere la Debitul orar maxim pe timp uscat n l L h A V t t v v l L h A V t t 2 1,60 11,00 1,90 17,60 33,44 5,47 10,93 0,03 0,02 0,40 11,00 1,90 4,40 8,36 1,37 2,73 buc m m m mp mc min min m/s m/s m m m mp mc min min

<10.00 >10.00 <0,2 <0,2

Nota: Pentru ipoteza Q.max vreme uscata si remont timpul de retentie asigurat de o unitate este de 5,47 minute, in limita timpilor recomandati de NP032/1999 art.5.7.7.8 ( T rec=5 - 10 min). 2.5.2. Dimensionare Sistem Aerare:
Debitul de aer necesar qaer = 0,5 1,5 Nm3 aer/h,m3 volum util de bazin Debit de aer calculat Inaltimea de pompare necesara Nm3/m3,h Nm3/h m 0,7 59 3

Dimensionarea suflantelor Suflante tip Aertzen ( Germania) sau similar


Suflante capsulate insonorizate , fabricatie AERTZEN, avand: numar de suflante H pompare capacitate unitara oferita H pompare Putere instalata Putere consumata de suflanta nr. Nm3/h mca Nm3/h mca KW KW motor Putere absorbita retea NC(Kwh/100 Nmc) automatizare 2 + 29 3 29 3 1,5 0,82 0,85 0,96 2,828 locala 1

2.5.3. Calculul productiei de nisip Nisipul va fi spalat si i se va reduce umiditatea intr-o unitate speciala clasor de nisip (spalator de nisip tip clasor elicoidal).Dupa acest proces, nisipul este stocat intrun container mobil in vederea evacuarii ulterioare la groapa de gunoi.
Cantitatea specifica de nisip inainte spalator nisip Volumul de nisip reinut pe zi Cantitate de nisip retinuta pe zi calculata pentru =1.6to/mc= Concentratie nisip +apa Volum nisip+apa Clasor de nisip Timp functionare Capacitate, necesara SU in nisip dupa clasare Volum nisip dupa clasare Capacitate container Timp mediu de umplere per container Debit apa spalare cf. producator m3/100000m3 mc/zi tSU/zi % m3/zi buc h m3/h % mc/zi mc zile mc/h 8 0,503 0,805 5 10 1 10 1,01 85 0,59 1,1 1,9 5,0

Nota: Apa de spalare nisip se dirijeaza gravitational la reteaua de canalizare incinta. 2.5.3. Calculul volumului de grasimi
Continutul specific de grasimi in apele uzate brute Volumul zilnic de grasimi Volumul anual de grasimi L/LE/an mc/zi mc/an 0,35 0,031 11,37

Se adopta: Bazin stoacare grasimi


Volumul zilnic de grasimi de la separatorul de grasimi Timp stocare Volumul necesar bazin stocare grasimi Volumul adoptat bazin stocare grasimi Lungime bazin Latime bazin Adincime utila bazin mc/zi zile mc mc m m m 0,031 30 0,934 2,0 1,0 1,5 1,3

2.6.

Debitmetrie influent/efluent i monitorizarea calitii

Debitmetrul de tip electromagnetic si va fi montat pe conducta de la instalatia de degrosisare a apei la camera de distributie a reactoarelor. Pentru monitorizarea calitatii se va instala cate un echipament specializat amonte si aval pe circuitul apei.

3. 3.1.

Treapta secundarasi tertiara Solutia proiectata

3.1.1. Prezentare generala In acest proiect, conform clarificarii ulterioare, dimensionarea s-a efectuat cf. ATV-131. Epurarea biologica va fi realizata intr-o instalatie compacta, care se compune din doua linii independente ce include urmatoarele faze de proces: Eliminarea biologica naturala a fosforului, cat si eliminarea suplimentara ( fortata) a fosforului prin procedeul ""Bio P, Nitrificare si Denitrificare (N/DN) proiectata ca pre-denitrificare intr-un reactor de tip canal ( caroussel) si cu postdenitrificare endogena intr-un reactor final; Suflante de aerare; Bazine de decantare secundara. Procedeul Bio P Apa uzata se separa in doua fractii ( reglabile dupa caz, in medie fiecare avand Q=2080% Qinfluent). O mprima parte din Q uzat in amestec cu namolul activ intra in camera de distributie. Aici apa este separata pe cele doua linii tehnologice de epurare biologica si intra in zona de denitrificare a namolului recirculat. In aceasta zona denumita predenitrificator, sunt disponibili compusii de carbon usor asimilabili aprovizionati de fractia de debit uzat influent, motiv pentru care reactia de denitrificare este rapida si conduce la reducerea severa a concentratiei de O2. Apa si namolul activ denitrificat ( O2=0) intra apoi in zona strict anaeroba unde se amesteca cu a doua fractie de debit uzat. Aici are loc asimilarea O2 legat de oxizii de fosfor (PO4) si eliberarea in masa de lichid a fosforului liber usor asimilab . Reactia este favorizata de prezenta compusilor de carbon usor asimilabili alimentati cu a doua fractie de debit uzat. Zona strict anaeroba ( defosforizator) este formata dintr-un bazin cu volum dimensionat pentru timpul de retentie de 75 minute, iar predenitrificatorul care asigura practic conditiile strict anaerobe in defosforizator are volum egal cu acesta. In continuare apa parcurge al treilea compartiment care are rol de denitrificator, unde intra si debitul de recirculare interna care aprovizioneaza nitratul. Din denitrificator apa intra in nitrificatorul- denitrificator simultan de tip caroussel de unde o parte pleaca spre camera de distrinutie amonte de decantoare si alta parte se recircula odata cu nitratul. In caroussel are loc asimilarea fosforului liber de catre biomasa cat si nitrificarea azotului. Biodegradabile nu sunt consumate complet la denitrificarea namolului de retur, ci sunt de asemenea disponibile pentru activitatea curenta Bio P. La sfarsitul zonei anaerobe un senzor potential redox este instalat in scopul controlarii conditiilor de proces. Procesul are urmatoarele avantaje: Randament bun chiar in conditii dificile P/ BOD5 Flexibilitate mare, deoarece adaugarea de apa bruta poate fi reglata Mixarea se face printr-un mixer imersat cu viteza de rotatie scazuta, proiectat pentru aceasta functie, pe fiecare compartiment. 3.1.2. Incarcari estimate rezultate de la linia de tratare a namolului ( 3.5% din influent)
Parametrii de calcul Simbol Unitati de masura m3/zi Valori pentru 100% Q.zi.max (situatia 1 ) 277 Valori pentru 90% Q.zi.max (situatia 2 ) 328

Debit supernatant (ingrosator+deshidratare

Q.max.zi

Suspensii (MTS) Consum biochimic de oxigen Azot total (NTK) Fosfor total

MTS BOD5 NTK P

kg/zi kg/zi kg/zi kg/zi

82 68 12 2

82 68 12 2

3.1.3. Debite de calcul la intrare in treapta de epurare biologica


Parametrii de calcul Simbol Unitati de masura m3/zi m3/h m3/h l/s m3/h l/s m3/h Valori pentru 100% Q.zi.max (situatia 1 ) 6568 384 751 209 563 157 1315 Valori pentru 90% Q.zi.max (situatia 2 ) 5990 351 681 189 511 142 1192

Debit maxim zilnic de calcul(inclusiv supernatant) Debit maxim orar pe timp uscat(inclusiv supernatant) Debit maxim orar pe timp de ploaie (inclusiv supernatant) Debit recirculat maxim

Q.max.zi Q orar max Q.or.max. Q. orar max. q orar max

Debit maxim de calcul treapta biologica inclusiv debitul de supernatant

3.1.4. Randamente estimate pentru treapta mecanica


MTS CBO5 N organic P 0% 0% 0% 0%

3.1.5.

Parametrii influentului in treapta de tratare biologica raportati la Q.zi.max.


Simbol Unitati masura Valori pentru 100% Q.zi.max si T=19 (situatia 1 ) 4034,43 614,26 2017,22 307,13 2420,87 368,58 254,30 38,72 108,99 16,59 363,29 55,31 60,03 9,14 33,60 Valori pentru 90% Q.zi.max si T=12 (situatia 2 )

Parametru

Consum chimic de oxigen Consum biochimic de oxigen Suspensii (MTS) Ammoniu (considerat 70% din azotul total) Azot organic Azot total (NTK) Fosfor total Raport CBO5/P

CCO BOD5 SS NH3-N Org. N Tot N Tot P

kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l kg/d mg/l

4034,43 673,54 2017,22 336,77 2420,87 404,16 254,30 42,45 108,99 18,19 363,29 60,65 61,07 10,19

33,03

Nota: In cadrul prezentei Oferte se adopta urmatorii termeni: 1. Procedeul A/O aplicat in Oferta este procedeul de ndeprtare a fosforului pe linia apei, n treapta biologic concomitent cu oxidarea substanelor organice pe baz de carbon. Este un sistem cu biomas n suspensie ce se dezvolt ntr-un singur bazin. Tehnologia combin zone succesive anaerob-aerobe

2. Instalatia de tratare cu clorura ferica s-a dimensionat pentru ipoteza reducerii biologice minime a fosforului. 3.1.6. Varsta minima a namolului pentru nitrificare
tssaerob = SF x 3.4 x 1.103^(15-T) tssaerob varsta namolului SF factor de siguranta T temperatura minima de proces Pentru statii mici sub 20000 LE si/sau CBO51200, SF=1.8 pentru CBO5 2000 , SF=1.8 ATVDWK 1313 cap.5.2.1.2.

ATVDWK 1313 cap.5.2.1.2.

Pentru statii mici sub 20000 LE si/sau CBO51200, SF=1.8 pentru CBO5 2000 , SF=1.8 ATVDWK 1313 cap.5.2.1.2. 3.1.7. Bilantul azotului

TKN

Free & Saline Ammonia

Organically Bound Nitrogen

non-biodegradable non-biodegradable Soluble Nitrogen Particulate Nitrogen Cf. ATV DWK 131 art.5.2.2., concentraia de azot organic nebiodegradabil din efluent se poate stabili la valoarea SorgN,AN de calcul (mg/l)= 2 cf. Ac GA nr. 281/29.10.2010, pentru NTK<10; NO2<1; NO3<25; NH4<3, rezulta N organic =10-28%*NO2admis - 23%*NO3 admis -78%* NH4admis = 2,41

Biodegradable Nitrogen

Valoare de calcul adoptata pentru N organic (mg/l)=

2,00

Determinarea fractiei de NO3-N de denitrificat, SNO3D

Concentratii T=19 influent TKN in tancul de aerare ( nitrificator) se considera ca NO3-N in influent, SNO3, IAT 55,31 0

T=12 60,65 0 mg/l mg/l

se considera ca azotul organic nebiodegradabil in effluent, SorgN,


EST

2,00 1 5,75 XorgN, BM =%4.5 of CBOD,IAT 13,8 CN,IAT - SorgN,EST - SNH4-N,EST - SNO3,EST XorgN,BM 32,74 8,75 0,1066

2,00 1 5,75

mg/l mg/l mg/l

se considera ca NH4-N in efluent pentru dimensionare, SNH4-N, EST se considera ca NO3-N in effluent, SNO3, EST N content of biomass, XorgN, BM N content of biomass, XorgN, BM concentration of NO3-N to be denitrified, SNO3D concentratia NO3-N de denitrificat , SNO3D Verificare indicator NTK efluent=NO3N+SorgN, EST+NH4-N= capacitatea de denitrificare (SNO3D / CBOIAT) <0.23*25=

15,2

mg/l

36,74 8,75 0,1091

mg/l mg/l kg NO3-N/kg BOD

Nota: Cf. ATV-DWK 131/2000 pct.5.2.2., pentru ape uzate menajere concentraia de azot organic din efluent se poate stabili la valoarea SorgN,AN = 2 mg/l. Se poate constata ca in practica daca conditia SNO3 EST < 25 mg/l este indeplinita, Valoarea Sorg.N EST poate creste pana la 2.41 mg/l fara a se depasi conditia NTK<10 mg/l Pentru aceasta capacitate de denitrificare si functie de temperatura apei fractia anoxica ( VD/VBB) se calculeaza astfel: 3.1.8. Raportul VD/VB Conform ATV-DVWK-A 131/Mai 2000- ISBN 3-933707-41-2, tab.3 pag.22, valorile recomandate pentru Vd/Vt denitrificrii pe vreme uscat, la temperaturi cuprinse ntre 10C i 12C i n condiii medii sunt:
VD/VBB SNO3,D/CBSB,ZB Denitrificarea n aval i alte procedee comparabile 0,11 0,13 0,14 0,15 Denitrificarea simultan i intermitent 0,06 0,09 0,12 0,15

0,2 0,3 0,4 0,5

Raportul VD/VT se determina cf. ATV-DVWK-A 131/Mai 2000, tab.3 pag.22 de mai jos, sau se poate calcula analitic si cu relatia 5-7 pg.21 din acelasi standard German dupa cum urmeaza:

( ATV-DVWK-A 131- pg.21 retatia 5-7)

Vrsta nmolului n zile

T C 10 12 15 18 20

4 0,85 0,87 0,92 0,96 0,99

8 0,99 1,02 1,07 1,11 1,14

10 1,04 1,07 1,12 1,16 1,18

15 1,13 1,15 1,19 1,23 1,25

20 1,18 1,21 1,24 1,27 1,29

25 1,22 1,24 1,27 1,3 1,32

T ( grade celsius) Pentru VN25,si functie de temperatura, OVC,BSB= Rezulta: VD/VB=

10 1,22

12 1,24

18 1,30

25 1,32

0,34

0,33

0,32

0,31

Drept urmare, pentru temperaturi minime de iarna (T=12 grade), iar pentru temperaturi de vara ( T=19 grade),

VD/V= VD/V=

0,33 0,32

3.1.9. Varsta minima a namolului pentru nitrificare


tssaerob = SF x 3.4 x 1.103^(15-T) tssaerob varsta namolului SF factor de siguranta T temperatura minima de proces Pentru statii mici sub 20000 LE si/sau CBO51200, SF=1.8 pentru CBO5 2000 , SF=1.8 Se adopta SF= Temperatura apei T= tssaerob = VN=V aerob+ V anaerob= Se adopta VN= 1,8 12 8,21 10,94 25,00 5,45 25,00 1,8 19 4,13 NP107-04/2005

NP107-04/2005

C zile zile zile

3.1.10 Debite de recirculare RC = SNO3D / SNO3EST - 1


T=19 SNO3-D= Rezulta: RC 32,7 4,69 T=12 36,7 5,39 mg/l

RC = QRS / QDW + QIR/QDW


Temp.de calcul Q QDW debitul orar maxim influent m3/h

12 max 751

19 max 681

12 min 136

19 min 122

QRS QIR

debitul de recirculare namol activ debitul de recirculare nitrat

m3/h m3/h

563 2963

511 3161

136 502

122 537

Recirculation Pumps for nitrat (NO3-N)-(QIR) number of units type capacity of each unit head control no m3/h 2 + submersible 1580 to TBD in the hydraulic calculations convertizor frecventa 0 251

Nota 1: Acest regim de functionare se asigura prin echiparea fiecarei linii tehnologice cu cate o pompa submersibila in tub () echipata cu convertizor de frecventa. Raportul maxim al debitelor este de 3/1.Un raport mai mare decat necesar la orele de Q minim nu afecteaza procesul. 3.1.11. Eliminarea biologica a fosforului (Bio P); Dimensionare zona Bio-P Debit de calcul apa Qc=Qor max ploaie + Q supernatanti
Debit de calcul apa Qc=Qor max ploaie + Q supernatanti Raport de recirculare r Debit namol recircula= 75% Q or max.ploaie Debit total= Retentie minima cf. Oferta Volum necesar Numar linii Volum necesar pentru o linie 100% Q uzat + Q recirculat = 751 75% 563 1314,80 0,75 986 2 493 m3/h

m3/h m3/h ore m3 buc. m3

Zona de predenitrificare a namolului recirculat Numar linii Latime Adancime apa Lungime Volum unitar Volum total Zona strict anaeroba(Bio-P) Numar linii Latime Adancime apa Lungime Volum unitar Volum total

2 5,00 5,50 18,00 495,00 990,00

buc. m m m m3 m3

2 5,00 5,50 18,00 495,00 990,00

buc. m m m m3 m3

3.1.12. Bilantul fosforului Eliminarea fosforului se va realiza prin intermediul procesului Bio P, folosind BOD5 usor biodegradabil din apa uzata bruta. Pentru a asigura incadrarea in standardele de efluent pentru fosfor total, suplimentar fata de eliminarea biologica a fosforului, este proiectata o dozare de saruri metalice (clorura ferica, FeCl3) ca agent de precipitare, care ajuta la eliminarea fosforului.Agentul de precipitare este dozat in zona N/DN, in aval fata de zona Bio P pe fiecare linie.

Incarcarea de fosfor din apa uzata influenta in treapta biologica Fosfor redus in masa de namol (biomasa) XP,Bio P=1%xCBOD,IAT Fosfor redus in treapta mecanica XP mec= Fosfor inglobat in namolul celular XP,BM (1.5%) Fosfor inglobat in namolul celular in zona strict anaeroba XP,Bio P (1.0 %) total fosfor redus in treapta mecanica si biologica CP,IAT CP,IAT Debit masic fosfor remanent dupa biologie

Valori pentru 100% Q.zi.max si T=19 (situatia 1 ) 9,14 0,00 4,61 3,07 7,68

Valori pentru 90% Q.zi.max si T=12 (situatia 2 )

UM

10,19 0,00 5,05 3,37 8,42

mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l

1,46 1,00

1,78 1,00

mg/l mg/l

Concentratie admisa in efluent CP,ER Debit masic P de precipitat cu sare de fier, XP,Prec,Fe XP,Prec,Fe= CP,IAT - CP,ER - XP,BM XP,Prec, Fe XP,Prec, Fe

0,46 3,03

0,78 4,64

mg/l kg/zi

Nota: 1. Potrivit experientei de la Focsani si Husi, pe perioada in care T= T=12 C, gradul total de absorbtie al fosforului este de peste 6 % iar pentru T=12 T=12 C de 5 %. Sub T=12 C gradul de absorbtie al fosforului este sub 2%. 2.Pentru calculul OPEX s-a considerat un coeficient de retinere a fosforului de 5.5 % pentru T=19 C si de 4,0% pentru T=12 ( 180 zile conform machetei de calcul fata de perioada certa cu temperaturi de 12 grade de cca. 30 zile/an. 3. Se constata ca avand in vedere incarcarea organica foarte mare in raport cu incarcarea de PO4, rezulta ca in mod normal defosforizarea se face exclusiv pe cale biologica, fara clorura ferica. 4. Se dimensioneaza oi nstalatie de defosforizare capabila sa reduca integral incarcarea in fosfor influenta fara aport biologic. 3.1.13. Calculul instalatiei de tratare chimica pentru defosforizare (FeCl3) Retinerea fosforului se face prin tratare cu sare ferica (FeCl3) Mol ratio, r 1,5 Fe : P Weight ratio, wr 1,81 Fe : P MFe necesarul de Fe pentru reducere P MFe = r x wr x XP,Prec
MFe for P removal Total Fe for P removal Fe dosing ratio to aeration tanks Molar weight of FeCl3 Fe ratio in FeCl3 Solutie commerciala FeCl3 145,1 145,1 149,5 149,5 kg Fe/d kg Fe/d 100,0% =56 + 3 x 35.5 = 162.5 =56 / 162.5 = 0,345 40%

Densitate specifica ptr solutie 40% FeCl3 Necesar zilnic de sare de fier of FeCl3 in kg in liter Se adopta o cantitate de reactiv ( clorura ferica) Se va achizitiona cf. D.A. un recipient cu V= capacitate pompe dozatoare pentru debitul mediu selected dosing pump capacity 30,9 32,0 1053 742 30 22246 24000 31,8 32,0 1085 764 30 22917

1,42

kg/l kg/day liter/d zile litri litri liter/h liter/h

Elemente tehnice utilaje tratare chimica defosforizare


Recipient solutie FeCl3 numar unitati capacitate unitara Pompa dozatoare FeCl3 number of units type capacity of each no liter/h 1duty + 1 standby diaphragm 32 no litri 2 12000

3.1.14. Productia de namol Productia de namol suplimentar produs prin tratarea chimica SPd,p Productia de namol rezultat din reducerea chimica a fosforului
SPd,p = 3 x XP,BioP + 6.8 x XP,Prec,Fe Productia de namol secundar SPd,C productia de namol in exces SPd,C = (0.75 + 0.6 x XSS,IAT/CBOD,IAT - (1-0.2) x 0.17 x 0.75 x tSS x FT / (1 + 0.17 x tSS x FT) Xss, IAT FT FT T,C FT SPd,C SPd,C Suspensii solide in aerator constanta de corectie pentru temperatura 1.072^(T-15) mediu 19 1,32 0,96 2326 minim 12 0,81 1,00 2668 kg MLSS/ kg BOD.d kg SS/d 172 201 kg SS / d

3.1.15.

Dimensionarea volumului biologic necesar pentru epurarea avansata cu nitrificare - denitrificare ( bazin de namol activ).
mediu 19 2.326 172 2.498 25,00 minim 12 2.668 201 2.868 25,00

Reactorul biologic productia zilnica de namol in exces namol suplimentar rezultat de la tratarea chimica total productie zilnica de namol varsta namolului

kg SS/zi kg SS/zi kg MLSS/d zile

= Total substanta solida in suspensie in bazinele de namol activ Concentratie MLSS adoptata (CN5) Volum necesar Din care: Anox Aerob Volum total reactor=

62.447 4,3 14.506 4.599 9.906 14506

71.701 4,3 16.655 5.536 11.119 16655

kg MLSS kg MLSS/mc mc mc mc mc

Volume construite pentru reactor nitrificator- denitrificator si defosforizator


Numar linii Inaltime utila Din care: Predenitrificator Defosforizator caroussel Denitrificator aval defosforizare bioP Volum total ( verificare) : 2 5,5 990 990 12.950 1.771 16.701 buc m m m m m m m

3.1.16. Dimensionarea sistemului de aerare Calculul capacitii de oxigenare Necesar oxigen pentru reducere Carbon (OV-dC) OV-C (valoare specifica) 0,15 x t-DS x FT OV-C = 0,56 + -----------------------------1 + 0,17 x t-DS x FT
varsta namolului t-DS T FT=1,072^(T-15) OV-C (valoare specifica) incarcarea in CBO5 in treapta biologica incarcarea in CBO5 in efluent CBO5 redus OV-dC = OV-C x BOD-Load OV-dC zi C 25,00 19 1,28 1,30 2017 126 1.891 2.468,15 25,00 12 0,81 1,24 2017 113 1.904 2.368,67

kgO2/kgBOD kg/zi kg/zi kg/zi kgO2/zi

Necesar oxigen pentru Nitrificare (OV-d,N)


OV-dN = Q-d x 4,3 x (S-NO3,D - S-NO3,IA + S-NO3,OS) / 1000 (kgO2/d) Q-d m/zi 6.568 S-NO3,D (N denitrificat) mg/l 36,74 S-NO3,IA (intrare aerare) mg/l 0,00 S-NO3,OS (iesire mg/l 5,75 sedimentare) OV-d,N kgO2/zi 1.200,16 5.990 32,74 0,00 5,75 991,39

Oxigen recuperat la Denitrificare (OV-d,D)

OV-d,D = Q-d x 2,9 x S-NO3,D / 1000 Q-d S-NO3,D OV-d,D

(kgO2/d) m/zi mg/l kgO2/zi 6.568 36,74 699,89 5.990 32,74 568,73

Factori de varf varsta namolului (t-DS) din Tabel 8, ATV 131


t-DS f-C f-N zi (-) (-) 25,00 1,10 1,50

Necesar oxigen (OV-h)


OV-h = ( f-C x (OV-dC - OV-d,D) + f-N x OV-d,N ) / 24 (kgO2/h) OV-d,C kgO2/zi 2.368,67 OV-d,D kgO2/zi 699,89 OV-d,N kgO2/zi 1.200,16 OV-h ( f-C = 1) OV-h ( f-N = 1) OV-h, selectat kgO2/h kgO2/h kgO2/h 144,54 126,49 144,54 2.468,15 568,73 991,39 141,10 128,36 141,10

Capacitatea de oxigenare standard (Standard Oxygen Transfer Rate)


SOTR = AOR x Cs20 x Dc ^(T-20) * *(* CSA - C)

CSA=CTSA * DC

Unde:
T Temperatura factorul Alfa factorul Beta factorul Teta 12 0,65 0,95 1,024 19 0,65 0,95 1,024 Dc=(1+.035 x adancimea de instalate a difuzorilor) mg/l mg/l mg/l pt. aerare cu bule fine pt. salinitate probabila

Dc Cs20 C

factor corectie adancime Satruratia standard de oxigen Concentratie O2 reziduala concentraia medie de saturaie a oxigenului dizolvat n apa curat la temperaturade dimensionare T, (mg O2/l), si la adncimea de insuflare Hi concentraia de saturaie a oxigenului n apa curat la temperatura T (oC), Capacitatea de oxigenare standard

1,18 8,64 2 12,9

1,18 7,54 2 11,1

CSA

10,86 269,22

9,40 231,49

mg/l kg O2/h

T SA

SOTR

Debitul de aer necesar in proces pentru difuzori porosi ( bule fine) Necesarul de aer (Nm3/hr) = SOTR (kg O2/ora)/ ( O2 in Aer x Eficienta difuzor x Densitatea )
SOTR 269,22 231,49 kgO2/h

coninutul de oxigen dintr-un m3 de aer, n condiii standard adancime aerare Eficienta difuzorilor conform fisa producator Se adopta o eficienta de Densitatea aerului la 40 grade celsius (40gd)=(P*M/R*T) P=presiunea atmosferica la cota 0.00= P=presiunea atmosferica la cota 430= M=greutatea molara a aerului R=constanta universala a gazelor T=temperatura(K) (40gd) si altitudinea de 430m =(P*M/R*T)= Q-aer , necesar

0,280 5,20 8,00 7,50

0,280 5,20 8,00 7,50

kgO2/m m %/m %/m

101.325,00 0 97.029,788 28,970 8.314,000 313,150 1,080 2.283

101.325,000 97.029,788 28,970 8.314,000 313,150 1,080 1.963

N/mp N/mp kg/kg,mol Nm/kg.mol K K Nm/h

Suflante adoptate tip Aertzen ( Germania) sau similar Suflante capsulate insonorizate , fabricatie AERTZEN, avand: numar de suflante no T(C) capacitate unitara necesara Nm3/h capacitate unitara oferita Nm3/h H pompare mca Putere instalata Putere consumata de suflanta KW KW motor Putere absorbita retea NC(Kwh/100 Nmc) automatizare 2 12 1142 + 2 18,5 982 1150 6 30 24,36 0,85 28,66 2,492 locala functie de concentratia de O2 din reactor

Indicatori de eficienta energetica Consum specific de energie pentru aerare ( KgO2/kwh) Eficiena energetic a transferului de oxigen Consum energetic (kw)/STOR= 0,21
Dimensionarea sistemului de aerare Sistem de aerare cu placi poroase cu membrana elastica tip Q aerostrip Numar suflante capacitatea maxima de aer pentru o placa poroasa = numar placi= respectiv cate suprafata orizontala fund bazin= suprafata permisa pentru instalat difuzori respectiv= 22-55

2,52 4,70
Adoptat

raportat la AOR raportat la SOTR


UM

kwh/kg O2 exprimat in STOR

Valori recomandate

2 20 114 52 12950 67 8645

mc/h,buc buc/reactor. % mp

3.1.17.

Dimensionarea sistemului de circulatie ( mixaj)

Sistemul de circulatie ( mixaj) trebuie sa indeplineasca urmatoarle conditii specificate in normativul german ATV-DVWK-A 131/2000: -valori orientative pentru viteza pe fundul bazinului, n zone din afara sistemelor de aerare instalate pe fundul bazinului,sa fie de 0,15 m/s la nmolul uor i 0,30 m/s la nmolul greu.

-valorile obinuite ale puterii sunt de la 1 pn la 5 W/m3, n funcie de dimensiunile i forma bazinului. -consumul de energie electrica raportat la unitateavolum=15W/mc
Numar bazine Volum unitar linie Consum specific energie Consum minim necesar per bazin Numar mixere, per bazin din care: carooussel denitrif- fefosforizare Mixere KSB sau similar Valori pentru 100% Q.zi.max si T=19 (situatia 1 ) Valori pentru 90% Q.zi.max si T=12 (situatia 2 ) 2,00 8351 1,50 12,53 7,00 buc. buc. 4 3 1,70 1,70 buc m3 W/m kW buc kw/buc kw/buc

numar de mixere/ bazin Putere consumata mixer Putere absorbita retea automatizare

no KW motor

4 1,40 0,8 1,75

3 1,40 0,8 1,75

4 1,40 0,8 1,75

3 1,40 0,8 1,75

locala functie de concentratia de O2 din reactor

3.2.

Decantoarele secundare

Proiectarea decantrii secundare se face pe baza pe ATV-DVWK-A 131Parametrii obligatorii de proiectare pentru bazinele de decantare secundar sunt prezentai n tabelul de mai jos. Operarea podului raclor nu este restrictionata pe timp friguros (in caz de inghet). Bazinele de decantare secundar vor fi prevzute cu plci deflectoare pentru spum i ndeprtarea automat a spumei precum i cu dispozitive de curare a pragului deversor. Spuma va fi transportat la un cmin de nmagazinare. De la cminul de nmagazinare, spuma va fi evacuata impreuna cu grasimea intr-un camin vidanjabil. Namolul colectat va fi evacuat continuu din fiecare decantor. Debitul de namol activat evacuat din fiecare decantor va fi masurat si va exista posibilitatea reglarii lui. Apa epurata va fi evacuata la emisar. Se adopta:
Numr minim necesar de bazine de decantare Indicele minim de volum al nmolului (IVN) ce trebuie folosit n proiectare Timpul de ingrosare namol Incarcarea volumetrica a namolului pe suprafata de decantor Incarcarea superficiala a decantorului Incarcare maxima pe deversor in cazul unui deversor Incarcare maxima pe deversor in cazul instalarii a doua deversoare 2 110 ml/g 2-2,5 h max. 500 l/m2,h max. 1,6 m3/m2, h 10 m/m x h 6 m/m x h

Se adopta IVN=110 3.2.1.


Parametrii de calcul

Debite de calcul la intrare in decantoare


Simbol Unitati de masura Valori pentru 100% Q.zi.max (situatia 1 ) Valori pentru 90% Q.zi.max (situatia 2 )

Debit maxim zilnic de calcul(inclusiv supernatant) Debit maxim orar pe timp uscat(inclusiv supernatant) Debit maxim orar pe timp de ploaie (inclusiv supernatant) Debit recirculat

Q.max.zi Q orar max Q.or.max. Q. orar max. q orar max

m3/zi m3/h m3/h l/s m3/h l/s m3/h

6568 384 751 209 563 157 751

5990 351 681 189 511 142 681

Debit maxim de calcul inclusiv debitul de supernatant

namol= 2 rica maxima namol pe suprafata de decantor (ATW 131/2000 pag.33) =

2,5 500 1,6 0,8 6 10

ore l/mp, ora m/h m/h mc/m,h mc/m,h

afata maxim acceptabila ( ploaie)

afata de calcul ( adoptata) pe deversor in cazul unui deversor pe deversor in cazul instalarii a doua

cf ATW 131 /2000 pag. 34 pentru remont. pentru conditii normale de exploatare

3.2.2.

Decantor secundar proiectat


Decantor secundar proiectat Numar de unitati Diametru interior decantor Diametru exterior camera admisie proiectata Latime exterioara jgeab deversor inaltime utila la perete Suprafata orizontala utila Suprafata totala utila Volum total 2 26,0 4,0 0,8 3,80 486 972 3693 UM buc m m m m mp mp m3

3.2.3.Inaltimea decantorului secundar h=h1+h2+h3+h4 unde:


0,5 1,28 m m zona de limpezire zona de separare 0,77 0,75 473,55 4,31 110,00 0,79 500,00 1,18 2,50 12,30 3,8 3,8 m m incarcarea superficiala raportul de recirculare namol activ l/mc kg/mc l/kg m l/mp, ora ore volumul de egalizare al nmolului concentraia de suspensii solide din bazinul de activare indicele volumetric al nmolului zona de ingrosare si stocare incarcare volumetrica maxima namol pe suprafata de decantor timpul necesar de ngroare a nmolului n decantoarele secundare concentraia de suspensii solide din nmolul depus pe fundul decantoarelor secundare

A(1+RV)/(11000)=

= TSBB ISV =

3*qSV*(1+RV)/500=

*qA*(1+RV)*Te/TSBS=

3.2.3.

Verificarea pentru regim normal de exploatare ( Q.orar max uscat=384mc/h) In raport cu dimensiunile proiectate, incarcarea de suprafata are valori de:
la debit max.orar zi +supernatant la debit max.orar ploaie + supernatant 0,40 0,77 m/h m/h < < 0,8 0,8 m/h m/h

Timp hidraulic de retentie In raport cu dimensiunile proiectate, timpul hidraulic de retentie este de:
la debit max.orar zi +supernatant la debit max.orar ploaie + supernatant Incarcarea masica de namol Incarcarea masica de namol ( remont) 9,61 4,92 0,12 0,25 ore ore kg/mp,zi kg/mp,zi > > < < 2 2 2,15 2,15 ore ore kg/mp kg/mp

Deversorul frontal (unitar) lungime unitara deversor lungime totala deversor Debitul specific deversat de calcul la debit max.orar zi +supernatant la debit max.orar ploaie + supernatant

76,62 m 153,23 m 2,51 4,90 m3/m.h m3/m.h <6 <6 m3/m.h m3/m.h

3.2.5.Verificarea la conditii de remont ( 1 decantor in remont) Incarcarea de suprafata la debit max.orar zi +supernatant la debit max.orar ploaie + supernatant 0,79 1,55 m/h m/h >2 <2 <1,6 <1,6 ore ore m/h m/h

Timp de retentie hidraulic la debit max.orar zi +supernatant 4,80 ore la debit max.orar ploaie + supernatant 2,46 ore Deversorul (unitar) total lungime deversor ( unitar) Debitul specific deversat de calcul:
la debit max.orar zi +supernatant 5,02 m3/m.h

76,62 m
< 6 m3/m.h

Echipamente decantor secundar longitudinal 1. Pod raclor longitudinal cu D=26.00 m si H bazin =3,80 m, cu suctiune si jghiab centralde colectare a namolului. 2. Sonda MTS pe buzunarul de colectare namol 3. Vana auma pe sistemul sifonat de colectare namol comandata SCADA pentru mentinerea unitara a raportului de recirculare. 4. Deversor lamelar 5. Ecran semiscufundat amonte deversor 3.2.6. Justificarea concentratiei de namol din reactorul biologic.

Pentru evitarea revenirilor i a formrii de nmol plutitor ca urmare a denitrificrii nedorite n decantorul secundar, timpul de retenie a nmolului depus n zona de ngroare i evacuare trebuie s fie ct mai scurt. Pe de alt parte, nmolul se ngroa cu att mai bine, cu ct stratul de nmol este mai nalt i cu ct mai lung este perioada de retenie a nmolului n acest strat. (ATV131/2000 pag.31). Timpul de retenie a nmolului depus n zona de ngroare i evacuare trebuie s fie ct mai scurt. Pe de alt parte, nmolul se ngroa cu att mai bine, cu ct stratul de nmol este mai nalt i cu ct mai lung este perioada de retenie a nmolului n acest strat. Timpul recomandat de ngroare n funcie de gradul de epurare a apei uzate, cf. AVK 131/2000 tab.10 este:
Tipul de epurare a apei uzate Instalaii de activare a nmolului fr nitrificare Instalaii de activare a nmolului cu nitrificare Instalaii de activare a nmolului cu denitrificare Timpul de ngroare tE n h 1,5 - 2,0 1,0 - 1,5 2,0 - (2,5) 2,5 Timpul de ngroare tE adoptat

De aceea sistemul de evacuare trebuie s se dimensioneze n aa fel, nct timpul permis de ngroare s nu fie depit. Concentraia de suspensii solide din nmolul depus pe fundul bazinului TSBS (concentraia medie de suspensii solide din curentul volumului evacuat) se poate evalua empiric n funcie de timpul de ngroare tE cf. fig 2 din ATV-DVWK-A 131 prezentata mai jos:

TSBS=

12,30

kg/mc

Utilizand si relatia: cf. AVK 131/2000,rel 6-1, rezulta: RR RR la Qzi max IVN= Te= rezulta: TSBS= 12,34 0.751 1 110 2,5

[kg/m3] TSBS =

cf. doc. Atrib. ore kg/mc

Daca se considera diagrama dinfig. 5 din normativul ATV-DVWK-A 131, rezulta : TSBS= 12,3 kg/mc

Pentru concentraia de suspensii solide din nmolul recirculat (TSRS) se poate presupune n mod simplificat, ca urmare a dilurii cu curentul de apa in scurtcircuit al nmolului concentratia amestecului de namol si apa va fi: -Racloare cu lame TSRS = 0,7* TSBS -Racloare cu aspiraie TSRS= 0,5 pn la 0,7 *TSBS Daca se ia in considerare o valoare medie TSRS=0.7*TSBS si TSBS=12,4 kg/mc, rezulta: TSRS=8,61 kg/mc in amestec cu debitul influent ( care nu contine namol), rezulta o concentratie in reactor de TSBB= 4,31 kg/mc 3.3. Statie pompare namol activ Debite de calcul namol recirculat
Debit maxim de calcul = 100% Q ploaie cf.D.A. Debit maxim de calcul uscat =Q orar max= Debit minim de calcul 751 384 136 mc/h mc/h mc/h

Debit maxim de calcul = 100% Q ploaie cf.D.A


Debit namol exces pompat Dirata zilnica de extragere namol activ exces Pompe centrifugale numar unitati tip capacitate unitara Caracteristici echipament pompare cf. ofertei KSB mc/zi ore/zi U.M. active 1 333 16 stand-by 1

mc/h Q=(mc/h) H (mca) N (Kw)moto r N efectiv pompa (kw) motor N bsorbit (kw) NC ( kwh/mc)

+ submersibile 21 21,00 6,00 1,75 0,81

0,74 1,09 0,052 100 0,008 0,74 mm mp m/sec

Conducta de refulare SPAU

Dn (mm) Aria de scurgere Viteza v(m/sec)=

4.Tratarea namolului Treapta de tratare a namolului cuprinde: Ingrosare mecanica namol activat in exces Statie de deshidratare mecanica namol ingrosat Stocare intermediara namol deshidratat ( halda namol)

Recirculare supernatant 4.1.Ingroare nmol activat n exces S-a propus un ingrosator mecanic dupa cum urmeaza:
Debit masic namol exces= concentratia namalolui la intrare in masina de ingrosat Q namol in exces = Durata de lucru= Echpament de ingrosat Echpament de ingrosat in functiune Tip echipament capacitatea orara a masinii de ingrosat concentratia namalolui la evacuare din masina de ingrosat volum zilnic namol ingrosat volum zilnic supernatant 12 2.868 8,61 333 16 2 1 19 2.498 8,61 290 16 2 1 tambur rotativ cu site 179 60,0 47,80 285,30 156 60,0 41,63 248,48 kg MLSS/h kg/mc mc/zi mc/zi kg MLSS/d kg/mc mc/zi ore/zi buc buc

4.1.1.
numar instalatie preparare polielectrolit cantitatea zilnica de namol (SS) doza de polielectrolit cantitatea zilnica de polielectrolit concentratie solutie de polielectrolit volum zilnic de solutie de polielectrolit timp de operare numar pompa dozatoare

Ingrosator mecanic
1 2.868 4,00 11,47 0,5% 2294 16,00 2 143,40 150,00 1000 344 17 1 2.498 4,00 9,99 0,5% 1998 16,00 2 124,89 150,00 1000 300 15 l/zi ore/zi buc l/h l/h l kg saci de cate 20kg. buc kg MLSS/d kg poly / tona SS kg poly / zi

capacitate pompa dozatoare solutie polielectrolit capacitate adoptata pompa dozatoare Volum rezervor solutie de lucru Stoc reactivi pentru ingrosare ( 30 zile) respectiv

4.2.

Statie deshidratare mecanica namol ingrosat

4.2.1. Pompe alimentare instalatie deshidratare Pompele pentru alimentarea instalatiei de deshidratare sunt pompe cu surub autoaspiratoare montata in incinta statiei de deshidratare ( 1+1), la o cota care permite amorsarea directa. Dimensionarea pompelor de namol ingrosat
Pompe volumice cu debit variabil U.M. numar unitati tip Debit namol exces pompat Durata zilnica de functionare cf. doc. atribuire capacitate unitara Caracteristici echipament pompare cf. ofertei KSB active 1 + pompe cu surub 48 16 2,99 4,00 10,00 stand-by 1

mc/zi ore/zi mc/h Q=(mc/h) H (mca)

N (Kw)moto r N efectiv pompa (kw) motor N bsorbit (kw) NC ( kwh/mc)

3,00 2,70

0,900 3,00 0,75

4.2.2.
cantitatea zilnica de namol (SS)

Statie deshidratare mecanica namol ingrosat


12 2.868 60,0 47,80 2 1 16 2,99 224,06 250 0,72 11,47 36,33 19 2.498 60,0 41,63 2 1 16 2,60 195,15 250 0,62 9,99 31,64 kg MLSS/d kg/mc mc/zi buc buc ore/zi mc/h kg SS /ora Kg / mc mc/h mc/zi mc/zi

concentratia namalolui la evacuare din masina de ingrosat volum namol ingrosat Numr de uniti de deshidratare (inclusiv rezerva) Numr uniti de deshidratare de rezerv Program de lucru ( 16 ore/zi, 7 zile/saptamana) Debit orar alimentare a masinii de deshidratat Debit masic orar necesar pentru alegerea masini de deshidratat ( se adopta un spor de capacitate de 25%) Concentratie de namol deshidratat Volum turta raportat la o concentratie de25% ( 250kg/mc) = sau V zi (mc) = volum zilnic supernatant

Instalatia de preparare si dozare polielectrolit deshidratare.


numar instalatie preparare polielectrolit cantitatea zilnica de namol (SS) doza de polielectrolit cantitatea zilnica de polielectrolit concentratie solutie de polielectrolit volum zilnic de solutie de polielectrolit timp de operare numar pompa dozatoare capacitate pompa dozatoare solutie polielectrolit capacitate adoptata pompa dozatoare Volum rezervor solutie de lucru Stoc reactivi pentru ingrosare ( 30 zile) respectiv 1 2.868 6,00 17,21 0,5% 3442 16,00 2 215,10 220,00 1000 516 26 1 2.498 6,00 14,99 0,5% 2997 16,00 2 187,34 220,00 1000 450 22 l/zi ore/zi buc l/h l/h l kg saci de cate 20kg. buc kg MLSS/d kg poly / tona SS kg poly / zi

4.3.

Depozitul de namol deshidratat mecanic ( 250kg SS /mc)


11,47 344 246 9,99 300 214 mc/zi mc/luna mc/luna

Productia zilnica de namol 250kg/mc deshidratat mecanic = Productia lunara de namol 250 kgSS/mc deshidratat mecanic = Productia lunara a serei de namol Productia de namol deshidratat cu 350kg/mc

4.4. Tratarea namolului deshidratat pentru ridicarea procentuluide substanta uscata la 35%

Varianta 1 - Sera cu utilizarea energiei solare Calculul sistemului de deshidratare 35% cu energie solara
Sezon Temperatura apa uzata Ipoteze de operare In sezonul de iarna ( 5 luni) namolul se stocheaza in halda de namol deshidratat250kg/zi In sezonul de vara(7 luni) se prelucreaza intreaga cantitate mediezilnica de namol si in plus o fractie din namolul stocat in halda. Debit masic namol Concentratie de calcul namol deshidratat rezultat de la masina Volum turta namol deshidratat rezultat de la masina 2868,03 250,00 11,47 2497,87 250,00 9,99 kgSS/zi kgSS/mc mc/zi Iarna 12C Vara 19C

Calculul serei de deshidratare namol a. Ipoteze de calcul: -Nu se ia in considerare deshidratarea naturala a namolului din sezonul de iarna cand namolul este stocat in halda [185 zile] -Calculul serei de namol se face pentru productia medie zilnica - Perioada de lucru cu sera de deshidratare este aprilie- octombrie [210 zile/an] - Surse energetice disponibile - Energia solara - Energia calorica reziduala de la suflante [213 zile/an=durata de operare in sera] Observatie: Nu se ia in consideratie energia reziduala de la suflante pe timp friguros; b. Calculul energiei solare disponibile pentru deshidratare
Concentratie de calcul namol deshidratat cf. D.A. Volum turta namol deshidratat depozitabil cf. D.A [c=350kg/mc]. Volum apa de de eliminat prin evaporare Volum mediu zilnic de apa de eliminat prin evaporare [ 210 zile/an] Caldura specifica de evaporare H evap [ kj/kg] ptr T=0C( cf. tabele termice) Caldura de vaporizare necesara pentru apa de eliminat 350 8,19 3,28 5,33 1120,23 2500 2800575981 777937,77 350 7,14 2,85 kgSS/mc mc/zi mc/zi mc/zi mc/an KJ/kg kJ/an Kwh/an

c. Calculul evaporatiei specifice


Valoarea energiei solare medii zilnice pe perioada verii pentru 47 latitudine nordica aprilie mai iunie iulie [J/sec,mp] august septembrie octombrie valoare medie cf. date din literatura de specialitate 193 228 243 228 194 156 100 177 cf. scrisoare meteo Iasi pentru statia Barlad anul 2011. 165 150 250 250 250 185 100 179 Valoare medie de calcul

177

pierderi prin reflectie si dispersie in sol etc,( valoare estimata)

20

Valoarea energiei solare medii zilnice utilizate in evaporatie Energia solara disponibila anuala de calcul ( 7 luni) Suprafata sera necesara fara aportul termic al suflantelor Productia medie lunara de namol deshidratat cu concentratia de 350kgSS/mc

142 2575411 1087 230

[J/sec,mp] [kJ/an,mp] mp mc/luna

Daca se ia in considetare aportul termic al suflantelor, din energia anuala necesara pentru evaporatie se scade energia reziduala a suflantelor d. Energia calorica reziduala de la suflante
Putere instalata Putere efectiv absorbita Randament total de functionare Putere termica reziduala Durata de functionare ( suflanta*ora) Energie termica furnizata in sera de turbosuflante Energia solara necesara pentru evaporatie Suprafata sera necesara cu aportul termic al suflantelor 30 27 80 5,4 24 129,6 2,333E+04 8,398E+07 2,717E+09 1055 kw kw % kw ore kwh/zi kwh/an KJ/an Kj/an mp

Concluzie: 1. Suprafata necesara a serei de deshidratare a namolului este de 1100 mp. Durata de lucru de calcul in sera de deshidratare este de7 luni /an. In sezonul friguros cand sera nu da randament datorita insolatiei reduse, namolul deshidratat se stocheaza pe o halda cu pereti perimetrali din beton cu H=2,00m avand suprafata de 1200mc. Namolul stocat in depozitul 6 luni are o concentratie in solide de 250kg/zi, iar dupa stationare se estimeaza ca consistenta namolului va creste spre 300kg/mc.La calculul capacitatii de evaporatie a serei nu se ia in considerare aceasta pierdere de umiditate in timp. 2. Avand in vedere amplasamentul serei fata de statia de suflante, in continuare se neglijeaza aportul energetic al acestora. Pentru o durata de sarja de 7 zile si rezulta grosimea stratului de namol brut supus deshidratarii asternut in sera.
Volum turta namol deshidratat rezultat de la masina Volum mediu zilnic de namol adus pe sera[V=v1*185+v2*180)/210] Durara unui ciclu de deshidratare Volum sarja Suprafata sera adoptata Grosime strat namol 250kg/mc asternut in sera 11,47 18,67 7 130,69 1100 11,9 9,99 mc/zi mc/zi zile mc mp cm

4.5. Statie de pompare supernatant Supernatantul atat de la cladirea de ingrosare si deshidratare cat si de la depozitul temporar de namol deshidratat este transportat gravitational prin reteaua de canalizare din incinta realizata din tuburi de PVC spre statia de pompare supernatant, de unde este refulat in amonte de gratarele rare.
Volumul de supernatant rezultat de la ingrosare este V= Volumul de supernatant rezultat de la masina de deshidratat este V= Volum total V= 285,30 36,33 321,63 248,48 31,64 280,12 mc/zi mc/zi mc/zi

4.5.1. Statie pompare supernatant

Pompe submersibile numar unitati tip timp functionare capacitate unitara Caracteristici echipament pompare cf. ofertei KSB

U.M.

active 1

mc/h Q=(mc/h) H (mca) N (Kw)moto r N efectiv pompa (kw) motor N bsorbit (kw) NC ( kwh/mc)

+ submersibile 16 20,1 21,00 6,00 1,50 1,10

stand-by 1

0,840 1,31 0,06 100 0,008 0,71 mm mp m/sec

Conducta de refulare SPAU

Dn (mm) Aria de scurgere Viteza v(m/sec)=

Bibliografie: [1] ... NP032/19999- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apeelor uzate orasenesti- Partea I-a- Treapta mecanica [2] ... NP107-04/2000- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apeelor uzate orasenesti- Partea II-a- Treapta de epurare avansata a apelor uzate [3] ... Anteproiect- Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apeelor uzate orasenesti- Partea V-a- Prelucrarea namolurilor. [4] ... ATV-DVWK-A 131/2000: Dimensioning of single stage activated sludge plants. Germany, 2000. [5] ... Hanisch: Biological wastewater treatment, IHE Delft, The Netherlands, 1991 [6] ... Metcalf & Eddy: Wastewater Engineering, 4th edition, McGraw-Hill, 2003.