Sunteți pe pagina 1din 7

A. MUNTI : 1.

Grupa nordica a Carpatilor Orientali Muntii Apuseni: Deosebiri: - in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in M-tii Apuseni nu sunt munti vulcanici - in grupa N alt. depaseste 2000m (2303 vf. Pietrosu din M-tii Rodnei), iar in M-tii Apuseni altitudinea maxima este 1849m in M-tii Bihor - in grupa nordica se afla relief glaciar in M-tii Rodnei, iar in M-tii Apuseni nu este relief glaciar - M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcar, flis, roci vulcanice), iar grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis) - grupa N are culmi paralele pe directia NV-SE, iar in M-tii Apuseni pornesc radiar din M-tii Bihor Asemanari: - s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa N care s-a format prin eruptii vulcanice - sunt puternic fragmentati 2. Grupa N a Carpatilor Orientali Carpatii Meridionali la E de Olt: Deosebiri: - in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in C. Meridionali nu sunt munti vulcanici - C. Meridionali depasesc 2500m alt., iar grupa N are alt. maxima 2303m in Mtii Rodnei - grupa N din Orientali este puternic fragmentata, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati - grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis) , iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcar - in grupa N culmile sunt paralele pe directie NV-SE, iar in C. Meridionali nu sunt paralele Asemanari: - s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N care s-au format prin eruptii vulcanice - au relief glaciar 3. Carpatii Meridionali la V de Olt Muntii Banatului: Deosebiri: - in Carpatii Meridionali alt depaseste 2500m, iar in M-tii Banatului abia depaseste 1400m - in C. Meridionali este relief glaciar, iar in M-tii Banatului nu este - C. Meridionali sunt slab fragmentati, iar M-tii Banatului sunt puternic fragmentati Asemanari: - s-au format prin incretire in orogeneza alpina - au aceeasi alcatuire geologica: sisturi cristaline si calcar - au relief carstic 4. M-tii Apuseni Carpatii Meridionali la E de Olt: Deosebiri:

M-tii Apuseni nu depasesc 2000m alt., iar C. Meridionali depasesc 2500m alt. in C. Meridionali se gaseste relief glaciar, iar M-tii Apuseni nu au relief glaciar - M-tii Apuseni sunt puternic fragmentati, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati - M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic, iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcar Asemanari: - s-au format prin incretire in orogeneza alpina - au relief carstic 5. Grupa N din Carpatii Orientali Grupa S din Carpatii Orientali: Deosebiri: - in grupa N in V se afla un sir de munti formati prin eruptii vulcanice, iar in grupa S nu sunt munti vulcanici - in grupa N alt. depasesete 2000m (vf. Pietrosu 2303m, M-tii Rodnei), iar in grupa S nu depaseseste 2000m (vf. Ciucas 1954m, M-tii Ciucas) - in grupa N sunt 3 fasii paralele de roci(in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis) , iar grupa S este alcatuita numai din flis - in grupa N se gaseste relief glaciar in M-tii Rodnei iar grupa S nu are relief glaciar - culmile sun paralele pe directia NV-SE in grupa N, iar in grupa S sunt curbate Asemanari: - sunt puternic fragmentati - s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N, care s-a format prin eruptii vulcanice 6. Grupa Bucegi Grupa Fagaras: Deosebiri: - grupa Bucegi se termina prin abrupturi, iar grupa Fagarasului nu are abrupturi - in grupa Bucegi apar suprafete netede numite platouri (Platoul Bucegilor la 2000m alt.), iar grupa Fagaras nu are platouri - in M-tii Bucegi apare flis, iar grupa Fagaras nu are flis Asemanari: - ambele grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina - ambele grupe au relief glaciar - ambele grupe depasesc 2500m alt. 7. Grupa Centrala Muntii Apuseni: Deosebiri: - in grupa C exista un sir de munti vulcanici in V, iar in M-tii Apuseni nu sunt munti vulcanici - in grupa C altitudinea maxima este de 2100m in vf. Pietrosu M-tii Calimani, iar in M-tii Apuseni este de 1849m in vf. Bihor M-tii Bihor - in grupa C culmile sunt paralele pe directia NV-SE, iar in Apuseni pornesc radiar din M-tii Bihor - in grupa C sunt 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, in E flis), iar in M-tii Apuseni este mozaic petrografic Asemanari:

muntii s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa C care s-au format prin eruptii vulcanice sunt puternic fragmentati au relief carstic

8. Muntii Banatului Grupa S din Carpatii Orientali: Deosebiri: - grupa S are altitudini mai mari 1954m in vf Ciucas din M-tii Ciucas decat Mtii Banatului care au alt max. 1446m in vf Semenic din M-tii Semenic - M-tii Banatului sunt alcatuiti din sisturoi cristaline si calcare iar grupa S din flis - in grupa S culmile sunt curbate, iar M-tii Banatului nu au culmi curbate Asemanari: - s-au format prin incretire in orogeneza alpina - sunt puternic fragmentati 1. Grupa nordica a Carpatilor Orientali Muntii Apuseni: Deosebiri: - in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in M-tii Apuseni nu sunt munti vulcanici - in grupa N alt. depaseste 2000m (2303 vf. Pietrosu din M-tii Rodnei), iar in M-tii Apuseni altitudinea maxima este 1849m in M-tii Bihor - in grupa nordica se afla relief glaciar in M-tii Rodnei, iar in M-tii Apuseni nu este relief glaciar - M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcar, flis, roci vulcanice), iar grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis) Asemanari: - s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa N care s-a format prin eruptii vulcanice - sunt puternic fragmentati 2. Grupa N a Carpatilor Orientali Carpatii Meridionali la E de Olt: Deosebiri: - in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in C. Meridionali nu sunt munti vulcanici - C. Meridionali depasesc 2500m alt., iar grupa N are alt. maxima 2303m in Mtii Rodnei - grupa N din Orientali este puternic fragmentata, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati - grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis) , iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcar - in grupa N culmile sunt paralele pe directie NV-SE, iar in C. Meridionali nu sunt paralele Asemanari: - s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa - au relief glaciar

muntii s-au format prin incretire in orogeneza alpina, cu exceptia sirului V din grupa N care s-a format prin eruptii vulcanice

3. Carpatii Meridionali la V de Olt Muntii Banatului: Deosebiri: - in Carpatii Meridionali alt depaseste 2500m, iar in M-tii Banatului abia depaseste 1400m - in C. Meridionali este relief glaciar, iar in M-tii Banatului nu este - C. Meridionali sunt slab fragmentati, iar M-tii Banatului sunt puternic fragmentati Asemanari: - s-au format prin incretire in orogeneza alpina - au aceeasi alcatuire geologica: sisturi cristaline si calcar - au relief carstic 4. M-tii Apuseni Carpatii Meridionali la E de Olt: Deosebiri: - M-tii Apuseni nu depasesc 2000m alt., iar C. Meridionali depasesc 2500m alt. - in C. Meridionali se gaseste relief glaciar, iar M-tii Apuseni nu au relief glaciar - M-tii Apuseni sunt puternic fragmentati, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati - M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic, iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcar Asemanari: - s-au format prin incretire in orogeneza alpina - au relief carstic 5. Grupa N din Carpatii Orientali Grupa S din Carpatii Orientali: Deosebiri: - in grupa N in V se afla un sir de munti formati prin eruptii vulcanice, iar in grupa S nu sunt munti vulcanici - in grupa N alt. depasesete 2000m (vf. Pietrosu 2303m, M-tii Rodnei), iar in grupa S nu depasesete 2000m (vf. Ciucas 1954m, M-tii Ciucas) - in grupa N sunt 3 fasii paralele de roci(in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E flis) , iar grupa S este alcatuita numai din flis - in grupa N se gaseste relief glaciar in M-tii Rodnei, iar grupa S nu are relief glaciar Asemanari: - sunt puternic fragmentati - s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N, care s-a format prin eruptii vulcanice 6. Grupa Bucegi Grupa Fagaras: Deosebiri: - grupa Bucegi se termina prin abrupturi, iar grupa Fagarasului nu are abrupturi - in grupa Bucegi apar suprafete netede numite platouri (Platoul Bucegilor la 2000m alt.), iar grupa Fagaras nu are platouri - in M-tii Bucegi apare flis, iar grupa Fagaras nu are flis

Asemanari: - ambele grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina - ambele grupe au relief glaciar - ambele grupe depasesc 2500m alt.

B. PODISURI, DEPRESIUNI, SUBCARPATI : 1. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Subcarpatii: Deosebiri: - Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimentelor, iar Subcarpatii s-au format prin incretire - in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Subcarpati nu sunt domuri - Subcarpatii au strate cutate ca si muntii iar Dep.Transilvaniei are strate inclinate - Dep.Transilvaniei are relief de dealuri joase, iar Subcarpatii au relief de dealuri inalte Asemanari: - in ambele se afla sare - in E Dep.Transilvaniei se afla niste dealuri inalte formate prin incretire asemanatoare cu Subcarpatii care se numesc Subcarpatii Transilvaniei 2. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Podisul Moldovei: Deosebiri: - Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimentelor, iar in Pod. Moldovei nu s-a scufundat fundamentul - in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Pod. Moldovei nu sunt domuri - pe marginea Dep.Transilvaniei se afla sare iar in Pod. Moldovei nu este sare - in Pod. Moldovei se gasesc cueste, iar in Dep.Transilvaniei nu sunt cueste Asemanari: - au aceeasi alc. geologica: roci sedimentare(pietris, nisip, argile, marne, gresii) - ambele au cate o subdiviziune numita campie - ambele au relief de dealuri joase - in ambele se produc alunecari de teren 3. Podisul Moldovei Podisul Dobrogei: Deosebiri: - N Dobrogei s-a format prin incretire(orogeneza caledoniana si hercinica) ,iar in Pod. Moldovei nu s-a produs nici o incretire - in Pod. Dobrogei se gasesc roci foarte vechi si foarte dure(granit si sisturi verzi), iar in Pod. Moldovei se gasesc roci sedimentare (moi) - in Pod. Moldovei se afla cueste, iar In Pod. Dobrogei nu sunt cueste - in Pod. Dobrogei se afla relief litoral, iar in Pod. Moldovei nu se afla - S Dobrogei este acoperit cu un strat de loess, iar Pod. Moldovei nu are loess Asemanari: - ambele au fundament vechi - ambele au relief de dealuri joase

4. Dealurile de Vest Podisul Getic: Deosebiri: - Pod. Getic este inclinat pe directie N S, iar Dealurile de Vest sunt inclinate pe directie E V - Dealurile de Vest au aspect discontinuu, iar Pod. Getic este continuu - Pod. Getic are altitudini mai mari (600m), decat Dealurile de Vest (400m) - in Dealurile de Vest apar din loc in loc maguri de roci dure, iar Pod.Getic nu are maguri Asemanari: - ambele au acelasi mod de formare: prin depunerea sedimentelor la poalele muntilor (au caracter piemontan) - au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip) - au relief de dealuri joase 5. Subcarpatii Pod. Moldovei Deosebiri: - Subcarpatii s-au format prin incretire, iar Pod. Moldovei prin depunerea sedimentelor pe un fundament foarte vechi - Subcarpatii au strate cutate, iar Pod. Moldovei are strate inclinate - Subcarpatii au relief de dealuri inalte intre 600-1000m alt., iar Pod. Moldovei are relief de dealuri joase intre 200-300 si 600 m alt. - in Subcarpati se gaseste sare, iar in Pod. Moldovei nu este Asemanari: - sunt alcatuite din roci sedimentare, doar ca in Subcarpati sunt cutate, iar in Pod. Moldovei nu - se produc alunecari de teren - sunt puternic fragmentate ambele regiuni 1. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Subcarpatii: Deosebiri: - Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimentelor, iar Subcarpatii s-au format prin incretire - in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Subcarpati nu sunt domuri - Subcarpatii au strate cutate ca si muntii iar Dep.Transilvaniei are strate inclinate - Dep.Transilvaniei are relief de dealuri joase, iar Subcarpatii au relief de dealuri inalte Asemanari: - in ambele se afla sare - in E Dep.Transilvaniei se afla niste dealuri inalte formate prin incretire asemanatoare cu Subcarpatii care se numesc Subcarpatii Transilvaniei 2. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Podisul Moldovei: Deosebiri: - Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimentelor, iar in Pod. Moldovei nu s-a scufundat fundamentul - in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Pod. Moldovei nu sunt domuri

- pe marginea Dep.Transilvaniei se afla sare iar in Pod. Moldovei nu este sare - in Pod. Moldovei se gasesc cueste, iar in Dep.Transilvaniei nu sunt cueste Asemanari: - au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare(pietris, nisip, argile, marne, gresii) - ambele au cate o subdiviziune numita campie - ambele au relief de dealuri joase 3. Podisul Moldovei Podisul Dobrogei: Deosebiri: - N Dobrogei s-a format prin incretire(orogeneza caledoniana si hercinica) ,iar in Pod. Moldovei nu s-a produs nici o incretire - in Pod. Dobrogei se gasesc roci foarte vechi si foarte dure(granit si sisturi verzi), iar in Pod. Moldovei se gasesc roci sedimentare (moi) - in Pod. Moldovei se afla cueste, iar In Pod. Dobrogei nu sunt cueste - in Pod. Dobrogei se afla relief litoral, iar in Pod. Moldovei nu se afla - S Dobrogei este acoperit cu un strat de loess, iar Pod. Moldovei nu are loess Asemanari: -ambele au fundament vechi -ambele au relief de dealuri joase 4. Dealurile de Vest Podisul Getic: Deosebiri: - Pod. Getic este inclinat pe directie N S, iar Dealurile de Vest sunt inclinate pe directie E V - Dealurile de Vest au aspect discontinuu, iar Pod. Getic este continuu - Pod. Getic are altitudini mai mari (600m), decat Dealurile de Vest (400m) Asemanari: - ambele au acelasi mod de formare: prin depunerea sedimentelor la poalele muntilor (au caracter piemontan) - au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip) - au relief de dealuri joase C. CAMPII : 5. Campia Romana Campia de Vest: Deosebiri: - C. de Vest este inclinata pe directie E-V, iar C. Romana are dubla inclinare: de la N la S si de la V spre E - altitudinea medie este 100m in C. De Vest si sub 90 m in C. Romana - modul in care sunt asezate campiile: in C. De Vest: inalte, orizontale si joase; iar in C. Romana: inalte, joase si orizontale Asemanari: - au acelasi mod de formare: pe locul unor foste mari prin retragerea apelor si depunerea sedimentelor - au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip si loess) - au aceleasi tipuri de campii: inalte, orizontale si joase