Sunteți pe pagina 1din 36

TURCIA Turcia a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeana nca din 1963, dar dupa lovitura de stat militara

Uniunea Europeana a nghetat relatiile. n 1987 Turcia a facut oficial cerere de aderare, dar dupa 10 ani a fost respinsa din cauza situatiei drepturilor omului. n 1999 candidatura ei a fost totusi acceptata, dar negocierile de aderare nu au nceput pentru ca ea tot nu ndeplineste criteriile politice. Cererile UE: 1.Au fost adoptate mai multe amendamente constitutionale privind libertatea cuvntului si abolirea pedepsei cu moartea. 2.Dar Uniunea Europeana cere ca Turcia sa limiteze influenta politica a armatei, sa dea drepturi mai largi de folosire a limbii minoritatii kurde, si sa ajunga la un acord n litigiile teritoriale cu Grecia si n chestiunea Ciprului. PIB-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana. Numai 30% din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei. Populatie 65.3 milioane PIB 217.4 miliarde PIB pe cap de locuitor 3,329 (Media UE 20,550) Somaj 6.6%. (Media UE 8.2%) Exporturi catre UE 52% din total export

mpartirea administrativa Turcia este mpartita n 81 de provincii (''iller'' n limba turca, singular ''il''). Fiecare provincie este mpartita n subprovincii (''ileler''; singular ''ile''). Provincia poarta de obicei acelasi nume cu capitala acesteia, considerata subprovincia centrala; exceptiile sunt Hatay (capitala: Antakya), Kocaeli (capitala: Izmit) si Sakarya (capitala: Adapazari). Cele mai mari provincii sunt: Provincia Istanbul 11 milioane de locuitori, Provincia Ankara 4

milioane, Provincia Izmir 3,5 milioane, Provincia Bursa 2,1 milioane, Provincia Konya 2,2 milioane, Provincia Adana 1,8 milioane. Orasele Capitala Turciei este orasul Ankara, dar capitala istorica Istanbul. Istanbul ramne centrul financiar, economic si cultural al tarii. Alte orase importante sunt Izmir, Bursa, Turcia Bursa, Adana, Trabzon, Malatya, Gaziantep, Erzurum, Kayseri, Izmit. Izmit Kocaeli, Konya, Mersin, Eskisehir, Diyarbakir|Diyarbakir, Antalya si Samsun. Aproximativ 68% din populatia Turciei locuieste n centre urbane ARGUMENTE CONTRA ADERARII TURCIEI LA UE Aderarea Turciei = Distrugerea Uniunii Europene (II) George ANGLITOIU profesorul de la curs Consiliul European din decembrie 2004 a luat decizia nceperii negocierilor de aderare cu Turcia, data aproximativa pentru declansarea acestui proces fiind octombrie 2005. Dincolo de optiunile pro si contra ale expertilor, se contureaza nsa o dilema de securitate pentru Romnia intrarea Turciei n Uniunea Europeana nu aduce beneficii Bucurestiului, dimpotriva? Continuare din numarul precedent Vocea ratiunii europene Exista si politicieni lucizi care s-au manifestat explicit mpotriva aderarii Turciei, iar unul dintre cele mai importante nume este cel al fostului presedinte francez, Valry Giscard d?Estaing. ?Parintele? proiectului Constitutiei europene declara ntr-un interviu pentru ? International Herald Tribune? ca, avnd n vedere prognozele demografice la momentul n care negocierile de aderare vor fi fost ncheiate (adica peste 10-15 ani), Turcia ar putea deveni - dat fiind votul cu dubla majoritate bazat pe marimea populatiei - cel mai mare decident n UE? n continuare, cel care a provocat un scandal enorm anul trecut prin interviul pentru ?Le Monde? n care respingea vehement dreptul Turciei la aderare fiindca ar fi afectat caracterul crestin si european al UE, propunea ca solutie alternativa un

parteneriat strategic sau unul economic pe formula North-Atlantic Free Trade Association (NAFTA). Reactii similare caracterizate de un amestec de profesionalism si patetism au intervenit si din partea unor membri importanti ai fostei Comisii Europene (condusa de Romano Prodi), fiind de amintit exemplul olandezului Frits Bolkenstein (responsabil cu piata interna) care, dupa ce a analizat impactul negativ al aderarii Turciei, a facut apel la istorie, oprirea expansiunii turcesti la Viena n 1683 considernd-o drept o mostenire esentiala pentru constiinta europeana de rezistenta antiislamica; o alta voce importanta, cea a comisarului pentru agricultura, austriacul Frantz Fischler, a avertizat ca aderarea statului turc ar putea costa bugetul comunitar 11,3 miliarde euro, doar pentru subsidiile agricole, la care s-ar adauga riscul imploziei Europei sub afluxul imigrantilor islamici n cautarea unui trai mult mai bun. De ce Romnia ar trebui sa spuna NU Candidatura Turciei la UE plaseaza implicit Romnia ntr-o pozitie dificila, care implica riscuri mari din punctul de vedere generic al relatiilor politico-economice si de securitate cu Ankara, si iata de ce? Dincolo de o anume nuanta cinica, argumentul autorului este ca nu este n interesul Romniei integrarea Turciei n UE, avnd n vedere n primul rnd beneficiile pe care statul romn le-ar avea din stoparea procesului de extindere (din 2009, anul prezumat al intrarii Croatiei) sau din esecul negocierilor de aderare ale Ankarei. n primul rnd, ar fi vorba de banii concreti pe care Romnia ar urma sa-i primeasca din anul 2007 (primul an att al integrarii, ct si din noua planificare bugetara comunitara ntinsa pna n 2013) prin intermediul unor fonduri (cele de coeziune si ajustare structurala) mult mai mari dect precedentele specifice programelor de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD. Bucurestiul este deja cel mai mare beneficiar din istoria integrarii europene (n termeni de preaderare), perspectiva roza a perioadei postaderare putnd fi nsa influentata negativ n termeni radicali de rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia, ntruct nimeni nu poate garanta Romniei un tratament preferential dincolo de retorica diplomatica; finalmente, Ankara va fi nu un furnizor, ci tot un consumator de finante, cel putin de patru ori mai mult ca Bucurestiul si n defavoarea acestuia din urma. Esecul potential al statului

turc de satisfacere a rigorilor acquis-ului comunitar nu poate fi dect n favoarea Romniei care ar ramne astfel prioritara pe lista urgentelor de aliniere societal-economica n clubul UE. Oricare ar fi nsa soarta candidaturii Turciei, Bucurestiul va trebui sa raspunda rapid imperativului optimizarii capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare, perioada de preaderare (mai ales programul SAPARD) fiind deloc satisfacatoare. Politica agricola comuna (PAC, aproximativ 50% din bugetul UE) va reprezenta n perspectiva un mar al discordiei, Turcia urmnd a se alatura Romniei ca tara agricola subdezvoltata? Dintr-un alt punct de vedere, aderarea Turciei ar reduce semnificativ importanta geopolitica si geostrategica a Romniei, avnd n vedere att extinderea UE pe continentul asiatic, ct si urgentele de securitate implicite din cauza vecinatatii sale nu doar cu Irakul si cu doua state nca apartinnd ?Axei Raului?, anume Iran si Siria. Perioada post-11 septembrie 2001 a fost caracterizata de mutarea centrului de greutate preemptiv mai aproape de Romnia, n contextul riscurilor si amenintarilor asimetrice generate de Orientul Mijlociu islamist. Statele Unite au fost primele care ?au schimbat macazul? n relatia cu Bucurestiul, esecul asa-zisei reforme si persistenta regimului neocomunist bazat pe nomenclatura securisto-partinica fiind considerate a fi un rau mai mic dect cel al non-implicarii Romniei, o tara bine pozitionata geografic si fara mari probleme politice interne n a-si trimite trupele n zonele periculoase ale campaniei globale antiteroriste. n consecinta, valul doi de extindere NATO a cuprins si acest actor precar numit Romnia. mbunatatirea spectaculoasa a relatiilor dintre Washington si Bucuresti a avut urmari pozitive (n oglinda) n privinta candidaturii Romniei la UE, cel putin din punctul de vedere al rivalitatii transatlantice, att sora mai mare Franta, ct si mai noua venita, dar hegemona America urmarind controlul asupra acestui colt al Europei si al gurilor Dunarii. Strategia de securitate a UE prioritizeaza si ea dimensiunea antiterorista, aportul n perspectiva si pozitionarea Romniei drept cap de pod spre Wider Middle East (Greater Middle East n acceptiunea competitorului american ? Orientul Mijlociu extins) nefiind de neglijat. Consecinta imediata Cofinantarea procesului de securizare a frontierelor estice ale Romniei. Urmarea pe termen lung Dupa anul 2007, stabilitatea si consolidarea generala a Romniei (poarta a spatiului Schengen dintre Estul att islamist, dar si neotaristo-rusesc) poate deveni conditie imperioasa a securitatii UE. Toate aceste interdependente pot fi extrem de benefice Romniei doar n contextul neaparitiei unui alt actor major pe esicherul european si euroatlantic. Nu actori minori ca Bulgaria ori Croatia pot crea probleme n chestiunea

preeminentei de securitate a Romniei, ci imensitati geografico-demografice ca Turcia sau Ucraina revolutiei portocalii; n termenii reali ai relatiilor internationale si folosind aceeasi grila paradoxala de analiza, succesul candidatului reformator Iuscenko, sprijinit de Occident, n dauna celui rusofil, Ianukovici, este n detrimentul Bucurestiului. n cazul Ankarei (situata momentan ntr-un con de umbra n relatia cu Washington-ul, din cauza neimplicarii neconditionate n atacarea Irakului), intrarea n UE nu numai ca ar reface relatia privilegiata cu aliatul american (dornic sa aiba ct mai multe piese puternice alaturi de Londra la masa deciziei europene), dar ar si eclipsa decisiv alti actori regionali ca Romnia. Frate-frate, dar brnza-i pe bani n spatele unei astfel de expresii colocviale se contureaza deja o dilema strategica pentru Romnia, anume cea a definirii unei strategii echilibrate si eficiente n relatiile diplomatice cu Turcia. Lasnd la o parte secolele de dominatie otomana, una din cauzele fundamentale ale napoierii generale a statului romn - (nca) neunificat la momentul obtinerii independentei sale n 1878 -, raporturile Romniei cu Turcia secular-kemalista pot fi caracterizate din anul 1920 (semnarea Tratatului de pace de la Sevres) ncoace n termeni foarte buni, Ankara fiind, printre altele, unul din sponsorii importanti ai candidaturii noastre la NATO. Totodata, relatiile economice se nscriu pe o linie constant ascendenta, Turcia fiind unul din principali investitori straini n tara noastra. Romnia va trebui nsa sa se opuna candidaturii Turciei sau sa ncerce cel putin ntrzierea la maximum a intrarii Ankarei n UE. Acest articol a fost publicat n numarul 22. Top Alte articole de acelasi autor Alte articole n aceeasi sectiune Jocul Papei de-a islamul Budapesta sub asediu Cuba fara Fidel

Marea colonizare romneasca Did he quiet them down I-a linistit Independenta Muntenegrului ntre bine si rau Italia dintre Prodi si Berlusconi Moda alegerilor anticipate Polonia Dosarul conflictului transnistrean (V) n Kosovo zarurile au fost aruncate Ungaria spulberarea unui mit Instabilitatea politica din Europa Centrala un semnal de alarma pentru Romnia Occident vs. Islam globalizarea razboiului sau a pacii UE se pregateste sa reia batalia pentru legea brevetelor Turcia cea mai buna alegere pentru conducerea fortei internationale din Liban Arma nucleara iraniana, aproape o certitudine Jocul Papei de-a islamul Noi provocari de securitate n Sud-Estul Europei Cealalta fata a Siberiei

Numar curent Supliment Abonamente Sondaj Este corecta decizia presedintelui de suspendare din functie a ministrului Apararii Da Nu

1. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste Comisia European a hotrt s dea publicitii la 8 noiembrie raportul anual privind desfurarea negocierilor privind aderarea Turciei la UE. Analitii consider c perspectivele negocierilor pentru aderarea acestui stat la UE nu sunt optimiste. Dup cum se relateaz, raportul ce urmeaz a fi publicat de Comisia European face uz de cuvinte dure, punnd sub semnul ntrebrii eforturile Turciei pentru aderarea la UE. Raportul critic Ankara, care nu a promovat, conform condiiilor impuse de UE, reforma n domeniile democratic, juridic i al drepturilor omului. Se arat c exist nc probleme grave privind libertatea expresiei i religioas, drepturile de care se bucur femeile, sindicatele i kurzii i n domeniul controlului civil al armatei. Raportul critic Turcia i pentru c refuz s aplice acordul semnat cu UE i nu a deschis pn astzi porturile i spaiul aerian pentru Cipru stat membru al UE. n acest context, raportul avertizeaz c dac Turcia nu va putea s depun n 2007 eforturi decisive pentru mbuntirea strii actuale, negocierile privind aderarea sa la UE risc s fie suspendate. Divergenele dintre UE i Turcia exist n dou domenii. n primul rnd este vorba de reforma politic a Turciei. Referirile se fac la articolul 301 al Codului penal al acestei ri. Se consider c articolul respectiv limiteaz grav libertarea cuvntului i UE insist ca Turcia s-l modifice sau s-l anuleze. Se poate spune c articolul respectiv a devenit un important reper pentru UE prin care organizaia judec dac Turcia a realizat reforma politic conform standardelor europene. n al doilea rnd este n discuie situaia Ciprului. Aceasta este un factor-cheie care asigur desfurarea n condiii bune sau nu a negocierilor privind aderarea Turciei la organizaia european. Dup 1974 Cioprul s-a scindat. n sud exist Republica Cipru, a etniei greceti i recunoscut de comunitatea internaional. Iar n nord exist Republica Turc a Ciprului de Nord, care este recunoscut doar de Ankara. Turcia i UE au semnat n luna iulie anul trecut un acord suplimentar la Ankara. Conform documentului, Turcia trebuia s-i deschid n 2006 porturile i spaiul aerian pentru Cipru. Pe baza acestui document, UE a lansat n octombrie 2005 negocieri cu Turcia. Ulterior Republica Cipru a cerut cu consecven Turciei s normalizeze, n lumina acordului menionat, relaiile cu acest stat. Dar liderii Turciei au declarat n repetate rnduri c pn la rezolvarea problemei

Ciprului, Turcia nu va recunoate Republica Cipru i nu va deschide porturile i spaiul aerian pentru aceasta nainte de ridicarea de ctre UE a blocadei economice instituite mpotriva Republicii Turce a Ciprului de Nord. De menionat c anterior publicrii de ctre Comisia European a raportului privind evaluarea negocierilor pentru aderarea Turciei la UE, Finlanda, ara care deine prin rotaie preedinia organizaiei, angajat n medierea contradiciilor dintre etniile greac i turc din Cipru, a anunat pe neateptate la 2 noiembrie c datorit faptului c divergenele nu pot fi nlturate, s-a anulat ntlnirea de urgen dintre minitri de externe ai Turciei i Ciprului, ce fusese programat la sfritul sptmnii trecute la Helsinki pentru discutatea problemei aderrii Turciei. Ciprul deine drept de veto privind aderarea Turciei la UE, deci acest nou eveniment este considerat drept o nou lovitur dat eforturilor Turciei s intre n organizaia european. Conform nelegerii tacite realizate cu UE, Turcia ar putea deveni ar membr a acestei organizaii pn la ncheierea exerciiului financiar european pe perioada 2007-2013. Analitii politici consider c chiar dac problema Ciprului va fi rezolvat, recunoaterea de ctre europeni a idenditii Turciei este o piedic ce st de timp ndelungat n calea aderrii Turciei la UE. Cu o populaie numeroas, economie ralativ napoiat i concepiil culturale i valori diferite, Turcia va avea de urmat un drum lung pentru a deveni membr a UE. Aderarea Turciei la UE: noi incertitudini Minitrii de externe ai Uniunii Europene vor purta o ultim rund de discuii duminic la Luxemburg, ntr-o ncercare de ultim or de a debloca negocierile de aderare a Turciei la UE. Marea Britanie a convocat aceast reuniune deoarece ambasadorii europeni nu au reuit s ajung la un acord asupra cadrului de negocieri privind Turcia. nceperea negocierilor de aderare a acestei ri e programat s nceap luni. ns Austria insist ca Turciei s i fie oferit un statut de parteneriat special cu Uniunea European, ca alternativ la cel de membru cu drepturi depline. Turcia a precizat c se va retrage imediat de la discuii dac nu i se ofer la finalul celor 10 ani de negocieri un statut egal cu al celorlalte ri comunitare. O majoritate a populatiei - 54% - se declara mpotriva aderarii la UE, ... Numai 30% din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei. ...

ARMENIA SE BIZUIE PE EUROPA IN SPERANTA PRESARII TURCIEI IN CHESTIUNEA GENOCIDULUI Aris GHAZINIAN - Armenia Now Dupa o asteptare de 41 de ani, in octombrie Turcia va incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Nici un alt stat, pe deasupra si membru al NATO, nu a asteptat atit de mult la rind la Bruxelles. In acest rastimp, Uniunea Europeana, care a fot infiintata ca o Comunitate Economica Europeana, si-a largit granitele cuprinzind marea majoritate a tarilor continentului. Gindul ca Uniunea Europeana va avea in curind granita imediata cu tari ca Siria, Irak, Iran, Azerbaidjan, Armenia si Gruzia, probabil ca nu-i da pace comunitatii europene, spune analistul politic Armen Poghosian, conferentiar de geografie social-politica la Universitatea de Stat din Erevan. Pe ei nu iiincinta nici perspectiva integrarii in comunitatea europeana a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni, cit se pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani. Desi procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc garantata, atentia societatii si cercurilor politice din Armenia deja s-a concentrat asupra a doua puncte legate de aceasta problema recunoasterea genocidului armean de catre Ankara si ridicarea blocadei turcesti impotriva Armeniei. Aceasta are legatura imediata cu interesele Armeniei, intrucit creaza posibilitatea ca punctele de vedere armenesti sa fie mai des exprimate. Prin importanta lor, cele doua chestiuni armenesti urmeaza imediat dupa prima conditie de aderare care este recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului, spune Poghosian. Cu doua zile inainte de ziua de 15 decembrie, cind summit-ul de la Bruxelles a decis inceperea negocierilor de aderare cu Turcia, Parlamentul European a adoptat o rezolutie fara caracter obligatoriu pentru partile implicate in negocieri. Printre problemele ridicate in rezolutie se numarau si recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei. Ministrul de externe Vartan Oskanian si o seama de analisti sint de parere ca, in timp, aceste doua puncte pot deveni factori decisivi de care partile vor fi nevoite sa tina seama. Chestiunea aderarii probabile a Turciei la Uniunea Europeana a stirnit un puternic ecou printre armeni. Federatia Revolutionara Armeana Dasnaktutiun a organizat manifestatii de protest, dintre care una s-a desfasurat luna trecuta la Bruxelles. In declaratia Congresului Mondial Armean se spunea Congresul Mondial Armean crede ca refuzul

Turciei de a condamna crima genocidului armean, refuzul de a aplica normele de drept international in chestiuni litigioase cu Grecia, invazia trupelor de ocupatie turcesti in Cipru refuzul de a se supune nu meroaselor rezolutii ale ONU condamnind divizarea arbi trara a acestui stat, precum si negarea drepturilor mino ritatii kurde fac astazi impo sibila aderarea Turciei Uniunea Europeana. Si reprezentantii clerului armean s-au exprimat aceasta privinta. Catolicosul Aram I al Marii Case a Ci liciei si-a exprimat indoiala in legatura cu graba dovedita de anumite state europene chestiunea aderarii Turciei la Uniunea Europeana. Co munitatea Europeana nu este o comunitate bazata exclusiv pe interese economice si coo perare politica. Exista valori care asigura identitatea, in tegritatea si coeziunea Euro pei. Unde se afla astazi Tur cia din perspectiva asigurarii acestor valori si a drepturilor omului Turcia continua sa nege trecutul, genocidul ar menilor, iar Europa trebuie sa ridice aceasta chestiune fata Turciei cu cea mai mare seriozitate. Parerea patriar hului armean de la Constan tinopol, Mesrob Mutafian, este putin diferita Nenoro cirea din anul 1915 este un subiect foarte bun pentru spe culatii. Primul ministru Turciei, Recep Erdoghan, subliniat ca aceasta proble ma trebuie lasata in seama istoricilor, iar eu sint de acord cu el. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana va favoriza pacea in regiune. Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a declarat pe 17 decembrie la Bruxelles ca, daca Ankara nu va recunoaste genocidul armenilor si Republica Cipru, atunci Parisul va boicota negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. Slovacia, care a recunoscut genocidul armean cu putin timp in urma, a indemnat la rindul ei Turcia sa-si revizuiasca pozitia in aceasta chestiune. Multe organizatii politice din Armenia leaga anumite sperante de aderarea Turciei la Uniunea Europeana. Dupa parerea acestora, granita comuna cu Uniunea Europeana va favoriza integrarea Armeniei in aceasta. Dintre partidele influente doar FRA Dasnaktutiun se exprima ferm impotriva intrarii Turciei in UE. Pozitia optimista in chestiunea posibilei aderari a Turciei la Uniunea Europeana manifestata de anumiti reprezentanti ai clasei politice conducatoare din Armenia nu se justifica prin actualele evolutii istorice, spune analistul Armen Poghosian. Acestia ignora cu totul faptul ca aderarea Turciei la Consiliul Europei nu o opreste sa blocheze 268 de kilometri ai spatiului politic european, adica granita cu Armenia. Acelasi lucru poate fi spus si in cazul Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC). Turcia declara pe fata despre imposibilitatea respectarii principiului de

stabilire a relatiilor comerciale deschise cu Armenia, desi amindoua statele sint membre ale OMC.Nu este deloc clar de ce ar trebui Turcia sa respecte valorile Uniunii Europene in cazul in care ar deveni membra a acesteia. Autoritatile de la Erevan au salutat rezolutia adoptata de Parlamentul European pe 15 decembrie, in ajunul summitului la virf al Uniunii Europene, rezolutie in care se facea apel catre liderii tarilor europene sa inceapa negocierile cu Turcia. Aceasta atitudine a Erevanului a fost determinata de existenta in rezolutie a celor doua puncte armenesti, ca o conditie prealabila ridicata in fata Ankarei. Aceste doua principii de baza, recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei, isi vor gasi negresit locul in evolutiile viitoare ale acestei probleme, a spus pe 15 decembrie ministrul de externe Vartan Oskanian. Nu pot spune cum vor fi abordate acestea la summit dar, in ultima instanta, intrun fel sau altul, acestea isi vor gasi expresia. Pe 17 decembrie punctele armenesti nu au fost abordate, iar discutiile s-au purtat in principal in jurul chestiunii recunoasterii Ciprului de catre Turcia. Cu toate acestea, analistii politici cred ca, mai devreme sau mai tirziu, punctele armenesti vor fi la rindul lor reflectate in dezbateri, mai ales ca negocierile dintre Uniune si Turcia incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean. Diferene de opinie au aprut, cum e i firesc n cadrul societilor democratice, n ceea ce privete aderarea Turciei la UE Din partea Germaniei, ns, vocea cancelarului german Angela Merkel a susinut mai degrab ideea unui parteneriat privilegiat cu Turcia dect calitatea de membru deplin al Uniunii, desi la sfarsitul anului 2002 situatia era alta: Franta si Germania au o pozitie comuna in aceasta privinta, afirma cancelarul german, la randul sau. Intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de securitate pentru Europa, adauga acesta. La 4 octombrie, cu doua zile inainte de prezentarea publica a raportului privind candidatura Turciei la UE, in publicatia germana Bild Zeitung se afirma ca, potrivit Comisiei Europene, Ankara a indeplinit suficiente criterii politice pentru a putea fi deschise negocierile de aderare. Versiunea provizorie a raportului releva o convergenta substantiala a Turciei catre standardele democratice europene, mai ales dupa anul 2002, cand la putere a ajuns Recep Tayyip Erdogan. Mai exista totusi carente in special in ceea ce priveste chestiunea practicarii torturii.

La 3 octombrie 2005, s-a semnat nceperea negocierilor de aderare, cu recomandri ale Comisiei n ceea ce privete perspectivele financiare ale Turciei. Un argument contra aderarii Turciei la UE: Negocierile cu Turcia au fost incetinite Publicat: 30 Noiembrie 2006 @ 10:51 Comisia Europeana a recomandat, referitor la negocierile pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana, sa nu se deschida acele capitole avand legatura cu domenii politice relevante. Comisia Europeana a recomandat miercuri Conferintei Interguvernamentale, referitor la negocierile pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana, sa nu deschida acele capitole avand legatura cu domenii politice relevante din punct de vedere al restrictiilor aplicate de aceasta tara Republicii Cipru, a anuntat, intr-o conferinta de presa, comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. In plus, CE recomanda ca nici un alt capitol de negociere cu Turcia sa nu fie inchis provizoriu pana cand Ankara nu-si va indeplini deplin obligatiile asumate prin acest protocol. Articol complet in Gandul Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca "decizia Comisiei este inacceptabila . Turcia ar dori ca UE sa ridice macar in parte, embargoul impus partii de nord a Ciprului, zona aflata sub controlul militarilor turci. In schimb insa, UE insista ca Turcia sa permita navelor cipriote sa intre in porturile turcesti Decizia finala asupra inceperii sau amanarii negocierilor cu Turcia va fi luata de sefii statelor membre la Consiliul European din decembrie. Turcia investigheaza un membru al Parlamentului European 28122005 ANKARA, Turcia -- ntr-un gest care ar putea tensiona si mai mult relatiile dintre Turcia si UE, procurorii au lansat o investigatie asupra remarcilor facute de un membru al Parlamentului European. Joos Lagendijk, un deputat olandez din grupul verzilor care conduce Comitetul pentru Turcia al Parlamentului European, este acuzat ca a sugerat reporterilor ca armata turca ar fi provocat luptele cu rebelii kurzi n ncercarea de a-si dovedi importanta. Un grup de avocati nationalisti doreste ca Lagendijk sa fie judecat pentru insultarea armatei, considerat act penal conform noului Cod Penal al Turciei. chestiunea practicarii torturii.

n alta ordine de idei, Ministrul cipriot de Externe George Iacovou a avertizat ca Turcia va ntmpina probleme n efortul de aderare la UE daca va continua sa interzica accesul navelor si avioanelor cipriote pe teritoriul sau. Ankara a promis ca va ridica interdictia atunci cnd a nceput discutiile de aderare cu UE, n acest an. Tot marti, Presedintele turc Ahmet Necdet Sezer a ncheiat o vizita de doua zile la Cairo prin semnarea unui Acord bilateral de Comert Liber cu Egiptul. Acordul, negociat de zece ani, are ca scop triplarea actualului volum al schimburilor comerciale, care se ridica la 1 miliard de USD. (NTV - 281205; AP, Reuters, Turks.US, TurkishPress.com - 271205) Eec n negocieri UE-Turcia Negocierile de aderare a Turciei la Uniunea European ar putea fi parial suspendate. Turcia nu a respectat termenul limit impus de Comisia European pentru rezolvarea problemei cipriote iar negocierile purtate de preedinia finlandez cu Turcia au euat. Turcia are obligaia de a implementa Protocolul Adiional al Acordului pentru Uniunea Vamal de la Ankara. Deschiderea capitolelor relevante din negocierile de aderare cu Turcia este condiionat de implementarea de ctre Turcia a obligaiilor sale contractuale, a spus Primul-ministru al Finlandei, Matti Vanhanen, actualul preedinte al Uniunii Europene. Comisia a recomandat sptmna trecut suspendarea deschiderii a opt capitole de negociere pentru aderarea Turciei la Uniunea European, n timp de negocierile la restul de pn la 35 de capitole ar putea s continue. Decizia privind modul cum vor continua negocierile dintre Uniunea European i Turcia va fi luat de Consiliul European pentru Afaceri Generale i Relaii Externe din 11 decembrie. Aceast decizie ar trebui s reflecte ateptrile care exist de partea Uniunii Europene pentru ca statele candidate s i ndeplineasc obligaiile a mai spus primul-ministru finlandez Matti Vanhanen. Raportul de monitorizare a Turciei, dat publicitii de Comisia European pe 8 noiembrie, critica dur ritmul lent al reformelor fcute de Ankara ct i eecul rezolvrii problemei cipriote. La capitolul Probleme regionale i obligaii internaionale, raportul Comisiei precizeaz c Uniunea European ateapt normalizarea relaiilor bilaterale dintre cele dou

state, i nlturarea tuturor obstacolelor din calea liberei circulaii a mrfurilor, inclusiv eliminarea restriciilor asupra mijloacelor de transport.

Sondajele de opinie indica opozitia majoritatii covarsitoare a cetatenilor europeni fata de preconizata aderare. Cetatenii Uniunii stiu ca, daca Turcia este admisa in organism, vor aparea trei consecinte negative majore: 1) milioane de turci saraci vor aflui in Europa tintind sujbe si avantajele programelor de protectie sociala; 2) miliarde de euro din bani comunitari vor pleca spre Turcia; 3) populatia musulmana, din ce in ce mai agresiva, a Europei, va creste dramatic Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria In timp ce majoritatea politicienilor bulgari sustin obiectivele Ankarei de integrare europeana, unii dintre acestia se tem ca Bulgaria ar putea fi atrasa in orbita Turciei. Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si sustinatorii fermi ai extinderii UE. Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite, indicand posibilitatea aparitiilor unor controverse. Prima reactie negativa a venit din partea partidului nationalist Ataka partidul care a devenit al patrulea ca importanta, in urma alegerilor parlamentare din iunie. Un reprezentant al partidului, Dimitur Stoyanov, in varsta de 21 de ani, a declarat pe 3 octombrie ca nu este normal ca o comunitate construita pe valori crestine sa accepte o uniune cu o tara musulmana situata in afara Europei. Dar nu toti analistii sunt la fel de optimisti. Unii analisti spun ca aderarea Turciei la UE ar putea reprezenta amenintari pentru Bulgaria. Ognyan Minchev spune ca argumentele sale impotriva" aderarii Turciei sunt mai importante decat cele pro" si se teme ca:

1. ar putea aparea o Europa turceasca" in interiorul Balcanilor. 2.Statutul de membra UE al Turciei ar inlatura granita dintre cele doua tari ale noastre si ar duce Bulgaria, care se afla intr-o stagnare demografica, pe orbita in extindere a Turciei," declara acesta. Minchev afirma ca Bulgaria se confrunta cu probleme etnice grave legate de minoritatea etnica rroma si de intentia DPS de a-si extinde influenta politica asupra intregii comunitati musulmane. Minchev spune ca Bulgaria trebuie sa isi defineasca mai strict relatiile cu Turcia in cadrul UE, la fel cum a facut Polonia cu Germania. Totusi, el isi exprima ingrijorarea ca DPS ar putea impiedica Bulgaria in aceasta incercare. El admite ca ideea ca statutul Turciei de membra UE ar afecta independenta Bulgariei pare a fi exagerata, insa spune ca este important ca aceasta problema sa fie luata in considerare. In timp ce el si alti analisti bulgari continua sa dezbata aceasta problema pe cale amiabila, este putin probabil ca nationalistii sa fie la fel de retinuti. Candidatura nepopulara a Turciei la UE ( 26.05.2006 )Daca, in cazul Romniei si Bulgariei, lucrurile sint oarecum lamurite in privinta aderarii la UE, mai putin clar este viitorul procesului de extindere, care a devenit o chestiune din ce in ce mai nepopulara. Si este privit cu mult scepticism de catre locuitorii Europei occidentale. Turcia, care a inceput anul trecut negocierile de aderare la EU, se afla intr-o pozitie incomoda, fiind presata de Bruxelles sa urgenteze reformele in privinta drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Comisarul pentru Extindere Olli Rehn s-a inti lnit saptamina trecuta cu Ali Babacan, negociatorul sef al Turciei cu UE, caruia i-a transmis ingrijorarea liderilor europeni in legatura cu o diminuare vizibila a ritmului reformelor. Intilnirea a avut loc la doua zile dupa ce Rehn s-a aflat la Bucuresti si Sofia pentru a cere celor doua tari eforturi sustinute pentru ca aderarea, la 1 ianuarie 2007, sa fie posibila. Situatia Turciei devine mai complicata cu atit mai mult cu cit Uniunea va incetini ritmul procesului de extindere, dupa aderarea Romniei si Bulgariei. Avind in vedere ca mai sint multi ani pina la urmatoarea extindere, ar trebui sa ne concentram pe imbunatatirea imediata a capacitatii de functionare a institutiilor europene actuale, a spus Olli Rehn,

insistind asupra faptului ca revizuirea bugetului european si reforma institu tionala sint prioritare si trebuie sa se incheie inainte ca UE sa accepte noi membri. O EUROPA CU 90 DE MILIOANE DE MUSULMANI // Candidatura Turciei la UE a stirnit nenumarate dispute, multi temindu-se de perspectiva aderarii europene a unei tari sarace, cu o populatie de 70 de milioane de oameni, majoritar musulmani. Procesul aderarii, care se va finaliza probabil peste zece ani, va avea ca rezultat, printre altele, o Europa cu aproape 90 de milioane de musulmani. Opozitia fata de aderarea Turciei a fost principalul motiv al esecului referendumurilor asupra Euroconstitut iei in Franta si Olanda, iar Germania a propus ca solutie alternativa un parteneriat privilegiat Turcia - UE. Aceasta pozitie a fost exprimata in repetate rinduri de cancelarul Angela Merkel, care a fost sustinuta, de la Paris, de ministrul de Interne Nicolas Sarkozy. Merkel a explicat, in cifre, ce impact ar avea aderarea Turciei asupra componentei institutiilor europene, aratind ca, in Parlamentul european, vor exista 100 de deputati turci. Argument pro: In schimb, presedintele francez Jacques Chirac, un suporter, alaturi de premierul britanic Tony Blair, al aderarii Turciei, sustine ca Europa nu va reusi sa cistige lupta impotriva terorismului islamic daca nu va avea aliati in lumea musulmana. Un sondaj de opinie recent, sponsorizat de Comisia Europeana, a scos la iveala faptul ca 55% dintre cetatenii UE se opun aderarii Turciei, cei mai multi sceptici provenind din Austria, Cipru, Grecia si Germania. TURCIA ARE UN PIB COMPARABIL CU AL ROMNIEI SI BULGARIEI // Are Turcia vocatia de a se integra in UE? Poate ea sa invoce pozitia geografica pentru a revendica apartenenta la Europa? Aceste intrebari divizeaza profund Europa. Opozantii Ankarei raspund NU si subliniaza ca aderarea ar impinge periculos frontiera UE spre Siria, Irak, Iran, Armenia si Georgia. Este ca si cum Franta ar cere aderarea la Uniunea africana, a declarat iritat fostul ministru de Externe, socialistul Hubert Vedrine. Pe de alta parte, se pune problema daca Europa trebuie sa fie un club crestin, expresie care ii apartine fostului cancelar german Helmut Kohl. C r e s t i n - d e m o c r a t u l francez Jean-Louis Bourlanges considera ca identitatea europeana s-a nascut prin

intrepatrunderea culturilor crestin-iudaice si grecoromane, ceea ce exclude categoric islamul. Din punct de vedere economic, Turcia nu sta mai prost decit Romnia si Bulgaria, avind un Produs Intern Brut comparabil, dar care reprezinta insa doar o treime din PIB-ul mediu european. Argument contra: 1.Ingrijoratoare este economia subterana, care reprezinta, potrivit statisticilor, intre 40-60% din PIB, 2. iar coruptia face ravagii.3. Mai mult de jumatate din femei sint analfabete, 4.iar structura bancara turca este inca fragila. 5.Economia nu a inregistrat in ultimul deceniu cresteri din cauza inflatiei galopante. RITMUL REFORMELOR A SCAZUT // Reforma cu care ne obisnuisem in perioada 2002-2005 a fost paralizata, a avertizat Heinz Kramer, un expert turc de la Institutul german pentru afaceri internationale si de securitate din Berlin. El apreciaza ca temerile privind integrarea de succes a Turciei s-au acutizat in ambele tabere. Udo Steinbach, directorul Institutului german pentru studii orientale, impartaseste ideea potrivit careia procesul de modernizare a Turciei stagneaza si pune acest lucru partial pe seama alegerilor prezidentiale din 2007, premierul Recep Tayyip Erdogan avind nevoie de sprijinul unor radicali pentru ca Partidul sau Islamic pentru Justitie si Adevar (AKP) sa cistige. Comisarul pentru Extindere Olli Rehn a declarat saptamina trecuta, in urma unei intilniri cu negociatorul sef Ali Babacan, ca accelerarea reformelor este o conditie care trebuie respectata urgent. Acum este timpul ca Turcia sa continue reformele, sa asigure domnia legii si respectarea drepturilor si libertatilor omului, a spus Rehn. Prin accelerarea reformelor putem evita eventuale repercusiuni negative asupra procesului de negociere, a adaugat Rehn, fara sa precizeze care ar putea fi acestea. Suspendarea negocierilor poate interveni in orice moment Negocierile AnkaraBruxelles sint pe muchie de cutit. Suspendarea negocierilor UE-Serbia, din cauza depasirii termenului-limita de predare a criminalului de razboi Ratko Mladici, a creat un precedent, Turcia riscind si ea acelasi viraj periculos din cauza stagnarii reformelor. Tehnic, blocarea negocierilor este un mecanism posibil din ambele directii, daca Ankara considera exagerate pretentiile Bruxellesului. Practic insa, este mult mai probabil ca, in cazul in care constata un regres democratic, Comisia Europeana sa inghete negocierile. Bruxelles-ul a demonstrat, in

cazul Romniei si Bulgariei, ca nu accepta coborirea stachetei si a aminat pina la toamna anuntarea datei aderarii. Turcia nu are nici un motiv sa spere la un tratament privilegiat. Conflictul cipriot Analistul Heinz Kramer se asteapta si la o escaladare a conflictului istoric cu Ciprul, cu un punct culminant in cea de-a doua jumatate a anului. Intre timp, Turcia acuza UE de dublu standard. Turcii nu pot intelege de ce partea greaca a insulei mediteraneene a fost acceptata in UE in ciuda faptului ca a respins propunerea ONU de unificare, in 2004. O alta propunere similara a ministrului turc de Externe, Abdulah Gul, a fost si ea respinsa de greci la sfirsitul lunii ianuarie. Argument contra: (a rindul ei,) Ankara refuza in continuare sa permita accesul vaselor si avioanelor cipriote pe teritoriul ei, lucru criticat explicit de comisarul pentru Extindere Olli Rhen, care a cerut deschiderea imediata a granitelor. Pe scurt, in 2015, cand se preconizeaza ca Turcia va intra in clubul tarilor europene, Uniunea Europeana va numara cel mai probabil intre 32 si 37 de state membre, fata de 25, in prezent, sau 27 in 2007, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei Opinia publica, in marea ei majoritate, nu vrea ca Uniunea Europeana sa continue procesul de extindere, in special cand vine vorba de Turcia. Respingerea Constitutiei europene a insemnat fara echivoc: Nu pentru o uniune sans frontires. Sondajele de opinie realizate in ultimul timp confirma aversiunea fata de aderarea a noi state, mai ales in cazul Turciei. 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxellesului, in loc sa-i protejeze. Decizia luata pe 3 octombrie a.c., de incepere a negocierilor cu Turcia, este departe de ceea ce inseamna un proces democratic, fiind impusa impotriva vointei populare conform presei franceze, austriaca, germane etc. Dupa rezultatul negativ al plebiscitului din primavara, Uniunea se pare ca si-a pierdut gustul pentru consultarile cu propria populatie, adoptand decizii care implica profund viitorul celor 25 de state membre, fara a mai tine cont de parerea propriilor cetateni. Eurofatigue este un nou termen care vine sa defineasca angoasele europenilor, din ce in ce mai ingrijorati de locurile lor de munca, de sistemele de ingrijire a sanatatii sau de asigurari sociale. Se constata o redesteptare a sentimentelor nationale in tarile membre, o dorinta din ce in ce mai mare a electoratului de redefinire a identitatii nationale, sentimente care au

aparut ca o reactie la fenomenul mondializarii. Turcia nu va adera inainte de 2014, din cauza constrangerilor financiare la care este supusa UE in prezent. O mare, dar saraca, care va avea nevoie de o finantare substantiala imediat dupa aderare. Acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 2013, care este deja elaborat. Este posibil ca negocierile sa dureze chiar mai mult, Turcia avand de armonizat nu mai putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. Teoretic, in final s-ar putea ca nici sa nu fie admisa, insa pana in prezent nici o candidatura nu a fost respinsa de catre Comisia Europeana. Deschiderea capitolelor de negociere va incepe peste cateva luni, cu stabilirea parcursului, a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii, similar cu procesul pe care aproape l-a incheiat si . In mod special, Ankara va intampina dificultati pentru a se alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului, avand de investit miliarde de euro, legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute, sa elimine orice fel de discriminare, iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale vor fi suspendate.

Argumente pro aderarii Turciei la UE Argument pro: in ultimii doi ani, economia s-a stabilizat in jurul valorii de 10%, gratie reformelor structurale impuse de FMI si Banca Mondiala si politicilor liberale promovate de puterea de la Ankara. 1.Italia trece de partea Turciei Turcia trebuie s fac eforturi serioase pentru a ndeplini cerinele de aderare la Uniunea European, incluznd adoptarea a 80 de mii de pagini de legislaie european. Comisia European a promis c va monitoriza ndeaproape procesul de aderare a Turciei. Dac se vor remarca rmneri n urm, acestea vor fi sancionate prompt. ntr-o scrisoare deschis publicat de ministrul italian de externe, Gianfranco Fini, se spune c Turcia a ndeplinit toate condiiile pentru deschiderea negocierilor de aderare pe 3 Octombrie. Ministrul italian spune c aderarea Turciei ar fi o oportunitate de relansare a ntregului proiect european. El a mai solicitat partenerilor europeni s pun capt incertitudinilor i egoismului 2.Diferene de opinie au aprut, cum e i firesc n cadrul societilor democratice, n ceea ce privete aderarea Turciei la UE. n cazul Franei,preedintele francez Jacques Chirac, s-a exprimat n sensul sprijinului aderrii Turciei la UE, cu meniunea c, potrivit amendamentului la Constituia Franei, privind autorizarea ratificrii Constituiei Europene, care conine o clauz conform creia aprobarea de ctre Frana a oricrei viitoare ri candidate trebuie n prealabil susinut de un referendum, i, n cazul Turciei, trebuie urmat aceast procedur.

Presedintele francez Jacques Chirac, un suporter, alaturi de premierul britanic Tony Blair, al aderarii Turciei, sustine ca Europa nu va reusi sa cistige lupta impotriva terorismului islamic daca nu va avea aliati in lumea musulmana La 3 octombrie 2005, s-a semnat nceperea negocierilor de aderare, cu recomandri ale Comisiei n ceea ce privete perspectivele financiare ale Turciei. De altfel, nceperea negocierilor de aderare poate fi considerat cel mai important eveniment al anului 2005 n ceea ce privete Turcia, nu doar din punct de vedere al relaiilor europene, dar i pentru rolul su n regiunea Orientului Mijlociu i al Asiei Centrale. O Turcie care este deja membr a NATO, devenit membr UE ar putea deveni un actor important n ceea ce privete stabilitatea i securitatea acestor regiuni, dispunnd de instrumentele i tradiia necesar asumrii acestui rol. Rolul de actor important n regiune al Turciei poate fi concurat poate doar de cel al Iranului, binecunoscut fiind concurena n ceea ce privete influena, cel puin cultural, pe care fiecare dintre aceste dou state doresc so manifeste n regiunile anterior menionate. ???? Vechile aspecte ce in de religie, secularismul turc versus islamul shiia al Iranului, sprijinul Azerbaidjanului de ctre Turcia n conflictul cu Armenia, aspecte interne i transnaionale ale naionalismului kurd, i problema gruprilor islamiste. n contextul mai larg al regiunii, caracterizat de conflictul israeliano-palestinian, importana resurselor energetice specifice regiunii, misiunile de stabilizare i reconstrucie a Irakului, relaiile dintre aceste dou state devin din ce n ce mai importante, cu att mai mult cu ct voci care susin c numrul mare de parteneriate strategice ncheiate de China este un semn de nencredere, n ncercarea de a masca insecuritatea unei dictaturi izolate54, suntem de prere c acest fapt poate fi interpretat i ca un semn de deschidere ctre cooperare al autoritilor de la Beijing, de aliniere la trendul global de dezvoltare a relaiilor de cooperare in slujba stabilitii i securitii internaionale.?????????????? La Copenhaga, la sfarsitul anului 2002, sefii de state si de guverne din Uniunea Europeana i-au cerut lui Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, sa intocmeasca un

raport privind evolutia democratiei in Turcia, dar si sa dea o recomandare privind oportunitatea de a deschide sau nu negocieri de aderare cu Ankara. Comisia a trebuit, prin urmare, sa se angajeze in acest demers, chiar daca doar sefilor de state si de guverne le va reveni sarcina de a decide initierea negocierilor la viitorul Consiliul ce se va desfasura in decembrie a.c. Existau numerosi comisari ai UE care nu doreau sa se conformeze unei decizii influentate de pozitia comisarului pentru extindere, Gnther Verheugen, declarat net in favoarea admiterii Ankarei in comunitatea europeana. Romano Prodi a trebuit sa aleaga o cale de mijloc, de natura sa-i linisteasca pe comisarii deranjati de lipsa de imaginatie de care facea dovada Verheugen. Profitand de o solicitare a Parlamentului European, Comisia urma sa faca un studiu de impact privind consecintele aderarii Turciei mai ales asupra bugetului Uniunii. In recomandare urma sa fie precizata modalitatea de incadrare stricta a negocierilor, pentru ca initierea acestora sa nu fie sinonima cu o aderare rapida si sigura, asa cum s-a facut la extinderea de la inceputul anului 2004. Raportul privind respectarea drepturilor omului avea ca sarcina prezentarea situatiei legislative, dupa examinarea acesteia la fata locului. Dupa adoptarea reformei codului penal, acesta a fost considerat compatibil cu asa-zisele criterii democratice de la Copenhaga. A doua parte a raportului urma sa faca referi la respectarea efectiva a drepturilor omului. Evidentiind progresele realizate, ea trebuia sa includa si anumite rezerve. Comisarul Gnther Verheugen nu ascundea faptul ca mai exista numeroase probleme legate de practicarea torturii, de hartuirea judiciara a aparatorilor drepturilor omului, de drepturile minoritatii kurde sau de libertatile religioase. Urma studierea impactului pe care il va avea aderarea Turciei si care va demonstra ca aceasta tara reprezinta un os mai greu de inghitit dezvaluia un expert. Turcia are o politica externa care va fi greu de facut sa coincida cu cea embrionara a Uniunii Europene. Insa cel mai greu cantaresc consecintele economice. In ceea ce priveste populatia, Turcia are tot atatia locuitori cat cele zece tari care au aderat anterior, dar integrarea sa va fi mai dificila pentru ca este mai saraca si mai rurala.

Verheugen n-a cerut un studiu bazat pe cifre, dar a trebuit sa acorde atentie evaluarilor colegilor sai care i-au furnizat date precise. Comisarul austriac Franz Fischler apreciaza ca va fi nevoie de costuri suplimentare de 11,3 miliarde de euro anual pentru politica agricola comuna, bugetul actual fiind de 56 miliarde de euro. Aderarea Turciei, in care produsul intern brut pe cap de locuitor este de patru ori mai mic decat in tarile Uniunii, va face ca mai multe regiuni din cele zece tari care au aderat recent sa-si piarda dreptul la subsidii, caci vor deveni, prin comparatie, prea bogate pentru acordarea acestora. Francezii vor avea un cuvant de spus a declarat Jacques Chirac la conferinta de presa desfasurata la Bruxelles dupa intalnirea pe care a avut-o cu Gerhard Schrder. La 1 octombrie a.c., presedintele francez se pronunta in favoarea unei revizuiri constitutionale pentru a permite francezilor sa decida prin referendum cu privire la eventuala intrare a Turciei in Uniunea Europeana. El a aratat ca a cerut guvernului sa examineze conditiile inserarii in Constitutie a unei dispozitii care sa permita garantarea chestionari francezilor prin referendum cu privire la viitoarele aderari la Uniune. Jacques Chirac sublinia faptul ca, in spiritul sau, referendumul respectiv nu priveste Romania, Bulgaria si Croatia, pentru care negocierile sunt practic incheiate, situatia lor fiind cu totul alta problema. Eventuala aderare a Turciei reprezinta o chestiune pe termen lung. Ea presupune ca Turcia sa indeplineasca toate conditiile puse de Uniunea Europeana si acest lucru va cere 10 sau chiar 15 ani. Noi avem interes ca Turcia sa fie alaturi de noi, declara seful statului francez, invocand perspectiva inradacinarii democratiei si pacii pe tot continentul european in sensul larg al cuvantului, dar incercandu-se evitarea erorilor si violentelor trecutului. In ultimul timp, Turcia a facut un efort considerabil pentru a-si alinia legislatia, metodele, uzantele la cele ale Uniunii Europene. Insa este evident ca acestea trebuie sa progreseze si mai mult pentru a se respecta criteriile de democratie si economie de piata. Franta si Germania au o pozitie comuna in aceasta privinta, afirma cancelarul german, la randul sau. Intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de securitate pentru Europa, adauga acesta.

La 4 octombrie, cu doua zile inainte de prezentarea publica a raportului privind candidatura Turciei la UE, in publicatia germana Bild Zeitung se afirma ca, potrivit Comisiei Europene, Ankara a indeplinit suficiente criterii politice pentru a putea fi deschise negocierile de aderare. Versiunea provizorie a raportului releva o convergenta substantiala a Turciei catre standardele democratice europene, mai ales dupa anul 2002, cand la putere a ajuns Recep Tayyip Erdogan. Mai exista totusi carente in special in ceea ce priveste chestiunea practicarii torturii. Decizia finala privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ankara revine totusi sefilor de state si de guverne din UE la summitul de la Bruxelles, din 17 decembrie.

Condiii n negocierile pentru aderarea Turciei la UE

Turcia provoac dispute ntre statele membre UE Comisia European d publicitii miercuri recomandrile legate de paii care ar trebui urmai de Turcia pentru nceperea negocierilor de aderare la Uniunea European. Refuzul Turciei de a recunoate Ciprul a devenit un obstacol n calea aderrii. Matti Vanhanen, premierul Finlandei, care deine deine preedinia prin rotaie a Uniunii Europene, va vizita vineri Turcia i se va ntlni cu omologul su turc, Recep Erdogan. Corespondentul BBC la Bruxelles, Jonny Dymond, a aflat c oficialii Comisiei Europene urmeaz s recomande ca 6 din cele 34 de capitole de negociere ntre Turcia i UE, s fie suspendate. Premierul Marii Britanii, Tony Blair, a avertizat c ar fi o mare greeal din partea Uniunii Europene s suspende negocierile. Tony Blair a avertizat c ar fi o mare greeal din partea U E s suspende negocierile "Trebuie s ne asigurm c vom permite ca negocierile privind aderarea Turciei s continue."

"Asta va nsemna compromisuri din partea tuturor prilor ns, la acest moment, dac am transmite Turciei un semnal negativ cred c ar fi o mare greeal pentru Europa, pe termen lung", a spus premierul Marii Britanii. Dispute comerciale Decizia final asupra nceperii sau amnrii negocierilor cu Turcia va fi luat de efii statelor membre la Consiliul European din decembrie. Turcia ar dori ca UE s ridice mcar n parte embargoul impus prii de nord a Ciprului Turcia ar dori ca UE s ridice mcar n parte, embargoul impus prii de nord a Ciprului, zon aflat sub controlul militarilor turci. n schimb ns, UE insist ca Turcia s permit navelor cipriote s intre n porturile turceti. Ciprul este divizat din 1974, cnd trupele turceti au invadat ara, pentru a mpiedica o lovitur de stat din partea ciprioilor greci, sprijinii atunci de junta militar care se afla la putere n Grecia. O lumina interesanta asupra intalnirii de anul acesta a grupului elitist Bilderberg din 8-11 iunie, de la Ottawa, o arunca prezenta neobisnuit de numeroasa a participantilor din Turcia, este de parere publicatia conservatoare The New American. Este aceasta semnalul unei sustineri masive din partea elitei Bilderberger pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana? Probabil ca da, opineaza ziarul amintit, cata vreme aceasta sustinere este in crestere in ultimii ani. La inceputul anilor 1980, lista participantilor la intalnirile anuale, private, ale grupului Bilderberg aratau prezenta a doar unul sau doi reprezentanti ai Turciei, dintr-un total de peste o suta de invitati. In acest an, au fost invitati si au participat 6 reprezentanti ai Turciei din totalul de 130, adica doar ceva mai putini decat cei ai Marii Britanii sau Germaniei (cate opt) sau decat grupurile din alte tari europene precum Italia (cinci), Belgia (cinci), Austria (patru), Portugalia si Spania (cate trei). Delegatia turca din acest an a fost compusa din: Egemon Bagis, membru al Parlamentul si consilier pe probleme de politica externa al premierului; Umit N. Boyner, membru al Consiliului Director al Boyner Holding; Mustafa V. Koc, presedinte al Koc Holding; Kemal Koprulu, presedinte fondator al Miscarii ARJ; Fehmi Koru, ziarist cu experienta lucrand

pentru ziarul Yeni Safek si Soli Ozel, profesor de relatii internationale la Universitatea Istanbul Bilgi. De asemenea la intalnirea de la Ottawa au mai fost prezenti Comisarii europeni Andris Piebalgs si Neelie Kroes, ambii sustinand aderarea Ankarei la Uniune, mai informeaza sursa citata. (BIS) Prima vizita a Papei Benedict al XVI-lea intr-o tara musulmana Papa Benedict al XVl-lea a inceput, marti, o vizita de patru zile in Turcia, tara cu populatie majoritar musulmana. Sosirea Suveranului Pontif la Ankara are loc intr-un context tensionat, dupa ce, intr-un recent discurs, Papa a sugerat o legatura intre Islam si violenta. Papa Benedict a fost primit la aeroportul din Ankara de premierul Recep Tayyip Erdogan, transmit agentiile internationale de presa. Gestul primului ministru turc este considerat unul "exceptional", dupa ce presa care a scris ca oficialii turci au cam "fugit" din Capitala pentru a evita intalnirea cu Suveranul Pontif. Suveranul Pontif sprijina eforturile Turciei de a adera la Uniunea Europeana, a declarat premierul turc Tayyip Erdogan, dupa scurta intalnire pe care a avut-o cu Papa, la aeroportul din Ankara. "A spus ca nu este politician, dar ca si-ar dori ca Turcia sa adere la Uniunea Europeana", a declarat Erdogan. Inainte de a deveni suveran pontif, Benedict sugerase ca se opune aderarii Turciei la UE cand declarase ca religia musulmana a Turciei demonstreaza ca tara nu apartine Uniunii Europene. Cu putin timp inainte de sosirea Papei, premierul turc a declarat ca vizita suveranului va contribui la "pacea mondiala". Turcia a promis ca va depune toate eforturile necesare pentru ca vizita Papei sa fie un succes, dorind astfel sa ofere o imagine buna in strainatatate, intr-un moment in care isi negociaza aderarea la UE.

Scopul vizitei Suveranul Pontif doreste sa abordeze in acesta vizita in Turcia tema libertatii religioase pentru minoritatile crestine din tarile musulmane In plus, Papa Benedict al XV-lea va avea o intalnire la varf, la Istanbul, cu patriarhul de Constantinopole, Bartolomeu I, reprezentant spiritual al ortodocsilor. Cei doi vor face publica, la 30 noiembrie, o declaratie comuna, pentru a sublinia vointa de reconciliere intre cele doua biserici crestine, separate de circa un mileniu. Oficialii de la Ankara spera totusi sa foloseasca aceasta vizita pentru a promova dorinta Turciei de a deveni prima tara musulmana in Uniunea Europeana Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria In timp ce majoritatea politicienilor bulgari sustin obiectivele Ankarei de integrare europeana, unii dintre acestia se tem ca Bulgaria ar putea fi atrasa in orbita Turciei. Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si sustinatorii fermi ai extinderii UE. Bulgaria urmeaza sa devina membra a Uniunii Europene in mai putin de 500 de zile. Tara are o granita de 260 de kilometri cu Turcia. Cele doua state sunt parteneri comerciali importanti, Turcia fiind una dintre tarile care au aparat cu cea mai mare fermitate solicitarea Bulgariei de a adera la NATO in 2002. Peste 800.000 de etnici turci 10 procente din intreaga populatie locuiesc in Bulgaria, iar Miscarea Turca pentru Drepturi si Libertati, DPS, este un jucator important pe scena politica a tarii. Turcia gazduieste, de asemenea, peste 350.000 de turci care au fost expulzati din Bulgaria intre 1950 si 1989, cei mai multi dintre ei recastigandu-si cetatenia bulgara in ultimii ani. Desi au ramas in Turcia, ei voteaza si in cadrul alegerilor din Bulgaria. Potrivit presei de la Sofia, unii dintre acestia inca ar dori sa se intoarca in Bulgaria si cumpara deja proprietati in regiuni sud-est europene. In ciuda potentialului major al Turciei de a influenta politica si economia Bulgariei, nici clasa politica si nici societatea in sine nu au acordat pana de curand prea multa atentie

eforturilor europene ale Ankarei. Pozitia oficiala a fost de sustinere generala a eforturilor Turciei de aderare la Uniunea Europeana si de ajutor in procesul de pregatire. Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite, indicand posibilitatea aparitiilor unor controverse. Multi observatori si analisti politici au adoptat o atitudine moderata. Unii au evidentiat interesul Bulgariei in aderarea Turciei la Uniunea Europeana, prin prisma faptului ca acest lucru va intari democratia Turciei si va contribui totodata la stabilitatea regionala. Insarcinata cu responsabilitatea administrarii granitei UE incepand cu 1 ianuarie 2007, Bulgaria va intampina mai putine dificultati daca va putea conta pe tara vecina de la sud-est. Sa reprezinti granita UE cu restul lumii este o sarcina dificila pentru orice tara," afirma Ognyan Minchev, analist politic la Institutul de Studii Regionale si Internationale. Ar fi foarte dificil in cazul nostru, granita cu Turcia fiind, de asemenea, una dintre doua religii si doua continente." Chetin Kazak, parlamentar DPS, a declarat ca Turcia europeana, cu armata sa puternica si cu granitele sale sigure, ar fi mai bine plasata decat Bulgaria in stoparea traseului drogurilor, traficului cu carne vie si cu arme spre Europa. Unii analisti sugereaza chiar ca aderarea Ankarei ar putea rezolva anumite probleme culturale si de identitate ale bulgarilor, rezultate de pe timpul in care faceau parte din Imperiul Otoman. I-ar putea ajuta pe bulgari sa se elibereze de ideea ca sunt fosti sclavi turci," a declarat Antoinette Primatarova, reprezentanta Centrului pentru Strategii Liberale, amintindu-si despre relatiile asemanatoare dintre Irlanda si Marea Britanie. Chetin Kazak nu este de aceeasi parere cu Minchev, spunand ca multe state mici se invecineaza cu state mult mai puternice in interiorul Uniunii Europene. Dar este putin probabil ca acest lucru sa atraga criticile DPS ca forta care isi exercita o mai mare influenta politica decat ii garanteaza numarul de mandate.

In ultimii zece ani, partidul a fost un partener cheie in cadrul fiecarui guvern, castigand dreptul de a avea un cuvant greu de spus in luarea deciziilor, desi nu a obtinut niciodata mai mult de 14% din numarul mandatelor din parlament Marea Britanie, avand ca aliat Statele Unite, a facut presiuni imense pentru extinderea Uniunii. Motivatiile strategice au predominat, interesul global pentru cresterea securitatii in lume fiind cel care a invins. Nu trebuie omis, din toata aceasta ecuatie, faptul ca Turcia este un membru deosebit de important al NATO, dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu Federatia Rusa. O privire in viitor: UE va avea, peste 10 sau 15 ani, dupa ce Turcia se va integra deplin, granite cu si Siria Turcia, economie de piata functionala 1.Un prim pas spre aderarea Turciei la UE va fi recunoasterea de catre Comisia Europeana, in cursul lunii noiembrie, a statutului de economie de piata functionala, a declarat un oficial UE, agentiei Reuters. Confirmarea functionarii unei economii de piata este una dintre conditiile cerute membrilor UE si o recompensa a comisiei consemnate in raportul anual privind progresele facute de Turcia, care va fi dat publicitatii pe 9 noiembrie a.c., oferind posibilitatea accelerarii negocierilor pe teme economice. In raportul de tara se va consemna pentru prima data ca Turcia este asimilata cu o economie de piata functionala. Aceasta inseamna deschiderea capitolelor de negociere economice si trebuie sa serveasca stabilitatii economiei si sporirii investitiilor straine, a adaugat sursa citata de Reuters, sub protectia anonimatului. 2.Insa, cea mai grea sarcina de indeplinit o va reprezenta rezolvarea diferendului dintre Turcia si Grecia privind Republica Cipru, membra de anul trecut a UE. Pana acum, Tucia a refuzat sa recunoasca Cipru, iar comunitatea internationala nu a recunoscut partea din Cipru ocupata de trupele turce. Stingerea acestui conflict istoric si depasirea ultimului obstacol pentru admiterea Turciei in UE va reprezenta, in acelasi timp, un mare succes al diplomatiei de la Bruxelles. Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la UE sunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. Nu este un secret pentru nimeni ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar

un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. Aceasta ar fi insemnat, practic, incheierea procesului de extindere, eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema de imagine, si nu de o extindere reala a granitelor Europei. Turcia cedeaza in problema cipriota de dragul UE
8 Decembrie 2006 Calin Stoica-Diaconovici

Turcia a anuntat ieri ca este dispusa sa-si deschida toate porturile maritime si un a eroport pentru vasele si aeronavele sub pavilion cipriot, in incercarea de a aplana disputa privind solutionarea conflictului secesionist din insula mediteraneeana, care ameninta sa arunce in aer parcursul Ankarei catre Uniunea Europeana (UE).

Potrivit informatiilor furnizate de CNN-Turk si presedintia finlandeza a UE, guvernul de la Ankara a acceptat deschiderea "temporara" a tuturor porturilor si a unui aeroport pentru navele cipriote-grecesti, solicitand in schimb deschiderea traficului international in portul Famagusta si aeroportul Ercan, ambele aflate in partea de nord a insulei, pe teritoriul autointitulatei Republici Turcesti a Ciprului de Nord (RTCN). Oferta Ankarei vine la scurt timp dupa ce, luna trecuta, Comisia Europeana a recomandat statelor membre inghetarea partiala a negocierilor pentru aderarea Turciei la UE, ca raspuns la refuzul Turciei de a respecta Protocolul de la Ankara prin care guvernul turc se angajase sa permita accesul pe teritoriul sau al navelor aflate sub pavilionul guvernului recunoscut international de la Nicosia, care controleaza sudul insulei divizate. Bruxellesul a recomandat suspendarea tratativelor in cazul a opt din cele 35 de capitole de negociere pentru aderare la UE. Decizia finala privind inghetarea tratativelor urma sa fie evaluata la summitul european de saptamana viitoare de liderii de stat si de guvern din tarile UE. Ciprul este divizat pe axa est-vest inca din 1974, cand Ankara a invadat militar partea de nord a insulei, ca reactie la o lovitura de stat, sustinuta de Regimul Coloneilor (1967-1974), junta militara care conducea, la vremea respectiva, Grecia. Cinci zile mai tarziu, la Atena, junta este rasturnata, insa Ciprul a ramas divizat pana azi intre sudul recunoscut la nivel diplomatic si RTCN, entitate izolata international,

recunoscuta numai de Ankara. In 2004, partea sudica a aderat singura la UE, dupa ce locuitorii ei au respins prin referendum un plan ONU privind reunificarea insulei inaintea integrarii in blocul comunitar. In prezent, Nicosia se opune scoaterii RTCN din izolarea internationala, dar si aderarii Turciei la UE.

BLAIR FACE LOBBY PENTRU ADERAREA TURCIEI LA UE Premierul Marii Britanii, Tony Blair, aflat n drum spre Orientul Mijlociu, a facut o scurta oprire la Ankara pentru a vorbi cu omologul sau turc. Blair a tinut sa sublinieze importanta Turciei pentru viitorul Uniunii Europene. Premierul ntreprinde zilele acestea un turneu n Orientul Mijlociu, care va fi crucial pentru procesul de pace din regiune. Potrivit lui Blair, motivul pentru care este important sustinerea procesului de aderare a Turciei la Uniunea Europeana este faptul ca primirea Turciei n Uniune nu este importanta doar pentru Turcia, ci are o importanta fundamentala pentru viitorul Europei. Discursul sau vine la doar cteva zile dupa ce Uniunea Europeana a dat semne ca procesul de extindere va fi ncetinit. Portile Uniunii vor ramne mai multa vreme nchise dupa aderarea Romniei si Bulgariei, la 1 ianuarie 2007. Principalii candidati la aderare ramn Croatia si Turcia. Comisia Europeana insista pentru integrarea Turciei in UE, conform documentului dat publicitatii ieri la Bruxelles. Cei care au citit acest articol au citit si ... Aderarea Turciei, miza politica interna a Frantei Negocierile care vor incepe la 3 octombrie se vor purta pe baza meritelor Turciei, iar ritmul lor va depinde de progresele tarii in indeplinirea conditiilor pentru dobandirea statutului de membru al UE. Scopul comun al negocierilor este aderarea Turciei la Uniunea

Europeana, iar durata lor este estimata la cel putin zece ani, se spune in proiectul de document, citat de Agentia Reuters. Anterior publicarii documentului, Comisia Europeana a dat fiori reci Turciei, insusi presedintele Jose Manuel Barroso invitand la o dezbatere deschisa despre candidatura Turciei, dupa referendumurile asupra Tratatului constitutional din Franta si Olanda. Aceasta in pofida faptului ca, in cele doua tari care au respins Tratatul, electoratul a fost, potrivit unui recent Eurobarometru, foarte putin influentat de proiectul extinderii. Si presedintele Consiliului European, Jean Claude Juncker, recunoaste intr-un interviu citat ieri de cotidianul german Bild ca negocierile cu Turcia nu trebuie sa se poarte in galop. Ele trebuie sa fie deschise oricarui rezultat. Aceasta inseamna ca statutul de membru nu este deznodamantul obligatoriu, este posibila si o relatie speciala Turcia-UE. Documentul Comisiei Europene trebuie sa treaca printr-un proces dificil de aprobare in cele 25 de state membre, dintre care mai multe au anuntat ca sunt dispuse sa supuna aderarea Turciei unui referendum. Raspuns agresiv Cu perspectiva de aderare aflata in ceata, Ankara a dezlantuit o campanie fara retineri impotriva gherilelor kurde ale PKK din sudul tarii. La o recenta intrunire cu ambasadorii tarilor UE acreditati la Ankara, primul-ministru Erdogan a anuntat ca aceasta campanie va continua cata vreme gherilele nu vor depune armele si a respins sfaturile diplomatilor europeni de solutionare a problemei kurde, pe cai politice. Armata a prins rapid mesajul. Luna aceasta, militarii au ingropat un tanar kurd victima a confruntarilor din provincia Bingol, fara a anunta familia. Sub presiunea protestelor kurde, Guvernul de la Ankara a dispus dezgroparea cadavrului si predarea sa catre familie, dar in fata a aproximativ 5.000 de demonstranti veniti sa asiste la deshumare, militarii s-au razgandit si au trecut la risipirea multimii, ranind cu focuri de arma cel putin zece kurzi, dintre care un tanar de 19 ani a decedat.

Realitatea Romaneasca - alte articole preluate pe 9AM Sursa Realitatea Romaneasca, 30 Iunie 2005 Autor Tudor Lavric Lumina verde pentru procesul de aderare al Turciei la UE Comisia Europeana nu mai vede nici o piedica serioasa in calea inceperii negocierilor de aderare cu Turcia. Astazi (23 septembrie 2004) Romania a reusit sa mai inchida doua dintre capitolele de negociere a aderarii la UE, Libera circulatie a serviciilor si Politici regionale. Evenimentul ocupa doar un loc secund in cadrul actualitatii europene deoarece un altul a luat prima pagina comisarul pentru extindere, Guenter Verheugen, a declarat ca nu mai exista motive pentru ca institutia din care face sa nu recomande inceperea negocierilor de aderare cu Turcia. Comisia Europeana trebuie sa prezente la inceputul lui octombrie un raport cu privire la cererea Turciei de a incepe negocirile de aderare. Pe baza acestui document liderii tarilor UE vor lua o hotarare cu privire la dorinta Ankarei. Opinia Comisiei este, in majoritatea cazurilor, adoptata si de catre Consiliul European. De aceea, cele spuse astazi de Verheugen sunt de natura de a bucura guvernul turc. Aderarea Turciei la UE este unul dintre subiectele cele mai controversate aflate acum pe agenda convorbirilor la nivelul UE. Multi se opun la intrarea Ankarei in Uniune pentru diferite motive este un stat islamic, are o populatie uriasa, nivelul economic, aplicarea drepturilor omului e Turcia si securitatea europeana Mihaela VASIU Rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda asupra Tratatului Constitutional al UE a afectat, ntr-o anumita masura, dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea, sansele mari ale crestin-democratilor de a reveni la putere n Germania si lipsa de entuziasm la sediul UE ar putea ndeparta si mai mult Ankara de acest obiectiv.

Un gest semnificativ pe care partea turca a decis de curnd sa-l adopte si pe care l-a perceput ca pe o ?importanta concesiune facuta Europei? a fost semnarea ? la 29 iulie ? a protocolului de extindere a Acordului Ankara (referitor la uniunea vamala). Prin agrearea textului documentului, care extinde acordul UE la cele zece noi tari membre ale Uniunii, inclusiv Cipru (nerecunoscut de Ankara), Turcia ar trebui sa-si reconsidere ? cel putin teoretic ? pozitia privind permiterea accesului, n porturile sale, al navelor cipriote grecesti, care sunt n continuare calificate persona non grata. n schimb, n chiar ziua semnarii protocolului, oficialitatile turce au formulat, n termeni unilaterali, o declaratie prin care precizau ca semnarea protocolului nu echivaleaza cu recunoasterea oficiala a Ciprului. Chestiunea ramne complicata. Este cunoscut ca anul trecut, la presiunile UE, cipriotii turci au acceptat planul ONU privind unificarea celor doua parti ale insulei. Cipriotii greci au respins nsa planul si continua sa alimenteze decizia UE de a nu sprijini cipriotii turci, n speranta ca Ankara va accepta sa faca mai multe concesii Ciprului. Cu toate acestea, n decembrie 2004, desi Ciprul ar fi putut sa-si exprime opozitia n cadrul discutiilor legate de nceperea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005, nu a facut-o, astfel nct exista speranta reconcilierii si influentarii unei evolutii pozitive. Recentele demersuri adoptate de UE n ceea ce priveste Politica Europeana de Securitate si Aparare (ESDP) au sporit complicatiile n dialogul dintre Turcia si Uniune, avnd n vedere ncercarile ultimei de a dezvolta propriul aranjament de aparare care excludea membrii NATO nemembri UE, deci si pe Turcia. Reactia Turciei, ca membru al Aliantei Nord-Atlantice, a fost de a bloca ? n mod sistematic ? accesul UE la mijloacele si capacitatile NATO. Pe considerentul ca Cipru si Malta nu erau membri ai Parteneriatului pentru Pace (PfP), Turcia s-a opus ca cele doua tari noi membre UE sa participe la reuniunile NATO-UE. Desi mai multe state membre ale celor doua organizatii au sugerat ca ar fi relativ facil ca Cipru si Malta sa fie incluse n PfP, Turcia a anuntat nca de la nceput ca se va opune acestui curs de actiune (si este decisa sa se opuna pna n momentul n care UE va accepta sa ofere mai mult Ankarei n chestiunea aderarii). Ca urmare, nici n prezent aspectele legate de securitate si schimb de informatii ntre NATO si UE nu pot fi solutionate. Dialogul este practic paralizat, cu efecte negative asupra ambelor organizatii. Iritati de veto-ul Ankarei asupra aranjamentelor de cooperare NATO-UE, mai multi membri UE (n special Belgia si Franta) au avertizat-o, n repetate rnduri, ca ? indiferent de

pozitia pe care o va adopta ? proiectul apararii comune europene va continua. Germania chiar a amenintat autoritatile turce ca opozitia lor fata de ESDP ar putea conduce la diminuarea entuziasmului UE privind asistenta economica catre Republica Turca a Ciprului de Nord. Evolutia proiectului european de aparare independent de NATO ar duce, printre altele, la scaderea influentei Turciei asupra acestuia. Ar pierde si NATO, ntruct politia civila si masurile adoptate de UE n domeniul judiciar complementeaza operatiunile militare ale Aliantei. Ar pierde, de asemenea, si UE deoarece, pentru moment, aceasta nu-si poate permite sa actioneze fara capacitatile NATO. Nu n ultimul rnd, n cazul n care perspectivele de aderare ale Turciei la UE s-ar ndeparta, exista chiar pericolul diminuarii sprijinului pe care Ankara l acorda n cadrul NATO. Pe de alta parte, o data cu avansarea discutiilor pe tema aderarii Turciei la UE, se pune problema redefinirii fundamentale a Uniunii. Aceasta etapa este necesara, lansarea dezbaterii privind identitatea UE avnd semnificatia maturizarii organizatiei n timp ce traverseaza un proces de integrare fara precedent. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat riscul cu privire la consecintele unei asemenea discutii, care ar face referire nu doar la identitatea Uniunii, ci si la a celorlalti; atunci cnd ceilalti nu au aceeasi identitate, nu mpartasesc aceleasi valori si nu au aceleasi obiective, problema devine complicata pentru ca n actualul context geopolitic si geostrategic un astfel de concept trebuie manevrat cu atentie sporita. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, n anumite parti ale Europei, exista divergente mari de opinie ntre guverne si opinia publica n legatura cu aceste aspecte, astfel nct este pus n pericol nsusi procesul de ratificare al unui eventual tratat de aderare al Turciei la UE. n consecinta, rolul Parlamentului European n contextul referitor la aderarea Turciei va fi esential. Exista nsa un argument foarte important n sprijinul demersurilor viitoare ale Parlamentului European acela ca, prin aderarea Turciei, s-ar putea demonstra ca islamul si democratia sunt totusi compatibile. Raspunsul la ntrebarea Cum va arata Europa n viitor? este dificil. Daca, dupa cel deal doilea razboi mondial, obiectivul era depasirea nationalismului si reconcilierea dintre Franta si Germania, formula de astazi uniti n diversitate are nevoie sa fie mai mult dect o simpla formula. Chestiunea aderarii Turciei la UE este, ntr-adevar, o provocare speciala. Va fi interesant de constatat modul n care Turcia, n eventualitatea n care va deveni

membru al Uniunii, va ntelege sa promoveze, n politica de securitate si aparare a UE, viziunea atlantista sau ambitiile europene. Este de notat ca, n ultimul deceniu, Turcia a cautat sa mentina un oarecare echilibru n politica sa fata de SUA, pe de o parte, si fata de UE, pe de alta parte; nsa, n conditiile n care SUA si UE s-au distantat din punct de vedere al viziunii lor strategice, Turcia s-a confruntat cu optiuni deloc confortabile. Aderarea Turciei ar contribui cu certitudine si la modificarea prioritatilor Uniunii n ceea ce priveste politicile fata de Mediterana, Orientul Mijlociu si Asia Centrala. n particular cu privire la Orientul Mijlociu, zona n care UE a jucat totusi un rol modest n privinta eforturilor de solutionare a conflictului israeliano-palestinian, influenta Turciei ar putea fi extrem de benefica. Aceasta ar contribui la o implicare mai eficienta a UE, care alaturi de demersurile SUA ar aduce valoare adaugata procesului de pace. Rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda asupra Tratatului Constitutional al UE a afectat, ntr-o anumita masura, dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea, sansele mari ale crestin-democratilor de a reveni la putere n Germania si lipsa de entuziasm la sediul UE ar putea ndeparta si mai mult Ankara de acest obiectiv.

S-ar putea să vă placă și