Sunteți pe pagina 1din 23

LUCRARE DE ATESTAT PROFESIONAL

BUCOVINA TURISTIC

In inima Carpatilor, acolo unde batranele paduri adanci si paraiele vesele mai sp un povesti despre eroi puternici, acolo unde ursii se ascund in luminisuri si co cosii de munte canta triluri desavarsite in soarele care tainic apune, acolo a d us Dumnezeu o bucata de paradis. Aceasta tara minunata poseda puteri necunoscute si o stralucire secreta, care dau putere trupului si incanta sufletul. Bucovina de aur este un dar ceresc, o lume vrajita, cum nimeni nu ar mai crede ca exista.

2 Cuprins

I. Atractii turistice ale Bucovinei ............................................ ....................... pag. 4 II. Scurt istoric al zonei ..................................................... ............................. pag. 5 III. Cum ajung in Bucovina? .................................................... ...................... pag. 6 IV. Itinerarii prin Bucovina ...................................................

......................... pag. 7 V. Turismul in Bucovina ........................................................ ........................ pag. 11 VI. Agroturismul ............................................................... ............................. pag. 13 VII. Pelerinaje ................................................................ ................................ pag. 14 VIII. Turism stiintific ........................................................ ............................. pag. 16 IX. Turism terapeutic .......................................................... ........................... pag. 19 X. Festivaluri folclorice inedite .............................................. ....................... pag. 20 XI. Bucovina in imagini ........................................................ ........................ pag. 21 Bibliografie ................................................................... ................................. pag. 22

I. Atractii turistice ale Bucovinei De ce Bucovina? Poate de dragul codrilor de fag care iti umbresc calea, in care te pierzi si te bucuri ca un copil si care tot timpul te indeamna sa te intorci la bucuriile sim ple ale existentei. Sau ... pentru ca doar acolo mai poti zari pe camp un taran care-si ara ogorul cu calul, acolo poti vedea cum si bunicul tau cosea iarba cu coasa sau cum pe vremuri se legau ciubere. Poti intalni la tot pasul turme de oi

sau care cu fan.Si fii atent la drum pentru ca adesea cerbii si ciutele travers eaza soseaua. Esti liber sa fotografiezi alaiurile nuntilor pe care le intalnest i; ele sunt adevarate spectacole artistice cu prezentare de costume traditionale . Nu te sfii sa primesti un pahar de rachiu de la un necunoscut, ti-l ofera cu d rag de oameni, cu bucurie, cu pretenie si cu ospitalitatea caracteristica bucovi nenilor. Nu cumva sa uiti aparatul de fotografiat. Albumul cu poze va fi rasplat a pentru efortul de a fi plecat pana acolo. Bucovina a devenit in 1775 parte a Imperiului Austro-Habsburgic ramanand in comp onenta acestuia pana in 1918. Numele provinciei a ramas din acea perioada, cand i-a fost atribuita denumirea de tara fagilor (Buchenland). Bucovina a dezvoltat un turism accesibil tuturor, de la cei dornici de o aventur a romantica sub cerul liber pina la cei aflati in cautarea unei culturi vechi si pastrate cu sfintenie, dornici de a se aventura in apele involburate ale rauril or de munte sau doritori sa incerce zborul cu parapanta deasupra crestelor de pe ste 1500 de metri. Bucovina este cunoscuta din punct de vedere turistic in primul rind pentru renum itele biserici cu fresce exterioare - patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Vo ronet, Humor. Nu mai putin importante sub aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamt, Dragomirna. Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadreaza perfect intr-un cadru natural de exceptie. Masivul Rarau, valea Sucevei, valea Moldovei cu afluentul sau, Mol dovita, Defileul Bistritei Aurii, Codrii seculari de la Slatioara sunt doar cate va puncte de maxima atractie. Arhitectura populara este unica in lume. Adevarate broderii in lemn ofera cerdac urile, usile si ramele ferestrelor, fantinile, portile si gardurile. La a cestea se adauga decoratiunile exterioare cu motive geometrice sau florale st ilizate si divers colorate, cu precadere in satele de pe valea Bistritei Auri i. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea oualor cu splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. In Bucovina oaspetii sunt primiti cu inima deschisa, cu un pahar de tuica sau de vin, iar gastronomia este o aventura tentanta. Mamaliga cu branza si smantana n u vor lipsi din nicio pensiune. Branza afumata, pastravul afumat, sarmalele sunt alte specialitati tipice regiunii. Locuitorii sunt foarte primitori si dornici sa va arate activitatile de zi cu zi si obiceiurile lor.

II. Scurt istoric al zonei

Bucovina este situata in nordul Moldovei si este una dintre cele mai mari pro vincii istorice ale Romaniei, alaturi de Muntenia (Valahia) si T ransilvania (Siebenbrgen). Intemeietorul istoriografiei critice moderne, Dimitr ie Onciul, scria: Nicaieri pe tot parcursul romanesc nu se afla, pe un spatiu ata t de mic, atata bogatie de istorie romaneasca, atatea amintiri scumpe ale trecut ului nostru. Fara exagerare, putem zice ca in ceea ce priveste arta veche romane

asca, Bucovina ocupa un loc din cele dintai in toata lumea ortodoxa. La sfarsitul razboiului rusoturc din anii 17681744, Austria intervine ca mediatoar e a pacii si in octombrie 1744 ocupa nordul Moldovei tinuturile Cernauti, doua tr eimi din tinutul Sucevei si fostele ocoale domnesti, Campulung Moldovenesc si Ca mpulung pe Ceremus- care prin tratatul austro-turc din 1775 intra in componenta Imperiului Habsburgic. Astfel nordul Moldovei a fost inclus in provincia Galizia , iar in 1849 a fost numit Ducat al Bucovinei, constituind pana in anul 1918 o provincie independenta a Austro-Ungariei. Orasul Suceava, cu majoritatea localitatilor care formeaza azi judetul cu acelas i nume, au fost incluse in Ducatul Bucovinei, aflandu-se timp de 144 de ani in g ranitele Imperiului Austriac. Evolutia Sucevei si imprejurimilor in cadrul Bucov inei imperiale s-a aflat sub inraurirea unor factori contradictorii. In comparat ie cu teritoriile romanesti aflate sub suzeranitatea Portii Otomane, aceasta zon a a fost ferita de razboaie si invazii straine, a intrat in contact cu centrele de cultura si civilizatie ale Europei Centrale si Occidentale, mult mai avansate economic si spiritual, a beneficiat de influenta reformelor, evoluand intr-un c limat de ordine, de stabilitate si legalitate. Pe de alta parte insa, colonizari le si imigrarile dirijate de Curtea din Viena, au marit de peste zece ori potent ialul demografic al zonei. Astfel, in timpul domniei austriece, din provinciile vecine ale Bucovinei au imigrat poloni, rusi, evrei, ucraineni, unguri, slovaci si germani, creindu-se un mozaic etnic in regiune. Bucovina de astazi este constituita din partea de sud a provinciei, in timp ce j umatatea de nord a regiunii apartine Ucrainei.

5 III. Cum ajung in Bucovina? 1. Cai rutiere: Aflata in nordul tarii, Bucovina este legata prin reteaua de sosele nationale si europene de toate colturile Romaniei. Municipiul Suceava se afla la 447 km de B ucuresti si la 325 km de Cluj-Napoca. Drumul national DN2 - E85, Bucuresti Bacau Falticeni Suceava Siret uneste capitala Bucuresti de Suceava, distanta putand f i parcursa in aproximativ 6 ore.DN 17 A face legatura intre Siret Radauti Sucevita Campulung Moldovenesc, iar drumul national DN18 leaga Iacobeni Ciocanesti Borsa, ducand mai departe in Maramures. Drumul national DN 17 trece prin o rasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungand in Transilvania. 2. Cai feroviare : Transportul cu trenul de la Bucuresti la Suceava se desfasoara pe magistrala Buc uresti BacauSuceava-Vicsani, cu ramificatiile SuceavaRadauti-Putna si SuceavaGura Hum orului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Singeorz BaiNasaud-Beclean, ramificatii care fac legatura cu zona Radauti si cu zona Humor-Campulung-Dorna. Trasportul cu trenul dinspre si spre Transilvania se realizeaza pe magistrala Timisoara-Ias i si face legatura dintre cele mai importante orase din vestul tarii: Arad, Orad

ea, Cluj Napoca, Dej, trecand in Bucovina peste munti, urmand apoi traseul Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava. 3. Cai aeriene: Aeroportul Salcea este situat la 15 km de Suceava, 75 km de Campulung Moldovenes c (aproximativ 50 minute transport auto si 1 ore transport feroviar) si 105 km de Vatra Dornei (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar) si deserveste pentru moment doar traficul intern de persoane. 4. Transport public: Principalele orase si statiuni balneoclimaterice dispun de o importanta retea de mijloace de transport local, care asigura accesul turistilor catre obiectivele din zona ca si legatura cu reteaua de transporturi nationale si internationale. In Suceava transportul public este suplimentat printr-un serviciu privat care as igura transportul cu microbuze. 5. Rent-a-car : Masini de inchiriat se pot procura prin intermediul agentiilor de turi sm din cadrul Asociatiei pentru Turism Bucovina.

6 IV. Itinerarii prin Bucovina Trasee turistice individuale Traseele turistice ce pot fi parcurse pe teritoriul judetului Suceava sunt intrun numar impresionant. Iata in continuare doar opt dintre ele, considerate ca fi ind cele mai importante: Traseul 1. Suceava-Voronet Acest traseu se sfarseste la Voronet (38 Km de Suceava) unde se gaseste una din cele mai importante manastiri pictate ale Bucovinei, denumita si Capela Sixtina a Estului: Manastirea Voronet , renumita pentru albastrul de Voronet. Interesant e ste targul de arta populara din fata manastirii. La 6 Km de Gura Humorului este o alta biserica cu fresce exterioare (construita in 1530): Manastirea Humor. Culoarea specifica a picturii exterioare a acestei m anastiri este rosul. Pe aceeasi ruta (DN17) se gaseste muzeul Ciprian Poru mbescu in comuna cu acelasi nume (vechiul sat Stupca) unde se poate vizita c asa-muzeu a compozitorului. Acest traseu turistic permite vizitarea oraselor Suceava (manastirea Sfantul I oan cel Nou, cetatea de Scaun, cetatea Zamca, biserica Mirauti, Muzeul National a l Bucovinei, Muzeul de Stiintele Naturii, Muzeul Etnografic al Bucovinei) si Gura Humorului (Muzeul Obiceiurilor Populare Bucovinene). Lungimea traseul ui Suceava Voronet este de 80 Km. Traseul 2. Suceava- Sucevita Traseul acesta are ca obiective principale vizitarea manastirii Dragomirna, ctit orita in anul 1603, vizitarea bisericii Patrauti (ctitorie a lui Stefan cel Mare din anul 1487

), manastirea Arbore (zidita in 1503), manastirea Bogdana Radauti (zidita in peri oada 1359-1365), muzeul Tehnicii Populare din Bucovina (Radauti), centrul de cer amica Colibaba (Radauti). Pe traseu poate fi vizitata comuna Marginea, cunoscuta in intreaga lume pentru ceramica neagra si pentru obiectele de artizanat unice lucrate aici. Punctul final al traseului este Sucevita unde se viziteaza manasti rea Sucevita (zidita in perioada 1582-1584) manastire cu fresce exterioare de o frumusete deosebita, inscrisa in patrimoniul UNESCO. Traseul 3. Suceava- Putna Acest traseu are doua variante: Suceava- Zvorastea-Zamostea- Gramesti- Siret- Ra dauti- Fratautii Noi- Bilca- Putna sau Suceava- Radauti- Galanesti- Putn a. In primul caz poate fi admirata valea Siretului si poate fi vizitata rez ervatia de stejari seculari si de flora din Zamostea. De asemenea, la Gramesti p oate fi vizitata biserica Balinesti. La Siret se afla o importanta rezervatie ar heologica. Pe acest traseu cazarea poate fi asigurata si in reteaua turismului r ural din Bilca, Fratautii Noi, Vicovu de Sus, Putna. Prin punctul de trecere fro ntiera Vicovu de Sus poate fi facuta legatura cu trasee turistice din Bucovina d e Nord (Ucraina). In cel de-al doilea caz, la Galanesti se practica turismul ecv estru. Punctul terminus al ambelor trasee este Putna cu Manastirea binecunoscuta unde se afla mormantul voievodului Stefan cel Mare. 7 Traseul 4. Dragomirna Solca Cacica Pe acest traseu poate fi admirat stejarul secular de la Cajvana (stejar plantat de insusi domnitorul Stefan cel Mare). De asemenea, poate fi vizitata biserica de la Arbore, biserica monument de la Volovat (ctitorie Stefan cel Mare) si b ineinteles manastirea Dragomirna. La Solca poate fi vizitata manastirea Solca si muzeul etnografic (casa Saveta Cotrubas-1670). Aproape de Solca se poate v izita localitatea Cacica cu numerosi locuitori de nationalitate poloneza. Tot in Cacica se gasesc vechea salina Cacica, ce adaposteste in subteran biseri cuta de sare, sala de dans, terenul de sport, alei de promenada, precum si Cated erala Catolica. Traseul 5. Vatra Moldovitei Moldovita Brodina Acest traseu se adreseaza celor care gusta autenticul. Traseul va propu ne sa vizitati manastirea care detine premiul Marul de aur, acordat de UNESCO pe ntru toate cele cinci manastiri cu fresce exterioare din Bucovina. Este v orba de Manastirea Vatra Moldovitei, construita de Petru Rares in 1532, situ ata in partea de nord a judetului Suceava, la 22 km nord de Campulung Moldovenes c. Manastirea se remarca prin culoarea galbena a picturii si este considerata un a din bijuteriile artei moldovenesti. Comuna Vatra Moldovitei este situata pe va lea raului Moldovita, separata de Sucevita printr-un pasaj de legatura: Pasul Ci umarna, aflat la 1100 metri altitudine. Mai spre nord, traseul va propune sa viz itati comuna Moldovita, un exemplu de mozaic etnic (romani, germani, evrei, hutu li, ucraineni). Pasionanta este descoperirea stilului de viata a acestui mozaic et nic la piata, in centrul asezarii, in diminetile de duminica. Aici, ca si la Bro dina, sunt case atelier de incondeiat oua, care ofera turistilor spectacolul de in condeiere pe viu si o mica expozitie cu vanzare. Traseul se sfarseste printr-o p limbare cu trenul mocanita pe un traseu de 15 km (Moldovita Argel) intr-un cadru n atural pitoresc, spre izvoarele Moldovitei.Traseu : varianta 1 90 km (prin Ciuma rna)Varianta 2 120 km (prin Brodina) Traseu 6. Suceava Poiana Stampei

Un traseu cu doua manastiri (Voronet si Humor), cu sate mari si frumoase, cu tre i orasele de munte: Gura Humorului, Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei. La Va ma merita admirate casele traditionale si piua de sumane. Vatra Dornei, statiune balneara cu diverse izvoare minerale, ofera si posibilitati de practicare a spo rturilor de iarna. Primaria statiunii se afla intr-o cladire in stil florentin d e acum 100 de ani, care gazduieste un mic muzeu etnografic. Poiana Stampei, loca litate montana, amplasata intr-o zona deosebit de frumoasa, spre judetul Bistrit a Nasaud, se remarca printr-o rezervatie naturala de turbarii cu flora rara. Traseu 7. Rarau - Slatioara Acest traseu se adreseaza mai cu seama celor care iubesc natura si miscarea, dru metiile pe poteci de munte, sporturile de iarna si de ce nu? si aventura.Aventur a de a cunoaste si de a descoperi acest masiv montan de 1651 m altitudine in Pie trele Doamnei, cu peisajul lui carpatic: paduri, codri seculari (Slatioara), sta nci calcaroase cu forme ciudate, pesteri salbatice, vai spectaculoase cu sectoar e de chei (Moara Dracului) si, nu in ultimul rand, flora si fauna cu

8 numeroase specii rare (rezervatii naturale). Descoperind acest masiv montan, in special padurile care-l imbraca, ati putea intelege de ce in aceasta regiune exist a o adevarata civilizatie a lemnului. Printre altele, puteti petrece dupa-amiezi d e neuitat in atmosfera autentica a stanilor, care sunt raspandite mai peste tot in zona pasunilor de munte.RarauCrucea este un traseu montan de coborare pana pe Valea Bistritei. Incantatoare sunt sectoarele de chei : Cheile Zugrenilor (La Toa nce) si privelistile masive montane inalte. Traseu 8. Falticeni Rasca Slatina Spre deosebire de partea montana a judetului, partea sudica, de podis, intinsa p e doua vai principale (Suceava si Moldova), ofera doar un traseu ce leaga trei m anastiri, aflate in localitatile cele mai vechi din judet (Probota, Rasca, Baia, Bogdanesti, Malini, Slatina).Probota sat al comunei Dolhasca, la 64 km de Suceav a, adaposteste manastirea cu acelasi nume, construita de Petru Rares in 1530, cu pictura deosebit de valoroasa.Falticeni municipiu situat la 25 km de Suceava pe o salba de lacuri antropice (Pocoleni) este considerat capitala spirituala regiona la. Aici s-au nascut, au locuit si au creat o serie intreaga de personalitati : scriitori, sculptori, pictori si oameni de stiinta. Din multitudinea de m uzee si case memoriale mentionam Muzeul sculptorului I. Irimescu. In muzeu sunt expuse lucrari de sculptura in lemn, gips, metale intr-un stil inconfundabi l clasic cu valente moderneRasca manastirea Rasca, construita in 1542 de Petru R ares cu fresca interioara originala. Slatina manastirea Slatina, ctitorie din an ul 1561 a voievodului Alexandru Lapusneanul are o frumusete aparte si merita viz itata. Itinerarii I. Zona manastirilor Bucovinei include manastirile Voronet, Humor, Sucevita, Arb ore, Moldovita, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun de la Suceava, Biserica Bogd ana (in municipiul Radauti) si orasul Gura Humorului. Aceasta zona este strabatuta de 3 drumuri principale : Bucuresti Suceava Siret ( DN2 E85 ) , Suceava Campulung Moldovenesc Vatra Dornei ( DN17 E576 ) si Radauti Sucevita Sadova (DN 17A) . Subzona Cacica Solca detine ca obiective turistice m anastirea si Hanul Solca , cabana Trei Iazuri , Salina Cacica , bisericile de le mn de la Cacica si Solca si cele statiuni balneoclimaterice: Solca si Cacica. II. Zona manastirilor Stanisoarei cuprinde manastirile Probota , Slatina si Rasc a; din punct de vedere turistic aceasta zona trebuie considerata in stransa rela

tie cu zona manastirilor Bucovinei si a celor din judetul Neamt . Este strabatut a de 2 drumuri principale Targu Neamt BoroaiaFalticeni ( DJ153 ), Paltinoasa Falti ceni (DJ174 ) . III. Zona Campulung Moldovenesc se intinde intre rezervatiile stiintifice si mon umentele naturii (Pietrele Doamnei si Codrii Seculari Slatioara) si N-V judetulu i. Obiectivele turistice ale zonei sunt: cadrul natural Moldova Sulita, Izvoarel e Sucevei , masivul Giumalau Rarau , centre de arta si folclor. Este strabatuta de 3 artere principale : E576 DN17 Suceava Vatra Dornei , DN17A Campulung Moldovenesc Vatra Moldovitei si Campulung Moldovenesc Rarau Chiril ( D N17 B) .

9 IV. Zona Vatra Dornei , ce cuprinde bazinul Dornelor, statiunea balneoclimateric a cu acelasi nume, Valea Bistritei, localitati cu izvoare de apa minerala la Dor na Candrenilor, Saru Dornei, Poiana Negrii, Panaci, Darmoxa, Brosteni , satul Ci ocanesti renumit prin arta mesterilor locali si decoratiunile exterioare ale cas elor taranesti, Masivul Suhard-Ousoul. Este strabatuta de drumurile principale : Brosteni Zugreni Vatra Dornei ( DN 17B ), Vatra Dornei Iacobeni Carlibaba (DN 18), Vatra Dornei Dorna Candrenilor Lunc a Ilvei ( DN 17 ), Brosteni Darmoxa Panaci Vatra Dornei ( DJ 174 ).

10 V. Turismul in Bucovina 1. Turism rural (agroturism) Turismul rural (agroturismul) detine o pondere considerabila. Acesta este concen

trat in jurul zonelor Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Putna, Gura Humorului si in general in localitatile invecinate manastirilor. Tinutul Bucovinei inglobeaza pagini de istorie, traditii si obiceiuri stravechi, monumente unice si mestesuguri specifice, ctitorii medievale care atesta o perm anenta spirituala si istorica a locuitorilor acestor meleaguri. Zona este presar ata pe toata intinderea ei cu biserici si manastiri renumite pentru picturile ex teriore si interioare, edificii unice in lume. In Bucovina exista singurele cinci manastiri cu pictura exterioara din sud-estul Europei. Au fost distinse cu premiul "Marul de Aur", acordat in anul 1977 de re vista Vue Touristique (Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor di n Turism). Cele cinci manastiri intrate in patrimoniul turistic mondial UNESCO i si pastreaza frumusetea dupa mai bine de 450 de ani. Sunt situate la aproximativ 40-60 km de orasul Suceava: Manastirea Voronet, supranumita Capela Sixtina a Europei Rasaritene datorita culor ii unice albastru de Voronet, faimoasa pentru fresca reprezentand Judecata de Apoi .Biserica a fost ctitorita in 1488, in timpul domniei lui Stefan cel Mare si Sfa nt, fiind pictata in 1547. Manastirea Moldovita a fost ctitorita si pictata in vremea voievodului Petru Rar es (15321537). Frescele s-au conservat in mod remarcabil, exceptionala fiind scena Asedi ului Constantinopolului. Aici se pastreaza premiul marul de Aur, expus la muzeul din incinta manastirii. Manastirea Humor, ctitorita in 1530 si pictata in 1535 (culoarea dominanta a fre scelor este rosul). Biserica Arbore a fost construita in 1503 si pictata in 1541. Manastirea Sucevita, ultima dintre manastirile cu fresca exterioara (1582-1584), este considerata capodopera stilului. Culoarea predominanta este verdele. Manastirile au fost ridicate aproape toate in secolele XV XVI in timpul domniei voievozilor Stefan cel Mare si Petru Rares. Fiecare dintre acestea are o culoare dominanta (albastrul de Voronet, verde de Sucevita etc.) si prezinta scen e unice prin compozitia lor grafica, scene care descriu scene importante din rel igie sau care oglindesc momente din istoria Europei (Cucerirea Constantinopolulu i la Humor, Geneza la Voronet, Scara virtutilor la Humor, etc.). 2. Turism cultural (pelerinaje) Turismul cultural in Romania este in general de natura religioasa, practicat in cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de in carcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice (manastiri, biserici, muz ee, etc.). Aceasta forma de turism comporta o latura informationala, turistii fi ind motivati de ideea de invata si de a cunoaste lucruri noi despre aceste locur i.

11 3. Turism stiintific Turismul stiintific se materializeaza prin studiile expertilor in numeroasele rezervatii din Bucovina: rezervatii floristice, forestiere, geologice.

4. Turism terapeutic Turismul in scop terapeutic este practicat in special in depresiunea D ornelor si Campulungului. Exista 37 de izvoare minerale ce se gasesc in localitatile: Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmova, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornis oara, Neagra Sarului si Dragoiasa.

12 VI. Agroturism

Turismul rural din Bucovina a cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimii ani dat orita unor caracteristici ale zonei ce o fac din ce in ce mai cautata de turisti : calitatea peisajului natural si numeroasele obiective turistice de factura rel igioasa, calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor izvoare cu apa min erala. Ospitalitatea este o trasatura definitorie pentru bucovineni.Exista posibilitate a gazduirii turistilor in gospodarie, acestora oferindu-li-se camere aranjate si mobilate in stil bucovinean traditional, cu elemente folclorice de o valoare de osebita. Demn de retinut este faptul ca in cadrul gospodariilor agroturistice su cevene, turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici sintetici. Turistul are posibilitatea sa serveasca din preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Multi turisti se reintorc pe a ceste meleaguri tocmai pentru a se reintalni cu aceste produse.

Un alt element de atractie pentru turismul rural sunt artizanatul, traditiile si obiceiurile locale. Daca pentru turismul rural se manifesta inca o cerere relat iv scazuta, aceasta situatie este determinata de lipsa mijloacelor financiare ( in randul turistilor romani) si de insuficienta promovare (in randul turistilo r straini).

VII. Pelerinaje

13 1. Manastirea Humor

Actuala manastirea, ctitorie a logofatului Toador Bubuiog din 1530, inlocuieste una mai veche ale carui ruine inca se mai vad in localitate.Biserica este o cado pera a artei vechi moldovenesti prin armonia proportiilor si prin pictura murala interioara si exetrioara. Ea dateaza din 1535 si a fost realizata, din initiati va domnitorului Petru Rares, de catre un mare artist al timpului: Toma de la Suc eava. Dominanta coloristica este rosu caramiziu. Biserica nu are turle, dar ofer a cel mai vechi pridvor deschis din istoria arhitecturii bisericesti din Moldova . Turnul- clopotnita a fost construit in 1641 de catre domnitorul Vasile Lupu. 2. Manastirea Putna

Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este prima dint re ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile de constructie a manastirii, ce urm a sa fie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 14 69, iar in 1481 erau finalizate fortificatiile de incinta. Lacasul a avut mult d e suferit, de-a lungul timpului, din cauza unui puternic incendiu; a fost pradat in doua randuri de cazaci, apoi de polonezi. Puternicul cutremur din 1739 a con tribuit si mai mult la ruinarea manastirii. Biserica necropola din mijlocul inci ntei are dimensiuni neobisnuit de mari pentru acea vreme. Zidurile sunt din piat ra bruta legata cu mortar, sprijinite de 12 contraforti. Turla este inalta si bi ne proportionata, cu tamburul in stil baroc, pe o baza stelara, impodobita cu co loane rasucite si capitaluri corintice.In pronaos se afla mormintele lui Bogdan al III - lea, mort la 1517, al surorii acestuia, Maria (m.1518), al Mariei, soti a lui Petru Rares (m.1529) si al lui Stefanita Voda (m.1527).In partea de sud a gropnitei se afla mormantul lui Stefan cel Mare, acoperit cu un baldachin din ma rmura alba. Sarcofagul are minunate motive ornamentale de o inalta valoare artis tica. Piatra tombala, din marmura alba, are o bordura exterioara realizata dintr -o impletitura de frunze de stejar, urmata de o pisanie.Langa mormantul domnitor ului, se afla cel al sotiei sale, Maria Voichita, moarta in 1511. In partea de n ord a gropnitei se afla mormantul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnit orului (m.1476) si ale fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Asezamantul de la Putna si-a castigat un binemeritat renume si datorita inestimabilelor valori artistice (broderii, tesaturi, manuscrise impodobite si ferecate in aur si argin t, icoane, obiecte de cult), care se gasesc in muzeul amenajat in incinta manast irii.

14 3. Manastirea Voronet Cea mai vestita ctitorie a lui Stefan cel Mare, cel mai cunoscut mon ument de arta religioasa medievala a Bucovinei, se afla la cativa kilometri de orasul Gura Humorului, sub obcini impadurite grele de racoare si de pace.Ridica t in 1488, lacasul a fost destinat de catre voievod sfatuitorului sau de increde re, Daniil Sihastrul, a carui piatra de mormant se pastreaza aici, in vreme ce c unoscutu-i adapost sapat in stanca se afla la Putna.De dimensiuni relativ reduse , biserica are un plan tronconic. Arhitectural, ea este caracteristica stilului moldovenesc al vremii: turla pe naos suspendata pe boltiri cu arcuri diagonale. Altarul si naosul conserva pictura interioara de la construirea bisericii. Impre sionanta sub multe aspecte, aceasta pictura retine atentia nu mai putin decat fr

esca exterioara, care devine celebra prin al ei "albastru de Voronet". Aceasta a fost realizata pe pridvorul inchis realizat in 1547 la dorinta mitropolitului G rigore Rosca.Pe zidul vestic, Judecata de apoi incanta si cutremura. Pronaosul b isericii a fost pictat in 1550 prin grija mitropolitului Teofan. Cu decoratia exterioara de la Voronet se incheie marea epoca a picturii murale care il are ca sustinator pe domnitorul Pe tru Rares (1527-1538 si 15411546).

4. Chilia lui Daniil Sihastrul Este situata pe valea Putnei, la aproximativ 1,5 km de manastire. Aici a trait D aniil Sihastru, duhovnicul lui Stefan cel Mare, sapand intr-o stanca uriasa un l acas de cult. Dedesubt se afla chilia sa. Unul din cei mai populari sfinti moldoveni din toate timpurile a fost Daniil Sih astrul, cunoscut si sub numele de Sfantul Daniil schimonahul ori Sfantul Daniil cel Nou, pentru a-l deosebi de proorocul din Vechiul Testament sau de Daniil Sta lpnicul. Amintirea lui s-a transmis din neam in neam, din timpul vietii lui, din a doua jumatate a veacului al XV-lea, pana in zilele noastre. Una din traditiil e pastrate in popor despre Daniil Sihastrul a fost fixata in scris mult mai tarz iu de marele cronicar moldovean Ion Neculce (1672-1745) in lucrarea sa O sama de cuvinte. Alte traditii despre el se pastreaza si azi in satele si manastirile B ucovinei.

5. Manastirea Moldovita

Alunecarile de teren au distrus cea mai veche zidire manastireasca de la Moldo vita. Actuala manastire, avand incinta intarita de ziduri inalte si turnuri, dat eaza din din 1532 si este opera domnitorului Petru Rares. Monument de arta veche , biserica impresioneaza prin turla de pe naos, sustinuta de arce etajate, dar s i prin pictura ei murala care dateaza din 1537 si care-i acopera interiorul si e xteriorul.Aici se conserva in conditii foarte bune, intre altele, "Arborele lui Iesei" si "Asediul Constantinopolelui". In 1612, mitropolitul Efrem, refacand in cinta fortificata, inalta clisarnita (care adaposteste acum o valoroasa colectie de arta veche moldoveneasca) si turnul de poarta.

15 VIII. Turism stiintific 1. Rezervatii floristice Rezervatia Fanetele seculare de la Frumoasa (Suceava) Rezervatia se afla pe teritoriul comunei Moara, la 4 km spre vest de bifurcatia soselei Suceava - Falticeni din comuna Scheia, sat Sf.Ilie.Fanetele seculare de la Frumoasa au fost studiate detaliat in 1921 de catre Mihai Gusuleac si conside rate de acesta ca fiind o "interesanta costisa pontica cu resturi de flora termo

fila ". Este formata din doua planuri distincte orientate spre vest : in partea superioara, la o altitudine medie de 395m este o panta cu inclinatie mare (cca.50 grade), ia r in partea inferioara apare o fasie de fanat aproape plana, cu mici zone uneori inmlastinate. In partea superioara, cu panta mare, solul este usc at, nisipos cu un continut marit de carbonati, iar in partea plata se gaseste un cernoziom lipsit de carbonati. Specii ocrotite :Din p unct de vedere al florei, Aurel Procopianu Procopovici descrie in anul 1892 un n umar de 26 de specii de angiosperme (plante cu seminte inchise in fruct). Ulteri or, alti cercetatori descriu flora acestei rezervatii, printre care D.Mititelu s i V.Cojocaru care citeaza 483 de plante vasculare, numeroase ciuperci si muschi. Multitudinea speciilor este evidentiata de plante specifice zonelor de vegetati e si anume :- circumpolare : rogozul (Carex sp.);- eurasiatice : Senecia integri folius, toporasul (Viola pumila);- europene : paroinicul (Orchis ustulata);- cen tral - europene : laptele cainelui (Euphobia amygdaloides);- continentale : drob ul (Cytisus ustulata), stanjenelul de stepa (Iris ruthenica), deditelul ( Pulsat illa alba), veronica (Veronica incana);- pontice : barba boerului (Ajuga laxmann ii), vaneteaua (Centaurea sp.), zambila pitica (Hyacanthella leucophaea);- medit erano-pontice : Lathyrus pannonicus;- mediteraneene : usturoiul salbatic (Albium flavum), Trinia glauca;- balcano-dacice : Centannea banatica.Rezervatia se gase ste la interferenta florei nordice cu cea sud-vestica, interferenta care se dato reaza localizarii fanetelor seculare la contactul dintre provincia floristica ce ntral-europeana si cea ponto-sarmatica.Ion Nemes a descoperit si aici o noua spe cie de insecte , Coleophora bucovinella, a carui habitat se limiteaza numai la a ceasta zona. Suprafata rezervatiei este de cca.9,50 ha.

2. Rezervatii forestiere

16 Rezervatia Codrii Seculari Slatioara (Campulung ) Interventia omului, in decursul vremurilor, a limitat suprafata padurilor, inclu siv biodiversitatea acestora. Ideea pastrarii nealterate a anumitor suprafete im padurite a stat la baza infiintarii rezervatiei de la Slatioara. Situat pe versa ntul estic al masivului Rarau, la o altitudine cuprinsa intre 790 si 1353 m, in satul Slatioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care apartine, codrul secular Slatioara se intinde pe 3 creste mari : Batca neagra, Batca cu Plai, Batca Lesei , separate intre ele prin vai adanci. Accesul in rezervatie se face de pe soseau a Suceava- Cluj- Napoca, de la Frasin spre Stulpicani. Initiativa declararii Cod rilor Seculari ca rezervatie dateaza de la inceputul acestui secol (1904,19 07), de cand padurile erau administrate de Fondul Bisericesc Ortodox-Rom an din Bucovina.In perioada 1920-1930, codrul a fost amenintat de exploatari forestiere, extragandu-se cca.7200 mc. material lemnos; unii arbori monumentali au fost doborati, iar cheia "Latoace" a fost dinamitata din ordinul sefului de o col de atunci. Reamenajarea padurilor pe baze tipologice, executata in 1955, a p ermis crearea de perimetre de protectie absoluta in care nu se pot execut a niciun fel de exploatari. Din punct de vedere geologic, teritoriul cod

rului secular Slatioara apartine cuvetei marginale mezozoice, avand cele mai ma ri dimensiuni in limita inferioara a bazinului. Este evidenta prezenta calcarului si a dolomitelor prin asa-numitele Klippe ce apar sub forma de digur i neintrerupte in aval si in amonte de chei.Datorita conditiilor stationale deos ebite, padurea fiind ferita de curentii de aer de mare intensitate, aici nu s-au produs doboraturi de vant de mare intensitate (doboraturile reprezi nta arborii cazuti din cauza conditiilor meteorologice extreme cum ar fi vantul sau zapada ). Vegetatia lemnoasa cuprinde numeroase specii : molidul (Picea abies), bradul (Abies alba), pinul silvestru, (Pinus silvestris ), tisa ( Taxus baccata), fagul (Fagus sylvatica), scorusul (Sorbus aucuparia), carpenul (Carpenus betulus), arinul (Alnus incana), paltinul de munte (Acer pseudoplatan us), salcii (genul Salix). Arbustii sunt reprezentati de agris ( Ribes grossular ia), cununita ( Spirea ulmifolia ), zmeurul ( Rubrus idaeus), tulichina (Daphne mezereum), afinul (Vaccinium myrtillus), merisorul (Vaccinum vitis-idea).Flora e rboasa este bogat reprezentata : omagul (Aconitum paniculatum), floarea pastelui ( Anemone nemorosa), vulturica ( Hieracium transsilvanicum), piciorul cocosului (Ranunculus carpaticus), sarisoara( Sanicula aenropinea), clopoteii ( genul Campanula), orhide: papucul doamnei ( Cypripedium calceolus), mlastita ( Epipactes altropurpurea),Listera ovata, etc. Dintre muschi, T.Stefureac citeaza 451 de unitati sistematice, dintre care 108 apartin clasei Hepaticae, 343 clasei Musci, iar dintre licheni, 94 de unitati apartinand mai frecvent genurilor Clad onia, Parmelia, Peltigera, s.a. Cercetarile au scos in evidenta cca. 900 specii de plante, dar cifra se va mari cu siguranta in urma altor studii. Monumentele n aturii intalnite in codrul secular Slatioara sunt: tisa ( Taxus bacata), vulturi ca de stanca (Hieracium pojoratense), tulichina (Daphne mezereum), foaie grasa alga rosie de apa dulce (Hildekbrndtia revularis).Fauna este bogat reprezentata , beneficiind de conditiile de hrana si adapost din rezervatie. Demna de remarc at este prezenta rasului (Lynx lynx ) - monument al naturii. Dintre insecte ment ionam 5 specii noi de fluturi descoperiti de Ion Nemes dar si specia endemica (u nica in lume) Carabus rarauense. 3. Rezervatii geologice

17 Rezervatia Piatra Pinului si Piatra Soimului (Campulung) Rezervatia geologica Piatra Pinului este un ecosistem important din punct de ved ere paleontologic, cu numeroase resturi de pesti fosiliferi care demonstreaza ex istenta unei faune specifice: pesti, corali, scoici, etc. Rezervatia se afla pe dreapta raului Moldova, fiind acoperita partial cu pin silvestru, brad, molid, f ag, etc. Arata ca un versant acoperit cu blocuri de stanca si grohotis. De menti onat ca unicat, este faptul ca specia subarbustiva- afinul negru- se afla aici l a cea mai mica altitudine din Bucovina (600 m ). Piatra Soimului, situata la cat eva sute de metri in amonte de Piatra Pinului este vizitata pentru pitorescul st ancilor din padure.Suprafata rezervatiei este de cca. 0,50 ha.

Rezervatia Clipa de calcare triasice Paraul Cailor (Campulung) Clipele triasice sunt formatiuni geologice foarte vechi (specii de pesti, scoici si amoniti de origine marina incrustati in stancile ramase ca martori ai unor m iscari tectonice si ai vietii din oceanele calde de altadata). Rezervatia Clipa

de calcare triasice "Paraul Cailor" se gaseste in comuna Fundu Moldovei.Aceste c alcare au fost descoperite de geologul austriac K. Paul (1874) si redescoperite in 1878 de alt geolog austriac, B. Walter. Din aceasta rezervatie s-au extras mu lte fosile, trecute intr-o importanta monografie asupra cefalopodelor triasice d in zona mediteraneana a renumitului paleontolog E. Mojsisovice. Cercetatorul Ion Turculet (1972) precizeaza ca fosilele din Clipa de calcare triasice Paraul Cal ului - 15 forme de amoniti si 11 bivalve- au avut meritul de a stabili cu exacti tate zona calcarelor din regiune.Suprafata rezervatiei este de cca. 0,10 ha.

18 IX. Turism terapeutic 1. Izvoarele minerale de la Vatra Dornei Un factor natural care a contribuit din plin la dezvoltarea orasului Vatra Dorne i si a tinutului inconjurator il constituie patrimoniul forestier, care numai in zona orasului depaseste 10.000 ha. Dupa al doilea razboi mondial, orasul Vatra Dornei s-a dezvoltat pe m ultiple planuri. Farmecului natural al locurilor i s-a adaugat si o placuta ambi anta urbanistica: pe langa vilele si constructiile balneare din trecut s-au ridi cat noi edificii balneare si cartiere de blocuri. Statiunea Vatra Dornei functio neaza in regim permanent si este renumita pentru climatul ozonat, namolul de tu rba si izvoarele minerale carbogazoase, sodice si bicarbonate utilizate i n tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, cardiovascular si ale sist emului nervos periferic.Izvoarele minerale din zona erau cunoscute inca din anul 1790, dar primele amenajari in scop terapeutic au avut loc abia in 1845. Spre s

farsitul secolului al XIX lea au inceput sa fie folosite baile de namol care uti lizau namolul extras din tinovul de la Poiana Stampei. Parcul orasului, situat l a poalele Dealului Negru, este principala zona de concentrare a izvoarelor miner ale precum si a institutiilor balneare si turistice. Chiar la intrarea in parc, vizitatorul intalneste doua cladiri, im-punatoare prin dimensiuni si prin stilul baroc in care au fost concepute; construite in 1895, ele adapostesc sanatoriul balnear si clubul statiunii, principalele institutii utilizate de cei veniti la tratament.Statiunea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbog azoase, pentru namol si cu sectii de hidroterapie. Pe langa cura externa, se poa te face si cura interna, datorita izvoarelor minerale. Statiunea dispunea de o c apacitate de 1.100 de locuri in vile si complex, urmand ca pe parcursul timpului acest numar sa creasca. O noua baza de tratament si odihna a orasului o constit uie Hotelul Intus. Orasul Vatra Dornei, avand teritoriul foarte bogat in ape bic arbonate-feruginoase, este considerat ca fiind unul dintre cele mai vechi si mai cunoscute statiuni balneare din Carpatii Orientali. 2. Salina Cacica Situata la 18 km de orasul Gura Humorului, salina Cacica reprezinta un punct de atractie pentru multi vizitatori.Inceputa din ordinul imparatesei Mariei Tereza, salina a fost sapata manual si s-a deschis in 1791. Exista 8200 de galerii toat e sapate manual, armate cu lemn si care se gasesc in perfecta stare si astazi. P rintre ele, renumite sunt Biserica Sfanta Barbara (Varvara), locul de rugaciune a tuturor minerilor care au lucrat acolo, loc unde si astazi se mai oficiaza slu jbe, SALA DE BAL sau de festivitati si micul lac de saramura (38 m adancime), un de, candva se faceau plimbari cu barca.

X. Festivaluri folclorice inedite 19 1. Hora Gospodarilor La Botosana, unde datina, vorba si portul din strabuni inca se pastreaza (rar om al locului sa nu aiba intr-o lada itari, camasa cu cusaturi sau bundita de la b unici), a devenit un obicei ca, inainte de intrarea in Postul mare, sa se organi zeze Balul gospodarilor. Prilej de intalnire intre prieteni, intr-o atmosfera rela xanta, cu cantec, joc si voie buna, cu bucate alese, stropite cu licori dupa gus tul fiecaruia. Sambata seara, sala Caminului Cultural din localitate, frumos orn ata, s gazduieste petrecerea, fiecare musafir etalandu-si parca frumusetea costu mului national, cu cusaturi specifice locului. 2. Traditii de Boboteaza In multe zone din tara, si in Bucovina, in ziua de Boboteaza se colinda, se fac si se prind farmecele si descintecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale tim pului si belsugului in noul an, se crede ca se deschide cerul si vorbesc animalele. Mihai Camilar, muzeograf la Muzeul Obiceiurilor Populare din Buc

ovina ?Gura Humorului ne-a povestit ca ajunul Bobotezei, ziua de astazi, este fo arte importanta pentru crestini. El ne-a spus ca "in ajunul Bobotezei, in Bucovi na, se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa di n "camera de curat" se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest momen t, sub fata de masa se pune fin sau otava iar pe fiecare colt se pune cite un bu lgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mincare: coliva - griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata; bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei"- bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce a u colturile lipite in forma de urechiuse, bors de peste, peste prajit, "varza re"- placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinta cu mac, sarmal e (galuste) umplute cu crupe. Pina la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiralei sa, nimeni nu se atinge de mincare iar, imediat dupa sfintirea mesei, o parte di n bucate sint adaugate in hrana animalelor pentru "a fi protejate de boli si pen tru a fi bune de prasila". 3. Chiraleisa In majoritatea satelor din Moldova, in ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie) grup uri mai mari sau mai mici de fete si baieti, umbla din casa in casa, pentru a ve sti sosirea preotului "cu crucea". Aceasta datina este asemanatoare colindatului cu "Mos Ajunul" de la Craciun. Copiii care umbla cu Chiraleisa (de la grecescul Kyrie Eleison - Fie-ti mila, Doamne) nu rostesc insa texte versificate ci strig a doar "Chiraleisa! Chiraliesa! Chiraleisa!", de trei ori. Rasplata copiilor sin t merele, nucile, prajiturile pe care ei le string in traistute, petrecute peste umar. In Bucovina, preotul este insotit si de gospodari care merg cu luminari a prinse pe la casele vecinilor si striga si ei Chiraleisa. Gazda ii primeste in c asa, ii serveste cu bucate de post, dupa ce acestea au fost stropite cu agheasma . Tot in Bucovina, pe crucea preotului, gospodina casei aseza cel mai frumos

20 fuior de cinepa. "Oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca d e firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste c are vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din cinepa un vol oc cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai" ne-a mai povestit Mihai Camilar. 4. Ritualuri si practici magice in ajunul Bobotezei O pondere deosebita, in ajunul Bobotezei, o detin insa actele rituale si practic ile magice de profilaxie si purificare. La riturile crestine de sfintire a apei (agheasma), de umblatul preotilor cu botezul si de scufundarea (aruncarea) cruci i in apa, poporul roman a adaugat altele noi, unele crestine, altele precrestine , de purificare si alungare a spiritelor malefice: stropirea, spalatul sau scufu ndarea rituala in apa riurilor sau lacurilor, impuscaturi, strigaturi (Chiraleis a) si zgomote, aprinderea focurilor (Ardeasca), afumarea oamenilor, vitelor si a nexelor gospodaresti. Mihai Camilar ne-a mai spus ca "dimineata de Ajun, inainte de aprinderea focului , se stringea cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pina in p rimavara, cind se presarau pe straturile cu legume "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Finul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaug au in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele ". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Io

rdanul. Se credea ca daca, in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii erau incarc ati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animale le din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sint ascunse comorile". Traditia spune ca in aceasta zi sint interzise cert urile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Tot de la Mihai Camilar am aflat ca in seara de Ajun se savirsesc practici de aflare a duratei viet,ii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor fa miliei. Se credea ca primul care va muri, in acea familie, va fi cel al carui ca rbune se va stinge mai repede. In cele trei zile, cit tine Boboteaza in Bucovina , exista asezari, sate, in care prietenii si rudele obisnuiesc sa se colinde, ia r in alte sate apar din nou mascatii. 5. Capra Incepand cu Ignatul si sfarsind cu zilele Craciunului, prin alte parti incepand cu zilele Craciunului, iar prin altele obisnuindu-se numai in ziua de Sfantul Va sile, exista obiceiul ca flacaii sa umble cu turca, capra sau brezaia. Ca si la celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocu l caprei si-au facut loc, pe langa mastile clasice (capra, ciobanul, tiganul, b utucarul), mastile de draci si mosi care, prin strigate, chiote, miscar i caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc. Jocul "caprei" (uciderea, bocirea, inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. In cadrul sarbatorilor agrare j ocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de an imale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Aceasta se pare ca isi are or iginea in obiceiurile romanilor si elinilor: fie in jocurile si cantecele desfas urate in jurul altarelor pagane de preotii sau cantaretii travestiti in dobitoac e cu ocazia sarbatorilor date pentru cinstea zeilor, ori in versurile

21 satirice contra generalilor ce repurtau vreun triumf, fie in amintirile vagi des pre dansurile cunoscute la greci sub numele unor pasari rapitoare. Capra joaca d upa fluier, iar la terminare, unul din flacai; apropiindu-se de masa unde sunt m embrii familiei, incepe sa vorniceasca. Flacaii joaca pe stapana casei, pe fete si chiar servitoare, daca sunt acasa, si apoi multumind se indeparteaza. 6. Plugusorul Dincolo de bucuria, exuberanta si fastul ce insotesc sarbatoarea Revelionului, z iua de 31 decembrie continua sa fie marcata in multe sate romanesti din Moldova prin intermediul unei originale datini stramosesti. Numele acestei forme ceremon iale de manifestare umana este diferit de la o zona etnografica la alta - Plugus or, Urat, Uratura de Sfantul Vasile, Buhai, Plug, Plugul Mare, Plugul flacailo r etc. - dar structura obiceiului si persoanele implicate in practicar ea acestuia, aduc in atentie acelasi mesaj: rodnica campurilor, belsugul semanat urilor si sanatatea gazdelor. Primele cete de colindatori cu Plugusorul sunt ale copiilor (numai baietii). Reuniti in grupuri de 3-5 sau 10-14 persoane, micii u ratori isi incep misiunea sacra, inca de dimineata (dupa orele 10). Imbracati in haine groase, cu caciuli impodobite cu panglici colorate si cu bice si clopotei legati cu busuioc de cate o lopatica de lemn, ei pornesc pe la rude si vecini. Cel mai important obiect emblematic al Plugusorului practicat de copii este buha iul. Acesta se realizeaza dintr-o putinica de lemn careia i se scoate fundul, pe ntru a-l inlocui cu o piele de oaie, prin care se trece o suvita de par de cal,

fixata cu un calus din lemn. Muindu-si mainile in bors si tragand parul de cal p rintre degete, "un muget ca de bou" incepe a se auzi din putinica. Acest arhaic instrument de acompaniament se confunda aproape cu datina Plugusorului. In aceas ta formula ceremoniala grupurile de copii intra prin curtile gospodarilor, se as eaza in fata ferestrelor de la casa, iar unul dintre ei incepe a rosti un text v ersificat. Mugetul buhaiului acompaniaza in surdina vorbele copilului care, din cand in cand, se opreste pentru a-i mai indemna pe tovarasii sai "sa pocneasc a din bice si sa sune din clopotei". Drept rasplata pentru uratura a dresata gazdelor, gospodinele ii rasplatesc cu mere, nuci, covrigi, colacei sau, in zilele noastre, bani. O mentiune speciala se cuvine poeziei Plugusorului. Chiar daca in variantele int erpretate de copii textele nu sunt prea ample, trebuie aratat ca aceasta forma p oetica de exprimare ceremoniala este un adevarat "imn de slava" inchinat agricul torilor, in versuri de o inegalabila frumusete. Intreaga "epopee a muncii campul ui" este redata intr-un stil hiperbolic, prin epitete si metafore de mare expres ivitate literara. De la arat si semanat, secerat si treierat, la macinatul graul ui, cernutul fainii si facutul colacilor sunt evocate toate dificilele munci ce trebuiau efectuate de plugarii satelor dar, totul este proiectat intr-un univers mitic, din care nu lipsesc increderea si optimismul in capacitatea omului de a depasi prin puterea mintii sale, toate obstacolele. Uratura Plugusorului are multe similitudini cu "multamita colacului" rostita de colindatorii transilv aneni, la Craciun. Ambele tipuri de creatie folclorica alcatuiesc o specie literara reprezentativa pentru cultura populara romaneasca. XI. Bucovina in imagini

22 Bucovina, tinut de munte cu miros de brad si flori de tei, unde timpul s-a oprit candva, pastrand vii obiceiuri si traditii vechi, indeletniciri si meserii demu lt uitate, cu oameni blanzi si calzi, gata sa te gazduiasca oricand cu bucurie! Vino in Bucovina si vei pleca regretand ca nu te-ai nascut aici!

23 Bibliografie

- Diacon, Vasile, Vechi Asezari pe Suha Bucovineana, Iasi, Editura Universitatea Alexandru Ioan Cuza, 1989; - Popescu Sireteanu, Ion, Bucovina. Oameni i cri, Timioara, Editura Augusta, Artpre ss, 2005; - Nistor, Ion , Istoria bisericii din Bucovina, Bucuresti, Editura Domnitor, 200 7; - Camilar, Mihai, Bucovina ghid turistic, Bucuresti, Editura Ad Libri, 2005; - Cherciu, Ion, Traditii si credinte populare din Bucovina, Editura Enciclopedic a, 2007; - Motor de cautare: www.google.com; - Enciclopedii: www.wikipedia.ro.

24