Sunteți pe pagina 1din 63

MECANISME SI TEHNICI DE ACORDARE A CREDITELOR

2.1.Principiile de creditare 2.2.Analiza activitatii clientilor bancii 2.3.Studiu de caz privind acordarea unui credit pentru finantarea stocurilor temporare societatii comerciale SC APROTRANS SA 2.3.1.Privire de ansamblu asupra societatii SC APROTRANS SA 2.3.2.Analiza performantelor economico-financiare ale societatii 2.3.3.Analiza manageriala a societatii 2.3.4.Incadrarea clientului intr-o categorie folosind metoda credit scoring 2.4.Studiu de caz privind acordarea unui credit de investitii societatii comerciale SC X SRL 2.4.1.Prezentarea generala a societatii SC X SRL 2.4.2.Analiza performantelor economico-financiare ale societatii 2.4.3.Analiza manageriala a societatii 2.4.4.Incadrarea societatii intr-o categorie folosind metoda credit scoring 2.5.Propunere de imbunatatire a modelului credit-scoring folosit de BCR 2.5.Garantii si riscuri in procesul creditarii

2.1 . Principiile de creditare

Multe decizii de creditare par bune atunci cnd sunt luate, dar n timp, se constat c unele din creditele acordate nu sunt rambursabile, de aceea trebuie s se in cont de unele norme (principii) de creditare. Aceast idee este ntrit i de faptul c, creditarea nu este o tiin exact care s in cont de reguli sau reglementri care s conduc automat la o decizie corect. Totui exist principii de baz care trebuiesc aplicate atunci cnd se studiaz cererile de creditare. Fiecare hotrre de mprumut comercial trebuie s se bazeze pe o cercetare detaliat a propunerii, lund n considerare att aspectele financiare ct i cele nefinanciare i aplicnd principiile de creditare n mod sistematic. n analiza principiilor de creditare exist nou elemente cheie: 1. persoana 2. capacitatea 3. garaniile 4. scopul 5. perioada 6. suma 7. rentabilitatea 8. avantajele 9. perspectivele 1. Persoana Atunci cnd se face o cerere de fonduri, creditorul trebuie mai nti s ia n considerare persoana (conducerea) dup patru criterii: caracter - integritatea i cinstea sunt fundamentale - bunvoina de a rambursa - antecedente

- prezentare potrivit i referine de caracter pentru clienii noi competena - experiena n domeniul de munca - capacitatea de a munci din greu - entuziasm -priceperea managerial i discernmntul financiar capacitate capital - capacitate juridic - participare, att iniial ct i ulterior - sursa propriei participri, care poate indica, capacitatea de management financiar 2. Capacitatea de rambursare Principala preocupare a creditorului n asigurarea mprumutului este aceea de a identifica i cunoate capacitile de rambursare ale persoanei (fizice / juridice) care va fi creditat. Pentru a cunoate aceast capacitate de rambursare vor trebui identificate fluxurile de numerar din care va fi rambursat creditul, lund n considerare capitalul de lucru, precum i obligaiile de pli din capital i fezabilitatea proiectelor / planurilor. Creditorii trebuie s cerceteze realismul cererilor de creditare, deoarece pot exista supraevaluri ale posibilitilor de succes din partea clientului, rezultnd o supraestimare a posibilitii de rambursare a creditului dorit. Astfel, creditorul trebuie s in seama n evaluarea capacitii de rambursare de urmtoarele: -analiza performanelor anterioare, pentru a determina istoricul capacitii de generare de capital -utilizarea analizei performanelor anterioare ca baz n prevederile performanelor viitoare.

-utilizarea analizelor susmenionate pentru a evalua prognozele prezentate de solicitantul mprumutului. - realismul rentabilitii viitoare. - managementul corespunztor al viitorului flux de fonduri. -asigurarea corespunztoare de fonduri de capital de lucru. -elaborarea de planuri de cheltuieli de capital viitoare. -suma, natura i programul de rambursare pentru celelalte obligaii ale solicitantului de mprumut. -n situaii de nceput de activitate, tehnica utilizat, cunotinele i experiena acestuia, pentru a testa valabilitatea prognozelor. -asigurarea lurii n calcul a tuturor angajamentelor. -istoric pe scara extins a conformrii cu bunele practici i regulamente de mediu, i impactul unor obligaii poteniale de clean-up. 3. Garanii Orict ar fi de bine capitalizat un agent economic, orict de bine s-ar administra fondurile i lichiditile, acesta trebuie s prezinte garanii creditorului pentru a i se acorda mprumutul. Aceste garanii sunt o msur de protecie a creditorului, n momentul cnd cel creditat nu are posibilitatea de a mai rambursa creditul. Pot constitui garanii ale creditului urmtoarele: a. Garania bancar. Reprezint un nscris prin care o banc (garant) se angajeaz necondiionat i irevocabil ca, n cazul n care un debitor nu va executa obligaia de a plti la o data bine stabilit o sum de bani determinat, s plteasc ea suma neachitat, n favoarea creditorului. b. Depozitul bancar

Reprezint o garanie material sub forma unei sume de bani de pus de debitor la banc n favoarea beneficiarului n anumite condiii stabilite i comunicate bncii de ctre debitor. c. Gajul fr depozitare Reprezint un contract consensual, n cazul cruia, bunul care constituie gajul rmne n continuare n posesia debitorului. d. Ipoteca Este o garanie imobiliar real ce se constituie n baza art. 1746-1815 din Codul Civil, care nu implic deposedarea celui creditat. e. Cesiunea de crean Este o convenie scris prin care un creditor transmite o crean a sa unei alte persoane. f. Gajul cu deposedare (Amanetul) Se constituie n situaii mai deosebite, asupra bunurilor mobiliare cu valoare mare i volum mic (metale preioase, tablouri i alte obiecte de art, hrtii de valoare etc.), pe baz de contract de gaj ncheiat cu proprietarul bunurilor gajate i nregistrate la notariat.

4. Scopul Scopul creditului trebuie s fie foarte clar, astfel nct creditorul s fie convins c proiectul va reui i riscul pe care l implic este minim. Scrisoarea de solicitare a creditului trebuie s conin descrierea clar a scopului creditului pentru ca s nu apar posibilitatea folosirii acestuia n alte scopuri.

5. Perioada Durata acordrii mprumutului trebuie s fie n direct legtur cu scopul acestuia i cu capacitatea beneficiarului de al rambursa. Termenele de acordare a mprumutului pot fi : - pentru activitatea curent, trebuie s fie prin natura sa, pe termen scurt; - pentru active fixe, trebuie s fie pe o perioada lung, dar nu trebuie s depeasc durata previzionat a activului care este finanat. Graficul de rambursare trebuie n mod normal desfurat pe toat durata de creditare.

6.Rentabilitatea Sursa principal a creditorului este dobnda obinut n urma acordrii creditului i ca urmare dobnda trebuie s acopere costurile i riscurile implicate. Ratele dobnzilor pot fi mrite pentru a reflecta un risc mai mare i incertitudini implicate de o anumit propunere. Creditorul trebuie s realizeze un echilibru ntre marja cea mai mare posibil i riscul de a pierde contractul. Creditorul trebuie s in cont c dei n condiiile unei creteri a costurilor i a presiunilor asupra sa, marjele de rentabilitate adecvate sunt n mod evident eseniale, n condiiile concurenei i ale necesitii de a reine sau de a mri segmentul de pia, de multe ori trebuie acceptate marje limitate.

7. Suma n legtur cu suma unui credit, trebuie luate n considerare urmtoarele puncte:

*0

suficiena

-suma solicitat este suficient pentru proiect / - toate costurile (directe i indirecte) sunt luate n

afacere i alte eventualiti; considerare n detaliu; *1 participarea -n mod obinuit creditorul nu asigur 100% din -n mod normal beneficiarul trebuie s participe n mod substanial la fondurile totale necesare. Aceasta minimalizeaz riscul financiar. finanare;

8. Avantaje Orice solicitare de credit trebuie s fie avantajoas att pentru creditor ct i pentru beneficiarul creditului. a. avantajele creditorului - marja de profit realizat - potenialul afacerilor n perspectiv cu mprumutul, cu familia, prietenii sau pe baza relaiilor comerciale ale acestuia - extinderea i diversificarea portofoliului de creditare trebuie s aib un efect pozitiv asupra riscului de mprumut n ansamblu. b. avantajele beneficiarului - obine fondurile necesare pentru a ncepe / continua activitatea comercial - va avea la dispoziie o gam larg de servicii de creditare i consultan n domeniu, datorit legturii cu creditorul prin credit. 9. Perspective Creditorul trebuie s ia n cosiderare factorii externi care pot influena succesul sau eecul firmei ntr-un mediu economic instabil. Creditorul trebuie s in seama de aceti factori, cum ar fi:

- dimensiunea total a pieei i nivelul concurenei existente, mpreun cu fora financiar a concurenei - dac ramura / sectorul este n dezvoltare, este n staionare sau declin - dac ramura se caracterizeaz prin: - niveluri nalte sau sczute de cheltuieli - ieirea din uz rapid a produselor sau produse cu durat de via lung - costuri fixe mari sau reduse - schimbri tehnologice i gradul acestora - stabilirea ramurii - dac produsele vndute sunt de baz sau sunt produse de lux - ntotdeauna exist cerere de produse de baz - vnzarea de produse de lux este afectat n perioada de recesiune - tendine - condiiile i perspectivele economice care afecteaz nivelul de ocupare al forei de munc, volumul de bani care circul n cadrul economiei, fondurile disponibile pentru investiii, inflaia, etc. - tendine sociale care pot influena cererea pentru anumite produse i servicii (de exemplu: produse cu coninut sczut de grsimi i produse cu coninut ridicat de grsimi) - legislative, cum ar fi legislaia de mediu, de protecie - concurena nou n curs de apariie pe pia. Creditorul trebuie s ia n considerare efectul schimbtor din mediul extern asupra firmei i s estimeze capacitatea reprezentanilor / conducerii acesteia de a controla impactul schimbrilor.

2.2.ANALIZA ACTIVITATII CLIENTILOR BANCII


Activitatea de creditare, ca orice activitate care implica un avans prezent de fonduri contra unei viitoare remuneratii, implica riscuri mari.Contra acestor riscuri banca se protejeaza inca din faza incipienta neacordand credite clientilor care au fost incadrati in urma analizei bonitatii clientului in categoriile cele mai riscante, adica in clasa de risc D si E. Astfel, prin activitatea de analiza a performantelor clientilor bancii si implicit a creditelor acordate lor, banca isi prezice viitorul creditelor avansate, anume daca poate sa le mai recupereze si ce pozitie sa ia fata de clientul aflat intro situatie apreciata ca nefavorabila pentru banca. Analiza calitatii clientilor si a creditelor acordate are ca punct de pornire Cererea de credit pe care clientul o intocmeste la solicitarea deschiderii unui credit . In ceea ce priveste clasificarea clientilor bancii, bancile comerciale din Romania utilizeaza metodologii de clasificare consacrate pe plan international, pe care le considera cel mai bine adaptabile la clientela lor.O analiza a dosarului de credit al unui credit bancar cuprinde doua componente ale investigatiei: -analiza manageriala privind motivarea personalului, inclinatia spre inovare si creativitate, calitatea gestiunii financiare, a gestiunii productiei si comercializarii produselor si serviciilor, integritatea personala, flexibilitatea,etc (asa cum reiese si din tabelul nr. 2.2.1.):

ANALIZA MANAGERIALA Tabelul nr.2.2.1. N R 1 CRITERIUL Calitatea organizarii 2 Calitatea pietei 3 Sectorul de activitate 4 Pozitia unitatii In ramira CALIFICATIVUL -buna -medie -slaba -buna -medie -slaba -perspectiva de dezvoltare buna -perspectiva slaba PUNCTE 1 0.5 0 1 0.5 0 1 0.5

-sector neviabil 0 -capacitate mare de influentare a 1 pietei -capacitate medie 0.5 0 1 0.5 0 1 0.5 0 -capecitate redusa -foarte buna -buna -satisfacatoare -activitate viabila -activitate slaba -fara perspective

Calitatea conducerii

Perspectiva firmei

-analiza

performantelor

economico-financiare

privind

lichiditatea,

solvabilitatea,rentabilitatea,rotatia activelor circulante,dependenta fata de pietele de aprovizionare (din tara=At, din import=Ai) si desfacere (in tara=Dt, la export=De), garantii,etc.(dupa cum reiese din tabelul 2.2.2):

CALIFICAREA FIRMELOR

Tabelul 2.2.2..a. 1)Lichiditate Lp<80% 81<Lp<100 101<Lp<120 121<Lp<140 141<Lp<160 Lp>160% -2p -1p 1p 2p 3p 4p 2)Solvabilitate Sp<30% 31<Sp<40 41<Sp<50 51<Sp<60 61<Sp<70 71<Sp<80 0p 1p 2p 3p 4p 5p Tabelul 2.2.2.b. 4.ROTATIA ACTIVELOR CIRC (Rac) Rac<5 1p 5<Rac<10 10<Rac 2p 4p 5.DEPENDENTA DE PIETE At>50% si De>50% Ai>50% si De>50% At>50% si Dt>50% Ai>50% si Dt>50% 4p 3p 2p 4p Tabelul 2.2.2.c. 6.GARANTII Depozite in lei /valuta gajate Gajuri, ipoteci Bunuri achizitionate din credite Cesionarea creantelor 4p 3p 2p 1p 7.ACOPERIREA DOBANZII (A) A<0 -1p 0<A<1 1<A<2 2<A 0p 1p 3p 3)Rentabilitate Rfin<0 0<Rfin<10 11<Rfin<20 21<Rfin<30 31<Rfin<40 0p 1p 2p 3p 4p

Intreaga investigatie prezentata mai sus e realizata de inspectorul bancar pe baza documentelor din dosarul de credite si a cunoasterii directe a intreprinderii solicitatoare de credit.Rezultatele analizei sunt communicate Comitetului de Directie al bancii, pentru transformarea acestor informatii in calificative si acordarea intreprinderii de punctaje.Decizia punctajului) de creditare anumita privind volumul, durata,rambursarea,dobanda, va tine cont de punctajul obtinut si de incadrarea (conform intr-o clasa(categorie)de risc:A,B,C,D, sau E (vezi tabelul 2.2.3.):

Tabelul 2.2.3. Categ A Categ B Categ C Categ D Categ E Firme cu activitate rentabila,care pot rambursa creditele si pot plati dobanzile. Firme cu activitate economica buna in prezent, dar in perspectiva pot sa apara efecte negative. Firmele respective sunt amenntate de inrautatirea situatiei lor economice Firmele in cauza au indicatori economici si financiari oscilanti intre satisfacator si nesatisfacator. Aceste firme inregistreaza pierderi si nu este certa rambursarea creditului si plata dobanzilor.

In continuare, pentru incadrare se se folosesc grile specifice pentru cele doua componente ale analizei creditului, urmand ca incadrarea finala sa reprezinte o medie a celor doua categorii rezultate de mai sus (vezi tabelul 2.2.4.): Tabelul 2.2.4.
CATEGORIE DE RISC A B C D E ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA SI MANAGERIALA Peste 23 puncte Intre 17 si 22 pcte Intre 11 si 16 pcte Intre 6 si 10 pcte Intre 0 si 5 pcte

Daca clientii bancii au deja un portofoliu de credite angajate in perioadele anterioare,analiza solicitarii unui nou credit se combina cu analiza serviciului datoriei.Aceasta ultima analiza foloseste indicatori privind acoperirea dobanzii, creditele restante, plati restante, etc., acordandu-se trei calificative in functie de rezultatul obtinut:calitate buna,calitate slaba, calitate necorespunzatoare. In urma combinarii celor cinci categorii de risc (A,B,C,D,E) cu cele trei calitati ale serviciului datoriei rezulta o matrice a incadrarii intreprinderii (indatorate)intr-una din 15 clase de risc (vezi tabelul 2.2.5).pentru fiecare din aceste clase de risc exista o majorare specifica a dobanzii,cu o prima

corespunzatoare gradului de risc asumat de banca in acordarea creditului solicitat de intreprindere.


Tabelul 2.2.5. CALITATEA PORTOFOLIULUI PERFORM FIRMEI Categ A Categ B CategC Categ D Categ E Buna Risc minim In observatie Substandard Incert Risc major SERVICIUL DATORIEI Slaba Necorespunzatoare In observatie Substandard Incert Risc major Risc major Substandard Incert Risc major Risc major Risc major

2.3.STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT PENTRU FINANTAREA STOCURILOR TEMPORARE SOCIETATII SC APROTRANS S.A.
2.3.1.PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA SOCIETATII S.C. APROTRANS SA

A.AFACEREA, RISCUL DE RAMURA SI DE TARA

Societatea are ca obiect de activitate comercializarea de piese auto si efectuarea de transporturi interne de marfuri destinate pietei interne si populatiei. Societatea este cunoscuta atat in Bucuresti ca unul dintre principalii furnizori de piese auto la preturi avantajoase cat si in alte localitatiBrasov,Orastie,Alba-Iulia. Principalul concurent al societatii este Tofan Grup (anvelope auto). Valoara contractelor de desfacere incheiate in vederea rambursarii creditului si provenita din valorificarea stocurilor achizitionate din credit este de 180 milioane de lei. Avand in vedere cererea mare de astfel de marfuri (anvelope, uleiuri auto) se considera ca acestea au o desfacere asigurata si ca urmare nu exista riscuri in recuperarea creditului acordat.
B.CONDUCEREA, ORGANIZATORICA S.C. APROTRANS S.A. este organizata ca o societate cu raspundere FORMA DE PROPRIETATE,STRUCTURA

limitata, fiind infiintata in 1991 inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J/40/259/1991. Capitalul social este de 186 milioane lei si este detinut in proportie de 59% de FPP Muntenia, 39,8% de FPS , 0,1% de Mihale Ioan si 0,02% de Aprotrans. Conducerea societatii este asigurata de : -Ioan Mihale-director general -Doina Pitu-director economic Numarul total de angajati inregistrati in prezent este de 20 persoane din care 14 direct productivi si 6 indirect productivi.

C.STRUCTURA CREDITULUI,RISCUL GARANTIEI


Obiectul creditului solicitat:credit pentru stocuri constituite temporar in suma de 100 milioane lei in vederea valorificarii acestora in functie de care s-au stabilit termenele de rambursare. Situatia creditelor angajate:beneficiaza de trei credite in valoare de 210 milioane lei. Situatia dobanzilor restante:nu este cazul. Garantii pentru creditul solicitat-cesiune de creanta in valoare de 187,5milioane lei (dupa deducerea marjei de risc de 25%) si gaj fara deposedare in valoare de 36 milioane de lei. -bilete la ordin la valoarea creditului
D.RISCUL FINANCIAR

Referitor la situatia patrimoniala se mentioneaza urmatoarele: -stocurile la 31.03.1998 sunt de 861milioane lei si inregistreaza o tendinta de crestere in total patrimoniu (de la 21% in 1996 la 35% in martie 1998) si sunt alcatuite in totalitate din marfuri a caror durata medie de stationare este de 58 de zile fiind in crestere fata de 31.12.1997 de la 35 de zile la stationare relativ mare avand in vedere ca in lunile de iarna vanzarile de anvelope si piese auto au scazut ca urmare a scaderii puterii de cumparare a populatiei si concurentei. -creantele cu scadenta <1 an sunt la 31.03.1998 de 584 milioane lei si manifesta o tendinta de crestere de la 13% in 1996 la 24% in martie 1998. -clientii au o valoare de 402 miliooane lei, durata medie de incasare a acestora fiind de 24 zile. -capitalul social integral varsat este de 186 milioane lei. -capitalurile proprii au inregistrat o scadere fata de decembrie 1996 de la 463 milioane lei la 191 milioane lei ca urmare a inregistrarii pierderii la 31.12.1998, pierdere care a fost reportata in 1998 (168 milioane lei) si care va fi recuperata in termen de 3 ani.

-datoriile nefinanciare cu scadenta < 1 an sunt alcatuite din: -furnizori -alte datorii 765 milioane lei 349 milioane lei-reprezinta taxe, salarii si alte cheltuieli curente cu datoriile la bugetul statului Durata medie de plata a furnizorilor de marfuri este de 47 zile, aceasta efectuinduse de regula dupa vanzarea marfurilor. Prezentat sintetic, contul de profit si pierdere al SC APROTRANS SA obtinut la 31.03.1998 se prezinta astfel: -milioane leiNivel I II III Exploatare Financiar Exceptional Cheltuieli Cheltuieli de exploatare 1290 Cheltuieli financiare Cheltuieli exceptionale 113 26 Venituri Venituri exploatare 1452 Venituri financiare 2 Venituri exceptionale 22 -milioane lei31.12.1996 -Cifra de afaceri -productia exercitiului -productia exercitiului+ vanzari de marfuri -marja industriala -excedentul brut din exploatare -rezultat din exploatare -rezultat inaintea dobanzilor si impozitului pe profit -venituri financiare -venituri totale -cheltuieli totale 265 165 6746 6665 295 365 8333 8290 96 2 1476 1429 635 594 476 362 191 162 6548 273 7793 75 1452 96 6548 1309 31.12.1997 7793 1596 31.03.1998 1452 233

Principalii indicatori financiari au avut o evolutie favorabila, dupa cum urmeaza:

-rezultat net exercitiu -capacitatea de autofinantare

29 60

43 114

47 55

Cifra de afaceri, unul din cei mai importanti indicatori econimicofinanciari, a inregistrat o scadere fata de anul 1997 datorita scaderii vanzarilor in prima parte a acestui an si datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei concomitent cu preturile concurentiale. Valoarea indicatorului productia exercitiului + vanzari de marfuri este mai mica decat cea medie a anului trecut cu aproximativ 40%. Per total, valoarea rezultatului este de 47 miliane lei (influentat de pierderea financiara de 110 milioane lei, si de cea exceptionala de 4 milioane lei). Indicatorii de bonitate inregistreaza in cele trei perioade urmatoarele valori:
1996 -lichiditate curenta -lichiditate imediata -solvabilitate curenta 81 40 77 1997 104 49 122 1998 75 37 106

Nivelul scazut al lichiditatii este datorat ponderii relativ reduse a activelor circulante fata de cea a datoriilor totale reprezentate de volumul facturilor neachitate fata de furnizori si fata de creditul acordat de BANCOREX in baza unei linii externe credit de furnizor) prin Bank Lyonnais. Indicatorul solvabilitatii are de asemenea valori bune, desi in regres, ca urmare a cresterii datoriilor totale.

E.RELATII CU BCR
Societatea are cont deschis numai la B.C.R.-Agentia Dr. Felix, anterior derulandu-si operatiunile de incasari si plati la B.C.R.-Sucursala Sector 1.

2.3.2.ANALIZA PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE SOCIETATII APROTRANS S.A.

Pentru a face analiza situatiei economico-financiare a clientului am prezentat pe pagina anterioara un tabel ce s-a obtinut cu ajutorul unui program special conceput in vederea realizarii acestei analize.Deoarece tabelul contine un numar mare de indicatori, ne vom ocupa in continuare doar de acei indicatori care sunt neaparat necesari in vederea efectuarii acestei analize. -Se remarca evolutia destul de buna a Cifrei de afaceri, care a crescut in 1997 cu 19,01% fata de anul anterior ajungand la un volum de 7793 milioane lei, insa pe trimestrul I din 1998 se remarca o realizare a cifrei de afaceri a afaceri a anului precedent doar in proportie de 18,63%. -Ritmul de crestere al Veniturilor totale a fost de 23,52% in 1997 fata de 1996, fapt care se apreciaza pozitiv. -In ceea ce priveste Fondul de rulment,sau sursele permanente de finantare a activelor circulante:
FR = ( Kpropriu + Datorii financiare pe termen lung ) Active imobilizate

se remarca un fond e rulment negativ de 518 milioane lei datorita existentei insuficientei pasivelor pe termen lung fata de activele imobilizate. -Necesarul de fond de rulment pentru a finanta activele circulante are o valoare pozitiva la 31.03.1998 de 376 milioane lei deoarece activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu scadenta <1 an.
NFR = ( Stocuri + Creante) Datorii de exp loatare

-Trezoreria neta=FR-NFR =-893 mil lei la 31.03.1998. ELEMENTE CREDITULUI: -Lichiditatea curenta, e data de formula: CARE SE VERIFICA IN VEDEREA ACORDARII

Lc =

Ac Sn Ci x100 D < 1an

unde Ac-active circulante Sn-stocuri Ci-clienti incerti D<1an-datorii cu scadenta mai mica de un an

Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si acoperi obligatiile de plata, exigibile pe termen scurt prin active usor lichide (active circulante mai putin stocurile). Pentru a fi mai reprezentativindicatorul nu se iau in considerare: -valoarea materiilor prime si materialelor, a productiei neterminate, semifabricatelor, produselor finite care au ramas fara comenzi sau fara posibilitati de valorificare. -valoarea lucrarilor executate, a produselor, lucrarilor, serviciilor facturate, marfuri cu caracter de litigii sau fara posibilitati certe de incasare, deci care au condus la debitori litigiosi. Exemplu de calcul: -in trimestrul I din anul 1998 Lc=(1691746/2255482)x100=75,01% Se poate calcula si lichiditatea imediata: Li=(1691746861392)/2255482x100=36,8% -la 31.12.1996, Lc=(1285534/1582236) x100=81,25% -la 31.12 1997, Lc=(1663127/1589830)x100=104,61% Observam ca valoarea acestui indicator este in crestere in 1997 fata de 1996.

Lichiditatea curenta
120 100 80 60 40 20 0 1996 1997 Anul 31.03.1998 %

-Solvabilitatea, reprezinta capacitatea intreprinderii de a achita toate

obligatiile banesti imediate si indepartate fata de toti tertii . O intreprindere este solvabila atunci cand suma activelor circulante, fixe si financiare este mai mare sau cel putin egala cu totalul datoriilor sau obligatiilor. Totodata o intreprindere poate fi solvabila chiar daca la un moment dat din lipsa de lichiditati nu prezinta capacitate de plata. Solvabilitatea are la baza o activitate eficienta, care se soldeaza cu beneficii.Pierderile atrag dupa sine starea de insolvabilitate. Indicatorul de solvabilitate reflecta capacitatea agentului economic de a garanta cu activele sale creditele contractate, precum si posibilitatea de a-si onora obligatiile fata de terti, din activele sale totale.
Sp = Capitaluri proprii x100 Total pasiv

In cazul societatii SC APROTRANS SA valoarea acestui indicator are urmatoarele valori:


422576 Sp1996 = x100 = 13,95% 3028468

463231 Sp1997 = x100 = 18,17% 2548773 190734 SptrimI 1998 = x100 = 7,97% 2446216

-Gradul de indatorare generala

Banca urmareste prin acest indicator raportul intre datoriile totale ale societatii si volumul activelor totale,anume va intelege cat la suta din volumul total al activeloreste acoperit din creditele bancare si de datoriile fata de terti si cat la suta e acoperit din capitalurile proprii ale societatii.Se calculeaza cu ajutorul formulei:
Gi = Dt x100 Cpns

Unde Dt-datorii totale Cpns-capitaluri proprii nete in sens strict In anul 1996 :
2605892 x100 = 453,12% 573077

Gi =

In anul 1997:
2085542 x100 = 449,03% 453968

Gi =

In trimestrul I din anul 1998:


Gi = 2255482 x100 = 1557,81% 144785

Preferabil pentru banca si pentru imaginea clientului este ca indicatorul sa tinda spre 0, exprimand prin aceasta ca datoriile sunt minime sau

inexistente.Banca admite totusi ca acest indicator sa fie mai mic de 100%, anume jumatate din activele societatii sa fie finantate din surse atrase. Inrautatirea acestui indicator in cazul societatii APROTRANS a fost determinata de cresterea datoriilor totale intr-un ritm mult mai rapid fata de cea a cresterii activelor, avand in vedere plata furnizorilor la intervale de 47 de zile, tinand cont si de circuitul marfurilor aprovizionate din diverse localitati din tara.
-Viteza de rotatie a activelor circulante (numar rotatii) Se calculeaza cu ajutorul formulei:
Rac = CA Ac

Unde CA-cifra de afaceri Ac-active circulante Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia cand acesta depaseste valoarea 10.In cazul in care valoarea acestuia este sub 5 se considera o situatie mai putin buna.

6548773 Rac1996 = = 5,09 rotatii 1285534

7793321 Rac1997 = = 4,69 rotatii 1663127

Ractrimi1998 =

1451728 = 0,86 rotatii 1691746

-Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiara) , se calculeaza cu ajutorul formulei:

Rcp =

Re zultatul exercitiului x100 Capitaluri proprii nete in sens strict

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia cand acesta depaseste valoarea de 30%.Valoarea minima acceptabila a lui este evident 0.

47020 Rcptrim I 1998 = x100 = 32,48% 144785

Remarcam un nivel foarte bun al acestui indicator in primul trimestru al anului 1998. -Acoperirea dobanzii Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si plati dobanzile la creditele primite:
Ad = R x100 Ch

Unde R-rezultatul inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profit Ch-cheltuielile cu dobanzile In cei trei ani analizati acest indicator are urmatoarele valori:
265245 Ad1996 = x100 = 1,44% 184018

294798 Ad1997 = x100 = 1,17% 251712

Ad trim I 1998 =

95690 x100 = 1,97% 48680

Acest indicator inregistreaza un nivel destul de redus, fapt pentru care banca acorda un punct. -Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere

Societatea se aprovizioneaza si isi desface produsele in exclusivitate pe plan intern.Deci, in acest caz avem At>50,1% si Dt>50,1%. In acest caz,banca va plasa societatea pe o pozitie buna. -Garantii:

-cesiune de creanta in valoare de 187,5 milioane lei (conform contractului de cesiune nr.3B din 13.05.1998, aflat la anexe): societatea SC APROTRANS SA cesioneaza Bancii Comerciale Romane creantele sale in suma de 250 milioane lei ce le are de primit de la debitorii sai : -SC ORASTIETRANS SA ORASTIE 125000000 LEI -SC TRANSTEC SA TECUCI-125000000 LEI Banca calculeaza valoarea efectiva a valorii acestei garantii deducand o marja de risc de 25%: 250000000-250000000x0,25=187500000 LEI. -gaj mobiliar in valoare de 36613667 lei,conform contractului de gaj fara deposedare nr.3A din 13.05.1998, aflat in anexe. -ca garantie suplimentara s-au intocmit 6 bilete la ordin, in valoare totala de 100 milioane de lei , cu scadenta conform graficului de rambursare. Total garantii:286613667lei.

2.3.3.ANALIZA MANAGERIALA
Intreprinderea care solicita un credit trebuie sa vina in fata bancii cu o activitate economica care sa nu prezinte mari riscuri pe perioada de acordare a creditului. Banca analizeaza in acest sens situatia intreprinderii din punct de vedere calitativ evidentiindu-se calitatea resurselor umane, referinte privind dotarea tehnica, piata clientului-comercialitatea-, produse fabricate, puncte tari, puncte slabe ale clientului in cauza. Criteriile calitative se refera la: -date generale despre intreprindere; -resurse umane: calitatea personalului,vointa de a respecta clauzele contractuale, managerii, metode folosite in management,relatiile cu sindicatele; -dotarea tehnica:echipamente, capacitatea de inovare, creativitate; -piata clientului:-de aprovizionare:principalele materii prime, principalii furnizori; -de desfacere:cererea actuala, principalii clienti, segmentul de piata; -produse si servicii, concurenti; -puncte tari, puncte slabe ale clientului. Particularizand pentru SC APROTRANS SA, putem trage urmatoarele concluzii privind criteriile calitative ale analizei de credit: La SC APROTRANS SA, managementul societatii se apreciaza ca fiind bun, cu perspective de imbunatatire.Cei doi directori care conduc societatea au dat dovada de o calitate morala si profesionala foarte buna, avand multa experienta in activitatea de transport intern si comercializareade piese auto.

Astfel dl. Ioan Mihale-directorul general are o reputatie manageriala buna, el detinand functia de director adjunct in perioada 1985-1991 la SC AUTOSTART BRASOV.Are un simt al afacerilor foarte bun. Atat dl.Ioan Mihale cat si doamna Doina Pitu care indeplineste functia de director economic sunt foarte buni cunoscatori ai lucrului cu PC-ul, utilizandu-l impreuna cu celelalte persoane ale serviciului TESA in procesul managerial in vederea adoptarii operative a deciziilor ce privesc activitatea curenta. Din punct de vedere al cantitatii, functionalitatii si calitatii personalului se remarca un numar redus al acestuia, conducerea societatii optand pentru mentinerea unui numar optim de personal cu o calificare foarte buna si cu experienta in domeniu. Structura personalului unitatii se prezinta astfel: -direct productivi -indirect productivi TOTAL 14 6 20

Calificarea personalului se prezinta in 1998 procentual astfel: -36% cu studii superioare (12 persoane) -64% cu liceu, scoala profesionala Se constata un numar important al personalului cu studii superioare, fapt care se apreciaza pozitiv. Analiza dotarii cu echipamente la SC APROTRANS SA releva ca situatia e mai putin favorabila, anume parcul auto de care dispune societatea pentru a efectua transporturi interne are un grad de uzura fizica de 29%.Cu toate acestea putem aprecia performantele unitatii ca fiind destul de bune in ramura in care functioneaza.Pana la sfarsitul anului se doreste achizitionarea de patru tiruri din import in vederea inlocuirii acelora care prezinta un grad inalt de uzura. Mai mentionam ca societatea e cunoscuta atat in Bucuresti ca unul dintre principalii furnizori de piese auto la preturi avantajoase cat si in alte localitati ca Brasov, Orastie, Alba-Iulia.

Principalul concurent al societatii este Tofan Group (anvelope auto).

ANALIZA CRITERIILOR NECUANTIFICABILE

Nr. 1

Criteriul Calitatea conducerii

Comentarii Conducerea pregatita societatii profesional e si bine

Rezultatul analizei are BUNA

Pcte

0,5

Calitatea pietei

indelungata experienta in domeniu Exista o cerere mare de anvelope, uleiuri auto, deci de produsele BUNA firma au 0,5 comercializate

desfacere asigurata Sectorul in care isi Societatea isi desfasoara activitatea (transporturi interne)

desfasoara 1 si al BUNA
CAPAC. MEDIE DE INFLUENTA RE A P-TEI

activitatea in domeniul serviciilor PERSP.

Pozitia ramura

unitatii

comercializarii de piese auto in Societatea detine o pozitie destul de buna in cadrul ramurii respective Firma are in vedere imbunatatirea parcului auto de existent masini achizitionare de

0,5

Strategii de dezvoltare

prin BUNA

0,5

Perspectiva unitatii

transport din import Unitatea, prin produsele pe care le comercializeaza are o desfacere asigurata
ACTIVIT. VIABILA

1 4

TOTAL

2.3.4.INCADRAREA CLIENTULUI APROTRANS SA INTR-O CATEGORIE FOLOSIND METODA CREDIT SCORING la 31.03.1998 Nr. DENUMIRE crt 1 INDICATOR Lichiditate curenta 2 3 Solvabilitate Gradul de indatorare generala 4 Rentabilitatea capitalurilor 5 6 7 proprii Viteza de rotatie a activelor circulante Acoperirea dobanzii Dependenta de pietele de aprovizionare si 8 desfacere Garantii Rac=CA/Ac=0,86 Ad=1,97% At>50,1% , Dt>50,1% -cesionarea creantelor -gaj PUNCTAJ CRITERII NECUANTIFICABILE TOTAL PUNCTAJ PERFORMANTA FINANCIARA SERVICIUL DATORIE X 4 14 pcte 1 1 2 1 3 Rc=(Rez ex)/Cpns x 100=32,48% 4 Lc=(Ac-Sn-Ci) / (D<1 an)=75,01% S=Cp/Tp x100=7,91% Gi=(Dt/Cpns) x 100=1557,81% VALOARE NR. PCTE -2 0 0

CATEGORIA C BUN

Performanta economico-financiara finala a imprumutatului rezultata in urma coroborarii criteriilor cuantificabile, cu criteriile de analiza necuantificabile: CALITATEA PORTOFOLIULUI

SERVICIUL DATORIEI Perform firmei A B C D E BUNA Risc minim In observatie Substandard Incert Risc major SLABA In observatie substandard Incert Risc major Risc major NECORESPUNZA TOARE Substandard Incert Risc major Risc major Risc major

Agentul economic se incadreaza in grupa C de performanta, serviciul datoriei este BUN, creditul fiind clasificat in categoria SUBSTANDARD. Mentionam ca creditele substandard sunt acele credite care prezinta deficiente si riscuri care pericliteaza lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea neta a capitalului si/sau capacitatii de plata a beneficiarului de imprumut Creditele substandard sunt caracterizate prin posibilitatea reala ca banca sa preia partial unele pierderi, ca urmare a imposibilitatii recuperarii integrale a imprumutului, daca deficientele creditului nu sunt corectate pe parcurs. Termenele de rambursare ale acestui credit solicitat pentru constitiurea se stocuri temporare ,in valoare de 100 milioane lei sunt urmatoarele: 25.5.1998 10.06.1998 02.07.1998 05.08.1998 16.09.1998 07.10.1998 12.11.1998 3 milioane lei 7 milioane lei 10 milioane lei 20 milioane lei 20 milioane lei 20 milioane lei 20 milioane lei

Mai mentionam ca banca acorda acest credit percepand o dobanda de 55% pe an.Creditul va fi utilizat numai pentru aprovizionarea cu piese auto de la UNITRADE Sibiu, SC TELMOND Baia mare si IPSO Bucuresti. In anexe am adaugat atat Situatia stocurilor pentru care se solicita creditul cat si Situatia contractelor de desfacere a marfurilor achizitionate din creditul lunii mai-1998.

2.4. STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA DE CATRE BCR A UNUI CREDIT DE INVESTITII SOCIETATII

SC X SRL
2.4.1.PREZENTARE GENERALA A S.C. X SRL

SC X SRL este o societate cu capital mixt, romano-italian, gestionata in prezent de patru asociati:AA,BB,CC (cetateni romani) si DD (cetatean italian). Societatea a fost fondata in Bucuresti in 1993 si are sediul in strada Ioan Palade nr. 13A.Capitalul social subscris in numerar de catre asociati este de 130616 mii lei.Din statutul societatii rezulta urmatoarea cota a participarii asociatilor la beneficiile si pierderile societatii, cu acordul partilor: -AA -BB -CC -DD 25% 25% 25% 25%

Activitatea principala a SC X SRL este distribuirea de utilaje si instalatii, masini si accesorii pentru industria confectiilor textile. Pentru a realiza o crestere a eficientei ciclului productiv este necesara o imbunatatire a metodelor de lucru, precum si retehnologizarea factorilor. In acest scop, firma a hotarat sa recurga la o cerere de creditare in suma de 350 milioane lei, suma care ar folosi cumpararii unui sediu administrativ adecvat, impreuna cu toate anexele necesare:spatii de depozitare si administrative mai bune,posibilitatea echiparii unui atelier de service in garantie si post-garantie, o camera de mostre si prezentare a produselor executate in sistem lohn, un spatiu de operatii demonstrative ale posibilitatilor tehnice ale masinilor si utilajelor vandute, etc. Activitati si servicii Activitate SC X SRL este compusa din doua linii de afaceri complementare intre ele :

-distribuirea unei game complete de accesorii si utilaje pentru industria confectiilor textile -asistenta clientilor italieni pentru lucrarile in sistem lohn in fabricile din Romania. SC X SRL este singura fabrica din Romania in masura de a acoperi toate fazele caracteristice ciclului de lucrari al unui produs de imbracaminte (croit, cusut, calcat). Numarul de angajati:11 angajati cu contract de munca. Asociatii firmei au o bogata experienta in domeniul textil.D-na AA este responsabil-administrator al societatii si se ocupa cu derularea contractelor cu intreprinzatorii din domeniul privat al industriei textile si cu dezvoltarea contractelor cu partenerii din strainatate.D-l DD este italian si locuieste la italieni si cu firmele pe care SC X SRL le reprezinta in Romania. Structura organizatorica:SC X SRL are activitatea structurata pe mai multe compartimente: import, marketing, contabilitate, vanzari, administrativ, etc. Obiectul de activitate al SC X SRL consta in: -distribuirea unei game complete de accesorii si utilaje pentru industria confectiilor textile; -asistenta clientilor italieni pentru lucrarile in sistem lohn in fabricile din Romania; -productie de confectii metalice, lemn, sticla; -productie de decoratiuni interioare, mobilier, mochete de orice fel, ambalaje; -productie de confectii, marochinarie, incaltaminte. Cu toate ca sunt prezente pe piata romaneasca foarte multe societati distribuitoare de utilaje pentru industria confectiilor textile, SC X SRL este singura care acopera toate fazele caracteristice ciclului de productie al unui produs de imbracaminte.In afara de aceasta, SC X SRL este singura societate care distribuie pe piata romaneasca accesorii pentru industria confectiilor textile. Biella, in cea mai importanta zona textila a Italiei.Se ocupa cu contractele cu clientii

Principalele firme reprezentate de SC X SRL in Romania, cu indicarea fazelor de lucru sunt: croit:-Virax Borghi-Italia consum: -Segrate-Italia etichete) cusut:-Rimoldi Necchi SRL -Alcelle-Italia -Cuccirini Tre Stelle calcat-Vigevano-Italia (comercializarea de masini de cusut industriale) (ata pentru confectii textile) (instalatii de calcat) creta, lame pentru masini de croit, (pentru hartie de croit,materiale de

In afara de aceasta, SC X SRL reprezinta pe piata romaneasca firma ContiFlorenta, specializata in productia de masini pentru ciorapi sport. Piata-principalii clienti si furnizori SC X SRL intentioneaza sa promoveze vanzarea propriilor produse prin participarea la targuri si manifestari specifice industriei de confectii textile, accentuand prezentarea avantajelor tehnice ale utilajelor si prin demonstratii practice ale posibilitatilor de utilizare, prin crearea unei retele de agenti si depozite secundare in punctele importante din tara (Bucuresti, Bacau, Braila, Iasi, Arad etc). SC X SRL vinde pe piata in moneda locala, clientii nefiind obligati sa-si procure valuta pentru achitarea facturilor. Principalii clienti interni sunt: -fabrici de confectii pentru executarea contractelor lohn:-ASCO-Bacau -Leotex-Cluj -Confectii Vaslui -Romanita-Caracal,etc.

-Calipso-Constanta -Cozamin-Galati -fabrici de confectii, ateliere, alti parteneri pentru comercializarea de masini, utilaje si accesorii necesare industriei confectiilor textile:-Alexander StyleBucuresti -Serconf Botosani -Secuiana-Targu-Secuiesc, etc. Principalii furnizori-externi-Rim Service (Italia) -Virax Borghi (Italia) -Construzioni (Italia) -Schmetz (Germania) -interni-Romprix (Bucuresti), etc. Piata la care se adreseaza SC X SRL este cea a industriei confectiilor textile-de stat si cea privata- care din an in an decide investitii majore. SC X SRL a functionat cu sediuln social in str. Ioan campineanu nr.24, intrun apartament proprietate personala a unuia dintre asociati, sediu care a fost instrainat prin contract de vanzare-cumparare in luna aprilie a anului 1996.Sediul administrativ al societatii este in prezent in stada Ioan Palade nr 13.A, sediu inchiriat cu contract de la o persoana fizica pana in luna octombrie a anului 1996, data la care acesta a expirat. Tinand cont de permanenta dezvoltare a firmei si de pozitia crescanda pe care o ocupa pe piata, asociatii au hotarat cumpararea unui sediu nou, cu o mai buna amplasare si care sa corespunda atat din punct de vedere al cerintelor de dezvoltare cat si al functionalitatii, actualele birouri si anexe fiind deja neincapatoare. Astfel, imprumutul de 350 milioane lei solicitat de catre societate este destinat achitarii ultimei rate din valoarea de cumparare a imobilului.

Imobilul prezinta posibilitati de diversificare si dezvoltare a activitatii, prin amenajarea de birouri corespunzatoare din punct de vedere al spatiului si dotarilor, amenajarea unui atelier, depozite spatioase, camera de mostre etc. Relatia cu banca SC X SRL are conturi in lei si valuta deschise la BCRdin anul 1993 (de la data infiintarii), deruland toate operatiile de incasari si plati numai prin BCR. Mentionam faptul ca SC X SRL este un bun client al bancii, derularea operatiunilor de incasari si plati prin virament facandu-se intru-un numar mare (aproape zilnic),cu o medie zilnica a incasarilor de 16130 mii lei. In anul 1996 i s-au eliberat societatii SC X SRL 14 scrisori de garantie, din care: -5 scrisori de garantie cu un depozit colateral, in valoare de 120300 mii lei; -9 scrisori bancare garantate cu ipoteca de rang I in valoare de 51200 mii lei. Scrisorile de garantie pentru plata taxelor vamale au fost necesare pentru derularea unor operatii de import temporar in regim lohn cu firme din Italia.

2.4.2.ANALIZA PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE SOCIETATII SC X SRL


Tabelul prezentat pe pagina anterioara a fost intocmit cu ajutorul unui program special conceput in vederea acestei analize.Deoarece tabelul contine un numar mare de indicatori, ne vom ocupa in continuare doar de acei indicatori care sunt neaparat necesari in vederea efectuarii analizei performantelor economicofinanciare. Cifra de afaceri a societatii inregistreaza o dinamica buna .Ea a crescut de la valoarea de 55414 milioane lei in 1994, la 59076 milioane lei in 1995 ,adica cu 6,6 %, pentru ca la 31.06. 1996 sa inregistreze valoarea de 32385 milioane lei, adica o realizare de 54,8 % din cifra de afaceri a anului anterior, asa cum reiese si din graficul prezentat in continuare:

Cifra de afaceri
70000 60000 50000 Mil lei 40000 30000 20000 10000 0 1994 1995 31.06.1996

Din contul de profit si pierdere anexat desprindem faptul ca societatea are capacitatea de a obtine profit din activitatea proprie.Profitul inregistrat de societate este de 2913 milioane lei pentru 1994 si de 3773 milioane lei pentru 1995.Nivelul profitului este afectat in special de nivelul rezultatului exceptional,

veniturile exceptionale fiind de 6 ori mai mici decat cheltuielile exceptionale si de nivelul rezultatului financiar, veniturile financiare fiind de 2,5 ori mai mici decat cheltuielile financiare. In ceea ce priveste Fondul de rulment, acesta a inregistrat valori pozitive de la an la an si in crestere, aceasta insemnand faptul ca pasivele pe termen lung finanteaza activele pe termen lung (imobilizate) si o parte din activele realizabile:
FOND DE RULMENT=PASIVE PE TERMEN LUNG-ACTIVE IMOBILIZATE FR=148181-130207=17974 milioane lei (la 31.12.1994) FR=172419-139315=33104 milioane lei (la 30.06. 1996) FR=162902-139502=23400 milioane lei (la 31.12.1995)

Necesarul de fond de rulment pentru a finanta activele circulante are o valoare pozitiva deoarece activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu scadenta < 1 an:
NFR=ACTIVE REALIZABILE-DATORII CURENTE CU SCADENTA <1AN NFR=32205-20260=11945 milioane lei (la 31.12.1994) NFR=63315-41870=21445 milioane lei NFR=76869-39693=37176 milioane lei (la 31.12.1995) (la 30.06.1996)

Trezoreria neta se determina astfel: TN=FR-NFR Pentru anii 1994 si 1995 societatea inregistreaza o trezorerie neta pozitiva, deci fondul de rulment este superior necesarului de fond de rulment: TN=17974-11945=6029 milioane lei (la31.12.1994) TN=23400-21445=1955 milioane lei (la 31.12.1995)

TN=33104-37176= -4072 milioane lei (la 30.06. 1996) Societatea poate utiliza fondul de rulment disponibil pentru finantarea activelor curente si, doar in completare apeleaza la credite bancare asa cum rezulta si din trezoreria negativa a primului semestru din anul1996.

Trezoreria neta
8000 6000 4000 Mil lei 2000 0 -2000 -4000 -6000 1994 1995 31.06.1996

Elemente care se verifica in vederea acordarii creditului:


-Lichiditatea patrimoniala , e data de formula: Studiul lichiditatii are drept scop aprecierea capacitatii unei intreprinderi de a face
Lp = Active circulante x 100 Datorii totale

fata datoriilor sale pe termen scurt prin transformarea continua si progresiva a activelor sale circulante in trezorerie.

37393 Lp1994 = x100 = 1,7167 x100 = 171,67 21781 58517 Lp1995 = x100 = 112,98% 51793

Lp semestr I 1996 =

79952 x100 = 122,46% 65287

Observam ca la data de 30.06.1996, data la care se face analiza lichiditatea patrimoniala inregistreaza valoarea de 122,46%, pentru care banca acorda 2 puncte. Se poate calcula si Lichiditatea imediata (sau testul acid):
Li = Ac S Ci Decont x100 D < 1an

Unde, Ac-active circulante S-stocuri Ci-clienti incerti Decont-decontari cu asociatii privind capitalul D<1 an-datorii cu scadenta<1 an

In cazul in care acest indicator este mai mare de 100%, lichiditatea este ideala.Un nivel mai mic de 100% reprezinta un semnal pentru creditori deoarece in caz de faliment posibilitatile de recuperare a creantelor se pot materializa integral numai prin materializarea stocurilor.In calculul acestui indicator s-a eliminat influenta stocurilor, considerate ca fiind elementul cel mai putin lichid.
Exemplu de calcul:
Li sem I 1996 = 79952 58601 0 0 x100 = 45,07% 47377

-Solvabilitatea patrimoniala

Solvabilitatea arata capacitatea unei societati comerciale de a-si acoperi toate datoriile (banca, furnizori, buget, etc.) prin valorificarea activelor sale.
Unde,Cp-capitaluri proprii
Sp = Cp x100 Tp

Tp-total pasiv Din experienta se considera ca valoarea minima acceptabila este 30%, iar pesta 50% situatia este considerata normala. In ceea ce priveste SC X SRL, valoarea acestui indicator in cele trei perioade este:

141291 Sp1994 = x100 = 83,13% 169962

Intreprinderea prezinta o solvabilitate buna ,ea fiind mai mare de 50% in toate cele trei perioade.
141574 Sp = x100 = 68,62% 1995 206293
90 80 70 60 50 40 30 20 10 0

Solvabilitatea patrimoniala

Sp semI 1996 =

141657 x100 = 64,44% 219796

1994

1995

31.06.1996

-Gradul de indatorare financiara se determina astfel:

Gi =

Dt x100 Cpns

unde,Dt-datorii financiare totale Cpns-capitaluri proprii nete in sens strict

Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat societatea este mai indatorata si deci este mai vulnerabila la o scadere a profitului sau o crestere a ratei dobanzii. Preferabil pentru banca si imaginea clientului este ca indicatorul sa tinda spre zero, exprimand prin aceasta ca datoriile sunt minime sau inexistente. Exemplu de calcul:

1521 Gi1994 = x100 = 1,09% 138941

Gi1995 =

8402 + 1521 x100 = 7,20% 137795

Gi sem I 1996 =

(17910 + 7684) x100 = 18,15% 140995

Exista posibilitati certe de transformare a intregului patrimoniu in lichiditati, societatea desfasurand o activitate comerciala cu un volum relativ redus al datoriilor: gradul de indatorare financiara este de 1,09% pentru 1994 si (in crestere) de 7,20% pentru 1995.
-Viteza de rotatie a activelor circulante (nr. rotatii) Se calculeaza cu ajutorul formulei:

Rac =

Cifra de afaceri Active circulante

Un nivel optim al acestui indicator apare in situatia in care acesta depaseste valoarea 10.In cazul in care valoarea acestuia este sub 5 se considera o situatie mai putin buna.
55414 Rac1994 = = 1,48 (rotatii ) 37393

59076 Rac = = 1,01 ( rotatii ) 1995 58517

Societatea are capaciatea de a-si transforma activele sale circulante in cash, pentru a-si achita datoriile sale pe termen scurt , dar, desfasurand o activitate comerciala cu o viteza de rotatie de 1,48 rotatii in 1994, si in scadere pentru 1995 la 1,01 rotatii ar putea avea unele probleme in transformarea imediata a stocurilor in lichiditati. Pentru valoarea acestui indicator, banca acorda 1 punct.
Rac sem I 1996 = 32385 = 0,41 (rotatii ) 79952

-Rentabilitatea capitalurilor proprii (rentabilitatea financiara): Se calculeaza cu ajutorul formulei:


Rcp = Re zultatul exercitiului x100 Capitaluri proprii in sens strict

Valoarea acestui indicator este:


2913 Rcp1994 = x100 = 2,09% 138941 3773 Rcp1995 = x100 = 2,73% 137793 66 x100 = 0,046% 140976

Rcp sem I 1996 =

Remarcam o valoare destul de redusa a acestui indicator, drept pentru care banca va acorda 1 punct. -Acoperirea dobanzii Banca urmareste prin acest indicator capacitatea intreprinderii de a-si plati dobanzile la creditele primite:
Ad = Re z x100 Ch

Unde Rez-rezultatul inaintea platii dobanzilor si impozitului pe profit Ch-cheltuielile cu dobanzile

Se considera ca un nivel al acestui indicator mai mare de 3 reflecta o buna capacitate a agentului economic de a-si achita dobanda.
3963 Ad1994 = x100 = 74,77% 53 5469 Ad = x100 = 6,74% 1995 812

Ad sem I 1996 =

1710 x100 = 1,04% 1644

Observam ca societatea are o buna capacitate de a-si achita dobanda deoarece indicatorul de analiza al riscului financiar acoperirea dobazii inregistreaza un nivel ridicat de 74,77% pentru 1994 si de 6,74% pentru 1995. -Dependenta de pietele de aprovizionare si desfacere Societatea SC X SRL se aprovizioneaza cu materii prime din import si are desfacere la export. Avem deci Ai>50,1% si De>50,1%. -Garantii

Societatea garanteaza creditul cu ipoteca de rang I asupra imobilului pe care vrea sa-l achizitioneze.Valoarea imobilului este de 734670 mii lei, din care se deduce marja de risc de 146934 mii lei, rezultand o valoare totala luata in garantie de 587736 mii lei, suma care acopera creditul si dobanda pe un an.: Credit-350 milioane lei Dobanda pe un an=350000000x53/100=185500000 lei (rata dob=53%). Total:535500000 lei. Valoarea totala a cladirii, conform contractului de vanzare-cumparare este de 734670 mii lei, din care SC X SRL a achitat deja suma de 384670 mii lei (contributia societatii este de 52%).Creditul e solicitat pentru achitarea ultimei rate din valoarea de cumparare a imobilului, adica 350 milioane lei.

2.4.3.ANALIZA MANAGERIALA A SOCIETATII SC X SRL Nr. crt 1 CRITERIUL Calitatea organizarii COMENTARII REZULT. PUN

ANALIZEI CTE SC X SRL are activitatea structurata pe mai multe compartimente:import, BUNA 1 marketing, contabilitate, vanzari, administrativ.Societatea are 11 salariati cu contract de munca.

Sectorul in care Cu toate ca sunt prezente pe piata romaneasca foarte multe societati isi desfasoara distribuitoare de utilaje pentru industria activitatea confectiilor textile, SC X SRL este singura care acopera toate fazele caracteristice ciclului de lucrari al unui produs de imbracaminte.

PERSP. BUNA A 1 DEZVOLT SECTORU LUI

Pozitia

unitatii SC X SRL este singura societate care CAPAC distribuie pe piata romaneasca accesorii in ramura MEDIE pentru industria confectiilor textile. DE INFL. A PIETEI Calitatea

0,5

Asociatii firmei au o bogata experienta manageriala in domeniul conducerii textil.Conducerea firmei isi propune crearea unei structuri operative in masura sa ofere o gama completa de accesorii, masini si utilaje pentru industria textila. 5 Perspectiva SC X SRL intentioneaza sa promoveze vanzarea propriilor produse prin unitatii (progr. participarea la targuri si expozitii specifice de actiune) industriei confectiilor textile, prin crearea unei retele de agenti si depozite secundare in punctele cele mai importante din tara. TOTAL PUNCTAJ CRITERII NECUANTIFICABILE

FOARTE BUNA

ACTIVIT. VIABILA

4,5

2.4.4.INCADRAREA CLIENTULUI SC X SRL INTR-O CATEGORIE

FOLOSIND METODA CREDIT SCORING


(la 30.06.1996)
Nr. crt 1 2 DENUMIRE INDICATOR Lichiditate patrimoniala Solvabilitate VALOARE Lp=(Active circul./Dat. Totale)x 100=122,46% NR. PUNCTE 2

Sp=(Capitaluri proprii/Total pasiv)x100=64,44% 4

patrimoniala Rentabilitatea capitalurilor proprii Rcp=(Rez.exerc/Capit proprii)x100=0,046% 1

4 5 6

Viteza de rotatie a activelor circulante Acoperirea dobanzii Dependenta de 3 3 X 4,5 19,5 Rac=(Cifra de afaceri/Active circul)=0,41 Ad=(Rez/Ch cu dob)x100=1,04% 1 1

pietele de aprov si Ai>50,1% si De>50,1% desfacere 7 Garantii PUNCTAJ CRITERII NECUANTIFICABILE TOTAL PUNCTAJ PERFORMANTA FINANCIARA SERVICIUL DATORIEI ipoteca

CATEGORIA B

BUN

Performanta economico-financiara finala a imprumutatului este urmatoarea:

CALITATEA PORTOFOLIULUI SERVICIUL DATORIEI


PERFORM FIRMEI BUNA SLABA NECORESPUNZA TOARE

A B C D E

Risc minim
In observatie

In observatie Standard Incert Risc major Risc major

Substandard Incert Risc major Risc major Risc major

Substandard Incert Risc major

Analizand criteriilor cuantificabile si necuantificabile a rezultat incadrarea societatii in categoria B de performanta economico-financiara, care corelata cu serviciul datoriei Bun rezulta o incadrare in categoria de credite IN OBSERVATIE. CATEGORIA B-imprumutatul are o buna situatie economico-financiara in prezent, isi realizeaza indicatorii de bonitate la un nivel superior, dar pentru perioada urmatoare nu sunt perspective privid mentinerea performantelor financiare la acelasi nivel, existand fie probleme de natura organizatorica, tehnologica, de personal, fie probleme legate de natura si obiectul activitatii. CREDITE IN OBSERVATIE-sunt acele plasamente acordate unor clienti cu rezultate economico-financiare bune, dar care in anumite perioade scurte de timp intampina greutati in rambursarea ratelor scadente si a dobanzilor aferente. Mai mentionam ca banca percepe la creditul acordat o dobanda de 53% pe an.Termenul de rambursare este de trei ani, iar scadentele potrivit carora se va rambursa creditul se afla in anexe, in cadru documentului numit Plafon de credite.

2.5.PROPUNERE DE IMBUNATATIRE A MODELULUI CREDITSCORING FOLOSIT DE BCR


Consideram ca modelul credit-scoring utilizat de BCR poate fi imbunatatit in sensul cuantificarii mai detailate a elementelor calitative incluse in analiza manageriala si introducerea si in acest caz a unor categorii de tipul A,B,C,D,E in care sa fie clasificata intreprinderea;cele care nu obtin un rezultat corespunzator nu sunt admise mai departe. Cuantificarea detailata a elementelor calitative incluse in analiza manageriala Propunem spre cuantificare detailata urmatoarele elemente: 1.Calitatea organizarii, pe care o putem aprecia conform punctajului stabilit astfel: -daca este buna:4 puncte;

-daca este medie, dar sunt tendinte de a deveni mai buna:3 puncte; -medie:2 puncte; -medie, dar cu tendinta de a se destrama, de a deveni slaba:1punct; -slaba:0 puncte. 2.Sectorul de activitate La acest indicator se poate aprecia energo-intensivitatea consumarii resurselor, precum si din privinta calitatii sectorului respectiv in conditii de concurenta interna si internationala.Astfel: -daca sectorul este apreciat ca de varf:4 puncte; -daca are perspective bune de dezvoltare si de crestere a competitivitatii :3 puncte; -daca sectorul este apreciat ca mediu ca importanta si dezvoltare:2 puncte; -daca sunt perspective slabe de imbunatatire a competitivitatii sectorului:1 punct; -sector nevandabil:0 puncte; 3.Pozitia in ramura a unitatii economice: Pentru banca, renumele clientilor poate duce la cresterea renumelui bancii, si totusi e important si riscul de sector la care va fi supusa banca. -daca detine peste 50% din productia, desfacerea din ramura respestiva:4 puncte; -daca detine intre 21%-49%: 3 puncte; -daca detine intre 6%-20%: 2 puncte; -daca detine intre 2%-5%: 1 punct; -daca detine sub 2%:0 puncte; 4.Perspectivele firmei: -daca se apreciaza activitate viabila:4 puncte; -daca se remarca posibilitatea de crestere a competitivitatii produselor:3 puncte; -daca sunt posibilitati de mentinere a situatiei:2 puncte;

-daca prezinta activitate slaba:1 punct; -daca e fara perspective:0 puncte; 5.Factorul uman, calitatea conducerii pot fi cuantificate in functie de tipul de management folosit.Astfel: -calitatea conducerii:foarte buna, management curent, operativ, foarte eficient:4 p. -calitatea conducerii buna, management cu perspective de imbunatatire:3 puncte; -calitatea conducerii nesatisfacatoare, management apreciat ca mediocru, cu perspective mici de schimbare:2 puncte; -calitate medie, management fara perspective de progres:1punct; -calitate slaba, management slab sau inexistent:0 puncte; La acesti indicatori se va determina clasa de incadrare A,B,C,D, E, folosind media ponderata cu gradul de importanta al indicatorului, astfel: Indicatori Calitatea organizarii Sector de activitate Pozitia in ramura Perspectivele firmei Calitatea conducerii Total 100% 4-3,6 3-0,45 2-1,3 1-0,15 0 Pondere 15% 15% 40% 15% 15% A 0,6 0,6 0,6 0,6 0,6 B 0,45 0,45 1,2 0,45 0,45 C 0,3 0,3 0,8 0,3 0,3 D 0,15 0,15 0,4 0,15 0,15 E 0 0 0 0 0

Pentru o societate care nu realizeaza minimum 1 punct nu se mai continua cu analiza indicatorilor de performanta economico-financiara, economisindu-se in acest fel timp si efort financiar din partea bancii.

Prin acestea am acordat analizei manageriale o atentie mai mare, in acest fel atribuindu-I acesteia puterea de influenta a unui indicator al performantei economico-financiare.

2.6.GARANTII SI RISCURI IN PROCESUL CREDITARII


Garania principal a creditorului este consacrat n legislaie sub

denumirea de drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Dreptul de gaj general nu presupune indisponibilizarea bunurilor ce constituie patrimoniul debitorului. Pentru banc, garania principal a creditorului presupune, cel puin dou riscuri: primul risc, deriv din dreptul de gaj de care se bucur toi creditorii unui debitor. Astfel n cazul n care obligaiile de plat asumate de debitori sunt de valori mari i fa de mai muli debitori (ex. debitorul bncii a luat credite i din alte pri) patrimoniul poate deveni insuficient pentru a acoperi toate sumele datorate.

al doilea risc, deriv din faptul c debitorul poate oricnd nstrina o parte, sau ntregul su patrimoniu, iar banca (creditorul) nu mai poate s-i recupereze creanele. La aceste dezavantaje se mai poate aduga i faptul c n cazul n care debitorul refuz s plteasc, este necesar acionarea sa n judecat. Acest demers poate presupune cheltuieli nsemnate i perioad ndelungat pn la recuperarea banilor de ctre creditor; n acest timp, debitorul dispune n continuare de patrimoniul su. Garania principal a creditorului poate fi luat n considerare de ctre creditori numai n cazul clienilor cu integritate i situaie financiar foarte bun i cunoscut de acetia. Riscurile insolvabilitii debitorului pot fi evitate prin sistemul garaniilor, care cuprinde: depozitul bancar, ipoteca, gajul.

Depozitul bancar la prima vedere, este o garanie ideal. Cu toate

acestea clienii care ofer drept garanie un depozit bancar, nu sunt debitorii dorii de creditori. Depozitul bancar ndeplinete cele mai multe din cerinele unei garanii: este accesibil oricnd se constituie sub forma unei sume fixe, cunoscute de banc n cazul n care depozitul este constituit n alt moned dect cea n care s-a dat mprumutul, la stabilirea nivelului depozitului drept garanie, creditorul trebuie s aib n vedere riscurile rezultate din fluctuaiile cursului de schimb ale celor dou monede.
Dezavantajul depozitului bancar este legat de faptul c o banc nu poate lua ca angajament de plat, n favoarea unui ter, propriile sale pasive. Aceasta ar putea prea o afirmaie care nu are legtur cu problema constituirii unui depozit bancar drept garanie, dar trebuie reamintit faptul c numerarul depozitat n banc este reflectat din punct de

vedere contabil n pasivul bilanului su. Acest neajuns poate fi evitat dac depozitul este constituit la alt banc. Banca la care exist acel depozit poate emite o garanie n favoarea bncii care acorda mprumutul. Acest proces este dificil i costisitor.

Avantaje: n cazul n care depozitul se constituie la o alt banc n vederea emiterii de ctre aceasta a unui angajament de plat n favoarea bncii creditoare sunt utilizate de fapt dou garanii: 1. garania real, depozitul bancar constituit la o ter banc n vederea asumrii angajamentului de plat fa de banca creditoare 2. garania personal, respectiv garania de plat, documentul prin care banca depozitar se angajeaz s plteasc bncii creditoare n cazul n care debitorul respectiv nu va rambursa creditul. Aceast garanie de plat se regsete sub forma scrisorii de garanie bancar de rambursare a creditului. Dezavantaje: n evaluarea cheltuielilor bancare asociate constituirii depozitului i emiterii garaniei, pot apare dificulti care conduc la creterea costurilor creditului.
Ipoteca este una din formele de garantare cele mai utilizate. Ipoteca

servete la garantarea obligailor debitorului fa de creditorul su printr-un bun imobil din propriul su patrimoniu anume desemnat pe cale legal n acest scop. Ipoteca se materializeaz printr-un contract de ipotec, care este un contract accesoriu la contractul de creditare. Garantarea plii prin ipotec const n aceea c dac la scaden debitorul nu ramburseaz ratele i obligaiile aferente creditorul n favoarea cruia a fost constituit ipoteca poate cere vnzarea bunului ipotecat, iar din suma obinut s-i acopere creana. n timp ce preluarea unei proprieti, derivat din garania

principal a creditorului, este un proces lent procedura pe care o presupune executarea ipotecii este relativ simpl i direct. De regul proprietile i menin valoarea n timp dei uneori, preurile pot fluctua foarte mult ntr-o perioad scurt. Un astfel de fenomen s-a ntmplat n Marea Britanie n ultimii ani ai deceniului 8 cnd dup o perioad de ascensiune pe piaa imobiliar a urmat o reducere brusc a preurilor odat cu restrngerea pieei. n acel context creditorii erau n posesia unor garanii a cror valoare era sub valoarea sumei datorate, iar unii clieni au rmas debitori bncilor care depeau semnificativ valoarea caselor lor n noua conjunctur a pieei. Aceast situaie explic dou din cele mai importante probleme ce trebuie luate n considerare n cazul folosirii proprietilor drept garanii. Prima este modul de evaluare. Chiar dac se obine o evaluare profesional, evenimente neateptate (cum ar fi cutremurele sau modificrile preurilor) pot modifica valoarea real a garaniilor ntr-un sens nedorit (dei valoarea nominal rmne aceeai). Pentru a se evita pierderile care ar rezulta din producerea unor evenimente nedorite bunurile ipotecate se asigur la o societate de asigurare, iar polia de asigurare este andosat la ordinul creditorului. Cealalt dificultate const n timpul considerabil necesar vnzrii proprietii mai ales pe piaa imobiliar n stagnare sau pe care se manifest o supraofert de imobile i o cerere sczut. Alte elemente ce trebuie analizate sunt: evoluia costurilor de ntreinere a proprietilor, drepturile ocupanilor, proprietile nchiriate n sistem leasing care limiteaz folosirea proprietii i reduc posibilitatea de vnzare. Avantaje: Procesul prelurii n garanie este bine cunoscut; creditorul este protejat; proprietatea este ipotecat n favoarea creditorului; nu poate fi vndut; garania este uor de identificat.

Dezavantaje: Pot exista dificulti n evaluarea garaniei i ntrzieri n executarea ipotecii (vnzarea i ncasarea banilor). Repunerea n posesia proprietii poate implica responsabiliti i costuri substaniale pentru creditor.
Gajul, spre deosebire de ipotec, presupune nstrinarea bunului i const

n remiterea de ctre debitor n favoarea creditorului a unui bun mobil care, n cazul n care datoria nu va fi achitat la scaden, va fi vndut i din banii obinui se va achita datoria debitorului. Contractul de gaj, este un contract accesoriu pentru c implic o obligaie principal pe care o garanteaz, el urmnd soarta acestuia n ceea ce privete existenta i stingerea sa. Tot odat este un contract unilateral deoarece creeaz obligaii numai n sarcina creditorului gajist, respectiv de a pstra bunul i de a-l restitui dup ce a fost pltit real, ntruct nu ia natere dect dup remiterea bunului dat n gaj. Alturi de gajul cu deposedare, legislaia din ara noastr permite gajul fr deposedare. n ultimul caz bunurile rmn n posesia debitorului. Contractul de gaj fr deposedare este un contract consensual, remiterea bunului nemaiconstituind o condiie a existenei contractului. n principiu, orice bun poate fi folosit drept gaj. Pentru a accepta un bun drept gaj acesta trebuie s ndeplineasc anumite condiii, i anume : bunul gajat s aib o valoare ndestultoare n raport cu creana garantat valoarea s fie constant sau cresctoare n timp n cazul unui bun material, acesta s fie asigurat la o societate de asigurare sau depozitat spre pstrare la instituii specializate. Ca i n cazul ipotecii, bunurile gajate i pot modifica valoarea n timp. Din acest motiv, la preluarea unui bun drept gaj, se stabilete un anumit procent din valoarea sa pentru acoperirea garaniei (practic ntre 10 - 60 %) i se

procedeaz la verificarea i evaluarea lunar a garaniei, mai ales n cazul gajului fr depozitare. Avantaje: Acest tip de garanie este uor de preluat de ctre banc; are un cadru legislativ stabilit i cunoscut de prile implicate; clienii l pot folosi drept garanie a mprumutului prin gajarea bunurilor investite n afacere. Dezavantaje: Evaluarea gajului este uneori dificil, mai ales din punctul de vedere al evoluiei viitoare; bunurile pot dispare (de exemplu cnd s-a gajat un stoc de materiale); dificultatea vnzrilor pe pia (de exemplu datorit evoluiei preurilor, a lipsei cumprtorilor interesai).
Gajul asupra titlurilor de credit (cambii, bilete la ordin) se face prin gir

sau andosare, cu clauza valoare n garanie sau alt clauz din care s rezulte clar c transmiterea nscrisului respectiv s-a fcut cu titlu de gaj i nu n scopul transmiterii titlului de credit noului deintor. Titlurile de credit pot fi gajate i prin redactarea unui nscris separat, nsoit de remiterea titlurilor, procedura transmiterii prin gir nefiind obligatorie. Acceptarea titlurilor de credit drept gaj, pentru a fi asiguratorii, impune avalizarea lor de ctre un garant (de preferin alt creditor). Astfel n cazul n care debitorul (trasul) nu pltete, avalistul va plti n locul primului. n cazul avalului, o garanie real, gajul, este dublat de o garanie personal, adic avalul dat de un ter.
Gajul asupra creanelor i drepturilor necorporale Adesea, debitorii

dein nscrisuri care evideniaz dreptul lor de a ncasa o sum, documente care nu pot fi transmise prin gir. Astfel de exemple sunt acreditivele documentare

irevocabile deschise n favoarea lor. Utilizarea lor drept gaj presupune transmiterea dreptului de ncasare prin cesiune. Cesiunea se face n favoarea bncii creditoare, cu meniunea c a fost fcut cu titlu de gaj: dac debitorul nu pltete la scaden, banca, n baza titlului cesionat, este n msur s ncaseze contravaloarea acestuia n baza documentelor depuse de vnztor pentru marfa livrat. Exist riscul ca documentele prezentate la ncasare prin acreditiv s nu fie n ordine i deci s nu se ncaseze banii.
Gajul asupra titlurilor de valoare

Att obligaiunile ct i aciunile

deinute de client pot fi gajate. Procedura gajului este diferit n funcie de tipul acestora: aciunile i obligaiunile nominative ale firmei pot fi gajate prin transfer, nscrise n registrele firmei respective cu meniunea pentru cauza de garanie. titlurile de valoare la purttor se pot gaja prin simpla lor remitere de la debitor la creditor. n practic ns, n ambele cazuri se ntocmete un act scris cu precizarea prilor implicate (debitorul, creditorul sau un ter) denumirea titlului i a numrului de identificare al fiecrui titlu, valoarea nominal a titlului valoarea garantat, valoarea de pia a titlurilor. Problema gajului asupra titlurilor de valoare este legat de pstrarea valorii n timp, valoare care este determinat de cursul lor pe piaa financiar.
Gajul asupra bunurilor mobile Bunurile debitorului (ex. stocuri) pot fi

gajate direct, n sensul gajrii efective a acestora n favoarea creditorului sau gajarea lor se poate face prin transmiterea de ctre debitor a titlului ce reprezint marfa (ex. conosamentul, recipisa warant sau alt titlu de depozit). n cazul conosamentului, care este un titlu de proprietate asupra mrfii, andosarea lui n alb

sau la ordinul bncii, d dreptul acesteia ca la scadena creditului, dac debitorul nu pltete s vnd marfa la care conosamentul face referire. Codul comercial romn, prevede posibilitatea constituirii gajului asupra produselor solului, asupra materiilor prime industriale, a produselor n curs de fabricaie sau finite i pstrate n fabrici sau depozite. Gajul se consider constituit din singurul efect al contractului de gaj, la data ntocmirii actului, n care se va preciza numrul, natura, calitatea i locul n care se afl gajul, fr a se lua din posesia debitorului. i n aceste cazuri se pstreaz riscurile pentru creditor privind: pstrarea valorii n timp a bunurilor, dificultatea transformrii rapide n lichiditi.

Riscuri bancare in procesul creditarii


Scopul final al activitatii bancare este obtinerea profitului, dar exista un risc concretizat in toate neajinsurile si primejdiile ce rezulta din operatiile pe care banca le desfasoara.Intre aceste operatiuni alocarea resurselor sub forma de credite este cea mai insemnata, fiind totodata si principala operatiune generatoare de riscuri.Nu se poate imagina o operatiune de creditare care sa nu comporte un minim de risc de natura sa rastoarne calculele efectuate anterior in momentul aprobarii si acordarii creditului. Cauzele riscurilor se regasesc fie in administrarea intamplatoare a creditelor, fie in plasamentele gresite ale bancii care le-a acordat fie in convulsiile economiei nationale. Bancile trebuie sa manifeste prudenta si prevedere in acordarea creditelor, sa preintampine aparitia riscurilor, iar in cazul producerii lor sa utilizeze acele instrumente ce asigura acoperirea pagubelor.Este important ca evaluarea riscurilor sa se efectueze la nivelul unitatilor operative ale bancii de catre un personal cu un nivel de pregatire ridicat. Riscurile generate de operatiunile bancare pot lua forme diverse.Dintre acestea vom analiza urmatoarele: -riscul de imobilizare -riscul de rambursare -riscul de variatie a ratei dobanzii -riscul de tara. 1.Riscul de imobilizare apare la banca sau la detinatorul de depozite ca urmare a nesatisfacerii cererii titularilor de depozite.Acest fapt isi gaseste explicatia in gestionarea defectuasa a creditelor acordate.

Pentru a inlatura acest risc, trebuie avuta in vedere administrarea eficienta si judicioasa a depozitelor si creditelor de ctre banci, angajarea de credite pe baza de titluri de valoare, mobilizarea efectelor la piata monetara prin rescont si operatiuni. 2.Riscul de rambursare consta in posibila intarziere a platii datorita deficientelor debitorului.Aceste deficiente au la baza mai multe motive:conjunctura economico-sociala, blocaj financiar, etc.
Pentru ca gradul de risc in acordarea unor credite indoielnice sa fie cat maimic trebuie sa se realizeze o analiza riguroasa a debitorului care sa atinga toti factorii influentabili ai raportului de creditare:

factori umani: competenta, moralitate; factori economici: situatia internationala si nationala, cadrul profesional; factori financiari:situatia financiara, indatorarea existenta, capacitatea de rambursare; factori juridici:forma juridica, legaturile juridice cu alte societati comerciale; 3.Riscul de variatie a ratei dobanzii se defineste ca fiind impactul negativ pe care-l poate suferi banca in urma unei evolutii crescatoare sau descrescatoare a ratei dobanzii pe piata care nu a fost anticipata corect.
Bancile sunt componente ale sistemului financiar al caror scop este obtinerea de profit.Deoarece principala componenta a activitatii bancare este atragerea si plasarea resurselor disponibile, cea mai mare parte a veniturilor sale provin din diferenta intre dobanda incasata si dobanda platita.De aceea orice modificare a ratei dobanzii exercita influente directe asupra indicatorilor din bilantul bancii.

Tinand cont de diversitatea situatiilor existente, in practica bancara s-a impus folosirea mai multor categorii de dobanzi:fixe (cand sumele achitate in contul dobanzilor au aceeasi dimensiune pe toata durata de rambursare), variabile

(situatie in care in contul dobanzilor se achita sume anuale diferite ca marime), preferentiale si dobanda pietei. Practicarea unor dobanzi fixe determina un efort financiar relativ echilibrat din partea debitorului, comparativ cu sistemul dobanzilor variabile care presupune un efort mai mare in primii ani ai raportului de creditare. In conditiile in care procesul inflationist a devenit o permanenta a vietii economice, prin sistemul dobanzilor variabile riscul scaderii puterii de cumparare este transferat debitorilor. In concluzie, dobanda bancara este puternic dependenta de dobanda pe piata.Variatia sa determina reactii adverse din partea bancii concretizate in realizarea anumitor proportii intre componentele activului si pasivului.Astfel, in cazul cresterii dobanzii pe piata, banca are patru modalitati de interventie constand in: -cresterea dobanzii pentru creditele acordate si mentinerea dobanzii la depozite.Acest demers determina diminuarea resurselor de creditare, detinatorii de disponibilitati nemaifiind atrasi de efectuarea unor plasamente in banci. -mentinerea la acelasi nivel al dobanzilor pentru depozite si a celei pentru creditele acordate (cu aceleasi consecinte ca si in primul caz). -majorarea dobanzilor la depozite (astfel incat sa depaseasca dobanda pe piata) din care sa poata fi acoperita cererea de credite ce va inregistra o tendinta ascendenta. -cresterea dobanzii la depozite dar si a celei pentru creditele acordate. Principalul efect al acestor masuri va fi modificarea raportului intre dobanzile incasate si cele platite ( a marjei dobanzii), in sensul urmarit de banca.Dar, pentru a stabili amploarea interventiei asupra elementelor structurale, banca trebuie sa cunoasca expunerea la risc data de dimensiunea activelor si pasivelor sensibile la variatia ratei dobanzii.Pentru aceasta fluxul ulterior de plati asociat variaza in acelasi sens si cu aceeasi amplitudine cu miscarea ratei dobanzii pe piata.Dintre acestea, capitalul si fondurile proprii sunt elemente relativ

insensibile, deoarece daca rentabilitatea oferita de banca nu este satisfacatoare, detinatorii lor se orienteaza catre alte plasamente. De aceea este necesar ca banca sa aiba o politica de dividende stimulativa. 4.Riscul de tara este definit ca probabilitate a aparitiei incapacitatii de plata a unui debitor datorita unor cauze legate de localizarea sa geografica. In procesul de creditare, riscul de tara poate fi un risc suplimentar atunci cand beneficiarul creditului este o persoana fizica sau un agent economic din strainatate, sau specific, cand creditul se acorda unei institutii guvernamentale sau publice. Astfel, pot exista situatii in care, desi firmele au un potential economic , financiar bun, un comportament de mare corectitudine in relatiile de creditare, sunt deficitare in raporturile de credit internationale datorita situatiei economicofinanciare sau valutare a tarii in care se afla. De aceea, in raporturile cu firmele din strainatate, bancile trebuie sa-si ia masuri suplimentare de protectie, efectuind studii asupra mediului intern al celor ce solicita credite, dar si asupra celui extern.Un rol deosebit in stabilirea normelor de comportament bancar au avut Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca Europeana pentru Reconstructie si bancile zonale.Normele rezultate sunt utilizate pentru aprecierea riscului de tara pe baza unor punctaje. Din punct de vedere al dimensiunii, acest risc apare ca: -risc politic si poate determina modificarea atitudinii oficiale fata de iesirile de capital, investitiile straine, dreptul de proprietate, neonorarea unor angajamente anterioare; -risc econimic in acest caz riscul de tara se modifica in raport cu valutele in care au loc transformarile bancare (daca moneda nationala este sau nu convertibila) pentru ca autoritatile din tara respectiva sa poata onora platile. Evaluarea riscului de tara se desfasoara fie pe baza valorii capitalizate, fie cu ajutoul metodei Delphi.

In primul caz se realizeaza venituri la nivel de tara, tinandu-se seama de evolutia anterioara si cea estimata a principalelor elemente din balanta de plati externe. Metoda Delphi presupune: -stabilirea unor criterii de apreciere(politice, economice, financiare); -poderea diferentiata a criteriilor; -stabilirea punctajului pentru fiecare criteriu; -determinarea punctajului final (prin calcularea mediei aritmetice).