GLOBALIZARE 1979-1991- A TREIA PERIOADA A RAZBOIULUI RECE CURS 7 04.05.2011 si 11.05.

2011

1979-1991- A TREIA PERIOADA A RAZBOIULUI RECE

Semne ale sfritului perioadei destinderii ncepuse s apar nc din 1977. n timpul negocierilor privind acordul SALT 2, att Helmut Schmidt, cancelarul Germaniei de Vest, ct i sovieticii doreau s fie incluse n tratat i armele destinate zonei europene: armele nucleare cu raz medie de aciune. Jimmy Carter a refuzat categoric. Cancelarul Germaniei va ceda, iar ruii vor riposta prin instalarea unor astfel de proiectile n Europa de Est pn la sfritul lui 1977. O decizie discutabil care va fi contrabalansat de americani prin instalarea de rachete n rile aliate pn la sfritul lui 1979. Cu siguran c intervenia sovietic n Afganistan (decembrie 1979) avea s declaneze acutizarea relaiilor americano-sovietice. n acest conflict armat forele implicate erau pe de-o parte Partidul Poporului democrat din Afganistan, de orientare marxist i sprijinit de sovietic, pe cealalt parte rebelii islamiti mujahedini sprijinii de SUA, Arabia Saudit, Pakistan. Au urmat 9 ani de rzboi ntr-o desfurare aproape similar cu cea din Vietnam, ns avnd drept principal perdant URSS. La nivel politic n mediul internaional prpastia continua s creasc. n 1980 preedintele Carter va recomanda sportivilor americani s nu participe la jocurile olimpice de la Moscova i la rndul lor, sportivii sovietici i cei din rile aliate vor boicota jocurile olimpice de la Los Angeles din 1984. Rzboiul din Afganistan a contribuit n mod decisiv la alegerea ca preedinte al SUA a lui Ronald Reagan. Jimmy Carter, chiar dac a mrit semnificativ bugetul militar, chiar dac a creat o for rapid de reacie, chiar dac a ncheiat acorduri militare secrete cu China, pentru americani, datorit faptului c nu a reuit s fac economia s funcioneze era vzut ca un preedinte slab. Ronald Reagan, odat instalat la Casa Alb va adopta o atitudine pe ct de simpl, pe att de direct fa de sovietici. n concepia lui nu avea niciun sens s negocieze cu Moscova, atta timp ct sovieticii ar fi nclcat acordurile stabilite. Singura soluie viabil n viziunea lui Reagan era reprezentat de obinerea superioritii nucleare fa de URSS i de lupta mpotriva sovieticilor din rile lumii a treia. Administraia Reagan va anuna c a descoperit acea bre de vulnerabilitate datorit creia o prim lovitur nuclear sovietic ar fi devastat SUA. Va folosi aceast ipotez de o veridicitate ndoielnic pentru a crete semnificativ cheltuielile cu narmarea pe tot parcursul anilor 1980. n martie 1983, preedintele american va face public iniiativa aprrii strategice ( rzboiul stelelor)- reprezint construcia unui scut de aprare n spaiu din spatele cruia americanii ar fi putu lansa o prim lovitur nuclear. n 1985 asistm la schimbri politice majore la vrf n URSS. Liderul suprem devine Mihail Gorbaciov, iar prim ministru Eduard evardnadze. Acetia aveau s introduc un no sistem de lucru perestroika (reconstrucie), care treptat va deveni foarte popular n ntreaga lume. Principalele componente erau urmtoarele: confruntarea dintre superputeri era neproductiv puterea militar nu garanteaz securitatea care poate fi atins doar prin mijloace politice i prin identificarea unor politici comune securitate unui stat nu poate fi sporit dac acest lucru se face n detrimentul altui stat conflictul dintre superputeri n lumea a treia a dus Moscovei mult prea puine avantaje tangibile i a determinat creterea considerabil a tensiunii dintre superputeri
1

GLOBALIZARE 1979-1991- A TREIA PERIOADA A RAZBOIULUI RECE CURS 7 04.05.2011 si 11.05.2011

toate statele lumii sunt independente i, n consecin, securitatea fiecrui stat depinde de relaiile cu celelalte, interactiunile pe care le are valorile universal comune: drepturile omului, nerecurgerea la for n rezolvarea problemelor politice, democraia, ar trebui s reprezinte fundamentul deciziilor de politic extern abordarea prin prisma ideologiei de clas a strategiei de politic extern ar trebui abandonat n favoarea intereselor comune ale omenirii URSS este un stat normal care nu are ca obiectiv stpnirea lumii, ci i dorete relaii de cooperare cu toate celelalte state

n acest context, conflictul din Afganistan reprezenta o mare problem, ntruct situa lumea occidental i pe cea islamic pe poziii antagonice. Pe de alt parte, blocul socialist devenea pentru Moscova o povar din ce n ce mai mare pentru c niciun stat nu prea a fi capabil de o dezvoltare economic viabil. Conform estimrilor fcute, subveniile pe care sovieticii le acordau anual rilor din lumea a treia depeau 40 miliarde dolari. n plus, toate rile comuniste nregistrau datorii fa de URSS. Administraia Reagan a continuat s lupte mpotriva prietenilor URSS n ntreaga lume. Spre exemplu: au sprijinit micarea CONTRAS n Nicaragua, au continuat s-i sprijine pe mujahedini n Afganistan, au continuat s sprijine micrile antisovietice din Congo, Angola etc. n plan militar a existat o deosebire fundamental ntre politica dus de Reagan i ulterior de George Bush i cea dus de Gorbaciov. n timp ce Reagan isi lua/sprijinea angajamentul fata de initiativa apararii strategice / fa de rzboiul stelelor, Gorbaciov va surprinde pe toat lumea n ianuarie 1986, cnd va propune dezactivarea tuturor armelor nucleare pn n 2000. n 1988, la ONU, Gorbaciov a fcut public faptul c URSS i reduce unilateral efectivele militare, iar trupele staionate n RDG, n Cehoslovacia i Ungaria vor fi retrase. La acest anun, n aceeai zi, eful Marelui Stat Major demisioneaz. El fusese de acord, ns, numai cu reducerea armamentului convenional i numai cu condiia reciprocitii americane. Din acel moment Gorbaciov va fi angajat ntr-un joc de mare miz cu propria armat. n 1989 la Casa Alb se instaleaz George Bush, iar secretar de stat James Baker. Gorbaciov va continua s fac o serie de concesii militare fr s primeasc nimic n schimb. La nivel internaional, Gorbaciov devine din ce n ce mai popular, dar avea probleme din ce n ce mai mari acas. Dincolo de aceste obiective generoase, de concesii militare discutabile nu a reuit s gseasc soluii economice i financiare pentru a rezolva problemele economiei sovietice. n consecin, n interior, poziia lui devine din ce n ce mai ubred. n 1991 vom asista la o tentativ de lovitur de stat iniiat de oamenii si, iar n decembrie 1991 totul va lua sfrit pentru Gorbaciov, atunci cnd liderii Rusiei, Bielorusiei i Ucrainei s-au ntlnit lng Minsk i au hotrt dizolvarea URSS i naterea unei Confederaii Deschise de State Independente (CSI). PROCESUL DE ADANCIRE AL INTERDEPENDENTELOR Dup sfritul Razboiului Rece am asistat la o accentuare a multipolaritatii la nivel mondial si in egala masura la o adancire a interdependentelor. Exista o multitudine de argumente care demonstreaza ca am asistat la o crestere a multipolaritatii la nivel mondial chiar daca SUA continua sa ramana principalul centru de putere. Printre aceste argumente regasim faptul ca, treptat, dar sigur, majoritatea elitelor lumii nu mai considera societatea americana ca pe un model social, economic si politic ideal. SUA nu mai
2

GLOBALIZARE 1979-1991- A TREIA PERIOADA A RAZBOIULUI RECE CURS 7 04.05.2011 si 11.05.2011

pot asigura singure securitatea militara a planetei. Abordarea fenomenelor economice, a tendintelor si a consecintelor lor tind sa se diferentieze atat la nivelul lumii dezvoltate cat si la nivelul celei in dezvoltare. Partea din venitul mondial detinuta de SUA descreste lent ca urmare a producerii miracolului japonez, a relansarii Europei sau a progresului constant al Chinei. Sincope si fenomene de pierdere de viteza incep sa fie tot mai prezente in economia americana, acestea culminand cu criza financiara de la sfarsitul anului 2007 si cu recesiunea care i-a urmat. Chiar daca economia americana continua sa fie prima economie a planetei, este la fel de clar ca ne aflam in situatia in care intr-o serie de alte tari, combinatiile factorilor de productie sunt la fel de eficiente, poate chiar mai eficiente decat in SUA. Tendinta de multipolaritate este existenta si in egala masura echilibrul de prosperitate a economiei mondiale sunt determinate in mare masura de relatiile economice dintre centrele de putere, dintre acestea si restul lumii, dar si de aparitia unor noi jucatori cu o arie si cu o marja de influenta semnificative. Intr-o astfel de lume, procesul de crestere al interdependentelor reprezinta procesul care sta la baza functionarii economiei mondiale. Aceasta inseamna ca nici o tara din lume, indiferent ca este puternica sau nu, saraca sau bogata, nu mai poate functiona izolat. Practic, tocmai aceasta interdependenta crescanda sta la baza accelerarii vitezei cu care se produce si se propaga progresul. O problema o reprezinta masura in care adancirea interdependentelor este la fel pentru toate statele lumii. Acest proces creste semnificativ, creste accesul la resurse, la tehnologie si la piete, dar nu se materializeaza automat intr-o crestere economica. Adancirea interdependentelor este comparabila cu idealul de dreptate sociala la nivel mondial. Acest proces poate pune o colectivitate umana in castig, dar poate genera diferente semnificative la nivelul grupurilor care compun o colectivitate sau alta. Acest proces tinde sa impuna economiei lumii o viteza de adaptare comandata de ritmul de evolutie a celor mai competitive economii. Cresterea interdependentelor poate genera o crestere a gradului de vulnerabilitate a economiei tarilor lumii. Acest proces determina o crestere fara precedent a vitezei cu care se propaga orice tip de fenomen, fie el pozitiv sau negativ, la nivel mondial, ceea ce se materializeaza intr-o crestere a vectorilor de influenta asupra echilibrului la nivel national, regional si mondial. ..................................... = o realitate incontestabila si in egala masura principala provocare pentru toate statele lumii indiferent de nivelul lor de dezvoltare sau de oranduirea social politica.