Sunteți pe pagina 1din 3

Tipologii sociale

Procedura de sesizare a interactiunii sociale in totalitatea sa obiectiva


si subiectiva consta, dupa Thomas si Snaniecky, in incercarea de a stabili
tipologii sociale caracteristice, conform schemei de organizare a vietii ei,
determina 3 cazuri tipice:
1.filistinul: a carui organizare a vietii sociale exclude orice noua atitudine
2.boemul: a carui schema de organizare a vietii este deschisa, dar labila si
fluctuanta in masura in care atitudinile sale sunt inegal dezvoltate sau
necorelate intre ele.
3.individul creator: a carui schema de organizare a vietii este ferma ,dar in
acelasi timp deschisa implicand necesitatea de dezvoltare , tendinta de
controlare a schimbarii cu planuri de activitati eficiente.
Primul tip va fi de regula conformist si inadaptabil, al doilea va fi
marcat de inconstienta , al treilea adaptabil, dar in acelasi timp apt de o
activitate superioara de a largi si modifica conditiile date conform unor
scopuri prestabilite , adica intelectuale, estetice, practice.
Atunci cand individul cauta noi situatii pt a-si largi controlul asupra
lor si pt a-si adapta scopurilor sale o sfera mereu crescanda a realitatii
sociale ,urmarind intruchiparea concreta a tipologiilor lor , autorii remarca
faptul ca o consecinta indubitabila a organizarii sociale existente in prezent,
este aceea ca imensa majoritate a indivizilor este fortata sa se comporte fie
conform modelului filistin , fie celui boem. Acceptarea valorii supreme a
sistemului social dat , eficienta face ca o seama de capacitati , energii si
disponibilitati creatoare , sa fie subsumate acestui unic scop si astfel sa se
piarda pt societate productivitatea de care aceasta este apta, scazand sub
nivelul limitelor sale posibile. Mai mult, aceasta impune si un comportament
adecvat in care, pt a avea o pozitie recunoscuta, individul este silit, sa adopte
un set de atitudini alienate(straine) personalitatii lui, frustrand capacitatea
care vizeaza alte domenii, acceptand si insusindu-si o serie de minciuni
conventionale false si falsificatoare.
Ipocrizia la care este silit sa se conformeze omul modern pt a-si
afirma identitatea intr-o societate de masa reprezinta o pierdere irecuperabila
de energie atat pt individ cat si pt societate. In aceste conditii, incercarile de
a adopta o alta organizare a vietii, un alt sistem de valori, devin un
comportament rebel, care neavand alt context de manifestare decat
nonconformismul , esueaza in comportamentul boem sau chiar anti-social ,
in forma si in fond producand indivizi inadaptabili si rebuturi sociale
.Evolutia naturala a societatii moderna creeaza si accentueaza clinajul dintre
specializarea tot mai limitata si mai intensa (profesionala, educationala) si
necesitatea nesatisfacuta de a participa la universul discursului valorilor
comune, globale, care reprezinta civilizatia in totalitatea ei.
De aici , goana dupa divertisment , abundenta de literatura, de
aventuri, de firme si in buna masura , extinderea alcoolismului. Insatisfactia
nu ar proveni deci din lipsurile materiale care sunt si vor fi intotdeauna
relative , ci din imposibilitatea pe care societatea moderna o conditioneaza
prin intregul sau sistem , dezvoltari multilaterale a personalitatii. O societate
care nu creeaza conditii de dezvoltare a creativitatii individuale isi semneaza
verdictul propriei sale pieiri. Sarcina societatii viitoare este, dupa autori, nu
numai inlaturarea impedimentelor din calea unei dezvoltari creatoare a
personalitatii ei , mai ales de elaborarea a unor sisteme deschise care sa
asigure prin masuri insistutionale aparitia si extinderea unui asemenea tip de
personalitate.

GEORGE HERBERT MEAD


A ilustrat teoria interactiunii simbolice, a trait intre 1863-1931, si
devine ostil inca din adolescenta cand trebuia sa-si castige singur existenta pt
a-si continua studiile spiritului dogmatic si limitat al mentalitatii
universitare. Aceste convingeri il fac sa se includa in curentul social critic si
social-reformator care domina Scoala de la Chicago in acea epoca. Devine
unul dintre reprezentantii aceste scoli prin conceptia si activitatea sa de
profesor.
Principala sa lucrare “Eu insumi si societatea”, apare postum, iar
articolele sale de psihologie sociala au fost publicate in volum abia in 1864
in lucrare. Scrieri selective ca “Evolutionismul Darwinist” este punctul de
plecare al viziunii sociologice a lui Mead, in aceeasi masura si forma in care
serveste ca premisa initiala filosofiei pragmatice. Omul apare nu ca o unitate
izolata ,ci ca individ in societate in inter-relatia directa , permanenta si
constitutiva cu ceilalti care in contextul dat formeaza enviromentul (mediul
sau original).
Comportamentul individului poate fi inteles numai in termenii
comportamentului intregului grup social al carui membru este. In afara
societatii concepute ca inter-relatie nu poate exista nici personalitate, nici
constiinta acestei personalitati si nici comunicarea. . La randul sau,
societatea trebuie conceputa ca o structura provenind dintr-un proces
continuu de acte sociale comunicative prin tranzactii intre persoane care sunt
reciproc orientate una catre cealalta.Principalul factor in procesul de
comunicare il constituie , dupa Mead, gesticulatia a carui mecanism de
functionare asigura intelegerea reciproca si apoi declansarea actiunii..
Mead distinge inca 2 tipuri de gesturi si anume: non-semnificative
identificabile( la nivelul animal tinand de instinct si reflex) si gesturi
semnificative (caracteristice vietii umane).Daca in prima categorie suntem in
prezenta unui proces simplu si direct de stimul raspuns, in cea de-a 2a
categorie, procesul se complica.Intre stimul si raspuns se intercaleaza o zona
inedita a definirii, a interpretarii a stimulilor in asa fel incat in primul rand
raspunsurile devin alternative si in al doilea rand pot avea de multe ori
aspect aparent contradictoriu sensului stimulului.Circuitul sau se modifica
urmand modelul unui feed-back care este element nou ce intervine in acest
proces alternandu-i prin complicare, traiectoria .
Dupa Mead, elementul de interventie il constituie inepuizabila zona a
semnificatiilor care la randul ei reprezinta semnificatia inerenta si intrinseca
a societalului in activitatea umana. Existenta simbolurilor si a procesului de
simbolizare ca element definitoriu al vietii sociale , nu presupune
numaidecat un inalt nivel de civilizatie sau de constientizare a lor.Reduse,
deteriorate ,eronate sau total false , simbolurile pot fi identificate in
comportamentul fiecarui membru al oricarei societati , folosirea simbolurilor
ale caror principal instrument este limbajul si se bazeaza sau presupune un
mecanism propriu si anume posibilitatea fiecarui individ de a se transpune
in situatia partenerului, a celorlalti indivizi cu care intra in contact prevazand
sau anticipand reactia lor in conformitate cu care isi regleaza propria actiune.
Gesturile semnificative implicand folosirea unor simboluri presupune
intotdeauna abilitatea fiecarui participant in procesul comunicativ de a
imagina propria sa performanta din pct de vedere al celorlalti , de a lua rolul
celorlalti.Constiinta nu este data, ci emergenta. Aparitia ei urmeaza un
proces de crestere si de dezvoltare.Odata cu cresterea si maturizarea
individului, incepe sa se exprime prin generalizarea procesului de socializare
si internalizarea principalelor sale mecanisme, norme si valori.Acest proces
este reprezentat de Mead prin teoria jocurilor simple cu 2 personaje a celor
mai complicate in care partenerii trebuie sa joace rolurile unor personaje
diverse si deosebite, cu acest prilej ,Mead elaboreaza conceptul “celuilalt
generalizat”.Stadiul final al procesului de maturizare respectiv de socializare
apare in momentul cand individul prin rolul “celuilalt generalizat” este
preluat de atitudinea intregii comunitati.Eul matur apare atunci cand
“celalalt generalizat” este internalizat (launtric) in asa fel incat comunitatea
sa exercite controlul asupra conduitei membrilor sai individuali. Mead apare
ca fondatorul teoriei rolurilor care contine unele expresii de o mare valoare
si actualitatea teoretica cum ar fi conceperea caracterului novator al
posibilitatii de interventie creatoare a personalitatii conceputa ca element
pozitiv intrinsec al inter-relatiei.

S-ar putea să vă placă și