Sunteți pe pagina 1din 4

CONFERINA NAIONAL DE INSTRUMENTAIE VIRTUAL, EDIIA A III-A, BUCURETI, 29 MAI 2006 52

Instrument virtual pentru masurarea radiatiei


solare
Petru COTFAS, Daniel COTFAS, Doru URSUTIU
Abstract Determinarea radiatiei solare reprezinta una din directiile de investigare necesare pentru implementarea sistemelor
fotovoltaice intr-o anumita zona geografica. Realizarea acestui deziderat se poate face prin utilizarea piranometrelor pe baza de
senzori termici sau fotovoltaici. Radiatia solara este formata din doua componente principale: radiatia directa si radiatia difuza. In
aceasta lucrare se prezinta o metoda noua de masurare a radiatiei solare bazate pe senzori fotovoltaici. Aplicatia de masurare si
prelucrare a datelor este realizata in totalitate in limbajul de programare grafica LabVIEW, utilizand o placa de achizitie de date NI-
6036.
Index TermsLabVIEW, Cellule Solare, Radiatie Solara, achizitie de date .
~~~~~~~~~~ ~~~~~~~~~~
1 INTRODUCERE
enliu a pulea inpIenenla cu success un sislen
folovoIlaic, a caiui conponela piincipaIa esle ceIuIa
soIaia, esle nevoie de a cunoasle polenliaIuI zonei
iespeclive. Cunoasleiea aceslui polenliaI inpIica
posiliIilalea nasuiaiii iadialiei soIaie. Radialia soIaia se
poale nasuia cu ajuloiuI piianoneliuIui. Senzoiii uliIizali
pol fi leinici sau folovoIlaici. IiianonelieIe cu senzoiii
leinici sunl scunpi, au un iaspuns inlaizial Ia schinlaiea
iadialiei in ziIe cu noii, iaspunsuI fiind de oidinuI
secundeIoi. Au insa un iaspuns pIal pe lol specliuI, ceea ce
consliluie un naie avanlaj. Senzoiii folovoIlaici sunl ieflini,
au un iaspuns iapid, de oidinuI niciosecundeIoi, sunl
slaliIi si iezislenli. IiolIeneIe apai daloiila iaspunsuui
specliaI si dependenlei de lenpeialuia. Deoaiece
piianonelieIe cu senzoii leinici sunl scunpe linla esle
foIosiiea senzoiiIoi folovoIlaici.
Radialia soIaia leieslia aie doua conponenle: iadialia
soIaia diiecla si iadialia soIaia difuza. CeIe doua
conponenle aIcaluiesc iadialia soIaia gIolaIa. Radialia
diiecla esle iadialia doninanla inli-o zi cu cei senin si esle
iadialia cupiinsa in inleiioiuI unghiuIui de 5.7 cu soaieIe Ia
cenliu |1j. Radialia din exleiioiuI aceslui unghi esle
consideiala iadialie difuza. Conponenla difuza a iadialiei
esle nica in ziIe senine si aie vaIoaie naxina in ziIeIe
noioase. VaIoaiea iadialiei gIolaIe vaiiaza si in funclie de
zona in caie sunl facule nasuialoiiIe. AslfeI in apiopieiea
oiaseIoi iadialia difuza iepiezinla apioxinaliv 22 din
iadialia soIaia gIolaIa, daloiila in speciaI poIuaiii. VaIoaiea
ninina a iadialiei difuze esle consideiala in ziIeIe senine si
esle de 8 |2j.
In ziIeIe senine iadialia soIaia difuza sul oiice unghi
poale fi caIcuIala cu ieIalia:

+
=
2
cos 1
d n
I I (1)

unde: Id iepiezinla iadialia difuza oiizonlaIa, O iepiezinla
unghiuI de incIinaie aI supiafelei olseivale.
Daca senzoiuI se pune pe veilicaIa von avea penliu
unghiuI O vaIoaiea de 9O
O
, iai ieIalia (1) devine:


d n
I I
2
1
=

. (2)

MasuialoiiIe lipice penliu iadialiei conslau in
nasuiaiea a doua dinlie ceIe liei lipuii de iadialie |3j, cea
de a lieia caIcuIandu-se foIosind ieIalia:

z I I I
dir d
cos = (3)

unde: Id iepiezinla iadialia difuza oiizonlaIa, Idii esle
iadialia diiecla, I esle iadialia soIaia gIolaIa oiizonlaIa, iai
z esle unghiuI zenil.
Ienliu a nasuia iadialia diiecla se foIosesc
pyiheIionelie caie sunl oiienlale in linpuI nasuialoiiIoi
pe diieclia soaieIui. LIenenluI caie peinile doai
nasuiaiea iadialiei diiecle esle un lul coIinaloi, a caiui
dinensiuni geoneliice lieluie aIese cu giija. Ienliu
nasuiaiea iadialiei difuze se foIosesc diveise lipuii de
dispozilive, dai ceIe nai des inlaInile sunl piianonelieIe cu
ineI de unliiie. Acesl ineI nu Iasa sa lieaca iadialia diiecla,
aslfeI incal senzoiuI nasoaia doai iadialia difuza.
2 DESCRIERE METODA
Toale acesle dispozilive desciise succinl nai sus sunl
scunpe. Ideea noaslia esle de a consliui un sensoi ieflin si
usoi de uliIizal penliu a pulea nasuia iadialia difuza. In
acesl scop piopunen doua nelode de deleininaie a a
aceslei iadialii, uliIizand senzoii folovoIlaici. In piina

Pc|ru COT|AS, Unitcrsi|a|ca TRANS||VAN|A din 8rasct, Ca|cdra dc
|izica. |-nai|. pcc|fasuni|ot.rc
Danic| COT|AS, Unitcrsi|a|ca TRANS||VAN|A din 8rasct, Ca|cdra dc
|izica. |-nai|. d|cc|fasuni|ot.rc
Dcru URSUT|U, Unitcrsi|a|ca TRANS||VAN|A din 8rasct, Ca|cdra dc
|izica. |-nai|. udcruuni|ot.rc
I
P. COTFAS, D. COTFAS, D. URSUIU INSTRUMENT VIRTUAL PENTRU MSURAREA RADIAIEI SOLARE 53

neloda, nunila neloda oiizonlaI-peipendicuIai - an
consliuil un sislen aIcaluil din liei ceIuIe soIaie din Si
nonociislaIin cu dinensiuniIe de 1 cn pe 3 cn (fig.1). Una
dinlie ceIuIe esle asezala pe oiizonlaIa (oiizonlaI) si va
nasuia iadialia gIolaIa oiizonlaIa. CeIeIaIle doua ceIuIe
sunl puse una in spaleIe ceIeiIaIle pe veilicaIa (slanga-
dieapla). CeIuIeIe peiche sunl oiienlale lol linpuI aslfeI
incal sa fie pe diieclia soaieIui si iadialia diiecla sa nu
infIuenleze iaspunsuI ceIoi doua ceIuIe. Se poale nasuia
aslfeI iadialia difuza veilicaIa si foIosind ieIalia 2 se poale
deleinina iadialia difuza oiizonlaIa. Cu ieIalia liei se poale
deleinina iadialia diicla cunoscand iadialia difuza
oiizonlaIa, iadialia gIolaIa si unghiuI zenil z.


Fig. 1 Sistemul de masura orizontal-perpendicular
Ienliu a doua neloda piopusa s-a consliuil un sislen
foinal din 5 ceIuIe dispuse pe feleIe unui cul. Meloda esle
denunila in conlinuaie cul. CeIuIeIe sunl pIasale pe
feleIe IaleiaIe (denunile slanga-dieapla, iespecliv sus-
jos) si pe fala supeiioaia (denunila fala). CeIuIeIe sunl
de Si nonociislaIin cu dinensiuni de 3.5 cn pe 5 cn (fig.2).


Fig. 1 Sistemul de masura orizontal-perpendicular

RaspunsuI ceIuIeIoi esle deleininal nasuiand
lensiunea ce cade pe o iezislenla de saicina, iezislenla de
vaIoaie nica (fig. 3), cu ajuloiuI caieia se poale deleinina
cuienluI din ciicuil, caie poale fi consideial cu o anunila
eioaie ca fiind cuienluI de scuil ciicuil. Confoin Iileialuiii
de speciaIilale, cuienluI de scuil ciicuil esle piopoilionaI cu
ilensilalea iadialiei ( dependenla fiind una Iiniaia).

Fig. 3 Schema circuitului de masura a curentului de scurt circuit Isc
3 APLICATIA LABVIEW
ApIicalia LalVILW peinile noniloiizaiea si anaIizaiea
daleIoi ofeiile de ceIe doua noi nelode piopuse de calie
auloii.
Ienliu ieaIizaiea nasuialoiiIoi s-a uliIizal o pIaca
NalionaI Insliunenls NI-6O36 coneclala pe poiluI
ICMCIA. Aceasla pIaca esle caiacleiizala piin:
16 canaIe anaIogice de inlaie in configuialie
singIe ended sau 8 canaIe in configuialie
difeienliaIa cu o iala de esanlionaie de 2OOkS/s
16 lili iezoIulia
Tiiggeiaie anaIogica si digilaIa
2 canaIe de iesiie cu o iezoIulie de 16 lili
8 Iinii digilaIe
2 counleie pe 24 de lili
Din consideienleIe leoielice piezenlale in paiagiafeIe
piecedenle se conslala ca penliu a pulea deleinina
inlensilalea iadialiei esle nevoie de a deleinina cuienluI de
scuil ciicuil penliu ceIuIeIe invesligale. Acesl cuienl a fosl
deleininal, uliIizand schena din figuia 1, nasuiand
lensiunea pe iezislenla R~1O conveilila uIleiioi in cuienl
piin caIcuI in sofl. VaIoaiea iezislenleIoi uliIizale in
sislenuI de nasuia au fosl nasuiale cu ajuloiuI unei punli
Winslone. Ienliu ca vaIoiiIe lensiuniIoi nasuiale sunl
nici, s-a aIes neloda de nasuiaie difeinliaIa.
ApIicalia ieaIizala peinile invesligaiea vaIoiiIoi ofeiile
de ceIe doua nelode desciise in paiagiafuI de nai sus.
TolaIuI cuienliIoi caie lieluie noniloiizali si anaIizali in
cadiuI ceIoi doua nelode esle in nunai de 8. Daloiila
fapluIui ca pIaca de achizilie de dale esle dolala cu 8 canaIe
pe nod difeienliaI, noniloiizaiea in aceIasi linp a ceIoi 8
cuienli esle posiliIa.
IanouI si diagiana apIicaliei sunl piezenlale in fig. 4 si
iespecliv fig. 5.
Din panouI apIicaliei se pol sela paianeliii de
configuiaie a pIacii de achizilie de dale: lask-uI de nasuia,
iala de esanlionaie, nunaiuI de esanlioane pe canaI si aIli
paianeliii piecun: denuniiea fisieiuIui de saIvaie a
daleIoi ollinule din piogian si nunaiuI de nasuialoii.
DaleIe nasuiale sunl vizuaIizale pe giaficeIe de
noniloiizaie de lip giaph si chail.
stanga
jns
drcapta fata
sus
stanga
nrIznnta! drcapta
54 CONFERINA NAIONAL DE INSTRUMENTAIE VIRTUAL, EDIIA A III-A, BUCURETI, 29 MAI 2006



Fig. 4 Panoul aplicatiei de monitorizare a radiatiei solare

Fig. 5 Diagrama aplicatiei de monitorizare a radiatiei solare
Din Diagiana se poale vedea fapluI ca achizilia de dale
a fosl ieaIizala pe laza diiveie-Ioi noi din lehnoIogia
DAQnx, ofeiile in veisiuniIe noi aIe IinlajuIui de
piogianaie gaifica LalVILW.
Selaiea canaIeIoi de nasuia s-a ieaIizal piin cieaiea
unui NI-DAQnx Task, din Measuienenl & Aulonalion
LxpIoiei (MAX), CeIuIe1. Configuiaiea acesloi canaIe esle
piezenlala in fig. 6
Tiansfoinaiea in cuienl a vaIoiiIoi nasuiale se
ieaIizeaza piin inpailiiea Ia conslanleIe de lip vecloi
VaIoii iezislenle 1 si iespecliv VaIoii iezislenle 2.
Ienliu vizuaIizaie si inleipiielaie cuienlii
coiespunzaloii nelodei cul si iespecliv daleIe
nasuiale (vizuaIizale pe giaficuI CeneiaI) sunl sepaiale
(piineIe 5 penliu cul si uIlineIe 3 penliu ) si apoi
iepiezenlale giafic pe giaficeIe Cul si OiizonlaI
IeipendicuIai. VaIoiiIe nuneiice aIe cuienliIoi sunl
piezenlale in indicaloaieIe digilaIe aIe giaficeIoi.
Ienliu neloda a doua esle caIcuIala piopoilia in a
iadialiei difuze din iadialia gIolaIa (~21), cu ajuloiuI
iconuIui RadC vs RadD linand conl de ieIalia (1).
DaleIe nasuiale Ia fiecaie ileialie sunl saIvale inli-un
fisiei cieeal Ia slailaiea piogianuIui.
ApIicalia peinile nasuialea daleIoi in doua ieginuii:
Conlinuu - nod in caie apIicalia nasoaia daleIe
si Ie saIveaza pana Ia apasaiea lulonuIui
STOI sau pana Ia apaiilia unei eioii. Acesl
nod esle uliIizal in cazuI in caie se doiesle
ieaIizaiea unei noniloiizaii indeIungale. (ex.:
sludieiea infIuenlei depIasaiii soIaie sau
infIuenla dpIasaiii noiiIoi)
Iinil - nod in caie apIicalia nasoaia doai un
nunai pieslaliIil de vaIoii.


Fig. 6. Configurarea task-ului Celule1 din NI-DAQmx Task
4 CONCLUZII
In uina nasuialoiiIoi, s-a conslalal ca, in neloda cul,
ceIuIeIe de pe feleIe slnga-dieapla se conpoila idenlic
cu ceIuIeIe veilicaIe uliIizale in neloda , iai ceIuIeIe
sus-jos ieceplioneaza pe Ianaga iadialia difuza si o
paile din iadialia diiecla in cazuI pIasaiii culuIui cu
ceIuIa fala pe oiizonlaIa. In cazuI incIinaiii ceIuIei
fala in diieclia soaieIui, ceIuIeIe slanga-dieapla nu
sufeia nici o nodificaie in linp ce ceIuIeIe sus-jos nu
nai ieceplioneaza iadialia diiecla, dai sunl afeclale de
iadialia aIledo (iefIeclala de pananal). In concIuzie,
neloda se poale uliIiza penliu deleininaiea
iadialiei gIolaIe, piin deleininaiea iadialiei difuze si
iadialiei gIolaIe oiizonlaIe, iai neloda culuIui poale fi
uliIizala alal in deleininaiea iadialiei difuze cal si a
aIloi lipuii de iadialii (ex. aIledo).
ReaIizaiea unoi dispozilive de nasuia a iadialiei soIaie
cu ceIe liei conponenle pe laza senzoiiIoi folovoIlaici
sunl foaile piaclice din puncl de vedeie econonic.
InpIenenlaiea soflvaie a sisleneIoi de nasuiaie si
anaIiza a daleIoi penliu un sislen piianoneliic pe laza
de senzoii folovoIlaici esle foaile conoda si usoaia daca
se uliIizeaza IinlajuI de piogianaie giafica LalVILW.
BIBLIOGRAFIE
|1j D.I. King, }.A. KialochviI, W.L. oyson Measuiing soIai specliaI
and angIe-of-incidence efecls on pholovoIlaic noduIes and soIai
iiiadiance sensois, Sandia NalionaI Laloialoiies, AIluqueique,
NM
P. COTFAS, D. COTFAS, D. URSUIU INSTRUMENT VIRTUAL PENTRU MSURAREA RADIAIEI SOLARE 55

|2j }.Radosavijevic, A. Doidevic: Defining of lhe inlensily of soIai
iadialion on hoiizonlaI and olIique suifaces on eailh, Woiking
and Living LnviionnenlaI Iioleclion, voI. 2, N
O
1, pp 77-86, 2OO1
|3j L.A. AiloIedas, I.}. alIes, I.}. OIno: SoIai iadialion iesouice
assessnenl ly neans of siIicon ceIIs, SoIai Lneigy, voI. 54, pp.
183-191, 1995
|4j I. Colfas, D. Uisuliu, C. SanoiIa ViiluaI Laloialoiy and ViiluaI
Insliunenlalion ,Inleinel as a VehicIe foi Teaching, Ronanian
Inleinel Leaining Woikshop RILW2OO1, augusl 11-2O 2OO1,
ISN 973-85O23-7-3.
|5j D. Uisuliu Inilieie in LalVILW Iiogianaiea giafica in fizica si
eIeclionica, Ldiluia Lux Liliis, iasov, 2OO1,
|6j DanieI Colfas, Ieliu Colfas, Doiu Uisuliu The aulonalic
noniloiizing syslen of lhe gIolaI soIai iadialion RLV2OO5
Second Inl. Sinposiun on Renole Lngineeiing and ViiluaI
Insliunenlalion, iasov - Ronania, 3O }une-1 }uIy, 2OO5,
|7j LalVILW Usei ManuaI, NalionaI Insliunenls, USA, 2OO4
Petru COTFAS fizician (1998), doctorand in fizica aplicata la
Universitatea Transilvania din Brasov. Sef Lucrari la catedra de Fizica
din cadrul Fcultatii de Inginerie Tehnologica. A publicat mai mult de 40
de lucrari in reviste si conferinte nationale si internationale. A participat
la numeroase proiecte de cercetare nationale si internationale
(CNCSIS, Tempus, Socrates,...). Coordonator a unui proiect de
cercetare CNCSIS in domeniul aplicarii instrumentatiei virtuale in
domeniul educatiei si cercetarii. Titular al disciplinelor de Prelucrarea
numerica a semnalelor, Informatica Computationala si Electronica
medicala.

Daniel COTFAS fizician (2002), doctorand in fizica aplicata la
Universitatea Transilvania din Brasov. Sef Lucrari la catedra de Fizica
din cadrul Fcultatii de Inginerie Tehnologica. A publicat mai mult de 20
de lucrari in reviste si conferinte nationale si internationale. Titular al
disciplinelor Optica, Energii regenerabile.

Doru URSUTIU fizician (1974), profesor la Catedra de Fizica a
Universitatii Transilvania din Brasov. A publicat mai mult de 120
lucrari in reviste si conferinte internationale. Coordonator sau partener
in mai multe proiecte nationale si internationale (TEMPUS, Socrates,
Minerva, NATO, etc.). Membru in mai multe Societati nationale si
internationale. Organizator sau membru in Comitetul stiintific la mai
multe conferinte internationale de prestigiu. Director executiv al
Centrului de Valorificare si Transfer de Competenta CVTC. Titularul
disciplinelor de Electronica, Programare Grafica (LabVIEW), Sisteme
de Achizitie si prelucrare a Datelor, Senzori si Actuatori, Celule solare,
Achizitia de date si Simularea in Chimie, etc.