Sunteți pe pagina 1din 37

~1~

CUPRINS:

1. Stabilirea rolului functional al piesei 2. Alegerea materialului optim 3. Stabilirea diagramei flux 4. Stabilirea surselor de poluare 5. Stabilirea naturii substantelor poluante 6. Calculul coeficientilor de poluare de etapa 7. Calculul coeficientului de poluare total 8. Calculul indicatorilor calitate a mediului

~2~

Capitol 1.Stabilirea rolului functional al piesei Determinarea rolului funcional se face pornind de la analiza fiecrei suprafee a piesei finite. se analizeaz piesa (desenul de execuie al acesteia); se descompune piesa n suprafee simple (plane , cilindrice , conice , evolventice , elicoidale etc.), deoarece rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional al fiecrei suprafee ce delimiteaz piesa n spaiu. Exist patru tipuri de suprafee: Suprafee de asamblare : precizie de form, de poziie , rugozitate mic i eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei; Suprafee funcionale (pentru care piesa a fost construit): precizie de form , de poziie , precizie dimensional , rugozitate si eventual prescripii la natura materialului i modul de realizare; Suprafee tehnologice ajut la obinerea suprafeelor funcionale eventuale prescripii de form i poziie ; Suprafee auxiliare : sunt cele care fac legtura ntre primele dou. - se noteaz toate suprafeele n sens trigonometric sau n alt ordine (S1,S2,,Sn); se analizeaz fiecare suprafa i i se gsete tipul Se face o analiza a fiecarei suprafete din urmatoarele puncte de vedere: forma geometrica suprafetei; dimensiunile de gabarit; precizia dimensionala, precizia de forma; precizia de pozitie; rugozitatea si unele caracteristici functionale sau de exploatare trecute pe desenul de executie. Asa cum se vede din figura 1 piesa este marginita in spatiu de 53 de suprafete, majoritatea fiind suprafete cilindrice si plane. Piesa mai are si suprafete tronconice si elicoidale . se ntocmete graful Suprafee-caracteristici Din graful intocmit va rezulta rolul functional al fiecarei suprafete. Desigur, graful poate sa mai cuprinda si alte elemente cu referire la conditiile tehnice de generare a suprafetelor. In stabilirea rolului functional al fiecarei suprafete se tine cont de toate elementele ce caracterizeaza o suprafata (forma, marimea, precizia dimensionala, precizia de forma, precizia de pozitie, gradul de netezime, anumite propietati

functionale sau tehnologice etc.). Din acest tabel rezulta care sunt suprafetele functionale, tehnologice, de asamblare sau auxiliare. se determin rolul funcional , ca urmare a relaiei ce exist ntre suprafeele analizate Se face in urma analizei de corelatie a diferitelor tipuri de suprafete obtinute in graful suprafetecaracteristici. Produsul face parte din clasa pieselor complexe corp lagar , iar caracteristica principala a acestora, din punct de vedere functional, o constituie faptul ca indeplinesc rolul pieselor de baza ale unitatilor de asamblare.

~3~

Produsul Corp lagar trebuie sa asigure o precizie determinata a pozitiei relative a pieselor si mecanismelor de asamblare, atat in stare static cat si in timpul functionarii. Trebuie sa permita orientarea, imbinarea si fixarea cu alte elemente componente, cu care formeaza ansamblul. Suprafetele plane exterioare ale carcasei constituie atat baze principale, servind la asamblarea celorlalte piese ce formeaza ansamblul, cat si baze de cotare . Suprafetele sunt realizate pentru asamblarea organelor importante din corpul lagar. Dup ce s-au urmat aceste etape, rolul funcional al piesei s-a gsit ca fiind acela de a transmite micarea de rotaie.

~4~

Figura 1. Impartirea piesei pe suprafete

~1~

Tabel 1 suprafete.

Nr. Crt.

Suprafaa nr.

Forma Geom. a supraf. Plana Cilindrica Plana Cilidrica Cilidrica Plana Cilindrica Cilindrica Plana Cilindrica Cilindrica Cilindrica Tronconic a Cilindrica

Dim. De gabarit

Caractreristici Precizia Dimens. -0.01 0 Precizia de form Cota libera // Precizia de pozie 0.025 B Rugozitatea 12,5 12,5 12.5 Duritatea HB In functie de material -

Tipul i rolul supraf.

Proced. teh. De obinere a piesei Turnare Achiere Achiere

Obs.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14

93 79 93 x 6 381 93 381 x 10 16.5 x 33 381 x 128 128 x 319 79 x 100 1.5 126.5 x 8 16 8 0.5 x 60 68 x 10

Auxiliara Asamblare Asamblare Auxiliara De asamblare Auxiliara Auxiliara Tehnologic Auxiliar Auxiliar De asamblare Auxiliar Tehnologica

Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Turnare Tunare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere

-0.02 0

6.3

De asamblare

~2~

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

S15 S16 S17 S18 S19 S20 S21 S22 S23 S24 S25 S26 S27 S28 S29 S30

Plana Cilindrica Cilindrica Elicoidal a Tronconi ca Cilindrica Cilindrica Plana Cilindrica Plana Plana Cilindrica Plana Cilindrica Plana Cilindrica

1.5 126.5 x 10 10 M10 x 1 0.5 x 45 4 55 x 6 63 55 63 x 2 68 55 100 63 100 x 37 101 100 101 x 77 101 100 100 x 35 -0.02 0 0.01 A 3.2 6.3 0 -0.004 -0.02 0 Cota libera -

auxiliara De asamblare De asamblare De asamblare Tehnologica De asamblare Functionala Auxiliara Tehnologica Auxiliara Auxiliara 0.01 A 3.2 Auxiliara Auxiliara Functionala Auxiliara Functionala

Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Tunare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere

~3~

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

S31 S32 S33 S34 S35 S36 S37 S38 S39 S40 S41 S42 S43 S44

Plana Cilindrica Plana Cilindrica

103.5 100 103 x 3.5 103.5 100 102 x 114.5 6.3

Auxiliara Functionala Auxiliara Functionala Tehnologica Auxiliara Auxiliara Tehnologica Functionala Tehnologica 0.004 0 0.2 Functionala Auxiliara Auxiliara

Plana 128 141.5 Tronconi 0.5 x 45 ca Cilindrica 190 x 48.5 Plana 157 128 Cilindrica Toroidala Cilindrica Tronconi ca Plana Plana 157 x 29 R1.5 x 45 160 x 10 0.5 x 45 190 160 305 103

Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Tunare Achiere Turnare Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare achiere Turnare Achiere Turnare Achiere Turnare Turnare

~4~

Capitolul 2 Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie, este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . Adic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. Proprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul nconjurtor n care va lucra. Prezint o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia : Tabel 2. Fizice Proprieti Funcionale Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice Turnabilitate Deformabilitate Uzinabilitate Clibilitate Sudabilitate Greutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan Permeabilitate magnetic Opacitate , reflexie Perioada de njumtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Proprieti Tehnologice

Proprieti Economice

Pre de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

GAMA DE VARIAIE A PROPRIETILOR I NOTAREA ACESTORA Tabel 3. Nr. crt. 0 1

Proprietatea 1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] Conductibilitate termica Cr in [cal/cm*s* C] Rezistenta la coroziune. Rc viteza de coroziune

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,4 >0,4 <0,02 0.020,05

Nota 3 3 2 1 1 2 3 3 2

Obs. 4

~5~

in[mm/an] Duritatea. HB, in [HB] Modulul de elasticitate. E in [daN/cm2] Rezistenta la curgere a materialului Rp 0,2 In [N/mm2] Rezistenta la rupere. Rm , in [daN/mm2] Rezistenta la oboseala. 1 In [N/m2] Alungirea relativa At [%] Reziliena KCU 30/2 in [J/cm2] Rezistenta la fluaj in [N/mm2] Proprietatile tehnologice (turnabilitatea ,deformabilitatea , uzinabilitatea , sudabilitatea , calibilitatea) Preul de cost , PC in [lei/kg]

10

11

12

>0,05 <90 90160 >160 <10 6 10 62,0*10 6 >2,0*10 6 <700 7001500 >1500 <35,0 35,060,0 >60,0 <300 3001000 >1000 <20% 20%40% >40% <50 50100 >100 <100 100300 >300 Satisfctoare Bun Foarte bun <500 5001000 >1000

1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 2 1 2 2 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Se tine cont si de temperatura

Notarea se face cu calificative

13

Alegerea soluiei optime la un moment dat Alegerea solutiei optime la momentul dat se face aplicand criteriul (2.2) In urma aplicarii acestui criteriu a rezultat ca piesa luata in studiu este recomandabil sa fie confectionata din otel OL37 Analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor si stabilirea condiiilor de nlocuire economic a unui material cu un alt material Analiza solutiilor din punct de vedere al utilitatii lor si stabilirea conditiilor de inlocuire economica a unui material cu alt material se face in situatia in care la momentul dat, materialul optim rezultat in etapa anterioara nu se afla la dispozitia executantului. In cazul piesei analizate nu este necesara o astfel de analiza.

t
i 1

d k max

~6~

Se face apoi o analiza atenta a modului de obtinere a materialului si a caracteristicilor acestuia luate din standarde sau norme. In general, pentru obtinerea unui material, se porneste de la minereul corespunzator care mai intai se supune unei operatii de preparare. Se calculeaza coeficientul de poluare la preparare cu relatia : Cpp = Qtp Qcom = (Qpa + Qpl+ Qps)Qcom [t emisii] Unde : Qcom- cantitatea de minereu concentrat obtinut prin preparare din minereu primar ; Qpa- cantitatea de materiale ce polueaza atmosfera ; Qpl- cantitatea de material ce polueaza apa ; Qps- cantitatea de material ce polueaza solul ; Qtp-cantitatea totala de substanta poluata ; Qpa, Qpl- si Qps se exprima in tone emisii/tona de minereu preparat. In cazul produsului corp lagar , numarul total de piese n=10000 buc/an. Mpiesa=10.22 kg Mpiese total = 10.22*10000= 102200 kg

~7~

Nr.crt. Material

Proprieti funcionale

Proprieti tehnologice Deformabilitatea Uzinabilitatea

Fizice Chimice Mecanice Densitate Conducti- Rezistena Duritatea Rezis(E106) Turnabili3] [kg/dm bilitatea la coroziune [HB] tena [daN/mm2 tatea termic [mm/an] la rupere [cal/cmsC] [daN/mm2]

Proprieti economice Preul de cost [lei/kg]

k 1

tk dk

10

Obs.

0 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

1 OL50 OL60 OL 37 OLC 15 OLC 20 OLC 45 OT 400 OT 600 CuZn 15 CuSn 10 CuZn39Pb2 41MoCr11 12Cr130 18MnCr11 Ponderea

V 2 7.3 7.3 7.3 7.7 7.4 7.7 7.82 7.82 8.8 8.8 8.4 7.5 7.5 8 0.1

T1 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

V 4 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.3 0.11 0.24 0.2 0.3 0.19 0.05

t2 5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 1 2 2 3 1

V 6 < 0,5 < 0,5 < 0.5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 < 0,5 <0.3 <0.5 <0.2 <0.05 0.1

t3 7 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 3 3

V 8 164 174 163 135 190 207 110 169 80 70 40 217 187 211 0.2

t4 9 3 3 3 2 3 3 2 3 1 1 1 3 3 3

V 10 58 66 32 48 50 70 40 60 64 23 16 105 60 88.8 0.05

t5 11 2 3 2 2 2 3 2 2 3 1 1 3 2 3

V 12 2 2 2 2.1 2.2 2.1 2.1 2.1 1.2 1.5 1.2 2.1 2.1 1.9 0.05

t6 13 2 2 2 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3 2

V 14 B B S S S S FB FB B FB FB B B S

t7 15 2 2 1 1 1 1 3 3 2 3 3 2 2 1 0.2

V 16 B B B B B B S S B S B S S B

t8 17 2 2 2 2 2 2 1 1 2 1 2 1 1 2 0.05

V 18 FB FB FB FB FB B B B FB FB FB B B FB

t9 19 3 3 3 3 3 2 2 2 3 3 3 2 2 3 0.1

V 20 2250 2250 2000 2375 2500 2375 2000 2125 5000 4500 6000 3750 6500 10500

t10 21 2 2 3 2 2 2 2 2 1 2 1 2 1 1 0.1

2.3 2.35 2.4 1.95 2.15 2.1 2.2 2.4 1.85 1.95 2.05 2.25 2.25 2.1

optim

Tabel4. Proprietatile materialelor

~8~

Capitolul 3 Stabilirea diagramei flux a procesului tehnologic

Pentru o proiectare corespunzatoare se pleaca intotdeauna de la rolul functional al produsului care trebuie sa fie intr-o armonie cu mediul si sa aibe un impact cat mai mic asupra sa. Pentru a putea proiecta procesul ecotehnologic cu toate datele necesare esteutila cunoasterea mai intai a traseului tehnologic corespunzator procesului ce se vrea realizat. O schema de principiu pentru o diagrama flux a procesului tehnologic de realizare a unui produs se prezinta in figura urmatoare. Pentru a putea calcula coeficientul de poluare, pentru a determina gradul optim de reducere a poluarii si pentru a putea intocmi traseul ecotehnologic trebuie cunoscute etapele si momentele in care se produce impactul de mediu. Acestea vor fi marcate cu asterisc (*) in toate schemele folosite in continuare.

~9~

Analiza contractului

Primirea comenzii

Controlul proiectarii

Identificarea trasabilitatii produsului

*Aprovizionarea cu materii prime Receptii materii prime

Materii prime necesare

*Elaborare materiale

*Curatire semifabricat

Receptie semifabricat

* Executie semifabricat

Receptie piese

* Prelucrari mecanice

*Control

Produs

* Control produsului neconform Controlul fabricatiei * Rebut nerecuperabil * Deseu

Stocare Executie echipament de inspectie

Executie echipament de incercari

* Inspectii si incercari Echipament de manipulare, ambalare si livrare

* Manipulare, depozitare, ambalare, livrare

Punere in functiune *Reutilizare cu alt rol functional Acelasi rol functional

Service in garantie

*Reciclare

Casare Scoatere din uz *Deseu

*Reconditionare

* Reutilizare

Tratare

Reintegrare in mediu

~ 10 ~

Materii prime

Energie

Apa

Diverse
Apa demineralizata Electrozi de grafit

Fier vechi

Combustibil gazos

Var Electricitate Carbune Oxigen Burete de fier carbune Gaze inerte Pacura Adaosuri Apa de proces Aditivi de aliera

Elaborarea otelului in cuptoare

*Produse

*Ape uzate

*Caldura recuperabila Pierderi de caldura

*Gaze arse. Fumuri

*Deseuri solide. Subproduse

Otel-Sleburi -blumuri -tagle -lingouri

Praf COV

Zgura Praf

Abur

CO Metale grele PAH PCDDF Carbon organic

Materiale refractare

Gaz de cuptor

Zgura

Procesul de elaborare a otelului in cuptoare electrice


Benzen
HF(florura de hidrogen),HCI(acid clorhidric),PCB(Bifenil cloruratele),HCB(hexaclorubenzen).

~ 11 ~

Capitol 4. Stabilirea surselor de poluare 4.1 Poluarea solului Solul, ca si aerul si apa, este un factor de mediu cu influenta deosebita asupra sanatatii. De calitatea solului depinde formarea si protectia surselor de apa, atat a celei de suprafata, cat mai ales a celei subterane. Poluarea este deosebit de evidenta si in cazul solului. Deseurile de tot felul care nu au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, uratesc natura tocmai acolo unde este mai cautata pentru frumusetea ei. Inca o contradictie a civilizatiei: alaturi de capacitatea de a creea un mediu de viata acceptabil, chiar si in spatiul cosmic, sta rezolvarea precara a salubritatii solului. Dar deseurile solide constituie numai un aspect al problemei. Solul mai este supus actiunilor poluarilor din aer si apa. Intr-adevar, solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului. In orase deseurile sunt inlaturate mai mult sau mai putin sistematic. Daca nu ajung in ape, sunt depozitate pe anumite terenuri, limitand poluarea la suprafete mai reduse, dar exista si pericolul infiltrarii in panza freatica. Elementele poluante ale solului sunt grupate in 3 categorii: elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, virusi, paraziti), eliminate de om si de animale, fiind in cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integranta din diferite reziduuri (menajere, animaliere, industriale); elemente chimice, in cea mai mare parte de natura organica. Importanta lor este multipla: servesc drept suport nutritiv pentru germeni, insecte si rozatoare, sufera procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice si pot fi antrenate in sursele de apa, pe care le degradeaza; elemente fizice care provoaca dezechilibrul compozitiei solului: inundatii, ploi acide, defrisari masive. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Poluarea solului este considerata o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. Solul este supus poluarii ca si celelate elemente ale mediului, dar el se reface tot mai greu in comparatie cu apa si aerul, deoarece procesele de autoepurare sunt mult mai lente. 4.2. Poluarea apei Poluarea apei = orice modificare a compoziiei sau calitii ei, astfel nct aceasta s devin mai puin adecvat tuturor, sau anumitor, utilizri ale sale. Protecia calitii apei = pstrarea, respectiv mbuntirea caracteristicilor fizic-chimice i biologice ale apelor pentru gospodrirea ct mai eficient a acestora. Poluarea apei poate fi mprit dup mai multe criterii [ 16 Robescu, D., Robescu, Diana, Tehnologii i echipamente pentru epurarea apei, UPB, Bucureti, 1995.]: 1. dup perioada de timp ct acioneaz agentul impurificator: a. permanent sau sistematic; b. periodic; c. accidental. 2. dup concentraia i compoziia apei:

~ 12 ~

a. impurificare = reducerea capacitii de utilizare; b. murdrire = modificarea compoziiei i a aspectului fizic al apei; c. degradare = poluarea geav, ceea ce o face improprie folosirii; d. otrvire = poluare grav cu substane toxice. 3. dup modul de producere a polurii: a. natural; b. artificial (antropic). Poluarea artificial cuprinde: poluarea urban, industrial, agricol, radioactiv i termic. 4. dup natura substanelor impurificatoare: a. poluare fizic (poluarea datorat apelor termice); b. poluarea chimic (poluarea cu reziduuri petroliere, fenoli, detergeni, pesticide, substane cancerigene, substane chimice specifice diverselor industrii ); c. poluarea biologic (poluarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc.); d. poluarea radioactiv. Fenomenele de poluare a apei pot avea loc: - la suprafa (ex. poluare cu produse petroliere); - n volum (apare la ageni poluani miscibili sau n suspensie). Deoarece poluanii solizi, lichizi sau gazoi ajung n apele naturale direct, dar mai ales prin intermediul apelor uzate, sursele de poluare a apei sunt multiple []. Clasificarea surselor de poluare a apei se face dup mai multe criterii: 1) Aciunea poluanilor n timp; dup acest criteriu distingem urmtoarele surse: a) continue (ex. canalizarea unui ora, canalizrile instalaiilor industriale etc) b) discontinue temporare sau temporar mobile (canalizri ale unor instalaii i obiective care funcioneaz sezonier, nave, locuine, autovehicule, colonii sezoniere etc.) c) accidentale (avarierea instalaiilor, rezervoarelor, conductelor etc.) 2) Proveniena poluanilor. Acest criteriu mparte sursele de poluare a apei n: a) surse de poluare organizate, i b) surse de poluare neorganizate (tabelele 3.7 i 3.8). a) sursele de poluare organizate sunt urmtoarele: surse de poluare cu ape reziduale menajere; surse de poluare cu ape reziduale industriale. b) sursele de poluare neorganizate sunt urmtoarele: apele meteorice; centrele populate amplasate n apropierea cursurilor de ap ce pot deversa: a) reziduuri solide de diferite proveniene; b) deeuri rezultate dintr-o utilizare necorespunztoare.

~ 13 ~

Tabel 5 Surse de poluare a apei i procesele de provenien a acestora


Categoria Sursa Procesul generator de poluare Prepararea minereurilor metalifere i nemetalifere; Preparaiile de crbune; Flotaiile; Extracia i prelucrarea minereurilor radioactive. Procedee pirometalurgice i Hidrometalurgice; Procese de rcire; Procese de splare. Apa de rcire, dizolvare i reacie din procesele tehnologice de fabricare a substanelor organice i anorganice Agenii poluani -sruri de metale grele; -particule n suspensie (argil, praf de crbune); -produi organici folosii ca ageni de flotaie; -deeuri radioactive. -suspensii insolubile; - ioni de metale grele; - fenoli; - cianuri; - sulfai; - acizi; - baze; - sruri; - cenu; - suspensii; - colorani; - detergeni. -petrol; -produse petroliere; - compui fenolici i aromatici; -hidrogen sulfurat; - acizi naftenici.

Industria minier

Industria metalurgic Ape uzate industriale Industria chimic

Industria petrolului i petrchimic

Extracia ieiului, transpotul i depozitarea ieiului i fraciunilor sale, transportul naval, accidentele tancurilor petroliere

Industria termoenergetic Industria alimentar

Deversarea lichidelor calde din sistemele de rcire a instalaiilor sau centralelor electrice Procese de fabricare i prelucrare

- lichide termic)

calde

(poluare

-substane organice; -germeni patogeni. - acizi organici; - rini; - zaharuri; - colorani; -compui cu sulf; -suspensii; -celuloz. -produse petroliere; - detergeni; - pesticide; - microorganisme; -parazii; - substane minerale. - ngrminte; - pesticide; - suspensii. -suspensii organice; - ageni patogeni.

Procesele de fabricare i prelucrare Industria celulozei i hrtiei

Ape menajere

uzate

Locuine nstituii publice Bi spltori Spitale coli Hoteluri Uniti comerciale i de alimentaie Agricultura Zootehnia

Folosirea apei ca agent de splare i curare

Ape uzate agrozootehnice

Irigarea terenurilor agricole Adparea animalor; Salubrizarea cresctoriilor de animale.

~ 14 ~

Ape meteorice

Ploaia Zpada

Contactul precipitatiilor

- ploi acide; - ngrminte; - pesticice; -reziduuri animale.

4.3. Poluarea aerului Aerul pe care il inspiram este parte din atmosfera ,amestecul de gaze ce acopera globul pamantesc.Acest amestec de gaze asigura viata pe pamant si ne protejeaza de razele daunatoare ale Soarelui. Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica. Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.Aceste pericole ar fi efectul de sera ,incalzirea globala ,poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide. In ultimii 200 ani industrializarea globala a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic.Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze ,mai ales dupa sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul.Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera. Insa atunci cand din cauza poluarii creste proportia gazelor numite gaze de sera ,atunci este retinuta prea multa caldura si intregul pamant devine mai cald.Din acest motiv in secolul nostru temperatura medie globala a crescut cu o jumatate de grad. Oamenii de stiinta sunt de parere ca aceasta crestere de temperatura va continua ,si dupa toate asteptarile ,pana la mijlocul secolului urmator va ajunge la valoarea de 1,5-4,5 grade C. Dupa unele estimari ,in zilele noastre peste un miliard de oameni inspira aer foarte poluat ,in special cu monoxid de carbon si dioxid de sulf ,rezultate din procesele industriale.Din aceasta cauza ,numarul celor care au afectiuni toracice-pulmonare ,in special in randul copiilor si al batranilor ,este in continua crestere. La fel si frecventa cazurilor de cancer de piele este in crestere.Motivul este stratul de ozon deteriorat ,care nu mai retine radiatiile ultraviolete nocive. Capitol 5. Stabilirea naturii substantelor poluante Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate in doua grupe: surse naturale si surse artificiale (rezultate din activitatea umana). Sursele naturale de poluare a aerului nu provoaca decat in mod exceptional poluari importante ale atmosferei. Cea mai comuna dintre poluarile naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vant pana la o anumita altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenta si asupra sanatatii populatiei, in apropierea unor zone aride sau de desert. In anumite conditii meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf de sol pana la distante apreciabile de locul de producere, fenomen care s-a observat si in tara noastra. De asemenea intre sursele naturale de poluare putem mentiona eruptiile vulcanice, emanatiile de gaze din sol, poluarea produsa de procese naturale de descompunere in sol a substantelor organice, incendiile din paduri, etc. Sursele artificiale sunt mult mai importante, inmultirea acestora constituind cauze pentru care protectia aerului reprezinta o problema vitala a lumii contemporane. Aceste surse sunt o urmare a activitatii omului, progresul societatii, in primul rand procesul de industrializare si urbanizare, avand drept fenomen de insotire poluarea mediului implicit si poluarea aerului. Aceste surse de poluare a aerului pot fi clasificate in surse stationare si surse mobile. Sursele stationare cuprind procesele de combustie si procesele industriale diverse.

~ 15 ~

Procesele de combustie arderea combustibilului pentru obtinerea de energie sunt folosite in scopuri industriale (centrale electrice, etc.), pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii sau pentru incinerarea reziduurilor. Principalii combustibili folositi in prezent si care vor fi folositi si in viitorul apropiat sunt combustibilii fosili (carbune, petrol, gaze naturale), energia atomica furnizand inca o proportie redusa din totalul energiei necesare, iar utilizarea energiei solare constituind o rezerva a viitorului. Teoretic printr-o ardere completa a unui combustibil pur ar rezulta numai bioxid de carbon si apa, substante practic lipsite de nocivitati considerabile. In practica insa nici combustibilii nu sunt puri si nici procesul de ardere nu este complet. Rezulta deci din aceste procese de ardere o cantitate de produsi secundari care intra in compozitia fumului si care sunt emisi in atmosfera. Cantitatea lor este cu atat mai mare cu cat combustibilul contine mai multe impuritati si arderea este mai putin completa. Poluantii gazosi -Dioxidul de carbon(CO2)-este un gaz periculos care prin dublarea concentratiei sale din aer, devine un element perturbator climatic.Concentratia sa a inregistrat o crestere inca de la sfarsitul secolului trecut, datorita consumului de combustibili fosili folositi in industrie in scopul producerii de energie, cat si a despaduririlor masive. Concentratia maxima normala de CO2 admisa in atmosfera este de 0,3mg/mc de aer, iar cresterea concentratiei peste 2-3% il face toxic pentru om, cu efecte mortale la cresteri de 10-20%.Prin arderea padurilor si a oxidarii humusului forestier din zonele despadurite, se elibereaza anual in atmosfera 8x109t CO2. Oxidul de carbon(CO)-este cel mai raspandit poluant atmosferic cu o concentratie medie de 0,10,2ppm.Sursele naturale de CO sunt eruptii vulcanice, fermentatiile anaerobe din mlastini, descarcarile electrice, incendiile forestiere, iar ca surse artificiale amintim arderile de combustibil ca: benzina, carbune, lemn, deseuri.Concentratia sa, se mentine constanta datorita bacteriilor din sol care absorb CO si il transforma in CO2 sau metan(CH4). -Bioxidul de sulf (SO2)-provine din eruptiile vulcanice, din arderile combustibililor si din actiunile industriei metalurgice. Plumbul(Pb) Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile inteprinderilor industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice, dintre care unele au loc in mediul lichid(flotatii, galvanizari,raciri etc.)precum si prin apele reziduale lichide care spala terenurile inteprinderilor. Mercurul(Hg) Poluarea hidrosferei cu mercur merita o atentie deosebita datorita cresterii continue a folosirii acestui metal, precum si datorita toxicitatii lui.Productia mondiala de mercur depaseste cifra de 10000 t/an.Apa de mare contine concentratii de ordinul a 30 mg/l la suprafata, cu tendinta de crestere spre adancime.In total, in apa de mare Hg se estimeaza la 108 t.Ca urmare a biodegradarii reduse a derivatiilor sai, Hg tinde sa se concentreze in diferite categorii de organisme.Algele il pot acumula in celulele lor de peste 100 de ori mai mult decat exista in apa.Pestii pelagici, ca tonul, capturati la mari distante de surse de poluare pot acumula Hg pana la 120 ppb. Azotatii Problema poluarii apelor folositi ca ingrasaminte chimice in agricultura a devenit foarte importanta in zilele noastre. Din studiile efectuate de B.Commoner (1970),rezulta ca in ultimii 25 de ani cantitatea de azotati deversati in mediu de diferite surse a crescut in mod considerabil.Astfel, cei rezultati din deversarile urbane au crescut cu 70%, cei proveniti din eliminarile motoarelor cu ardere interna, au crescut cu 300%, iar cei aparuti in urma folosirii ingrasamintelor chimice azotate au atins valoarea de 1400% in aceeasi perioada de timp. Nivelul azotatilor din apa este foarte variat, de la valori mici, putin deasupra limitei admise in apa potabila (45 mg/l), pana la sute de mg/l.

~ 16 ~

Capitol 6. Calculul coeficientului de poluare de etapa Cantitatea de emisii si subproduse poluante pentru obtinerea a 10.22 kilograme de otel Coeficientul de poluare la aprovizionare Transportul se realizeaza cu motostivuitoare. Poluarea se produce in aer. Compusii chimici ai benzinei sunt: Cd=0,0001 kg/t; CO2=1.5 kg/t ; CO= 5.5 kg/t; Nox=1,35 kg/t; NH3 =0,0005 kg/t Total emisii = 0.0001+1.5+5.5+1.35+0.0005 = 8.3515 kg/t emisii Coeficientul total de poluare la aprovizionare=8.3515*10.22 = 85.35 kg/t emisii. Coeficientul de poluare introdus prin semifabricat Elaborare materiale Tabel 6. .Emisii i produse poluante la elaborarea unui Kg de oel. Nr. Cantitatea gr Emisia sau subprodusul U.M. Crt. (max.) Pentru aer: 1 Praf n aer Kg/kg oel 0.00064 2 CO Kg/kg oel 0.028 3 SO2 Kg/kg oel 0.00183 4 NOx Kg/kg oel 0.00135 5 CO2 Kg/kg oel 2.04 6 Gaze arse (altele) Kg/kg oel 23 11 Refractare Kg/kg oel 0.004 Pentru sol: 7 Zgur Kg/kg oel 0.455 9 Praf depus Kg/kg oel 0.03 10 Alte depuneri Kg/kg oel 0.008 Pentru apa: 12 Apa uzat Kg/kg oel 0.02 13 Uleiuri Kg/kg oel 0.0008 25.58*10.22 TOTAL(*Mu) Kg/kg oel =261.42 Execuie semifabricat

Semifabricatul Piesei Corp lagarse obtine prin turnare. Emisiile poluante sunt: Pentru apa: Cr=0,000001 kg; C= 0,000001 kg;

~ 17 ~

S=1.1 kg; Qsl =1.100002 kg emisii; Pentru sol Mn=4.258 Qss =4.258 kg emisii; Pentru aer: Praf=0.64 kg Mn=0.0001 kg P=0.0002 kg Qsa =0.6403 kg emisii; ( ) = tone emisii =cantitatea totala de substanta poluanta introdusa de semifabricat ; =cantitatea de substanta ce polueaza aerul; =cantitatea de substanta ce polueaza apa; =cantitatea de substanta ce polueaza solul; =5.998*10.22=61.30 [kg emisii] * Pentru curatire semifabricat Pentru ap: Cl=0,000002 kg =0,3 kg =0,274 kg =0,0004 kg SO=0,00001 kg Total=0,574412 kg emisii substane poluante Pentru aer: NMVOC=200 g/t=0,2 kg Toluen=0,44 kg/t Dicloretan=0,44 kg/t Total= 1.08 kg emisii substante poluante Pentru sol: Compui sintetici anioni activi biodegradabili=0,00003 kg Total = 0.00003 kg emisii Cpcd Qpct = (Qpca + Qpcl +Qpcs ) . [tone emisii] unde: Qptc este cantitatea total de substan poluant ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Qpca cantitatea de substan poluant a apei ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Qpcs cantitatea de substan poluant a solului ce apare n operaia de curire, decapare degresare; Mu masa util a semifabricatului sau a piesei semifabricat Astfel n urma datelor culese din bibliografia de specialitate am descoperit c la degresarea metalelor cu HCl vom avea: Cpcd = Qptc* =1,65*10.22= 16.863 [kg emisii] Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic Coeficientul de poluare la procesul tehnologic de tratament termic se calculeaza cu formula:

~ 18 ~

( ) kg/emisii = cantitatea totala de substante poluante ce apar in timpul procesului de tratament termic al unui produs in kg/emisii produs. = cantitatea totala de substante poluante a aerului; = cantitatea totala de substante poluante a apei; = cantitatea totala de substante poluante a solului; =numarul de produse tratate termic in kg emisii/produs. Pentru sol: Compusii ce polueaza solul sunt: NOX =0,0005 kg; =0,0005 kg =0,0010 kg; Pentru aer: Furnal=4,3 Kg/t pulberi=0.00005kg Qpta=4,30005 kg/t Qpts+Qpta=4,30555 kg/Ts Coeficientul de poluare la prelucrari mecanice piesa Corp lagar Prelucrarile mecanice sunt operatii foarte importante la care sunt supuse semifabricatele turnate,deformate plastic sau sudate,in urma carora se obtin dimensiunile finale , precizia geometrica ceruta si rolul functional. In cazul prelucrarilor de aschiere apar o serie de compusi organici volatili (COV). Pentru apa: Pb= 0,000001 kg/t Materii in suspensie= 0,0001 kg/t Fenoli=0,00001 kg/t Cl= 0,000001 kg/t Rezulta: Qpml=0,000112 kg/t Pentru aer: PulberiPraf= 0,35 kg/t PulberiPb= 0,000001 kg/t Fenoli= 0,00001 kg/t To= 0,00005 kg/t Rezulta: Qpma= 0,350162 kg/t Pentru sol: Pb= 0,000001 kg/t Materii in suspensie= 0,0001 kg/t Fenoli= 0,00001 kg/t Cl=0,000001 kg/t Rezulta: Qpms=0,000112 kg/t Cpm= 0,350386*10.22=3.5809 kg/t = ( ). M t/emisii =cantitatea de substanta poluanta a aerului; =cantitatea de substanta poluanta apei; =cantitatea de substanta poluanta a solului;

~ 19 ~

=cantitatea de substanta poluanta ce apare la prelucrarile mecanice;

Coeficientul de poluare total la controlul produsului neconform Tabel 7 .Penetrant cu contrast de culoare, lavabil cu apa sau solvent Denumire KD-CheckDP-1 Prezentare -500ml, spray -10l, canistra rosu -200 l butoi sau apa Solvent KD-Check PR-1 KD-Check PR-2 Developant KD-Check SD-1 Norme EN ISO 3452 9901

Tabel 8.Penetrant fluorescent, lavabil cu apa sau solvent Denumire KD-Check FWP-2 Fluorescent Sensibilitate maxima Compozitie: Ingredient coroziv: -1halogen (F+Cl) <20ppm (ppm-parti pe million) -2 Sulf <10 ppm Clasa de poluare a apei: 2 Tabel 9. Penetrant fluorescent in emulsie Denumire KD-Check FNP-1 Prezentare -10 l, canistra -200 l, butoi fluorescent KD-Check DD-1 Tabel 10. Developant Denumire KD-Check DD-1 Developant uscat Prezentare -1 kg, doza -20 l, butoi Utilizare Norme Emulgator KD-Check HE -1 Sau apa Developant KD-Check SD-1 Sau Norme DIN 54.152 9905 Prezentare -10 l canistra -200 l butoi Solvent Apa Developant KD-Check SD-1 Sau KD-Check DD-1 Norme Nivel III, AMS 2644 (MIL-I-25135) 9909

Pentru toate lichidele DIN 54.152 penetrante 9908

~ 20 ~

Compoziie: Ingredient corozive: halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Tabel 11 . Degresant Denumire KD-Check PR-1 Pe baza de solvent (benzina) KD-Check PR-2 Pe baza de solvent (alcool sau acetone) Prezentare Utilizare -500 ml, Curatare prealabila indepartare penetrant -10 lcanistra; -200 l, butoi -500 ml, Curatare prealabila spray; indepartare penetrant -10 l,canistra; -200 l, butoi Norme EN ISO 3452 DIN 54.152 9902 EN ISO 3452 DIN 54.152 9907

Compozitie: Ingredient coroziv: -3 halogen (F + Cl) <8ppm(ppm-parti pe million) -4Sulf <9ppm Clasa de poluare a apei: 2 Pentru aceasta operatie vom folosi metoda de examinare cu lichide penetrante.Pentru curatarea piesei dupa examinarea cu lichide penetrante vom folosi diluanti si apa. *Lichide penetrante Compoziie: Ingrediente corozive: - halogen (F + Cl) <15 ppm (ppm-parti pe milion) - Sulf <9 ppm Clasa de poluare a apei : 2 Pentru aer: =0,000064 kg Pentru ap: =0,000064 kg F= 0,000055 kg; Cl= 0,000055 kg; S= 0,1608 kg; Qpca =0,160928 kg emisii. Pentru sol: = 0,000064 kg F= 0,000055 kg; Cl= 0,000055 kg; S= 0,1608 kg; Qpcs= 1,608174 kg emisii.

~ 21 ~

( Cpcd s=0,321*10.22= 3.280 kg emisii

Coeficientul de poluare pentru Inspectii si incercari Pentru aer: Fenoli= 0,000034 kg/t Pentru ap: = 0,000064 kg/t F=0,000055 kg/t Cl=0,000055 kg/t S=0,1608 kg/t Qpca =0.1609 kg emisii. Pentru sol: F=0,000054 kg; Si=0,000045 kg; Qpcs=0.000099 kg emisii. Ccp =Qcp .Mu =(Qpca+ Qpcl +Qpcs .Mpc ) kg emisii Cpcd s=0.161*10.22= 1.645 kg emisii Qcp =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata Ccp = coeficientul de poluare total ce apare in timpul operatiilor de control sau inspectie,in kg emisii/kg substanta controlata. Qpca =cantitatea de substanta poluanta a aerului; Qpcl = cantitatea de substanta poluanta a apei; Qpcs = cantitatea de substanta poluanta a solului; Mpc =masa de substanta controlata. Controlul fabricatiei Controlul fabricaiei presupune determinarea prin inspectare/testare a anumitor caracteristici i performante ale unui produs (analiza,msurare), compararea lor cu nite specificaii tehnice i tehnologice, care au fost prescrise pentru acel produs. innd cont c pentru realizarea unei singure piese Corp lagar sunt necesare aproximativ 500 de foi de scris (proceduri, caiete de sarcin,rapoarte etc). Compozitia medie a hartiei -maculatura 44% -celuloza 28 % -pasta mecanica 16 % -adaos 5 % -amidon 3 % -produse chimice 2 % -clei rasinos 1 % -sulfat de aluminiu 2 %

~ 22 ~

Ciclul de viata al documentatiei Pentru realizarea controlului am folosit 1000 foi de scris( proceduri, caiete,etc) Deseuri celulozice Cantitate tona/an Hartie 1,2 Carton 0,74 Total 1,94 La depozitarea n spaiile special amenajate ca factor poluant este praful. Pentru aer: Pulbere de praf=0,01 kg Total=2,078 kg emisii Pentru sol: Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii de carton (celuloz). Produii poluani din carton snt: CO=0,00005 kg CO2 =0,5 kg NOX=0,00025 kg. Total= 0,50025kg emisii Q =0,5025+2,078 =2,5783 kg Qpcd =2,5783 *10.22=26.350 kg emisiiQ1111 Coeficientul de poluare la operatiile de manipulare ,depozitare,ambalare,livrare La producerea energiei din surse energetice se elimina substante poluante cu impact negativ asupra mediului.La arderea combustibililor fosili se polueaza aerul atmosferic cu oxizi de carbon (CO si , oxizii de sulf( ) ,oxizi de azot(NO si ),aldehide ,hidrocarburi. In cazul nostru ,la operatia de ambalare a piesei corp lagar cu o productie de 10000 bucati/an se consuma si energie electrica. Pentru aer poluentii benzinei sunt: CO= 0,014 kg, = 1.5 kg ; NOX = 0,05 kg. =0,005 kg =0,092 kg =0,134 kg NMVOC=0,015 kg =0,232 kg In urma depozitarii produselor in spatii special amenajate,vor rezulta pulberi de praf ce polueaza aerul: Pulberi de praf = 0,01 kg Total emisii = 2.052 kg Pentru ambalarea produselor se folosesc cutii din carton (celuloza). Compusii poluanti caracteristici ambalajelor din carton sunt:

~ 23 ~

Pentru sol: Produii poluani din carton snt: CO=0,00005 kg =0,5 kg NOX=0,00025 kg. Total= 0,50025kg emisii =0,50025+2,052 =2,5522 kg =2,5522 *10.22=26.083 kg emisii =cantitatea totala de substanta poluanta ce apare in timpul operatiilor de manipulare,depozitare ,ambalare ,livrare. =cantitatea de substanta poluanta a aerului; =cantitatea de substanta poluanta a apei; =cantitatea de substanta poluanta a solului; = coeficientul de poluare total; Coeficientul de poluare la procesul de reparare, reconditionare, reciclare Repararea, reconditionarea, reciclarea sunt operatii care apar in general dupa scoaterea din uz a produsului(casarea produsului)dupa un anumit numar de ore functionale la parametrii necorespunzatori). In general ,reparatiile presupune un anumit proces tehnologic,folosirea unor echipamente specializate si a unor materiale corespunzatoare,astfel ca impactul asupra mediului este mai mare sau mai mic ,in functie de natura operatiilor si mai ales de produsul care se repara.. Procesul tehnologic de reparare cuprinde totalitatea lucrarilor si operatiilor care se executa pentru repararea unui echipament sau instalatii si anume: pregatirea de fabricatie; producerea anticipata a pieselor de schimb; aducerea instalatiei in sectia de reparatii (daca este cazul); demontarea instalatiei,a ansamblurilor si subansamblurilor,cu marcarea ordinii demontarii acestora; curatirea ,decaparea si degresarea pieselor demontate; inspectarea pieselor demontate si constatarea defectelor; sortarea pieselor; stabilirea dimensiunii pieselor care se reconditioneaza si a celor care se executa din nou,tinand seama de eliminarea sau compens uzurii; executarea pieselor; ajustarea si montarea pieselor pe subansamble; reglarea pieselor si subansamblelor pe instalatie; vopsirea instalatiei(daca este cazul); reglajul instalatiei; testarea instalatiei in vederea receptiei; transportul si instalarea instalatiei; repunerea in functiune; receptia la beneficiar. Pentru a aprecia gradul de poluare al acestor operatii (reparare,reciclare,reconditionare) se procedeaza la calculul coeficientului de poluare introdus de recuperare,reconditionare,reciclare. ( ) =numar de produse reparate,reconditionate,reciclate; =masa de material util, rezultat in urma repararii,reconditionarii,reciclarii.

~ 24 ~

Tabelul 12. Limitele tehnologice ale unor procedee de recondiionare


Procedeul de depunere Productivitate [kg/h] Duritatea stratului depus [daN/mm2] 300-400 Uniformitatea stratului depus [mm] 1-2 Aplicabilitatea la o uzur de [mm] <6

Sudarea cu arc electrozi nvelii

cu

1-3

Pentru sudare cu electrod invelit emisiile sunt: Pentru aer: =0,13 kg, NOX = 0,154 kg; =0,50 kg. Total emisii = 0.784 kg Rebut nerecuperabil Pentru aer: =0,35 kg/t. Pentru sol: =0,35 kg/t Total =0,7kg/t Cprrr = 1.484*10.22=15.16 kg [agent poluant] Reciclarea produsului respectiv.

~ 25 ~

Capitol 6. Calculul coeficientului de poluare total Cunoscand coeficientii de poluare introdusi in fiecare etapa a procesului tehnologic de realizare a produsului se poate determina coeficientul de poluare total cu relatia : kg emisii In care: = coeficientul de poluare introdus la elaborarea materialului; = coeficientul de poluare introdus la elaborarea semifabricatului; = coeficientul de poluare introdus la prelucrarile mecanice ; = coeficientul de poluare introdus la tratamentele termice; = coeficientul de poluare introdus la reparare,reconditionare,reciclare ; = coeficientul de poluare introdus la controlul (inspectia) produsului;. =85.35+261.42+61.30+16.86+4.30+3.58+3.28+1.64+26.35+26.08+15.16 = 505.32 kg emisii.

Capitol 7. Calculul indicatorului de calitate al mediului Pentru o proiectare corecta a unui proces tehnologic sau a unei activitati cu impact asupra mediului este necesara cunoasterea in fiecare etapa a acestuia a indicatorului de calitate a mediului.Acest indicator se poate calcula la nivelul fiecarui poluant i, cu relatia:
-

[%]

In care este indicatorul de calitate a mediului datorat poluantului i; - concentratia maxima admisibila in poluant i; - concentratia efectiva , la momentul calcularii in poluant i; concentratia maxima in poluant i ce conduce la degradarea inevitabila a mediului. Acest indicator are valorile cuprinse intre 0 (cand poluarea este maxima si inevitabila) si 1 (cand mediul este curat). Indicatorul calitatii mediului se poate calcula si ca suma a tuturor poluantilor p din mediul respectiv cu relatia:
-

In care: este indicatorul de calitate a mediului datorat tuturor poluantilor p existenti in mediu la momentul calcularii. In concluzie se poate spune ca la proiectarea oricarui ecoprodus, oricarui ecoproces de prestare servicii sau oricarei activitati rezultate in urma unui process tehnologic trebuie avute in vedere urmatoarele elemente: -planul calitatii; -traseul tehnologic; -diagrama flux a procesului tehnologic;

~ 26 ~

Aer:

Tabel 13 : Dispozitii comunitare asupra poluarii aerului Poluant Limita Limita de admisa interventie [mg/m3] [mg/m3] 300 500 200 100 50 100 4 1.7 0.6 430 30100 150 4 100 50 0.5 0.5 0.8 1.7 5 600 1010 400 200 110 100 8 3.1 2 1000 60500 350 8 220 200 110 1.3 1.1 2 3.4 20 Coeficientul total de poluare [kg/t] 0.36383 1.55535 0.092 0.1345 1.01064 0.0001 0.4405 0.44 4.3 23 0.0004 0.35 0.215 5.542 5.54 0.0001 0.0006 0.005 0.001368 0.0002 Indicatorului de calitate a mediului [%] 0.99 0.97 0.99 0.99 0.83 0.99 0.89 0.11 0.74 0.98 0.74 0.91 0.83 0.94 0.74 0.62 0.83 0.66 0.99 0.33

Oxizi de sulf exprimati in SO2 Oxizi de azot NOX NO2 (dinitro monoxid) Amoniac(NH3) Pulberi de Praf Cd (cadmiu) Toluen Dicloretan Furnal Gaze arse Refractare Fe2O3 CO(monoxide de carbon) CO2 (dioixd de carbon) Mn (mangan) Pulberi de Pb(plumb) CH4 (metan) Fenol P (fosfor)

NMVOC (compusi organic volatili ) 100

~ 27 ~

Apa:

Tabel 14: Valori ale concentratiei maxime admise pentru substante toxice din apele de suprafata, conform STAS 4706-88 Poluant Limita Limita de Coeficientul Indicatorului de admisa interventie total de calitate a 3 3 [mg/m ] [mg/m ] poluare [kg/t] mediului Clor liber 240 800 0.000014 0.42 Fenoli 0.001 0.002 0.00001 0.99 SO2 (sulfat) 200 400 0.0004 0.99 K2Cr2O7 (bicromat de potasiu) 3 6 0.000128 0.99 Cr (crom) 4 8 0.000001 0.99 Reziduu fix 100 300 0.209 0.49 4 CH (metan) 2.62 25 0.3 0.10 CO2 (bioxid de carbon) 1.7 3.3 0.274 0.89 SO (oxid de sulf) 1 5 0.00001 0.24 C (carbon) 6 12 0.000001 0.99 S (sulf) 3 6 1.4216 0.52 Pb(plumb) 12 25 0.000001 0.92 P (fosfor) 1.5 4.5 0.00011 0.49

~ 28 ~

Sol:

Tabel 15: Substante care polueaza solul si concentratiile acestora:


Tipul poluantului Concentratia normal [ppm] Plumb Fluor Fenoli Compusi sintetici anioni active biodegradabili SO2 (sulfat) Si (siliciu) Mn (mangan) NOX S (sulf) Cl (clor) CO (monoxide de carbon) CO2 (bioxid de carbon) 1 1 0.1 10 100 200 1 1000 Limita maxima admisa [ppm] Limita de interventie [ppm]

200 750 10 10000

Coeficientul total de poluare [kg/t] 0.000001 0.00011 0.000064 0.00003 0.0005 0.000045 4.258 0.001 0.1608 0.000055 0.001 1 0.35 0.455 0.03 0.008

Indicatorului de calitate a mediului

0.99 0.36 0.11 0.11

10 10 5 1.3 0.0517 4.5 23 0.74 5 10 10 1.3

200 230 23 230 1 14 115 12 4 400 60000 300

750 1000 250 1000 5 30 240 228 8 810 120000 600

0.36 0.29 0.08 0.29 0.20 0.87 0.91 0.05 0.91 0.97 0.99 0.99

Fe2O3 Zgura Praf depus Alte depuneri

Pentru curatire semifabricat am folosit pentru reducerea concentratiei de praf camerele de decantare care reduc poluarea cu 40% Pentru elaborare material se foloseste metoda injective de calcar in focar care reduce poluarea cu 60% Pentru prelucrari mecanice se foloseste metoda oxidarii catalitice recuperative care reduce poluarea cu 70%

~ 29 ~

Pentru inspectie si incercari se va reduce poluarea cu 70% Pentru reparare si reconditionare se vor folosi camera de decantare care vor reduce poluarea cu 40% Pentru tratament termic se va folosi metoda injective de calcar in focar care va reduce poluarea cu 60%

8. Calculul indicatorului de mediu pentru fiecare substanta poluanta 8.1 Pentru aer IcmSO2= IcmK2Cr2O7= Icm NOX= Icm NH3= Icm PulberiPraf= Icm Cd= Icm Mn= Icm CO2= Icm CO= Icm NMVOC= Icm PulberiPb= Icm CH4= Icm P= IcmToluen= IcmDicloretan= =0.99% =0.62% =0.74% =0.94% =0.83% =0.83% =0.66% =0.33% =0.89% =0.11% =0.99% =0.99% =0.97% =0.99% =0.83%

~ 30 ~

Icm Furnal= Icm GazeArse= Icm Refractare= Icm Fe2O3=

=0.74% =0.98% =0.74% =0.91%

IcmTotalAer = 0.99+0.99+0.97+0.99+0.83+0.99+0.62+0.83+0.94+0.74+0.83+0.66+0.33+0.89 +0.11+0.74+0.98+ 0.74+0.91 = 15.08 [%] 8.2 Pentru Apa IcmClor= IcmSO2= IcmSO= IcmCH4= IcmCO2= IcmPb= Icm K2Cr2O7= Icm Fenoli= Icm S= Icm C= Icm Cr= Icm P= =0.52% =0.99% =0.99% =0.49% =0.42% =0.99% =0.24% =0.10% =0.89% =0.92% =0.99% =0.99%

~ 31 ~

IcmTotal= 0.42+0.99+0.99+0.99+0.33+0.49+0.10+0.89+0.24+0.99+0.52+0.92+0.49 = 8.36 [%]

8.3. Pentru Sol Icm Pb= Icm F= Icm Fenoli= =0.99% =0.36% =0.92% =0.11%

IcmCompusiAnioniActiviBiodegradabili= Icm Si= Icm Mn= Icm S= Icm Cl= Icm CO= Icm CO2= Icm Fe2O3= Icm NOX= Icm SO2= Icm Zgura= Icm PrafDepus= Icm AlteDepuneri= =0.29% =0.08% =0.20% =0.87% =0.91% =0.05% =0.91% =0.29% =0.36% =0.97% =0.99% =0.99%

~ 32 ~

IcmTotal= 0.99+0.36+0.11+0.11+0.29+0.08+0.20+0.87+0.91+0.05+0.91+0.36+0.29+0.97+0.99 +0.99 = 8.48

~ 33 ~