Sunteți pe pagina 1din 20

Creativitate

De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare Creativitatea este un proces mental i social care implic generarea unor idei sau concepte noi, sau noi asocieri ale minii creative ntre idei sau concepte existente. Creativitatea este un concept multidimensional i se poate manifesta n multiple domenii. Identificarea i cuantificarea naturii creativitii constituie obiective dificile. Conceptul de creativitate poate fi definit din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie social, tiine cognitive, arte, inteligen artificial, filozofie, economie, management etc. i deci la multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativitii rezid n asocierile particulare ale acestui concept cu artele, n natura complex a creativitii i n varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Muli oameni asociaz creativitatea n special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". Aa cum s-a precizat mai sus, creativitatea nu este proprie numai pentru arte, ci este la fel de fundamental pentru progresele din tiine, din matematic, tehnologie, politic, afaceri i n toate domeniile vieii cotidiene. Un termen nrudit cu creativitatea este creatologia, sugerat de Magyari-Beck, I. (1990)[1] pentru studiul interdisciplinar al creativitii,ns acest termen nu a fost general acceptat i este rareori utilizat.

Definiii.Bazele creativitii
Exist numeroase definiii ale creativitii, fr s fie formulat o definiie general acceptat. Unele definiii sunt contradictorii sau subiective, de aceea, n continuare, sunt citate cteva definiii din dicionare de referin, precum i definiii propuse de experi n studiul creativitii. n Dicionarul enciclopedic (1993) [2] creativitatea este definit ca "trstur complex a personalitii umane, constnd n capacitatea de a realiza ceva nou, original". Dicionarul Webster (1996) [3] ofer trei semnificaii ale creativitii: starea sau calitatea de a fi creativ; abilitatea de a transcende ideile, regulile, modelele, relaiile tradiionale i de a crea noi i semnificative idei, forme, metode, interpretri etc.; originalitate sau imaginaie; procesul prin care se utilizeaz abilitatea creativ. Enciclopedia Britannica [4] [1] prezint o definiie concentrat pe obiectivele activitii creative: creativitatea este "abilitatea de a face sau, altfel spus, de a produce ceva nou, fie o nou soluie a unei probleme, fie o nou metod sau un dispozitiv nou sau un nou obiect artistic ori o nou form artistic". Dicionarul ROBERT (1996) [5] include o definiie concis: crativit -dup engl. creativity -putere de creaie, de invenie. O definiie ampl a creativitii a fost enunat de Ellis Paul Torrance (1966)[6]: creativitatea este "un proces de sensibilizare la probleme, deficiene, goluri n cunotine, elemente care lipsesc,

dizarmonii etc.; identificarea dificultilor; cutarea de soluii sau formularea ipotezelor asupra deficienelor: testarea i re-testarea acestor ipoteze i, posibil, modificarea i re-testarea lor; n final, comunicarea rezultatelor". Teresa M.Amabile,Ph.D. n Psihologie, profesor i eful Unitii de Management Antreprenorial la Harvard Business School (SUA), mpreun cu coautorii [7] [2] definesc creativitatea ca "producerea de idei noi i utile n orice domeniu" al activitii umane, de la tiine la arte, n educaie, n afaceri sau n viaa cotidian. Inovaia constituie implementarea ideilor creative ntr-o organizaie. Input-ul creativ este o parte esenial a rezolvrii problemelor care apar n toate fazele procesului de inovaie. Creativitatea persoanelor i echipelor "este o condiie necesar ns nu i suficient pentru inovare" (cf. Teresa M. Amabile et al). Inovaia de succes depinde i de ali factori, aceasta poate proveni nu numai din ideile creative care i au originea ntr-o organizaie, ci i din idei create n alt parte (ca n transferul tehnologic). Cercetrile [8] sugereaz c trei factori pot determina creativitatea individual n orice situaie: Expertiza este "baza oricrei activiti creative". Aceasta i ofer unei persoane cunotinele tehnice, procedurale i intelectuale pentru a identifica elementele importante ale oricrei probleme particulare. Competene de gndire creativ: se refer la modul imaginativ, inventiv i flexibil n care persoana abordeaz problemele; aceste competene depind de trsturile personale (independen, orientare spre acceptarea riscului, toleran pentru ambiguitate) i de tipul de gndire. Gndirea creativ se caracterizeaz prin abilitate puternic de a genera noi idei prin combinarea unor elemente anterior disparate. Motivaia este n general acceptat ca fundamental pentru creativitate,iar cei mai importani factori motivani sunt pasiunea intrinsec (auto-motivaia) i interesul intrinsec de a efectua lucrarea (obiectul creaiei), care sunt mai eficieni dect motivaia extrinsec (recompense,recunoatere). Intr-un sens, persoanele creative sunt la discreia propriilor valori i motivaii i se ocup cel mai bine de probleme pentru care au o puternic afinitate emoional. O definiie a creativitii dat de National Advisory Committee on Creative and Cultural Education din Anglia [9] [3] este urmtoarea: "O activitate imaginativ adaptat astfel nct s produc rezultate care sunt att originale ct i de valoare". Aceast definiie accentueaz rezultatele,mai degrab dect procesele de creaie. Caracteristicile proceselor de creaie sunt clasificate,de regul, n patru categorii.In primul rnd,creativitatea implic totdeauna gndirea sau comportarea imaginativ. Activitatea imaginativ este un proces de generare a ceva original: oferirea unei alternative la ceea ce este convenional, de ateptat sau de rutin. In al doilea rnd, n mod general, aceast activitate imaginativ are un scop precis: adic este direcionat spre atingerea unui anumit obiectiv sau rezolvarea unei probleme centrale. Uneori, obiectivul se modific, atunci cnd apar noi idei i posibiliti: uneori, de exemplu n procese de invenii sau descoperiri sunt identificate noi scopuri cnd produsul sau ideea iniial au aprut. In al treilea rnd, aceste procese trebuie s genereze ceva original. Originalitatea poate fi de mai multe categorii: individual (n raport cu rezultatul anterior al persoanei), relativ (fa de grupul de care aparine) sau istoric (rezultatul este original n raport cu orice realizare anterioar n domeniul particular). n al patrulea rnd, rezultatul trebuie s fie de valoare n raport cu obiectivul. "Valoarea" este aici o apreciere a unei anumite proprieti a rezultatului. Exist multe judeci posibile ale valorii,n funcie de domeniul de activitate n chestiune: eficient, util, agreabil, valabil, tenabil (durabil). Exist multe aspecte ale creativitii n funcie de domeniul de creaie, ns o definiie ar include abilitatea de a combina cunotine din domenii anterior disparate, de a lua obiecte sau idei existente

i a le combina n moduri diferite pentru noi scopuri. Astfel, o definiie simpl a creativitii este: "aciunea de a combina elemente anterior necombinate" [10][4] Au fost propuse trei "tipuri" de creativitate (Florida, R., 2002)[11]: creativitatea tehnologic (invenia), creativitatea economic (antreprenoriat) i creativitatea artistic/cultural. Toate aceste dimensiuni ale creativitii se afl n corelaie, implicnd procese de gndire comune i completndu-se reciproc. Economia creativ este rezultatul corelaiilor dintre tehnologii, arte i afaceri. Dup Departamentul de Comer i Industrie din Anglia[12][5] creativitatea poate fi definit ca "producerea de noi idei care sunt corespunztoare pentru scopurile unor afaceri particulare". Aceast definiie, orientat spre creativitatea economic, prezint o preferin pentru termenul inovaie i consider creativitatea ca prima faz din procesul de inovare. Creativitatea are un rol n amplificarea tuturor aspectelor performanei n afaceri - de la proiectarea noilor produse i servicii pn la introducerea lor n producie, marketingul i distribuia/livrarea acestora. Pe de alt parte, este un fapt curent s se asocieze creativitatea cu diferite sectoare cum sunt filmul, muzica, pictura sau designul. Activitile creative care se bazeaz pe creativitate individual, competene i talent pot include publicitatea, filmul i video, arhitectura, muzica, pictura, artele de reprezentaii (performance- n l. engl), jocuri pe calculator, software, televiziune i radio, designul n mod etc. n privina tipurilor de creativitate, au fost propuse i alte categorii: creativitatea tiinific, creativitatea artistic i creativitatea conceptual. Creativitatea tiinific, n termenii cei mai simpli, implic descoperirea unor adevruri tiinifice. Creativitatea tiinific a fost tratat pe larg n cartea lui Abraham Moles (1957), La cration scientifique[13] . Creativitatea artistic este aptitudinea de a reda lucruri apreciate pentru frumuseea lor estetic; exist doar la indivizii cu predispoziie vizual i tactil pentru art.[14] Creativitatea conceptual implic crearea de soluii sub forma de concepte relevante unice, pentru problemele existente i emergente. In acest sens, creativitatea este procesul mental care implic generarea unor noi idei sau concepte, sau a unor noi asocieri ntre ideile, cunotinele sau conceptele existente. Cercettorii asupra creativitii, majoritatea lor din domeniul psihologiei, pretind, de obicei, c a fi creativ nseamn a produce ceva nou (original, neateptat) i adecvat (adaptiv, referitor la constrngerile sarcinii date). Subsumate criteriului de adecvan sunt calitile de a fi corespunztor, a fi util i a avea valoare, conform cu unele criterii externe. Cel puin trei aspecte ale creativitii au atras mai mult atenie. Procesul de creaie, care a beneficiat de cea mai mare atenie, se concentreaz pe mecanismele i fazele implicate, care fac parte din actul de creaie. Al doilea aspect al creativitii este persoana creativ, trsturile sale de personalitate. Atmosfera i influena mediului/sistemului sociocultural au legtur cu situaia creativ, pot determina nivelul i frecvena comportrii creative. n sfrit, au fost explorate criteriile sau caracteristicile produselor creaiei. Acest aspect are o importan particular, deoarece constituie baza oricrei evaluri a performanei creativitii n lumea real i poate deschide "o fereastr" asupra altor aspecte ale creativitii. Cea mai obinuit metod pentru msurarea creativitii produselor utilizeaz rating-uri ale unor experi n domeniul dat. Tehnica evalurii consensuale (CAT) este un exemplu al acestei abordri. Gndirea creativ poate fi divizat n raionamentul divergent i cel convergent. Gndirea divergent este aptitudinea intelectual de generare creativ, cu fluen i vitez,a unor soluii multiple,originale,neobinuite,diverse i elaborate la o problem stabilit. J.P. Guilford (1954)[15] a considerat aceast trstur cognitiv ca fiind cel mai important ingredient al

creativitii; creativitatea se bazeaz pe gndirea divergent. Cele mai importante caracteristici ale gndirii divergente sunt: flexibilitatea mental, originalitatea, fluena i inventivitatea. Gndirea divergent este exemplificat de bogia ideilor i originalitatea acestora. Gndirea convergent este aptitudinea intelectual de a evalua n mod logic idei/soluii, de a critica i a opta pentru soluia cea mai avantajoas a unei probleme date, dintr-o selecie de soluii. Gndirea convergent este raionamentul analitic, msurat prin teste de inteligen. Rspunsul formulat este unic i riguros determinat, reprezentnd cea mai bun soluie potenial. Acest tip de gndire este utilizat dup evaluarea unui set de idei, informaii sau alternative. Ambele aptitudini par s fie necesare pentru rezultatul - output-ul creativ. Gndirea divergent este esenial pentru noutatea produselor creative, n timp ce gndirea convergent este fundamental pentru a ajunge la concluzia adecvat, specific pentru situaia dat. Gradul de predominan variaz n funcie de sarcin sau ocupaie: un matematician poate manifesta mai mult gndire convergent, pe cnd un artist va prezenta mai mult gndire divergent.

Creativitate i inteligen
Relaia dintre creativitate i inteligen a fost studiat, ntre alii, de Robert J. Sternberg (1999) n manualul Handbook of Creativity [16]. Sternberg afirm c exist trei aspecte principale care sunt fundamentale pentru creativitate: abilitatea sintetic, abilitatea analitic i abilitatea practic. Aceste trei aspecte decurg din teoria "triarhic" (format din trei aspecte) a inteligenei umane, promovat de R. J. Sternberg. Abilitatea sintetic (creativ): abilitatea de a genera idei care sunt noi, de nalt calitate i adecvate pentru sarcina prescris. Aceast abilitate include gndirea divergent. O caracteristic a acestui aspect este abilitatea de a redefini problemele ntr-un mod complet diferit i de a gndi n mod intuitiv i ptrunztor. Abilitatea analitic: gndirea critic/analitic este implicat n creativitate ca abilitate de a judeca valoarea propriilor gnduri i soluii posibile,de a evalua punctele lor tari i slabe i de a sugera ci de mbuntire a acestora. Abilitatea practic: abilitatea de a aplica competenele intelectuale n contexte cotidiene i de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alii. Este abilitatea de a traduce abstraciile i teoriile n aplicaii realiste. Inteligena superioar este comun multor persoane creative. Totui, multe studii ale relaiei creativitii cu inteligena au artat c inteligena general extrem nu stimuleaz, n mod necesar, creativitatea. "Ipoteza de prag" propus de Ellis Paul Torrance[6] susine c un grad ridicat de inteligen pare s fie o condiie necesar dar nu i suficient pentru o creativitate superioar. Un coeficient de inteligen sau IQ "de prag" ar avea valoarea de 120, adic: sub IQ= 120, creativitatea este dependent de inteligen; peste IQ= 120, creativitatea este independent de inteligen. Totui, cercetrile asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte, care s-au extins de la sprijinul entuziast pn la combatere i rejectare.[17] Deasupra nivelului "de prag" inteligena se coreleaz destul de slab cu creativitatea -adic o persoan foarte inteligent poate avea slabe rezultate la testele de creativitate. Ins subiecii cu performane ridicate la testele de creativitate aveau la testele de inteligen cote cel puin mijlocii, de unde rezult necesitatea inteligenei pentru o creativitate superioar. Exist diferene specifice ale gradului de inteligen necesar: inteligena este mai important n creativitatea tiinific, avnd un rol mai mic n arte (pictur, muzic etc.). Se ntlnesc ns i semnificative excepii fa de aceast aseriune! In tiine este esenial "sensibilitatea la probleme" care stimuleaz spiritul de

investigaie; n arte este important sensibilitatea ca ecou afectiv al evenimentelor care anim ideile i succesiunea imaginilor.[18]Psihologul american Ellis Paul Torrance (1915-2003), mpreun cu colaboratorii si au elaborat o metod de benchmarking pentru cuantificarea creativitii, care a fost denumit "Testele Torrance ale Gndirii Creative (TTCT)" [6]. Aceste teste de gndire divergent au msurat: Fluena. Numrul total de rspunsuri interpretabile, semnificative i relevante la stimuli. Flexibilitatea. Varietatea categoriilor de rspunsuri relevante la problema dat. Originalitatea. Rspunsuri care sunt neateptate, neobinuite, unice sau statistic rare. Elaborarea. Adugarea de detalii pertinente. In 1990 Torrance a eliminat scala de flexibilitate,deoarece aceasta prezenta o corelaie ridicat cu fluena. Testele TTCT au devenit unele dintre cele mai utilizate msuri ale creativitii, inclusiv pentru evaluarea efectelor programelor educaionale n coli, a programelor curriculare i a procedurilor de nvmnt creativ. Utilizarea repetat, n timp, a testelor TTCT la cteva mii de copii din coala elementar a dovedit c acestea sunt printre cele mai valide dintre toate testele de creativitate. Testele TTCT au fost traduse n peste 30 limbi i sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potenialului creativ.

Caracteristici ale persoanelor creative


Persoanele creative posed multe caracteristici/trsturi distincte care le difereniaz semnificativ de persoanele mai puin creative sau chiar noncreative. Davis (1999)[19] a "inventariat" peste 200 trsturi de personalitate i adjective ale atitudinii creative,gsite n literatur asupra creativitii, i le-a mprit n trsturi pozitive, social dezirabile i trsturi negative, potenial suprtoare. Dintre acestea, n ordinea caracteristicilor importante sunt: imaginaia, sensibilitatea la probleme, curiozitatea, intuiia, descoperirea ideilor, tolerana pentru ambiguitate, independena (autonomia), originalitatea etc.[20][6]. Independena (autonomia).Persoanele creative tind s fie independente,nonconformiste n gndire i aciune, sunt relativ neinfluenate de alii. Autonomia este o trstur care nglobeaz i alte dispoziii sociale: introversiunea, motivaia intrinsec, autoncrederea, dorina de solitudine, insatisfacia cu statu-quo. Imaginaia constituie o aptitudine important i se bazeaz pe anumite predispoziii ereditare, pentru sinteza unor noi imagini, noi idei. [21]. Imaginaia creativ desemneaz capacitatea unui individ de a efectua o activitate creatoare, adesea generalizat la ntreaga capacitate inventiv (Henri Piron, 2001) [22]. Dezvoltarea imaginaiei presupune ns mult munc n procesul de creaie. De exemplu, Thomas Alva Edison, inventatorul american, susinea c geniul este 99% transpiraie i 1% inspiraie. Dar teza lui Edison nu se aplic deloc n cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart, capabil s compun o sonat n cteva zile. Imaginaia creativ este un mod de gndire n esen generativ (de noi idei, conexiuni, analogii) i a devenit sinonimul conceptului de "creativitate". Sensibilitatea la probleme. Este o trstur esenial pentru rezolvarea eficient a problemelor. Persoana creativ are capacitatea de a observa ceea ce este neobinuit i diferit, de a vedea poteniale nerealizate n situaii date, de a observa asemnri i analogii n experiene diferite. Intuiia- insight (l. engl.) este o descoperire brusc, o revelaie a unui adevr, a soluiei unei probleme etc. n cursul unei "nvri" prin ncercare i eroare. O personalitate intuitiv observ relaiile, implicaiile, are o sensibilitate sporit la detalii i pattern-uri. Originalitatea. Persoana creativ prezint originalitate n gndire i idei, vede lucrurile n modaliti

noi. Originalitatea se exprim i prin aptitudinea de a lsa la o parte sistemele ferm structurate i stabilite, de a dizolva sintezele existente i de a utiliza elementele i concepiile n afara contextelor iniiale, pentru a crea noi combinaii, noi sisteme de relaii. Intr-un portal de creativitate [7] Robert Alan Black prezint definiiile a "32 trsturi ale persoanelor creative". Cu ct o persoan dispune de mai multe dintre cele 32 trsturi, cu att este mai creativ sau are un potenial s devin astfel.

Modele ale procesului de creaie


Muli psihologi consider creativitatea ca un proces format din faze (etape), parcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea noilor produse. Unii experi resping totui concepia c creativitatea poate fi descris ca o succesiune de faze ale unui model. De exemplu, Vinacke (1953)[23] consider c gndirea creativ n arte nu urmeaz un model segmentat n faze. Totui, astfel de opinii contrare sunt minoritare. n realitate, modelele proceselor creative sunt utile n ghidarea creativitii i inovaiei, ns nu trebuie utilizate prea rigid, ntr-o succesiune fix a fazelor, pot exista devieri de la un model, ntr-o situaie dat. Unul dintre modelele timpurii ale procesului de creaie a fost propus de Graham Wallas (18581932),profesor de tiine Politice la London School of Economics, n cartea sa The Art of Thought (Arta gndirii) (1926)[24]. Modelul propus iniial de Wallas coninea 5 faze: Pregtire: este o faz de preparare, cnd are loc definirea, observarea i studiul problemei, se adun informaii i materiale de baz asupra problemei, pentru a construi o cunoatere solid a subiectului (domeniului). Persoana creativ trebuie s cunoasc bine domeniul su de specializare, nainte de a se atepta ca ideile s apar n acel domeniu. Incubaie: este o perioad n care problema este lsat deoparte, pentru o vreme care poate dura minute, sptmni sau chiar ani.In perioada de incubaie problema este internalizat n incontient, dup angajarea activ de la nceput, gnditorul creativ se ocup de altceva, complet diferit, iar momentele "aha" (care exprim triumful revelaiei) vor aprea ca rezultat al gndirii incontiente. Intimare (avertizare): o faz asociat cu un sentiment care precede deseori intuiia creativ. Iluminare: noua idee sau viziune creativ apare brusc (ca un "flash") din procesarea incontient a informaiei.In tiin se vorbete de "intuiie",n arte este considerat "inspiraie". Ideile iluminante pot fi declanate uneori de diferite experiene, utiliznd metafore, observnd natura, ascultnd muzic etc. Este o faz misterioas, dificil de descris. Verificare: n aceast faz final, cunoscut i ca validare, se ntreprind activiti pentru a verifica dac ideea "fericit" aprut prin iluminare rezolv ntr-adevr problema, dac este necesar o eventual eliminare a unor erori sau lacune. Modelul Wallas a fost prezentat ulterior n patru faze, cu "intimarea" considerat ca o sub-faz. mprirea pe faze a procesului de creaie a fost n general acceptat de cercettorii ulteriori, cu unele modificri ale denumirilor sau numrului fazelor. Totui,este de menionat c modelul Wallas nu este absolut original,ci i are originea n conferina susinut de matematicianul Henri Poincar n 1908 la Institutul General de Psihologie din Paris, despre "Creaia matematic".[8].H.Poincar descrie procesul de creaie (n matematic) prin succesiunea a dou faze: a) combinarea elementelor de cunotine (n gndirea incontient); b) alegerea ulterioar a combinaiilor bune. Rolul gndirii incontiente a fost relevat de Henri Poincar[25] care afirma c iluminarea este un "semn manifest al unei activiti incontiente anterioare, ndelungate" care apare dup o perioad de odihn. In opinia sa, cea mai mare parte a creativitii apare n subcontient, unde mintea "alege"

acele combinatii care sunt fructuoase, dup care urmeaz o perioad de activitate contient. Frank X. Barron (1988)[26], profesor de psihologie la University of California (SUA), a pus de asemenea un important accent pe incontient si procese ntmpltoare, in Modelul de Creaie Psihica. Modelul Barron presupune existena a patru faze: Concepia, ntr-o minte pregtit Gestaia, coordonat complicat n timp Naterea, suferina emergenei la lumin Creterea noului copil, perioada de dezvoltare ulterioar. Modelul Barron sprijin punctul de vedere popular asupra creativitatii ca proces misterios care implic gndirea incontient, n afara controlului direct al persoanei creative. J. Rossman (1931)[27] a investigat procesul de creaie prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la apte faze, care constituie aa-numitul model de creativitate al lui Rossman: Observarea unei necesiti sau a unei dificulti Analiza necesitatii Analiza ntregii informaii disponibile Formularea tuturor solutiilor obiective Analiza critica a acestor solutii (avantaje, dezavantaje) Naterea noii idei- invenia Experimentarea pentru a testa cea mai promitoare soluie, selectarea i perfectionarea alctuirii finale. Alex Osborn (1953)[28], creatorul metodei brainstorming pentru stimularea gndirii creative, a optat pentru o teorie similar de echilibru ntre imaginaie i analiz n modelul su de gndire creativ. Modelul Osborn include apte faze: orientarea, pregtirea, analiza,ideaia, incubaia, sinteza i evaluarea. Alex Osborn (op. cit.) i Sid J. Parnes (1992)[29] au dezvoltat procesul (sau modelul) rezolvrii creative a problemelor (CPS), denumit i procesul Osborn-Parnes, care alterneaz fazele de gndire divergent i convergent. Procesul CPS a beneficiat de dezvoltri n mai multe variante succesive, de la versiunea 1 pn la versiunea 6.1, elaborate de Isaksen, S.G. i Trefflinger, D.J. (1985)[30]. Procesul CPS este prezentat, de obicei, n 6 pai. Stabilirea obiectivului Stabilirea datelor (sau faptelor) Formularea problemei

Generarea ideilor Alegerea unei soluii Obinerea acceptrii soluiei Generarea unor idei multiple, prin utilizarea metodei brainstorming, este critic pentru rezolvarea eficient, creativ a problemelor, prin aplicarea procesului CPS. Koberg,D. i Bagnall,J. (1981)[31] au propus un model de rezolvare creativ a problemelor care este cunoscut i sub denumirea de modelul cltorului universal. Fazele propuse n acest model sunt urmtoarele. Acceptarea situaiei (ca o provocare) Analiza (pentru a descoperi contextul problemei) Definirea (principalele probleme i obiective) Ideaia (generarea opiunilor de rezolvare a problemei) Selectarea (alegerea celei mai convenabile alternative) Implementarea (realizarea formei fizice a ideii) Evaluarea (analizarea i o nou planificare a aciunilor urmtoare). Se observ c ideaia- focarul tradiional al instrumentelor de stimulare a gndirii creative, ca de exemplu brainstorming, este precedat i urmat de gndirea deliberat, analitic i practic. Modelul Geneplore. Ronald A. Finke et al (1992)[32] au ncercat s identifice procesele i structurile cognitive specifice care contribuie la actele i produsele creative, pentru a dezvolta noi tehnici pentru studierea creativitii n contextul experimentelor tiinifice controlate. Aceti specialiti au elaborat Modelul Geneplore care consider c cogniia (cunoaterea) creativ este o interaciune ntre procese generative i procese exploratorii. In baza acestui model, invenia creativ are loc n dou faze de procesare principale. n faza generativ, persoana construiete reprezentri mentale denumite structuri preinventive, care sunt utilizate pentru a reprezenta noi pattern-uri vizuale, forme noi ale obiectelor, exemplare categoriale, modele mentale i combinaii verbale. Aceste structuri au diferite proprieti emergente (noutate, semnificaie implicit, divergen) care sunt exploatate n a doua faz, denumit faza exploratorie. Cogniia creativ rezultant poate fi concentrat sau extins, conform cu cerinele sarcinii sau necesitile individuale, prin modificarea structurilor preinventive i apoi repetarea ciclului. Pot fi impuse constrngeri asupra produsului final n orice moment, n timpul fazei generative sau exploratorii (op.cit.,p.18). Modelul procesului de creaie propus de Robert Fritz (1991)[33] prevede urmtoarele etape: 1) Concepia. 2) Viziunea. 3) Analiza realitii curente. 4) Iniierea unor aciuni. 5) Ajustare, nvare, evaluare, ajustare. 6) Construirea impulsului creativ. 7) Terminare. 8) Utilizarea creaiei realizate. R. Fritz identific nceputul unui proces creativ cu aciunile creative de concepie i viziune, urmate de analiza realitii, aciune, evaluare,examinarea detaliat a opiunilor publice i terminarea procesului. R. Fritz afirm c procesul de creaie are o natur ciclic.

Instrumente pentru stimularea creativitii


Articol principal: Metode de stimulare a creativitii. Instrumentele (sau tehnicile) creativitii sunt metode euristice pentru facilitarea i stimularea creativitii unei persoane sau unui grup de persoane. In raportul EIRMA (Asociaia European de Management al Cercetrii Industriale) din 2004[34][9] au fost prezentate principalele instrumente

de stimulare a creativitii, folosite de diferii utilizatori: brainstorming, metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky), diagrama Ishikawa, diagrama Pareto, chestionare, scheme cu sugestii, analiza metaforic, metoda scenariilor, Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. engl.). Exist ns i alte tehnici de creativitate, ntre care se includ metoda gndirii laterale a lui Edward de Bono, sinectica (elaborat de William Gordon), matricea descoperirilor a lui Abraham Moles, metoda TRIZ (Teoria Reenia Izobretatelskih Zadaci- n l. rus), n traducere Teoria rezolvrii problemelor inventive, elaborat de Genrich S. Altshuller i colaboratorii[35] i altele. Brainstorming este instrumentul cel mai utilizat pentru stimularea creativitii i este perceput ca fiind de cea mai mare valoare.

Msurarea creativitii
Exist multiple instrumente i metode de msurare a creativitii, ns nu a fost elaborat pn acum o msur standardizat, general acceptat. Metode bazate pe gndirea divergent. John Houtz i Damon Krug (1995)[36] au prezentat o trecere n revist a diferitelor teste dezvoltate pentru evaluarea creativitii. In categoria metodelor de gndire divergent, Houtz i Krug (1995) includ Testele Torrance ale Gndirii Creative (TTCT),prezentate mai sus n seciunea Creativitate i inteligen, Testele Wallach i Kogan (Wallach and Kogan,1965)[37], Bateria de teste Guilford[38]. Testele Torrance se bazeaz pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele msuri ale gndirii divergente. Deci, acestea msoar creativitatea prin gndirea divergent. Bateria de teste Guilford a difereniat circa 180 de tipuri diferite de gndire, incluznd multe forme de gndire divergent. Bateria Guilford const din zece teste individuale care msoar diferite aspecte ale produciei divergente.Aceste teste sunt: 1) Titluri ale unor povestiri (producia divergent de uniti semantice); 2) Ce este de fcut cu aceasta (producia divergent de clase semantice); 3) Semnificaii similare (producia divergent de relaii semantice); 4) Scrierea unor afirmaii (producia divergent de sisteme semantice); 5) Tipuri de oameni (producia divergent de implicaii semantice); 6) A face ceva n afara uzualului (producia divergent de uniti figurative); 7) Grupe de litere diferite (producia divergent de clase figurative); 8) Execuia de obiecte (producia divergent de sisteme figurative); 9) Litere ascunse (producia divergent de transformri figurative); 10) Adugarea de decoraiuni (producia divergent de implicaii figurative). Fiecare dintre aceste sarcini este notat n ceea ce privete fluena i originalitatea. Abordri psihometrice, biografice i istoriometrice. Au fost efectuate studii de msurare a creativitii care au urmrit s descopere caracteristicile personalitilor creative. Aceste studii pot fi mprite n abordri psihometrice, biografice i istoriometrice. In abordrile psihometrice studiile ncearc "s msoare aspectele creativitii asociate cu oamenii creativi" [39]. Instrumentele n acest domeniu de studiu al creativitii const din liste de trsturi ale personalitilor, liste de control pentru adjective ca rapoarte proprii, cercetri biografice i msuri ale interesului i atitudinilor. O list de control celebr este Lista de control cu adjective (ACL) elaborat de Gough (1952)[40]. Aceast list const din 300 cuvinte-descriptori pe care o persoan le poate verifica, fiind auto-descriptive. Khatena i Torrance (1977)[41] au dezvoltat un test de creativitate denumit Inventarul Percepiei Creative, care cuprinde dou msuri ale percepiei creative i anume: Ce tip de persoan eti? (What Kind of Person Are You?)-n l.engl. (testul WKOPAY) i Ceva despre mine nsumi (Something About Myself) -n l. engl. (testul SAM). Dintre acestea, SAM msoar nclinaiile artistice, inteligena, individualitatea, sensibilitatea, iniiativa etc., iar WKOPAY msoar imaginaia disciplinat, auto-ncrederea, atracia pentru autoritate, curiozitatea etc.

Abordrile biografice implic studii de caz ale creatorilor emineni, "utiliznd metodologii de cercetare calitativ" [39] Abordrile istoriometrice sunt de asemenea concentrate pe studiul creatorilor emineni, care "au rmas" n istorie. Prin analiza cantitativ a nregistrrilor biografice i istorice referitoare la creatorii emineni, istoriometria ncearc s msoare creativitatea. Testele de creativitate la nivel individual necesit ndeosebi fie un anumit tip de gndire divergent sau anumite trsturi de personalitate care au fost asociate cu comportarea creativ. Indicatori de creativitate. Florida, R.(2002)[11] a creat un "indicator de creativitate" care nu msoar creativitatea per se, ci ine seama de factorii care sunt asociai cu creterea economic urban. Indicatorul de creativitate propus pentru creterea economic este compus din trei indici care se refer, respectiv, la Tehnologie, Talent i Toleran ("teoria celor trei T"). R. Florida (2002) susine c succesul economic al centrelor urbane este asociat cu numrul persoanelor creative care pot fi atrase n regiunile caracterizate prin "cei trei T". Orientndu-se dup cadrul structurat de Florida, KEA European Affairs (2006)[42] [10] a propus un "Indice de creativitate european". Acesta va necesita identificarea unui set de factori care conduc la creativitate, construirea unor indicatori adecvai n relaie cu aceti factori i stabilirea unui sistem de monitorizare a performanelor de creativitate la niveluri naionale. Indicele de creativitate european conine patru sub-indici: Talent, Cultur,Tehnologie i Inovaie, Diversitate. Hui et al. (2005)[43] au dezvoltat aa-numitul Indice de creativitate Hong Kong care distinge ntre patru forme de capital i rezultate ale creativitii, n care "creativitatea este un proces social, generat i restricionat continuu de valori, norme, practici i structuri ale capitalului social, capitalului cultural i dezvoltrii capitalului uman; o contribuie important are deasemenea accesibilitatea i disponibilitatea capitalului structural/institutional. Efectele cumulate ale acestor forme diferite de capital sunt rezultatele creativitii, care pot fi msurate n termenii rezultatelor economice, activitilor stimulative i altor forme de bunuri, servicii i realizri creative. Indicatorii utilizai de Hui et al. (2005) sunt listai n[44], Anexa 4. Un indice de creativitate utilizat n USA este Indicele de creativitate MBTI (Myers-Briggs Type Indicator)[45] Studiile internaionale existente, de exemplu PISA (Programme for International Student Assessment) sau TIMMS (Trends in International Mathematics and Science Study) sunt ndeosebi teste de gndire convergent, n care toate itemurile propuse reclam numai un singur rspuns corect. Itemurile (n PISA) au fost construite nu pentru a msura creativitatea ci pentru a evalua nivelul de competen ntr-un domeniu. "Pare costisitor i probabil nu foarte eficient de a utiliza PISA sau alt scal internaional ca msur a creativitii. "(Villalba, Ernesto, 2008)

Analizarea personalitatii creative este foarte dificila deoarece stiinta si arta valorizeaza in mod specific insusirile de personalitate, iar creativitatea la randul ei, de grup sau individuala, la varsta copilariei, tineretii sau maturitatii evidentieaza un alt joc al elementelor ce o definesc. La persoanele creative se pot observa o serie de caracteristici unice, care ii evidentiaza. Iata care sunt semnele care fac clasamentul: Persoanele care au o capacitate de munca enorma si reusesc sa isi mentina concentrarea si atentia pentru o perioada lunga de timp, iar efortul depus in majoritatea activitatilor este minimizat ajungandu-se la optimul dintre efortul depus si rezultatul obtinut. De regula, persoanele creative isi stabilesc o serie de interese de termen lung, si chiar mai mult decat atat, gasesc si planuri de atingere a acestora. De asemenea mai sunt caracterizate si de rabdare, dar acest lucru depinde si de temperament. Curiozitatea pe care o au copii inainte de 6 ani se pastreaza la persoanele cu o creativitate foarte dezvoltata pe tot parcursul vietii. Practic, intreaga lor existenta se invarte in jururul curiozitatii. Din punct de vedere emotional detin un control mult mai puternic asupra propriilor sentimente, foarte rar consumandu-si energia din cauze emotive. Au mare toleranta la ambiguitate. Dupa cum probabil se poate observa, aceste caracteristici sunt cel mai usor recunoscute la marile genii, lucru deloc iesit din comun tinand cont ca aceste persoane au o creativitate extrem de dezvoltata. De asemenea, rezultatele obtinute din procesele creative pot fi usor imbunatatite prin asigurarea unor stimuli externi prielnici, cum ar fi: Linistea este extrem de necesara concentrarii sau intrarii in acele perioade de inspiratie, foarte aproape de perioadele de transa. Unele sunt atat de profunde incat elementele uzuale sunt uitate (chiar si propriul nume, asa cum Edisor a demonstrat-o) Discutiile in contradictoriu pe orice tema atrag interesul; din discutile in contradictoriu se observa si alte puncte de vedere asupra subiectului stimuland de altfel apropieri diferite in gasirea raspunsurilor. Grupul, alaturi de mentor, atunci cand prezinta acelasi interes cu toti indivizii sai construieste un climat colectiv foarte prielnic creativitatii prin intermediul competitiei, problemelor propuse etc. De altfel chiar si pasiunile colaterale, de gen pescuitul sau vanatoarea, muzica, dansul, teatrul, filmele etc. reprezinta stimuli care pot imbunatati creativitatea. Totodata exista si o serie de blocaje culturale ale creativitatii, formate din climante ostile (conformisul cultural, teama de ridicol, zgomotul frecvent) dar si blocaje de natura individuala (fixitatea functionala, critica prematura, abenta linisti persoanel, insecuritatea personala). Aceste tipuri de blocaj este de preferat sa fie inlocuite cu stimuli benefici, atunci cand este posibil.

creativitate 1.Delimitari conceptuale Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva original.Actul creator este insa un proces de elaborare prin inventie sau descoperire,cu ajutorul imaginatiei creatoare,a unor idei sau produse noi,originale de mare valoare si aplicabile in diferite domenii de activitate..in cadrul unor scoli psihologice au fost formulate mai multe teorii asupra creativitatii: - teoria asociationista,elaborata de Nednik(1962),care considera creativitatea un proces de organizare si transformare a unor elemente asociative in combinatii noi,pe baza gandirii; - teoria gestaltista(configurationista)defineste creativitatea ca produs al imaginatiei(nu a gandirii logice),cu ajutorul careia sesizam brusc lacunele din configuratia intregului,completandu-le; - teoria transferului il are ca reprezentant pe J.p.Guilford.El concepe creativitatea ca o etapa a invatarii,transferabila si in alte domenii de activitate. Unii specialisti releva influenta unor factori de personalitate sau neaga importanta inteligentei, atribuind-o imaginatie(Wertheimer).Daca inteligenta este o forma superioara de organizare si de echilibru a structurilor cognitive si daca a intelege si a inventa sunt principalele ei functii(Piaget),atunci nu putem vorbi de nici un proces creativ fara participarea inteligentei.orice persoana cu o inteligenta normal dezvoltata este mai mult sau mai putin creativa.Inteligenta nu inseamna neaparat creativitate,intrucat nu toti oamenii inteligenti sunt creativi. Distinctia inte notiunile:"persoana creatoare" si creativitate" sau comportament creator": - primul termen se rezerva pentru desemnarea individului care aduce o contributie de mare valoare in arta,stiinta .El este prin definitie un individ superior,iar contributia sa este inedita sau originala nu pur si simplu prin prisma cunoasterii umane in sensul ei absolut. - Comportamentul poate referi la produsele noi nu numai in ce priveste situarea lor inafara experientei trecute a individului.Comportamentul individului trebuie sa manifeste un nivel inalt de sinteza,originalitate si relevanta fata de problema abordata spre a-l putea califica drept creativitate". Comportamentul creator"va fi descoperit mai frecvent in oricare populatie data decat la persoanele creatoare si e de asteptat ca acest comportament sa fie normal atribuit in aceasta populatie ,in acelasi fel ca majoritatea caracteristicilor fizice si psihice. 1.Delimitari conceptuale Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva original.Actul creator este insa un proces de elaborare prin inventie sau descoperire,cu ajutorul imaginatiei creatoare,a unor idei sau produse noi,originale de mare valoare si aplicabile in diferite domenii de activitate..in cadrul unor scoli psihologice au fost formulate mai multe teorii asupra creativitatii: - teoria asociationista,elaborata de Nednik(1962),care considera creativitatea un proces de organizare si transformare a unor elemente asociative in combinatii noi,pe baza gandirii; - teoria gestaltista(configurationista)defineste creativitatea ca produs al

imaginatiei(nu a gandirii logice),cu ajutorul careia sesizam brusc lacunele din configuratia intregului,completandu-le; - teoria transferului il are ca reprezentant pe J.p.Guilford.El concepe creativitatea ca o etapa a invatarii,transferabila si in alte domenii de activitate. Unii specialisti releva influenta unor factori de personalitate sau neaga importanta inteligentei, atribuind-o imaginatie(Wertheimer).Daca inteligenta este o forma superioara de organizare si de echilibru a structurilor cognitive si daca a intelege si a inventa sunt principalele ei functii(Piaget),atunci nu putem vorbi de nici un proces creativ fara participarea inteligentei.orice persoana cu o inteligenta normal dezvoltata este mai mult sau mai putin creativa.Inteligenta nu inseamna neaparat creativitate,intrucat nu toti oamenii inteligenti sunt creativi. Distinctia inte notiunile:"persoana creatoare" si creativitate" sau comportament creator": - primul termen se rezerva pentru desemnarea individului care aduce o contributie de mare valoare in arta,stiinta .El este prin definitie un individ superior,iar contributia sa este inedita sau originala nu pur si simplu prin prisma cunoasterii umane in sensul ei absolut. - Comportamentul poate referi la produsele noi nu numai in ce priveste situarea lor inafara experientei trecute a individului.Comportamentul individului trebuie sa manifeste un nivel inalt de sinteza,originalitate si relevanta fata de problema abordata spre a-l putea califica drept creativitate". Comportamentul creator"va fi descoperit mai frecvent in oricare populatie data decat la persoanele creatoare si e de asteptat ca acest comportament sa fie normal atribuit in aceasta populatie ,in acelasi fel ca majoritatea caracteristicilor fizice si psihice. SURSA 03 Rolul si factorii creativitatii Despre importanta creativitatii nu e nevoie sa spunem multe: toate progresele stiintei, tehnicii si artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. Desigur exista mai multe trepte de creativitate; C.W. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativitatii. a) Creativitatea expresiva se manifesta liber si spontan in desenele sau constructiile copiilor mici. Nu se pune problema, la acest nivel, de utilizare sauoriginalitate. Este insa un mijloc excelent de a cultiva aptitudinele creatoare ce se vor manifesta ulterior. b) Planul productiv este planul crearii de obiecte, specific muncilor obisnuite. Un olar sau o tesatoare de covoare produc obiecte a caror forma se realizeaza conform unei traditii, unei tehnici consacrate, aportul personal fiind redus. Este planul la nivelul caruia accede orice om muncitor. c) Planul inventiv este accesibil unei minoritati foarte importante. E vorba de inventatori, acele persoane ce reusesc sa aduca ameliorari partiale unei unelte, unui aparat, unei teorii contraversate. Intr-o tara mare, cum este Japonia, se inregistreaza anual peste 100.000 de brevete de inventii, ceea ce asigura un progres vizibil al productiei. d) Creativitatea inovatoare o gasim la oamenii caracterizati ca fiind "talente". Ei realizeaza opere a caror originalitate este remarcata cel putin pe plan national.

e) Creativitatea emergenta este caracteristica geniului, a omului care aduce schimbari radicale, revolutionare, Intr-un domeniu si a carui personalitate se impune de-a lungul mai multor generatii. In afara de aceste aspecte, daca nu creativitatea, cel putin imaginatia este necesara fiecarui dintre noi in conditiile vietii obisnuite. O echipade psihologi de la Universitatea Harvard a studiat caracteristicile psihice ale unor muncitori instabili, cei care creaza fluctuatia fortei de munca, aspect stanjenitor pentru managerii intrprinderilor. Sunt acele persoane care azi se angajeaza intr-o fabrica, dar dupa o luna-doua, pleaca in alta parte, dar nici aici nu stau mult s.a.m.d. Examenarea a aratat ca majoritatea lor erau lipsiti de imaginatie, in sensul de a nu fi capabili sa-si imagineze cum de ceilalti vad lucrurile altfel, au alte opinii alte valori. Numim aptitudinea de a te identifica cu o persoana si a vedea lumea cu ochii ei, cu mentalitatea ei - empatie. Empatia presupune putina imaginatie care insa lipsea muncitorilor amintiti mai sus si de aceea ei aveau numeroase neintelegeri, ducand fie la parasirea institutiei, fie la demiterea lor. Absenta capacitatii empatice ar explica, dupa aceiasi cercetori, si mai multe din divorturi, unii dintre cei casatoriti nefiind capabili de empatie, deci sa-si imagineze alte dorinte, alte interese decat cele personale, ceea ce devine usor sursa de conflict. Iata ca, macar sub aceasta forma, imaginatia este o insusire valoroasa, imprtanta pentro o convetuire armonioasa. Dezvoltarea creativitatii Multa vreme creatia a fost considerata apanjul exclusiv al unei minoritati restrinse. Distingand insa mai multe trepte calitative in cereativitate si observind cum si efooturile de gandire obisnuita implica ceva nou, cel putin pentru persoana aflata intrun impas, satazi nu se mai face o separare neta intre omul obisnuit sicreator. Orice om normal poate realza o imbunatatire in munca sa, o mica inovatie sau inventie. Ca dovada ca, in multe tai, numarul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor si chiar al sutelor de mii. Pentru a se ajunge la o astfel de performanta, e nevoie de preocupare speciala, de conditii favorabile devvoltarii imaginatiei. Si, intr-adevar, asistam astazi la deschiderea unor ,,cursurii de creativitate si chiar ,, scoli de inventica. Ce se poate face deci pentru stimularea creativitatii? Mai intai, trebuie sa fim constienti, si sa combatem anumite piedici in calea manifestarii imaginatiei, creativitatii. Asemenea obstacole exterioare sau interente individului sunt denumite, de obicei, blocaje.

Creativitatea

1.Delimitari conceptuale Prin creativitate se intelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva original.Actul creator este insa un proces de elaborare prin inventie sau descoperire,cu ajutorul imaginatiei creatoare,a unor idei sau produse noi,originale de mare valoare si aplicabile in diferite domenii de activitate..in cadrul unor scoli psihologice au fost formulate mai multe teorii asupra creativitatii: teoria asociationista,elaborata de Nednik(1962),care considera creativitatea un proces de organizare si transformare a unor elemente asociative in combinatii noi,pe baza gandirii; teoria gestaltista(configurationista)defineste creativitatea ca produs al imaginatiei(nu a gandirii logice),cu ajutorul careia sesizam brusc lacunele din configuratia intregului,completandu-le; teoria transferului il are ca reprezentant pe J.p.Guilford.El concepe creativitatea ca o etapa a invatarii,transferabila si in alte domenii de activitate.

Unii specialisti releva influenta unor factori de personalitate sau neaga importanta inteligentei, atribuind-o imaginatie(Wertheimer).Daca inteligenta este o forma superioara de organizare si de echilibru a structurilor cognitive si daca a intelege si a inventa sunt principalele ei functii(Piaget),atunci nu putem vorbi de nici un proces creativ fara participarea inteligentei.orice persoana cu o inteligenta normal dezvoltata este mai mult sau mai putin creativa.Inteligenta nu inseamna neaparat creativitate,intrucat nu toti oamenii inteligenti sunt creativi. Distinctia inte notiunile:persoana creatoare si creativitate sau comportament creator: primul termen se rezerva pentru desemnarea individului care aduce o contributie de mare valoare in arta,stiinta .El este prin definitie un individ superior,iar contributia sa este inedita sau originala nu pur si simplu prin prisma cunoasterii umane in sensul ei absolut. Comportamentul poate referi la produsele noi nu numai in ce priveste situarea lor inafara experientei trecute a individului.Comportamentul individului trebuie sa manifeste un nivel inalt de sinteza,originalitate si relevanta fata de problema abordata spre a-l putea califica drept creativitate. Comportamentul creatorva fi descoperit mai frecvent in oricare populatie data decat la persoanele creatoare si e de asteptat ca acest comportament sa fie normal atribuit in aceasta populatie ,in acelasi fel ca majoritatea caracteristicilor fizice si psihice.

2.Structura creativitatii

Ea exprima interdependenta intre produsul creator-procesul creator-personalitatea creatoare.

Produsul creator e un element nou in raport cu experienta sociala anterioarasau xu experienta de viata a individului. Validitatea produsului creator are doua criterii complementare:originalitatea si relevanta,care permite autoevaluarea performantei.Acestea acopera cinci niveluri ierarhice: -nivelul expresiv ,care vizeaza comportamentul unei persoane cu anumite caracteristici creative demonstrata in termeni de spontaneitate; -nivelul productiv ,care vizeaza realizarea unor produse,care exprima oreiginalitatea individului; -niveluyl inovator ,care vizeaza elaborarea unor produse noi si originale in plan teoretic si aplicativ ,care asigura restructurarea obiectelor,fenomenelor studiate in cadrul unui anumit domeniu; -nivelul inventiv,,care vizeaza reordonarea insusirilor specifice obiectelor,fenomenelor,studiate anterior,in vederea transformarii calitative a acestora la o limita situata psituata practic intre originalitatea individuala si cea sociala; -nivelul emergent,care vizeaza realizrea unor produse creativ superioare,care restructureaza nu numai domeniul de activitate ci si evolutia societatii.

Procesul creativitatii presupune urmatoarele patru etape: -pregatirea :identificare problemei,analiza datelor,acumularea si selectionarea informatiei necesare,prelucrarea informatiei,elaborarea strategiei de rezolvare a problemei; -incubatia ; -iluminarea; -verificarea.

Personalitatea creatoare evidentiaza resursele sistemului psihic uman ,capacitatea acestuia de a angaja un proces creator,sustinut la nivelul constiintei individuale,cu scopul de aproduce ceva nou, original si eficient. Trasaturile personalitatii creatoare pot fi grupate la nivelul factorilor intelectuali,fact. operationali si a factorilor comportamentali.

3.Functiile creativitatii:

a.Functia sociala determina modul de realizare a produsului creator; b.Functia psihologica determina modul de realizare a procesului creator,angajand toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman,cu unele accente evidente care vizeaza inteligenta(aptitudine generala),gandirea,imaginatia,aptitudini speciale,atitudinile; c.Functia pedagogica determina modul de comportare a personalitatii creatoare angajata in proiectarea unor actiuni didactice,in conditii de transformare a raporturilor subiect-obiect.

4.Tipurile creativitatii

Analizand actul creator in evolutia sa ,de la formele cele mai simple si pana la creatia superioara, Irving A. Taylor (1959) deosebea patru nivele:

a.Creatia expresiva e cea mai simpla forma de creativitate identificata in desenele libere si spontane ale copiilor ,constituind premisa de dezvoltare,in procesul educatiei,a celorlalte forme ale creatiei.Ea poate fi stimulata din perioada prescolara prin jocuri de creatie,desene libere si povestiri din imaginatie,aprecindu-I pe copii,insa fara critici,pentru a nu le frana spontaneitatea. b.Creatia productiva se caracterizeaza prin restrangerea jocului liber al imaginatiei si imbunatatirea tehnicii de lucru,desi produsele realizate se deosebesc prea pitin de cele obisnuite.La acest nivel importanta este invatarea creativa din scoala,folosind metode de descoperire si inventie,apoi largirea orizontului de cunostinte,imbogatirea experientei si insusirea tehnicilor de creativitate. c.Creatia inventiva se realizeaza prin inventie si descoperirea unor corelatii noi,originale. d.Creatia inovatoare presupune transformari fundamentale in conceptii,principii sau metode de

lucru in domeniul stiintei sau artei .

5.Factorii creativitatii

J.P.Guilford a identificat sase factori ai creativitatii:fluiditatea gandirii,flexibilitatea acesteia,originalitatea,elaborarea,sensibilitatea fata de probleme si redefinirea.Acestui model al aptitudinilor creative I se aduce obiectia ca e lipsit de dinamism,intrucat nu cuprinde si modul de constituire a raporturilor dintre informatii ,procesul creatiei fiind determinat de motivatii sau influente externe.Mai complet este modelul elaborat de Gaugh(1957) care cuprinde 5 factori incluzand si aspecte comportamentale:aptitudini intelectuale,aptitudinea interogativa(de cautare),flexibilitatea cognitiva,sensibilitatea estetica si posibilitatea de sesizare a destinului,a increderii creatorului in in viitorul sau. Creatia este insa un proces complex la care participa intrega personalitate,pe baza actiunii unitare a factori cognitivi,de personalitate si sociali. Factorii cognitivi operationali(intelectuali) Dintre acesti factori cei mai importanti sunt imaginatia si inteligenta,intrucat ei au functia de integrare a celorlalti factori cognitivi ai creativitatii.Inteligenta este forma superioara de organizare a comportamentului creativ,care presupunesensibilitatea fata de probleme apoi fulenta,flexibilitatea si capacitatea de redefinire.Imaginatia e un factor fundamental ,intrucat realizeaza fusiunea informatiilor in structuri noi prin contopire,transformarea si unificarea imaginilor,a ideilor,a obiectelor si fenomenelor intr-o noua semnificatie.Un factor deosebit de important e intuitia.O forma superioara a imaginatiei creatoare e ingeniozitatea,finalizata in gasirea unor solutii simple,surprinzatoare si originale.Un alt factor al imaginatiei creatoare e originalitatea,caracterizata prin noutate,inventivitate. In procesul creatiei importante sunt reprezentarile,cunostiintele,largimea campului de idei si aptitudinile specifice.

Factorii de personalitate Motivatiile superioare,nivelul de aspiratie,interesele personale,sentimentele si atitudinile,corelate cu temperamentul si aptitudinile speciale orienteaza creativitatea marindu-I eficienta. Factoriii caracteriali si cei afectiv-motivationali suplinescin creatie un coef de inteligenta mai scazut de 120.Atitudinia interogativa,increderea in fortele proprii,rabdarea,perseverenta,entuziasmul,autoexigenta,angagajarea sociala,spiritul de grup pun in valoare capacitatile creative.

Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulata de exigenta unui mediu social economic si cultural stiintific care asigura formarea unei personalitati creative,,permite libertatea creatiei,recunoaste si aplica

valorile create.

Nonconformismul,tenacitatea,inteligenta si imaginatia creatoare,profunzimea campului de imagini si idei sunt factori stimulatori siideile preconcepute,neincrederea in sine,conformismul,teama de a nu gresi si lipsa de motivatie sunt factori inhibitori.

6.Metode si procedee de imaginare I.Brainstormingul sau asaltul de idei e o metoda elaborata de Alex F. Osborn(1957) si a fost la inceput inindustrie.In scoala ,ea poate fi utilizata la cercurile de creatie tehnicostiintifice pentru stimu-larea si exersarea creativitatii elevilor.Eficienta metodei depinde de respectarea mai multor conditii:grupul creativ sa nu fie mai mare de 7- 10 persoane ,membrii sa aiba un nivel intelectual eterogen,sa dovedeasca competenta si dorinta de a realiza probleme,tema discutata sa fie dinainte cunoscuta,critica ideilor e interzisa.Conducatorul sa fie de incredere si sa creeze o atmosfera destinsa. Asaltul de idei se desfasoara in trei faze.In prima faza are loc punerea problemei,comunicarea unor unor informatii suplimentare,elaborarea solutiilor.IN faza a doua,dupa cateva zile,membrii se intalnesc ,asculta ideile emise si apoi le completeaza,le combina,le selecteaza pe cele mai eficiente.In ultima faza are loc verificarea,evaluarea si aplicare ipotezelor de rezolvare a problemei.Unii cercetatori,printre care W.J.J.Gordon ,sunt de parere ca discutiile in contradictoriu si critica de idei ar stimula creativitatea. II. Sinectica sau asocierea unor elemente diverse,aparent fara importanta,pentru a produce idei noi e o metoda initiata de W.J.J.Gordon .Etapele sunt:analiza si intelegerea problemeipentru a face ca un lucru ciudat sa devina familiar si abordarea problemei dintr-o optica noua,folosind fantezia,analogia personala,directa si simbolica. A.G.Bell a inventat telefonulpe baza analogiei directedintre oasele urechii,care sunt prea masive pebtru membrana ce le pune in functiunesi o piesa de membrana mai rezistenta si mai groasa ,care ar putea pune in functie o piesa de otel. Kekule ,identificandu-se cu un sarpe care isi inghite coada a dezvoltat o intuitie a moleculei de benzen in termeni de inel.

III.Inventica e o metoda de elaborare a unei idei noi pe baza unei interpretari interdisciplinare.In prima faza are loc fragmentarea obiectului si utilizarea lui in forme noi,iar in a doua faza se obtin aspecte sau idei originale prin combinari,permutari,aranjamente.

7.Conditii de educare a creativitatii Educarea creativitatii e un proces continuu ce trebuie realizat pe tot parcursul scolii,avand in vedere toti factorii cognitivi,caracteriali si sociali.dezvoltarea poate fi favorizata de urmatoarele conditii:existenta in scoala a unor laboratoare bine dotate,a unor cercuri tehnico-stiintifice si literar-artistice conduse de profesori creativi,mediul scolar creativ,concretizat in folosirea la lectii si lucrari practice a metodelor si procedeelor euristice.Deosebit de importante sunt insusirea de catre elevi a unor procedee de dezvoltare a imaginatiei creatoare,exercitii de creativitate,in cadrul cercurilor de

elevi,recunoasterea si aprecierea valorilor create de elevi,existenta unor relatii de cooperare intre profesori si elevi. Invatarea creativa presupune existenta unui potential creativ al subiectului ,manifestat in: receptivitatea fata de nou,curiozitate stiintifica,nonconformism,originalitate,capacitate de elaborare, fluenta gandirii ,gandire divergenta,imaginatie creatoare,inventivitate,.Etapele invatarii creative sunt: punerea problemei ,imaginarea ipotezelor de rezolvare,analiza problemei,gasire solutiei de rezolvare,verificarea ipotezei.Invatarea creativa se realizeaza folosind invatarea euristica prin problematizare,dialog euristic,descoperire,modelare.