Imagine copertd: Cruci de pe acoperigul "biseriiii ministirii Peiru Vodd

CUM SA NE SPOVEDIM

sANE ir3lotosrM
cuvinte ale Sfinlilor Pdrinfi:

Sfintul Nicodim Aghioritul Sfintul Dimitrie al Rostovului SfAntulSimeonNoul Teolog

Edifie revizuiti gi adiugiti

Tipdriti cu binecuvAntarea Inaltpreasfinfitului TEOFAN Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

Petru Vodi, 2009

CuvAr.lrurSrANrurur Nrcopru AcHronrrur DEsPRE THr.laSrrnrnr Spovroerrr

Dupi cum, la rAnduiala firii, Dumnezeu n-a purtat de grijd numai si fim sinitogi in viafa aceasta, ci si gi dobAndim sinitatea cu osebite doctorii gi timiduiri cAnd ne vom imbolnivi trupegte,in acelagichip, gi la r6nduiala Darului, El n-apurtat de griji numai casdne nagtema doua oari duhovnicegte,sinitogi, prin SfAntul Botez, ci gi si dobAndim sdndtatea cea duhovniceasci cAnd ne vom imbolndvi sufletegte,cu o baie curifitoare gi doctorieminunatd. $i aceasta nu este altcevadecAtTainaSfintei Mdrturisiri. (...) Da1,o, nenorocire!Aceastibaie curifitoare gi minunati doctorig adici mdrturisirea cea folositoare de suflet, s-a ficut astilzi la cregtini o Taini prea pulin folositoare! Cdci, socotind ci se curdldin aceastd baie,n-au ajunsnici mdcarsd se spele- dupi cum zice Solomon:Fiulrdupe sinese judecd (Pilde afi dreptgi detntindciune nu s-aspdlat 30, 13) - de vreme ce unii dintre dAngii sau nu se mirturisesc niciodati, sau se mirfurisesc foarte rar, iubind, ticilogii, mai bine si se tivdleasci in noroiul picatelor lor ca dobitoacele decAt sd alerge la aceasti baie gi si se curefe. Alfii se mdrturisesc, e adevirat, insi nu precum se cuvine, pentru ci nu se spovedesccu cea mai cuviincioasi cercetare a congtiinfeigi a picatelor, nici cu zdrobirea gi umilinla cea trebuincioasd, nici cu o voinli hotirAtoare ca de aici inainte sd nu mai pdcdfuiascd,nici cu facerea canonului care se cuvine - ci acestea toate alcituiesc mirturisirea cea plicuti lui Dumnezeu. Ci se
.L t

SfAntul Nicodim Aghioritul

Despre Taina Sfintei Spovedanii

fird de nici o cercetare, fdri de nici mdrturisesc o umilinfl, fdrd de hotdrAregi fdri de implinireacanonului,mai pe scurtspus,sespovedesc numai pentru obicei, poate pentru cd vine lui Hristos,sauBotezul.$i sau Nagterea Paqtele, aga,in acestchip riu mirturisindu-se, ticiloqii, cu adevirat gi foarte se pdgubesc. se batjocoresc noi ne intristdm pentru o atAtde mare De aceea, pagubi gi ingelarea frafilor nogtri cregtini,incAt ne-am nevoit ca sd adunim de la multi dasc5li aceasti scurtd sfituire cdtre cel ce se pocdiegte gi cu aceastasd-i indemnim pe pdcitogii ce se mirturisesc sdsemirturiseasci mai des;iar celor de se mirturisesc riu, si le tAlcuim gi si-i facem sd cunoasci a semirturisi cum secuvine,pentru ca mdrturisirea lor si fie pl5cutXlui Dumnezeu gi folositoaregi,caLrrmare, si fie adeveriti gi firi de indoiali iertareapicatelor lor, caresedi de la Dumnezeuprin preotul duhovnic. (...) Mirturisirea trebuie si se faci la cei mai iscusifi duhovnici IntAi, cerceteazi gi afli care este cel mai iscusit duhovnic intre ceilalli. Pentru ci marele Vasile spune (in hotdrAreape scurt 229):,,Dupd, cum oamenii nu-gi arati unul altuia suferinlele gi rinile trupului, ci le dezviluie doctorilor aga9i picatele incercafi care gtiu si le lecuiascd, se cade si fie infdligatenu oricui, ci aceloracare pot si le tdm5duiascS.". cineva cugetul siu Cum si-gi cerceteze in al doilea rAnd, dupi cum stai gi socotegti cu cAli bani egti pigubit in neguldtoria pe care o faci, tot aga aduni-te gi tu, frate, deoparte, gi inainte si mergi la un asemeneaduhovnic, vreme de doui sau trei siptimAni, mai cu seamd

la inceputul celor patru posturi ale anului gezi in mare linigte, gi plecAndu-ficapul, cerceteazd in cugetul tdu ceea ce Filon Iudeul numegte judecata cugetului. $i si nu te faci apirdtor, ci judecitor al pdcatelortale, cum spune Sfin{itul gi tu, precum Iezechi4 toatd Augustin. Socotegte vremea trecutd a vielii tale, cu mAhnire gi amdrdciune in sufletul tdu: Sfhrgi-aoi frul aielii mele sufletuluimeu! aducfrndu-mi amintedeamdrdciunea (Isaia 38, 15); sau mdcar socotegte, dupl ce teai mirturisit, cAte pdcate ai sivArgit; cu fapta, cu vorba gi incuviinlarea gAndurilor. Numiri lunile; apoi, de la luni, treci Ia siptimAni, gi de la siptdm6ni la zile. Adu-fi aminte de oamenii cu care ai picdtuit gi de locurile unde ai pdcituit gi gAndegte-te cu griji, ca sd afli fiecarepdcatal tiu. Deoareceoamenii astdzifie ci se lasd greu cAnd e vorba si-gi facd o asemeneacercetare aminunliti a cugetului lor, fie ci uiti gi nu pot si-gi aminteascdpicat^ele,iati, frate, cd 1i-am agternut pe hArtie, in lnadldturacdtreDuhoanic (prima parte a Cdrlii foartefolositoare de suflet, Ed. Episcopiei RAmnicu-VAlcea), picatele de moarte, picatele ce se iarti gi picatele care se trec cu vederea.Ji-am infiligat acologi celezece la fiecaredin porunci gi cine sunt cei ce gregesc de aceasti greutate acestea, ca sd te despovirdm gi si te facemsi-1i amintegticu ugurin!6 picatele tale.Deci cautdacologi, cercetAnd, adu-fi aminte carepicate din celece seafld acolole-ai sdvArgit, (...) ca si le mdrturisegti. Cum trebuie si semirturiseasci picitosul Dupi ce te vei fi gAndit in acestchip la pdcateletale, frate al meu pdcdtos,gi te vei fi pregdtit cu aceasti zdrobire a inimii gi ingrijorare,

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre Taina Sfintei Spovedanii

mergi atunci la acel iscusit duhovnic de care frate, am vorbit. Dacd gtii carte, insemneazil-gi, picatelegi pe hArtie,ca si nu le uiti. (...) Ce estemirturisirea? Mirturisirea esteo infdfigare,de bunlvoie, prin grai, a faptelor rele,ca gi a vorbelor gi a gAndurilor. Ea este smeriti, invinuindu-se pe sine, este dreaptd,, fdr5 ruginare, hotirAti, gi se face citre un duhovnic legiuit. Mirturisirea trebuie ficuti de bunivoie Agadar,gi tu, frate: 1..Trebuie si mirturisegti, cu insigi gura ta toate faptele tale cele rele, toate vorbele tale spui rele gi toate gAnduriletale rele.Am zis sd-1i daci picatele cu insigi gura ta deoarece,chiar le-ai aveascriseca si nu le uifi, totugi ai datoria si le citegti tu insufi duhovnicului tiu. Mirturisirea trebuie si fie smeriti 2. Trebuie si te mirfurisegti cu smerenie,cu multi umilinli gi cu inima zdrobitd - precum gi-a mirturisit femeiadesfrAnatipicatele ei, precum gi precum se ruga vamegul- pentru cananeanca ca Dumnezeusi primeasci mirturisirea ta gi sdfi dea iertareapicatelor. Fiindci inima infrintd gi urgisi (Psalmi50, L8). Dumnezeu nu o 7)a smeritd, gi Aceasti smerenie umilinfi trebuie si o arili incd gi atunci cAnd te mustrd duhovnicul pentru vreun picat al tdu, pistrAnd ticerea gi firi si te mAnii, gi nici tdindu-i vorba, ci primind dojanacu bucurie, ca gi cAnd!i-ar face-oInsugi Dumnezeu.
( .. . )

Mirturisirea trebuie si fie spre invinovifirea ta 3. CAnd te mirturisegti nu trebuie sd invinovilegti pe unul sau pe altul, spunAnd cd ei au

fost pricina de ai pdcituit, dupi cum Adam a dat vina pe Eva gi Evape garpe.Nu! Tu sdnu faci aga! Ci si te invinovlfegti numai gi numai pe tine gi voinla ta ceaticiloasd.,,Dacl vrei si invinovifegti pe cineva- i1i spunedumnezeiescul Guri de Aur (Omilia 51 la Matei) - invinovifegte-te pe tine!" celcese $i alcituitorul Pildelor spune: Drepteste tnainoadfegte pesine(Pilde 78,17).,,Pesirte" zice, gi nu ,,pe altli". Pentru ca nu cumva, ciutAnd sigi impufineze cu mirturisirea picatele sale,si gi le sporeasci, gi invinovifirea. (...) addugAnd Mirturisirea trebuie si fie dreapti 4. Trebuiesd te mirturisegti intru adevdrul gi dreptatea inimii tale,ardtAndu-fitoatepicatele, le-ai aga cum sivArgit, cu toate imprejuririle: locul, persoana, pricina, numirul pdcatelor gi felul lor. (vezi capitolul Y aI Inadfdturii cdtre Duhoanic, din prima parte a Cdrliifoarte folositoare de suflet,despre imprejuriri. Numai ci numele persoanelorcu care ai pdcdtuit nu trebuie si le ari!i.) Mirturisegte-ti picatele fird si adaugi sau sd scazi ceva,fdri si spui jumltate din picatele tale unui duhovnic Ai jumdtatea cealalti altuia, cum fac unii vicleni. Si nu le spui cu cine gtie - cu carein acelagitimp ce cuvinte megtegugite, si-fi ascunzi picatele, cu scopul si-fi micAorezi ruginea- ci sd le mirturisegti simplu gi drept, cu inimd fdri viclegug,gi adevirat. (...) Mirturisirea trebuie ficuti firi si te ruginezi 5. Trebuiesi te mdrturisegtifiri sd te ruginezi, fiindcd rugineape careo capefi cAndte mirturisegtiili aduce slavi gi har de la Dumnezeu, potrivit cu Isus Sirah: Este rugine care aduce pdcate Ei esterugine careaducemdrire gi har (lsus

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre Taina Sfintei Spovedanii

te facesi scapide Sirah 4,23). Rugineaaceasta ru$ineaceva si fie in ziua infricogati a Judecifii, potrivit cu Scirarul (CuvAntulIV): ,,Nu nesocoti mirfurisirea picafului tiu, pentru cd, prin rugineade aici, sd scapide rugineade dincolo!" De ce te ruginezi,pdcitosule?CAnd sivArgegtipicatul nu te ruginezi, gi acum, cAnd cauti si te scapide el, te ruginezi?O, nebunule!Tu nu gtii ci ruginea aceasta este de la diavolul, care, atunci cAnd faci picatul, iF de indriznealX gi neruginare,iar cAnd il mdrturisegti ifi di frici gi rugine?Aga dd mirturie SfAntulloan Gurd de picaful gi pocdinfa:in Aur: ,,Doui sunt acestea: picat rugine gi batjocurd;in pociinld - laudi gi indrizneali. Dar satana rdstoami rAnduiala gi di la picat indrizneali, Ei la pociin!6 rugine. Tu insi si nu i te increzil" (CuvAntul pentru mirturisire). (...) Picatele trebuie si fie aritate, fie aici, fie dincolo. 6. Una din doui: sau aici, jos, trebuie sipicatele tale, frate, cdtre duhovnicul; arili !i sau, dincolo, infricogatul Judecitor le va da in vileag inaintea tuturor ingerilor gi oamenilor, crr mare mustrare pentru tine. Mustra-te-aoi tale (Psalmi gi aoi pune inaintea felei talepdcatele judecitor? Insegi picatele tale 49, 22). Ce zic, nemirturisite te vor mustra atunci gi te vor da in vileag, la acel Scaun de judecati a toati gi ta de credinld te oa pedepsi lumea. Lepddarea gi (Ieremia 19). Vezi 2, rdutateata te aa mustra pe dumnezeiesculIoan Gurd de Aur care zice: ,,Acolo le vom vedea (gregelilenoastre),in fafa gi vom plAngeacolo ochilor, goalegi descoperite, gi va fi inzadar!" Vezi gi mirturia marelui Vasile,

cd vom vedea atunci picatele noastre, pe fiecare cum s-asivArgit (vezi capitolul VIII allnadldturii cdtre Duhoanic,din prima parte a Cdrlii foarte desuflet). folositoare Daci cumva vreun singurpicat va rimAne nemirturisit, rimAn neiertate gi celelalte. Daci vei mirturisi toate picatele tale, dar vei ascunde,de rugine,numai unul singur, afl5 cd nu numai picatele pe carele-ai mdrturisit rimAn neiertate, dar i1i mai adaugi fie, pe deasupra, gi un alt mare pdcat, al pAngdririi celor sfinte, pentru aceastd tdinuire, dupd cum spune, in Carteaceapentru mdrturisire; Patriarhul Hrisant al lerusalimului. Vezi gi in Mhntuireapdcdtogilor, unde se arati cd o femeie, degi gi-a mirfurisit toate celelaltepicate la un cucernic duhovnic, nu gi-a mirturisit un mare picat al ei, iar un frate slujitor al duhovnicului avdzut cum iegea din gura ei cAte un garpe pentru fiecare picat mdrturisit. Iar la urmi de tot, avdzut un garpe mare cum gi-a scos de trei ori capul afari din gura femeii, apoi iardgi l-a tras iniuntru gi nu l-a mai scos.Pentru aceasta, tofi ceilalfi gerpi care iegiseri mai inainte s-auintors iardgi gi au intrat in gura ei. Dupi moarteasa, aceanenorocitl s-a aritat gezAnd pe un infricogatbalaur gi i-a spus duhovnicului ei gi fratelui cd a fost pedepsiti fiindcd nu gi-a mdrturisit acel pdcat. De aceea gi un oarecaredascil te sfifuiegte cu inlelepciune ci, daci vrei si biruiegtipe diavolul carei1i aduce ruginea, spune, mai inainte de toate celelalte, acelpicat de carete ruginezimai mult. Mirturisirea se cuvine si fie plini de hotirAre 7. Trebuie sd te mirturisegti cu hotdrAre,
1l

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre Taina Sfintei Spovedanii

adici se areli inaintea duhovnicului o hotirAre temeinici gi statornicdcum cX vrei mai bine sd mori de mii de ori, decAtsi mai picituieqti cu voia ta, avAnd ajutorul harului dumnezeiesc' Fiindcd, dacd nu iei o asemeneahotirAre in

dupi cum nu vreau si beau vreodati un pahal cu otravi, dupi cum nu vreau vreodatd sd md pribugescintr-o pripastie 9i dupi cum nu vreau vreodati sd md omor". (...) Se cuvine si insemn aici ci se face gi o a

implinirea canonului; 2. dac| nu s-a indreptat gi nu s-a caRonisitcum trebuie de duhovnic; gi 3. (dupd Simeon al Tesalonicului, intrebarea
12

24) dach - odati ce a cdzut din nou in aceleagi picate sau intr-altele, care sunt urmare a celor dintAi - spune,odatd cu picatele din urmi, qi pe celedintAi, socotiteca nigte ridicini gi pricini ale celor din urmi, sau pentru o mai mare zdrobire a inimii gi smerenie. Scris estein cartea ce se cheamdinad[dturd pentrucelcesepocdiegte (din a doua parte a Cdrfii de suflet),cd este un lucru foarte foartefolositoare folositor dacl igi face cineva gi o mdrturisire cuprinzltoare gi de obgte a tuturor picatelor pe care le-a sivArgit in intreaga sa viafd, dupd cum fac cei ce vor si se preofeascd gi cei ce sunt in primejdie de moarte, micar o datd pe an gi mai ales, daci se intAmpli si mergi la un nou duhovnic.(...) Ce esteimplinirea canonului Dupi mirturisire, urmeazi a treia parte a pociinfei, adici facerea canonului dat de duhovnic, care esteo implinire prin fapte a canonisirii, dupi cum o hotirdgte Gavriil al Filadelfiei, in cartealui despreTaine.Agadar gi tu, frate al meu picdtos) egti dator si primegti cu mare bucurie canonul pe care !i-l va da duhovnicul, fie ci e vorba de post, de pleciri ale genunchilor, de milostenie, sau de altceva.$i, inainte de toate, sd primegti din tot sufletul indepirtarea de la impirtigire, atAfiaani cAtva hotdri el. Fiindci cu aceastd micd pedeapsdimblAnzegtimarea urgie pe care o are Dumnezeu impotriva ta. Cu acest canon trecdtor, scapi de canonul cel vegnic al iadului. (...) Cel ce se pociiegte se cuvine si ceari de la sine un canon mai greu Daci, din intAmplare, duhovnicul tiu vrea

SfAntulNicodim Aghioritul

DespreTainaSfinteiSpovedanii

si-!i dea canon ugor, afunci tu, din dragostea pentru Dumnezeu, trebuie siJ rogi sd-fi..dea .anon mai greu (cum fac mulli care se pocdiesc cu osArdie),ca si imblAnzeqtimai vArtos,prin acest canon vremelnic, dumnezeiascadreptate gi sd te incredin,tezi mai bine ci Dumnezeu ie-a iertat de pedeapsacea vegnici pe care ai fi pentru Picat. cdpitat-o ^ Piciiosul trebuie si-gi capetecanonul fie aici, in chip vremelnic, fie dincolo, pe veci Frate,sd alegi una din doui: ori sdprimegti aici,in chip vremelnic,canonulpicatelor tale;ori acolo, pentru vecie. Daci-l primeqti aici, atunci scapi de cel de acolo;iar daci nu-l primegti aici, atuhci negregitai sd-l capeli dincolo, dar va fi pe vecie.Dupe cum scrie gi Gavriil al Filadelfiei,in cartea sa despre Taine ,,Cel ce nu s-a supus (canoanelor) aici, trebuie si fie trimis la scaunul de judecati de dincolo gi va da socoteali de neleca unul ce a incdlcat giuirile pe carele-a sdvArgit, SfinteiBiserici". agezdmintele trebuie si se indepirCel ce se po^ciiegte teze de la Sfinta ImPirtiganie Mai presus de toate, i1i spunem, frate, ci impdrtrebuie fdri gregsi stai departeie SfAnta tiganie atAfia ani cAli ifi va hotiri duhovnicul, pentru ci aceasti indepirtare este o canonisire i canonisirilor, trebuincioasd gi alcituind adevdrata ta pociinfi. Fiindci, daci vei cuteza si te impirtdgegti in acegti ani, vei ajunge un al doilea Iuda. $i, daci vei sili pe duhovnic si te ierte, tu nu vei mai fi un om care se pociiegte, ci un asupritor gi un tiran care silegte legile dumnezeiegti gi canoaneleSfintelor Sinoade ale Bisericii gi ale Pirinfilor.
14

Pentruaceasta, Dumnezeiasca lmpirtdganie iti va fi fie nu pentru iertare, ci pentru o mai mare osAndi gi pedeapsi. $i, ca si infelegi mai bine acestlucru, infelegedin pilda aceasta: dupi cum omul careare rdni pe trup merge gi le aratd doctorului gi primegtede la el porunca cum sd ia cutare doctorie pentru rdni gi si nu bea vin sau sd nu mdnAncecutare mAncare, pentru ci altfel rinile nu i se vindeci, tot agagi fu, frate al meu, porfi rdni nevizute in sufletul tiu, adici anumite pdcate. Ai mers gi le-ai ardtat duhovnicului, adici te-aimirturisit, iar duhovnicul a hotdrAtsi folosegti o anumiti doctoriepentru picatele tale, canonul adici: hrand uscati, plecarea genunchilor, milostenie,rugiciuni gi celelalte. PelAngd acestea, ti-a prescrissi nu bei gi si nu mdnAnci cutare mAncare,adici si nu te impirtigegti cu Dumnezeiegtile Taine.Agadar, dacd nu-i vei da ascultare duhovnicului (maiadevirat Canoanelor Sfinlilor Pirinfi', n. n.) rinile gi picatele tale nu se vor vindeca, ba vor ajunge mai cumplite gi mai intinse. Dar ce zic eu ci nu se vindeci? fi setrageincd gi moartea,sufleteascigi trupeasci, cum spune dumnezeiescul Pavel:De aceea, mulli gi bolnaai dintreaoi sunt neputinciogi gi mulli au murit (1 Corinteni 1.1., 30). Adicn, deoarecese impdrtigescfiind nevrednici,unii mor sufletegte gi ajung neputinciogigi bolnavi gi mulli dintre ei inceteazi din viafd. Daci cineva, fiind nedumerit, ar spune cd pdcatul celui ce se pociiegte se iarti prin rugiciunea de iertare a duhovnicului - gi deci de ce acestuia nu i seingiduie sd seimpirtdgeasci cu SfinteleTaine, odati ce a fost iertat gi indreptat? - acestuia ii rispundem in trei chipuri: 1.

SfAntulNicodim Aghioritul

DespreTainaSfinteiSpovedanii

Adevdrat este ce se iarti pdcdtosului picatul, insi nu de-a dreptul, ci socotindci el va implini Impirtiganie canonul gi va sta departede SfAnta duhovnicul, inainte de iertare, (fiindci de aceea ii hotirigte canonul gi lipsirea de SfinteleTaine); 2. Adevdrat esteci se iarti picdtosului picatul,

gi alte nenumirate riutili a pitimit, dupi cum insugi Natan i le proorocise;3. Adevirat estecd se iarti picitosului picatul, dar este nevoie ca pdcitosul si fie pus la incercare9i, cu timpul, si fie intirit in harul lui Dumnezeu.

nu gtii ce !i se va intAmpla mAine:Cd nu Etiila ce (Pildelelui Solomon ziuadem6ine danagtere poate 27,1). Cum si se pizeasci picitosul dupi mirturisire Iar dupi ce te-ai mlrturisit 9i !i-ai primit canonul de la duhovnicul tiu, pentru ca si te picat sauin pizegti si nu cazi din nou in acelaqi cinci povdfuiri, ca de de aceste iltele, folosegte-te te nigte leacuri caresd Pdzeasci:
L6

intAia pizire: aducereaaminte de picatele ficute. (...) Dacd tu vei scrie gi ifi vei aminti de, picatele tale, dumnezeiescul Gurd de Aur te incredinfeaz6,cdDumnezeu le va gtergegi fi le va ierta. Iar daci tu le vei gtergede unde le-ai scris gi le vei uita, atunci le va scrie Dumnezeu gi-$i va aminti de ele. $i iarigi spune acelagi:,,Cici nu estenici un alt leac pentru iertareapicatelor precum neincetataaducere aminte gi necurmata lor osAndire".(CuvAntulII cum ci spre folos este ci proorociilenu sunt limpezi). SfAntul Marcu Pustnicul te sfituiegte insi ca, atunci cAnd i1i mdrturisegti lui Dumnezeu picatele tale, si nu-fi amintegtide ele dupi felul lor, deci si nu-!i amintegti imprejuririle gi fefele oamenilor cu care ai pdcifuit. Deoarece,fiind tu inci impitimit gi iubitor de pliceri, s-ar putea si poftegtiiarigi la elegi si te tulburi; sau,aducAndu!i aminte cu durere de ele dupi chipul lor, si cazi in deznidejde. Mai cu seami si te feregti cAnd este vorba de pdcateletrupegti gi murdare pe care le-ai sivArgit: deci si nu-!i aduci in minte imprejuririle gi oamenii cu care ai picituit, fiindci ifi intinezi mintea.Si-!i amintegtidoar ci egti picdtos gi cd ai sivArgit multe pdcatecu care ai mAniatpe Dumnezeu. A doua pizirez si fugi de pricinile picatului. A doua pilzfue folosegte-o ca si fugi de pricinile picatului, fiindci aceleagipricini dduc intotdeauna gi aceleagi urmiri. Fugi, dar, frate, de priveligtile cele rele, de vorbirea gi intovdrigirea cu cei firi de rAnduiald gi, mai cu seami, si fugi de vorbirea gi prietenia cu oamenii aceiacu care ai picituit trupegte.(...) A treia plzirez mirturisirea deasi aduce
L7

SfAntulNicodim Aghioritul

DespreTainaSfinteiSpovedanii

cinci lucruri bune. De a treia plzire folosegtete, spovedindu-tedes,againcAt,daci estecu Putinfi, sd alergi indati la duhovnic ori de cAteori vei sivArgi un picat cAt de mic, care se iarti, nu doar cAndvei sivArgiun picat mare gi de moarte. Fiindci, dupi flrm rinile care sunt ardtate doctorului nu semiresc, tot agagi picatele mici, dupd cuvAnful cAndsuntmirturisite, nu sporesc, caresunt date la iveali nu Scirarului: ,,VAnitdile sevor inriutifi, ci sevor timddui" (CuvAntulIV (..,) pentru ascultare). int6iul folos al mirturisirii dese: dupi cum copaciicareserdsidescdesnu pot sdprindd ridicini adAncitn pimAnt, tot agagi deasamirturisire nu lasi obiceiurile gi deprinderile rele ale picatului si capeteridicini adAnciin inima des.(...) celui ce se spovedegte Al doilea folos al mirturisirii dese:cinese des are mare ugurinli in a-gi cerceta spovedegte cu aminunfime cugetulgi a-giaflanumdrul picanetrcetatde mulugurAndu-se telor sale,deoarece, limea pdcatelorprin deasamdrturisire, acestea poategiel si rimAn tot mai pufine. Pentruaceasta le.giseascimai lesnegi si gi le aminteasci.Iar cel care nu se mirfurisegte des, datoriti numdrului mare de picate care se ingrimldesc asupra lui, nu poate nici si le afle cu aminunlime gi nici sd gi le aminteasci;ci, de multe ori, uiti multele gi grelele picate ale sale care,dacd rimAn nemirfurisite, rimAn prin urmare gi neiertate.Pentru aceea,diavolul are si i le aminteasci in ceasul morfii sale,gi atAt de mult il va strAmtora,incAt il vor trecesudorile morlii gi va plAngecu amar, sdrmanul, dar firi nici un folos, fiindci atunci nu mai poate si le mirturiseascd.
l8

Al treilea folos al mirturisirii dese:cel ce semirfurisegte des,chiar de va sivArgi vreodati un picat de moarte, indatd insi, dupd ce s-a mirturisit, intrd in harul lui DumnezeLr, gi cAte fapte bune va f.ace, il vor invrednici de viala cea vegnicl. Iar cel ce nu se mirturisegte des, daci si zicem- sivArgegte gi el acelagi pdcatde moarte gi nu aleargi neintArziatsi se spovedeasci, cAtd vreme rdmAne nespovedit, nu numai ci este lipsit de harul lui DumnezetLt, dar gi lucrurile bune pe care le face de la sine - posturi, prive- nu-i sunt gheri, metanii mari gi alteleasemenea vrednicepentru a-i cAgtiga plati gi via!5 vegnicd, pentru ci sunt lipsite de harul lui DumnezeLr, careestefurceputulgi temeliatuturor fagtelor care duc la mAntuire.(vezi gi capitolul X alinad{dturii cdtre Duhoanic, din prima parte a Cdrlii foarte desuflet). folositoare Al patrulea folos al mirturisirii dese: cel ce se mdrturisegtedes este mai incredinfat ci moartea il va afla in harul lui Dumnezeu gi ci astfelva fi mAntuit.(...) Al' cincilea folos al mirturisirii dese: al cincileafolos pe care il pricinuiegtedeasamirturisire este ci ii impiedicd gi-i infrAneazdpe oamenide la picat. Fiindci cel cesemdrturisegte des, cAnd igi amintegtecd peste pufine zile are si se spovedeasci,chiar daci igi are gAndul la picat, se opregtenumaidecAt,socotind ruginea pe careo va simti cAndse va mirfurisi gi dojana pe careo va auzi de la duhovnic. A patra pdzire: aducereaaminte a lucrurilor celor de apoi. Folosegte ceade a patra pdzire, frate, ca sd-!i amintegti de cele de la sfArgitul viefii tale, adicd si cugefi necontenitla moartea

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre Taina Sfintei Spovedanii

ta, la infricogata ]udecati a lui Dumnezeu, la pedeapsacea vegnici gi la vegnicadesfitare a i{aiului. Fiindci aducerea aminte gi teama de patru sefaceintru tine caunfrAu putemic, acestea carenu te lasi sd picituiegti. Dupi cum griiegte Duhul SfAnt,prin Isus Sirah:in tot cefaci, adu-li amintede sfdrgitultdu, gi nu aei pdcdtuiniciodatd (IsusSirah7,38).(...) De voiegti si nu picdtuieqti, frate al meu, pune inaintea ta toate felurile infricogatede pedeapsi pe carele-a aflat dreptatealui Dumnezeu ca si pedepseasci picatul, adicd necurmata lipsire de Dumnezetr, intunericul cel mai din afar6,focul cel nestins, viermele cel neadormit, strifundul cel prea rece,plAnsulcel nemAngAiat, dinlilor gi celelalte caznenenumdrate scrAgnirea gi felurite. $i, mai Presus de toatg ci te vei gisi pururea intovirdgit cu ingigi acei diavoli, dugmanii tii, pe care ii urdgti atAt de mult, pentru ci fi-au pricinuit atAteasuferinfe. Lucru care este mai cumplit decAt celelalte feluri de pedeapsi - potrivit cu SfAntul Maxim. Ceci - in cuvAntul de sfituire citre Gheorghe, Eparhul Africii - acestaspune urmdtoarele: ,,$i, ceea ce este mai jalnic intre toate gi mai greu de spus cu adevirat - lucru pe care nu pot micar si-l griiesc, cu atAt mai mult si-l indur (izbivegtene, Hristoase, gi scapi-ne de aceasti durere!): despdrfirea de Dumnezeu gi de Sfintele Sale Puteri gi viefuirea laolaltd cu diavolul gi dracii sii vicleni, care va line o vegnicie!$i cea mai grea gi mai cumpliti dintre pedepseestesi stea de-a pururi impreuni cei ce urisc cu cei ce sunt urA1i". Apoi, fine minte ci toate acestesuferinle vor fi pedeapsi picitogilor nu pentru o sutd de

mii de ani, nu pentru o mie de milioane de ani, ci in vecii vecilor,firi nidejdea ci li seva mai pune capdtvreodati. Agadar, aga si-fi vorbegti in tine insuli: Dacd eu nu pot si rabd durerea pricinuiti de un os al meu cAnd iese din locul lui, cum voi ribda, nefericitul de mine, indepirtarea vegnicd de Dumnezeu, Careestetot ce e mai liuntric in fiinfa mea?Daci eu nu pot indura sd fiu aruncat doar pentru un ceasintr-un cuptor, chiar daci mai inainte m-agfi bucurat de toate pldcerilelumii, cum voi suferi si mi aflu pe vecie in *ptorul acela al focului nestins? Blestemat sd fii, picatule, care mi stAnjenegti! Nu, nu te voi sivArgi! $i cum, pentru o singurd gi mirunti plicere, si dobAndesc o vegnicie de suferinfe gi si plAng nemAngAiaf ca un smintit, precum acelIonatan;Doaramgustatpulind miere cu ahrful toiaguluipecnreil aaeam in mhnd,gi,iatd,trebuie sd mor!(1. Regi14,43). A cincea pizire: cunoagtereapicatului. Folosegte,frate, gi a cincea pdzfue, cunoscAnd bine ce lucru riu estepicatul, gi mai ales cel de moarte. Tofi oamenii sivArgescpicaful, fiindci nu gtiu cAt de mare riu este.De aceea, in multe pirfi ale dumnezeiegtii Scripturi, picdtogii se numesc,,nesocotifi" gi,,negtiutori". O mare riutate pe care o face pdcatul, iubitule, este ci te lipsegte de toate pldfile tuturor faptelor bune pe care le-ai sivArgit. De pildi: de ai fi dus o viali aspri vreme de gaizeci de ani implinifi, rimAnAnd despuiat gi ars vara de argila soarelui, iar iama inghefat de frig, precum Onufrie gi Petru de la SfAntul Munte; daci ai fi purtat pe grumazul tdu un lanf de fier

SfAntulNicodim Aghioritul

vreme de douizeci de ani, ca SfAntul Eusebiu; ani, daci ai fi locuit irtr-un mormAnt paisprezece

CuvAxrur SrAnruLUrNrcoDrM AcHronrrur

DESPRE rOC.4,rNli (...) Cei ce pdcituiesc cu nddejdea mirturisirii nu gtiu ce estemdrfurisirea. Ei socotesc ci mdrturisirea nu este altceva decAt doar a spune cu de-aminuntul duhovnicului pdcatele lor. $i, aritAndu-le cu luare aminte, ei cred cd prin asta au ficut toful. Pentru aceasta,cAnd se pregdtesc de mirturisire, toatd silinfa lor esteca si-gi aduci aminte de picatele ce le-au ficut. Iar dupi mirturisire, alti grijd nu au decAtnumai sd-gi aduci bine aminte daci nu fltmva li s-a intAmplat si uite vreun picat. $i, crezAnd ci aceastisArguinfi gi grijd estedestuldpentru a se impica cu Dumnezeu, socotesc ci drumul care duce la cer nu mai este strAmt - dupi cum ne spune Evanghelia:Strhmtdestepoartagi tngustd '1,4) - ci este estecaleacareducela aia{d (Matei 7, mai lat decAtstrizile cetdfilor.$i ceostenealieste a spune picatele noastre duhovnicului, dupi ce ne-am obignuit din copilirie a le spune? $i, daci toati mdrturisirea ar sta numai in aceasta, atunci pdcitogii cei firi de rugine, care se laudd cu picatele lor gi le povestescin adundrile lor ca pe nigte mari isprdvi, ar fi mai bine pregdtifi pentru a se mirturisi curat. Cici ei ingigi igi mirturisesc pdcatelelor, gi incd firi sfiali. In acestfel, mdrfurisirea ar fi ca o negustorie,sivArgiti numai cu gura. Sau ar fi numai o descircare a gAndurilor de la inimd. Adevdrul insd nu este acesta.Cici adevirata mirturisire are ca scop de a-l intoarce pe picitos de la picate, deci de a-l facesd se abati de la ele gi sI alergeiarigi la

multe descoperiridecAtProorocii;de ai fi virsat mai mult sAngedecAttofi Mucenicii, dar, dupd un singur pdcat de moarte, ai fi sdvArgit acestea, din pricina acestuia pierzi indati acele fapte bune ale tale de mai inainte gi risplata lor 9i, murind in pdcat, nu te vei folosi cu nimic de pe urma athtor nevoinle. Aga hotdrigte insuqi Dumnezeu pentru dreptul care picituiegte, ci nu sevor aminti faptelelui celedrepte:atuncinu lui (Iezechiel33, se aa mai pomenitoatddreptatea 13).(...) Bibliografie: SfAntul Nicodim Aghioritul, 2000. Ed. Credinfa strdmoqeasci, Dulcesfdtuire,

22

SfAntulNicodim Aghioritul

Desprepociinli

Dumnezeu.Cu toate ci estenevoie gi de aceasti aritare a picatului prin gura pdcitosului, ca si-l audi duhovnicul, si-l ierte gi sd-l indrepte prin canon,dar numai mirturisirea singuri nu este de ajuns, cici trebuie gi o durere liuntrici a inimii pentru picatele ficute. Durere care trei intiritoare: intAi, si fie trebuie si aibd aceste lucritoare, in al doilea rAnd si fie desivArgiti gi in al treilea, si fie mai presus de fire. De aceea, gi la mdrturisirea ta, frate,de va lipsi numai una trei intdritoare ale durerii, atunci eava din aceste fi ca aceeaa lui Saul, sau ca aceeaa lui Antiotu sau ca aceeaa lui Iuda'. Cici pociinfa acestoraa fost numai cu gura, nu gi cu inima. $i, de vreme ce acestetrei intiritoare ale durerii inimii sunt dupi cum estenecesariiertarea atAtde necesare, doresc picatelor noastrede Dumnezeu, de aceea pomenindu-le aici, iubitule, ca si fi le limuresc una cAteuna: Deci intAi, durerea pociinfei trebuie si fie lucritoare, adici si nu fie neputincioasi gi slabi, incAt si nu fie in stare si sdvArgeascio lucrare vrednici de numirea ei. Ci ea trebuie si fie atAt de puternici, incAt si stipAneasci inima, ca sd n-o lase si fie biruiti (ca si nu zic si nu le simtd deloc), de pofta trupului gi dulceafa picatului, care intri in liuntru odati cu nivdlirile pociinfa trebuie vrdjmagului. Pe lAngi aceasta, sI fie atAt de hotirAtoare, incAt si-l facl pe cel ce se pocdiegtesi nu se mai intoarci niciodati la picat, oricAt de mare ar fi dragostea pentru vreun lucru zidit sau frica de vreo primejdie, gi nici din alti oarecarepricin6. Dupi cum face o femeie cinstiti, care, fiind hotdrAti si pizeasci cinstea birbatului ei, nu dn prilej vreodati nici

si fie binqitd, chiar daci ar pitimi nenumirate rele pentru asta. In al doilea rAnd, durerea pocdinfei se cuvine si nu fie mincinoasi, saupujini gi de scurtd durati, ci adAnci gi desdvArgiti.IncAt,atAtdurerea carene intoarcepe noi de la picate gi ne face si le urAm pentru dragostea de Dumnezeu,care se numegtezdrobire, cAt gi durerea carene face sd ne intoarcemde la pdcatedin dragostepentru noi ingine, care se numegte sfirAmare de tot3, gi firi de lipsi, trebuie si fie atAtde desdvArqite incAtsX-lfaci pe cel cesepocdiegte si seintoarci de la picate gi sd le urasci din tot sufletul siu, mai mult decAt orice alt riu. Adici sufletul si aleagi mai bine si pitimeasci orice alt rdu, ca: pagubi de lucruri, lipsire de cinste, sau chiar si-gi dea viafa, decAt si lucreze vreun picat. Pentru aceasta, cel ce se pociiegte cu adevdrat, trebuie si arate lui Dumrezerr, Cel ce vede adAncurileinimii, cd inima lui pdtimegteatAta durere, incAt dragostealui pentru El covArgegte lui pentru celezidite cu mult mai mult dragostea de Dumnezeu.$i atAtde desivArgitese cuvin si fie acestedureri, incAt nu numai cd trebuie si rdmAni pentru totdeauna la cel ce se pocdiegte - zdrobindu-i inima gi scofAndu-i lacrimi gi suspine,dupi cum estescris:,,Iar voi afi strigat din durereainimii voastregi din zdrobireaduhului v-afi tAnguit" - ci trebuie s-o faci pe inimi si urasci picatul, si se intoarci de la el gi si nu-l mai faci niciodati. ln al treilea rAnd,aceastidurere a inimii se cuvine si fie mai presus de fire, atAt la inceput, cAnd se pricinuiegte,cAt qi la sfArgit.Pentru ci inceputul gi pricina acesteidureri estedarul lui

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre pocdinld unul ascuns,cici aceasta aduce mare ugurare. Insi cercetareacongtiinfei gi mirturisirea se cuvine si fie insolite de zdrobirea gi durerea cea dinlduntrul inimii, despre care vorbim acum. Cici canonul ce-l primegte de la duhovnic cel - adici: post, plecdri de genunchi ce se pocdiegte (metanii), sau altd pdtimire rea - zdrobegte gi chinuiegte numai trupul, adicd numai omul cel dinafari; gi astfel tai numai ramurile cele dinafard ale picatului. Dar durerea zdrobegtegi rdnegtepe omul cel din liuntru, pe inimi insigi, unde se gdsescriddcinile tuturor picatelor. $i, zdrobind inima, zdrobegti totodati gi rdnegti gi pdcatele.Sau mai bine zis, zdrobegti gi rinegti pe diavolul insugi" pe balaurul gi incepdtorul riutifilor, care,cuibirindu-se in inimi, de acolo, din lduntru vorbegtegi arunci toate gAndurile celeurAte,rele gi hulitoare,indemnAndu-lpe om la picate. Cdcidin inimd ies:ghnduri rele,ucideri, preacuraie, desfrilndri, furtigaguri, mdrturii mincinolse,hule(Matei 15,19).(...) Daci aceasti durere va lipsi din inima celui ce se pociiegte, adevirat estecd el rimAne nepocditgi nemdrturisit,chiar dacds-amirturisit flr gura lui; el esteca gi cel ce nu s-amdrturisit de picatele lui, sau a fost legat,saun-a fost dezlegat de duhovnic. De aceea, Domnul a zis cu hotirAre: De nu ad aeli pocdi, toli aeli pieri lafel (Luca 13,5). Adicd: De nu vi veli pocii, din inimile voastre, cu o astfel de durere lucritoare, desdvArgiti gi mai presus de fire, toli veli fi osAndili. Pentru aceasta,gi Duhul SfAnt, vrAnd si arate cAt de trebuincioasi este aceastd durere a inimii in taina pociinfei, cere aceasti durere de la cei ce sepociiesc, zicAndprin Prooroculloil: Rupeli-ad

- umilegte inima, iar nu firea sau o alte oarecare pricini fireasci. Pentru aceasta a zis marele Vasile:,,Umilinfa cea care se face de la sine este dar al lui Dumnezeu. Ca, gustAnd sufletul din si se sArguiasci dulceala unei dureri ca aceasta, gi zisa Apostolului: Pe care a o folosi!" lar unii (Romani 9, 18), o Dumnezeu, tl miluiepfe aoiegte Cici zice mai departe:,,lar inleleg,,il umilegte". iar impietrirea gi tl impietregte", pe careaoiegte, potrivnice de-a dreptul. stdri sunt,doud umilinfa Scopul unei astfel de dureri nu trebuie si fie firesc, sau pentru bunitifile cele vremelnice de aici (pimAntegti) pe care le-am pierdut. Pentru cineva gi pitimegte o durere ci, de se scArbegte de aici, scArbagi durerea lui nu pentru acestea i se socotegtespre pociinfi, cici este nefolositoare. Ci trebuie si ne scArbim pentru bunitifile cele mai presus de fire (ceregti),de care ne-am lipsit prin picat, gi pentru riutilile cele afardde fire ce le-am agonisit,care gi pe acestea ni le-a ardtat credinla cea mai presus de fire. Scopul cel mai desivArgit pentru care trebuie si pricinuim in noi aceastddurere mai presus de fire, esteca prin ea si ne impicdm gi si ne unim cu Dumnezert, ca apoi si dobAndim fericirea hotarele firii. Deci daci cel ce ce covArgegte se mirturisegte nu are in inima sa o astfel de durere lucritoare, deslvArgiti gi mai presus de fire, dupd mirturisire se intoarce iardgi la casa lui impreuni cu toate picatele sale. De aceea, buni gi folositoareestecercetarea de sine de cdtre cel ce se pociiegte, ca si poatd afla toate picatele ce le-a ficut cu lucrul, cu cuvAntul sau cu gAndul. Apoi, a se mirturisi la duhovnic de toate picatele sale,fdri a ldsa nici

Aghioritul Nicodim SfAntul (Ioil 2, 13). T,oastre! iar nu hainele inimileaoastre, Iar apoi cerepociinfa lor, zicAnd:gi intoarceli-ad aostru! DomnulDumnezeul cdtre Yezi, frate,careestemirturisirea ceacanonici gi dupd lege? Vezi care este pocdinla cea adeviratd? Acum, te rog pe tine si socotegti, oare cel ce picituiegte fdri rugine 9i zice: ,,Md voi mirturisi!" poate sd aibi o astfel de durere adeviratd pentru pdcatelelui, in felul cum am Mie mi se Pare cX nu. Cici prin ceeace arAtat? zice,elarati ci nici micar nu flrnoagtecd trebuie Bisericii.$i, chiar si sepociiascddupi Canoanele dar zicAndunele ca acestea daci ar cunoagte, 9i se insugi el pociintei, nidejdea cu picituind firi cuvAnt.(...) arati cd estecu desXvArgire cineva umilinfi, ii trebuie Iar ca si cAgtige multi cugetaredin SfAntaSoipturi gi nevoinfi neincetati dupi rAnduiala Bisericii. ,,Iar a se sili gi a nu putea, mai intAi aceastadovedegte lenevireanoastri din vremeatrecuti. Ci nu este indati fdri multi gi cu putinli a o lua pe aceasta deasd cugetareimpreuni cu nevoinfi. Iar apoi mai arati cX sufletul este stipAnit de patimi, 9i nici de aceleade care voiegtesi se slobozeasci nu poate si se lase" (HotirAre pe scurt, L6). Un imbunetetit ficea in fiecare an o mirturisire cuprinzdtoare,adici igi mirturisea toate picatele ce le ficuse in toati viala sa,nu pentru in inima sa alt scop,ci numai ca si dobAndeasci o adeviratd durere pentru picatele lui. Pentru insd se pregdteade mai inainte cu multe aceasta siptdmAni in linigte 9i cu cugetirile nevoinfelor duhovnicegti,iar in ziua in care voia si se mdrturiseascd petrecea opt ceasuripentru a seiscusi in lucririle zdrobirii gi ca sd ceardaceasti mare

Despre poceinF

diruire de la Dumnezeu.Iar tu, dacdai picdtuit ieri, sau alaltiieri, fdrl si mdsori greutatea pdcatului, fdrd a cugeta deloc la mdrefia gi la bunitatea lui DumnezeLr, pe CareL-ai nesocotit, gi fdrd si citegti nici o carte care sd aibd aceste invdlituri, ci numai aga...,aducAndu-fi aminte de relele ce le-ai fdcut, mergi si le mdrturisegti pe ele duhovnicului. $i crezi ci numai cu aceasta vei cAgtigapociinfa cea adevirati gi durerea cea lucritoare gi desdvArgiti a inimii, care este nedespdrfiti de pociinfa ceaadevirati? Departe, frate, departe egti de pocdinfa cea adevirati cu nigte mirturisiri ca acestea pe care le faci, cici te asemenicu aceiadespre care zice David cigi rupeau hainele lor gi se ardtau ci se mAhnesc pe dinafarl, iar pe dinduntru, in inimi, nu se mAhneau:,,Despirfitu-s-au, gi nu s-au umilit". Daci doar te mirturisegti, speli vasul numai pe dinafard gi fala inimii tale, iar adAncul cel din liuntrul inimii rimAne plin de necurdfie. Curdlegte maitnthi partea din lduntruapaharului cea gi a blidului, ca sdfie curatdgl ceadinafard(Matei 23,26).(....) Tu gAndegtici, dupi ce-!i vei mirturisi cu umilinfi la duhovnic picatele pe carele-aifdcut gi dupi ce acelaifi va citi rugdciuneade dezlegare, egti curat ca gi cum n-ai fi fdcut niciodatd vreun pdcat. $i pleci de la picioarele duhovnicului ca gi cum n-ai fi avut nici o intindciune. Dar acest gAnd nu este adevirat, pentru ci prin Taina SfAntului Botez se gterge doar picatul strimogescAi orice alt picat fdcut pAni atunci, insi nu se gtergegi necunogtinlaminfii, gi pofta, gi aplecareacitre picat siditd in fire gi alte urmdri cele-a pricinuit acestpdcat strimogescin

SfAntul Nicodim Aghioritul

Desprepocdinfd

firea oamenilor. AcestearimAn in firea omului gi dupd botez, ca o Pedeapse,sPre incercarea stipAnirii de sine gi spre incununarea luptei 9i a biruinqei celor botezali. Aqa 9i mirturisirea ce se face bine, cu toate cd gtergepicatele, insi nu gterge rdutatea Pe care au pricinuit-o ele in suflet, adicd orbirea gi intunecarea minfii, inclindrile cele rele ale voinfei, obignuinfele 9i

nevoinfelepocdinfeicesuntem datori si le facem in toatd viafa noastrd,dupi ce am pdcituit. Deci si gtii, frate, cd dupd ce vei faceo mirturisire buni gi umilit6, se cuvine si implinegti canonul gi pedeapsaPe care !i-o va da duhovnicul, adici: ori post, ori pleclri de genunchi,ori rugiciune, ori altcevade acestfel. Apoi secuvine si implinegti canonul gi pedeapsa Pe care!i le va rinile pdcatelor da Dumnezeu ca si tdmiduiascd tal'e:boalI, nedreptifi, lipsire de averi, moartea mai inainte de vreme a rudeniilor sau a celor iubifi ai tii, necinstiri ori alte ispite, pricinuite de diavoli, de oameni sau de firea ceastricati. Cdci dar mai alesnecinstirile gi ocirile, toate acestea, qi umilinfi in inimi, 9i de aceea nasc durere Dumnezeu ingiduie sI vind. Despre acestea a zis gi un Pdrinte: ,,CAnd pentru ocdrAresau

necinstire vei pitimi mare durere, cunoagte-te pe tine ci mult te-ai folosit" (scoliela CuvAntul 25 din Scard). Iar alt Pirinte, cAndii veneavreo scArbi,obignuiaazice:,,Acesta estefierul arsal lui Iisus". Nigte pedepseca acestea a dat Dumnezeu lui David dupi iertareapreacurviei gi a uciderii. Cici Dumnezeuesteduhovnicul cel mai infelept dintre toli 9i El gtie si indrepte pe picitogi mai bine decAtorice duhovnic cu orice fel de canon. Dreptatealui Dumnezeu ar ierta, impreuni cu gregeala,gi munca cea vegnicd, dar nu o face aga ugor gi oricum, ci numai dupl implinirea canonului vremelnic. Am zis dupd implinirea canonului, cdc| degicanonul ajuti pdcdtosuluila iertareapicatelor lui, dar iertarea desdvArgitio facemila ceanemirginiti a lui Dumnezeu, prin patimile gi moartea Fiului Siu, dupi cum ne aratd Sfintii Teologi.Dumnezeu obignuiegte sd-i pedepseascipe picitogi mai ales cu mustrarea congtiinfei, topindu-i gi uscAndu-i ca o pAnzd de piianjen, dupd cum zice David: Cu mustrdri pe om gi ai sub[iatca pentrufdrddelege ai pedepsit phnzade pdianjen sufletulsdu (Psalmi 38, 1,4-15); sau, prin somn, cu vedenii infricogate, dupd cum zice lov: Cd o datdaa grdi Domnul gi a doua de noapte, oard;prin ais sauprin aedenie c6nd fricd groaznicd cadepeste oamenichndsunt adormili pe oamenilor pat.Atunci descoperd mintea cu chipuride (Iov pe ei! ti tnfricogeazd 33, 1.4-1.6). fricd, cdacestea Iar pricina esteci, de nu ar pedepsiDumnezeuin aceastd viafd flr canon gi cu pedepsevremelnice pe picdtogi pentru pdcatelelor, cu adevdratii va pedepsi in cealalti viafi, in iad, cu chin vegnic. Aga zice dreptul Iov, care se temea pentru toate (lov 9,28), ale sale:Md clatin din toatemddularele
3t

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre pociin!5 deprinderile, obignuintele, patimile gi toate poftele pdcatului, care rimAn inridicinate in adAncul inimii tale gi dupi ce nu mai lucrezi picatul gi te depirtezi de fapta cea rea. Pentru a smulge gi dezridicina cu totul din inima ta aceste rele inclindri, impdtimiri, deprinderi, obignuinle gi rddXcini ale pdcatului trebuie sd te nevoiegtiinsd, frate. Pentru ci, de nu le vei scoate,este primejdia ca ele si odrisleasci din nou gi sd nasci fapta pdcatului, dupi cum zice mareleVasile:,,CAci- dupd cum, daci cineva ar voi si taie ramurile sadului, dar sXlaserdddcina, nimic nu a ficu| cdci,rimAnAnd rddicina, ramurile iarigi odrdslesc- la fel gi unele picate nu-gi au inceputul de la ele, ci rdsar din altele; deci toati nevoinfa esteca cel ce voiegtesi se curete de ele si scoati afar| pricinile cele dintAi ale picatelor" (HotdrArepe scurt, 289).Vedem pe mulfi din cei ce se pocdiescci au tiiat ramurile pdcatului, ficAnd deci lepidare desivArgitd de riutate, cd au hotdrAt si nu mai lucrezepdcatul cu fapta, dar, pentru cd nu au scosgi ridicinile din inima lor, se pleaci iarigi si pofteasci picatul giil cugetl adeseori cu mintea 1or. Ei sunt precum Israilitenii care au iegit doar cu trupul din Egipt, iar cu sufletul gi cu inclinarea inimii lor au rdmastot acolo,cici igi aduceauaminte gi pofteau cdrnurile, usturoiul gi cepeleEgiptului, zicAnd:Cine ne aa hrdni pe noi cu carne?Cdci ne aducem amintedepegtele pecareil milncam in Egipt in dar,de castraaeli gi depepeni, de ceapd, depraz gi de usturoi (Numeri 17, 4-5).Aga gi acegtia,lasi picdtuirea cu trupuf dar nu-gi lasdgi inclinarea, aducerea aminte gi pofta lor ceacitre picat. Cici ii iartd pe vrijmagii 1or,gi le pun metanie gi nu

cici gtiaci nu lasdDumnezeu fdr|pedeapsi nici Pentru cdgtiucdnu mdaei o datoriea pecetosului: peminenepedepsit. Idsa pociinfa Apoi, pentru ca tu, frate,si cAgtigi cea adeviratd, i1i trebuiesc patru lucruri, ca 9i unui gridinar care vrea si faci o livadi intr-un loc silbatic: L. IntAi, el taie odraslelegi ramurile toate rdddcinile pomilor sdlbatici;2. Apoi, scoate acelor pomi, c5ci, de vor rimAne rdddcinile, scotiardgiodrasle;3. In locul acelorpomi acestea sdlbatici,el sidegte pomi roditori; 4. Dupi care, trebuie si pizeasci cu mare atenlie acegtipomi de orice vietate gi intAmplare rea, pAnX ce vor prinde ridicini gi vor ajungeca sd facdroade. Agagi tu, frate,mai intAi trebuiesi tai odraslele gi ramurile picatului, adicd si iei o hotirAre neclintiti, cu toati voinfa gi inima ta,ca si nu mai faci pdcatul alti dati gi si te indepdrtezide orice faptd gi oricelucrare a lui, agacum te indepirtezi de pedeapsi gi de moarte. Depdrtarea de Ia picat ti-o va pricinui rugiciunea neincetati citre Dumnezen, Care te pizegte cu darul Siu gi-fi aduce aminte de moarte, de judecati gi de Apoi, mdrturisireadeasi a picatelor tale osAndd. gi impirt5girea cu dumnezeiegtilorTaine, daci nu ai vreo impiedicare.Dar mai alesifi va ajuta fuga de toate pricinile picatului gi, lie la aceasta intAi de toate, de vederile cele rele, de vorbirile gi de prieteniile cu cei cu careai picdtuit. Mai pe scurt spus - fugi de toate pricinile care vltima sufletul tdu! in al doilea rAnd, trebuie si tai nu numai ramurile picatului, prin indepirtarea de faptele lui, ci si-i scoli gi rddlcinile. Iar ridicinile picatului sunt inclinirile cele rele, impitimirile,

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre pociinli diavolului se intiregte din ce in ce mai mult asupralor, iar puterile lor slibesc,nemaiputAnd si-l biruiasci pe vrijmag. Despre aceasta, cu in{elepciunea zis un Dascil ci pXcdtogiicare se pociiesc,iegifi de curAnddin stareade picat gi abia depirtafi de la rdutate,se aseamindctr bolnavii care s-au sculat de curAnd din boal5. Cici, deginu sunt bolnavi, sunt galbenigi slibiti; mdnAncd, dar fdrd de gust; dorm, dar firi sd se odihneascd;rAd, dar fird plicere; umbli, dar mai mult se tArdsc.$r, pe scurt, orice ar face,fac cu mare greutategi slibiciune.Aga gi pdcdtogii care au lisat de curAndpicatul, de seintAmpli sdfacl vreun bine, il fac, dar nu cu sArguinfagi rAvnace se cuvine, ci cu mare greutate,cici rimdgifele gi rdddcinilepicatului sunt inci in inima lor gi nu s-au vindecat cu desivArgire. Dar ridicinile gi inclinirile acestea rele cAt gi patimile picatului ce au rimas in inima ta, frate, cum pofi si le scofi?$titi ci cei ce vor si scoatd rddicinile vreunui copac mare folosesc sape, cazmale,tArnicoape,securi gi alte unelte. La fel $i tu, ca sd scofi ridicinile cele rele ale picatului, si folosegti diferite unelte. Adici si folosegtiinfrAnareade la mAncare,de la somn, plecirile de genunchi,culcirile pe jos gi orice alti rea pitimire a trupului. Cdci acestea nu numai ci scot pimAntul ce esteimprejurul rddlcinilor, migcAndu-legi cldtindu-le pe acestea,ci le gi lovescAi le taie, lovind inima in care sunt sddite aceste riddcini dupi cum zice Avva Marcu Pustnicul:,,Fdr6,de zdrobireainimii, estecu neputinfi a se izbdvi de rdutate.Iar pe inimi o zdrobegte infrAnarea din trei pirfi, adicd a somnului, a pAnteceluigi a odihnei trupegti". Insi securea

se rezbuni asupra lor, dar numai cu gura $i cu iar in inimi mai p5streazi chipul cel din af.ar6,, patimi a pomenirii de riu gi nu-i inci o oarecare cAnd De aceea, iubescpe vrijmagii lor desdvArgit. rea, nevoie vreo i seva intAmpla vrijmagului sdu sebucuri, iar de-l intAmpind pe el vreo norocire, seintristeaz6.$i a hotirAt sd nu mai picdtuiascd cu care a picituit mai inainte, cu aceapersoanX are o aducereaminte cdtre ea, o insi totdeauna impitimire gi o'inclinare ascunsi, prin care,cu ochiul minfii, gi-o inchipuie des gi vorbegtecu ea cu dulcea!5,gi cAnd e treaz gi cAnd doarme' De aceea, adeseori igi intoarce ochii sii cei dinafari ca s-o vadi gi iubegtesXvorbeascl cu ea cAnd este de fafi, iar cAnd lipsegte,vorbegtecu dragostedespreea. Precum femeia lui Lot, care s-a despirfit de Sodoma cu trupul, dar nu 9i cu s-a intors s-o vadi. $i s-auitat inima, gi de aceea (Facete gi s-a lui Lot tnapoi, fdcut sthlpdesare femeia depdrteazi se care bolnavii Sau cum fac 1,9,26). de bucatele cele vitimitoare gi nu le minAnci, sI nu moar5,dar intreabi desde ele. temAndu-se $i, neputAndu-lemAncasd-giimplineasci pofta cu ele, le iau numai in mAini, risfilAndu-se cu ele gi mirosindu-le gi ii socotescfoarte fericifi pe cei ce pot sd le minAnce. (...) Iar pXcdtoqii, ca nigte nebuni gi fdrd de minte, socotesccd esteun lucru ugor a scipa de picat. Ei cred ci a face un picat sau o suti este acelagilucru. Dar nu-gi dau seama,ticilogii, cd, cu fiecare pdcat lucrat, igi pun in primejdie din cein ce mai mare mAntuirea lor. Fiindcd mintea lor se orbegtedin ce in ce mai mult, iar inima lor se invArtogeazi; greutatea picatelor cregte mereu, iar ajutorul lui Dumnezeu lipsegte ca sd-i ajute; rizboiul

SfAntulNicodim Aghioritul

Desprepocdinfi

aveai; 6. Ca te-ai lipsit de fericirea cea vegnice a Raiului; 7. Ce te-ai pedepsit cu o osAndd9i vegnicddin pricina picatelor tale. pedeapsd se cuvine si fie atAtde Iir durerea aceasta mare, atAt de lucrdtoaregi de desivArqitd,dupi cum este durerea unei femei care gi-a pierdut unicul ei fiu, sau Pe birbatul cel iubit. Sau ca durereaunui cufit sau a unui acmare,sau a unui spin ce!i-ar vdtima piciorul tiu. Desprecarezice David: ,,intorsu-m-am sPre chinuire, cAnd s-a infipt mie ghimpele". Aceastddurere 9i scArbi si apeseneincetatinima ta ca intr-un clegte9i, zdrobind-o, s-o faci si scoatdcAndlacrimi, cAnd suspine.Avva IsaacSirul a zis cd,,pocdinfaeste inima zdrobiti gi smeriti" gi cd ,,pocdinlaeste si le pdrisegti pe cele de mai inainte 9i sd te pentru ele". Iar SfAntul Ioan Scdrarul scArbegti zice ,,Pociinfa este necdjiretare a pAntecelui9i lovire a sufletului spre simfire puternici".

Aceasti durere gi scArbi a inimii se cuvin sd fie de-apururea, dupi cum de-a pururea este gi pociinfa. Pentru aceasta gi fu, frate, se cuvine ai sd acestfel de durere in inima ta. Cici, dacdai aceasti durere, atunci ai gi pociinfa. Dar irndatd ce ea va lipsi din inima ta, numaidecAtgi tu vei fi lipsit de pocdinfd, dupi cum zice Gheorghe Coresi, impreuni cu ceilalfi CuvAntitori de Dumnezeu.De aceeaa zis dumnezeiesculIsaac Sirul: ,,Nici una din faptelecelebune nu estemai inalti decAtpociinfa. Cdci lucrarea ei nu poate sd se sfArgeascd vreodati" (CuvAntul 557)4. (...)Deci, frate,dacdai aceastidurere lucrdtoare in inimi, dupi cum am zis mai inainte, sd gtii ci eava pricinui in sufletuI tdu multe bunitdfi. Ifi va aduna mintea in inimi, nelisAnd-o sd-gi aducd aminte de dulcefile picatelor. Cici, din fire, in care parte a trupului se simte durerea, acoloaleargi gi mintea.Iar aceastd durereva face ca inima ta sd verse otrava gi undifa picatului ce a biut-o; o va inmuia gi o va smeri gi, pufin cAtepufin, o va slobozide patimi gi de inclindrile sprepdcat.(...) Aceastd durere a inimii te va facesi schimbi gi bucatele, gi biuturile, gi hainele, gi somnul gi toatd petrecerea ce o aveaiinainte de a plcitui. Aga se cuvine sd vieluiasci cei ce se pocdiesc, adici in smerenie, in plAns, in rugdciune gi in siricie. lntAi, cd bolnavii nu duc acEeagi viaid ca gi cei sindtogi, dupi cum zice SfAntul Grigorie de Nyssa:,,Nu trebuie cel ce estebolnav si ducd aceeagi viafi dupi cum o duc cei sinitogi. Ci alta este petrecereabolnavului gi alta a celui sdndtos. Acestea, la cel bolnav cu trupul. Iar cel ce se afld rdu cu sufleful, ocolind pe Doctorul

SfAntulNicodirn Aghioritul

Desprepocdin!5

cel firi de trup gi mdrturisindu-se9i aritAndugi neputinla cu filirnicie, lasi sd se nasci 9i sd se faci patima cumpliti gi si alunece spre mare greutate. Ci infelep[egte-te9i cunoaqte-te pe tine!" $i iarigi: ,,Iar flgiduinfa noastrdcere pociinfd, dar faptele nu arati nici o osteneali. petrecerea vielii ca 9i mai Cici avem aceeagi haina la fel, inainte de picat. Veseliaesteaceeagi, - lung somnul mAncim la masd cu indestulare, gi dezlegatin safiu, iar indeletniciri gi griji avem unele pestealtele,pricinuind sufletului uitare de a sa purtare de grije. $i numai numele pociinfei il scriem deasupra,neroditor gi nelucritor' " in al doilea rAnd, cei ce sunt sub canon pentru pdcatde moarte,nu secuvinesi sebucure gi si aibi aceeagi petreceregi viafd ugoari ca 9i ceilalfi oameni, care nu sunt sub canon, dupi cum zice Proorocul Osea: Nu te bucura,Israile, gi nu sdlta de bucurieca pdginul, cd ai desftdnat tdu (Osea9, I).La fel zice gi de la Dumnezeul SfAntulIoan Scirarul: ,,Alta esteinfrAnareace se potrivegtecelornevinovali gi alta a celorvinovafi' Cei dintAi au ca semn migcareatrupului, cei de al doilea, lupta pAni la moarte gi pAni la sfArgit impotriva lui, cu neimpicare gi firi indurare" durere (CuvAntul14).$i, in celedin urmi aceastd te va face pe tine si fii monah, sau cel pufin si petreci viafi monahiceascifiind in lume. Iar aceastidurere gi mAhnirenu esteagade amari incAt sd aducd deznidejde. (Cd mAhnirea care aduce deznddejdese cuvine si o lepiddm, cici estede la celviclean.Ci estedulcegi ficitoare cu de veselieduhovniceasci,cici esteamestecatd nidejdea mAntuirii, cu umilinfa cea prea-dulce, cu lacrimile gi cu u$urareacongtiinfei).(...)

Acum invafd gi cum se cuvine sX sidegti in inima ta pomii cei domestici gi aducdtori de roade, in locul celor sdlbatici de mai inainte. Adicd, in loc de riutdfi sd sddegti faptele cele bune; in loc de mAndrie, smerenie; in loc de ldcomia pAntecelui, infrAnarea; in loc de iubirea de argint, milostenia;in loc de asprime, blAnde!ea; in loc de patimile celetrupegti,fecioria gi intreaga infelepciune; in loc de nedreptate gi rdpire, dreptatea gi darea din cele ale tale; in loc de zavistie gi urAciune,dragosteade fra{i; gi in loc de cilcarea poruncilor lui Dumnezeu de mai inainte, lucrarea gi pdzirea acestora.Cici nu este de ajuns frate, spre cAgtigarea pociinlei celei adevdrategi pentru mAntuirea ta, sd scofi din inima ta numai ridicinile picatului gi apoi si lagi locul liber, ci trebuie si sddegtiin inima ta sadurile gi pomii faptelor bune. Fiindci, de vei lisa inima ta goald, vor rdsdri iardgi in ea mirdcinii gi pomii cei silbatici, adicd picatele gi patimile. Pentru aceeate sfdtuiegtepe tine SfAntulDutU prin David, scriitorul de psalmi, si fugi de celerele gi si faci celebune. Feregte-te de rdu gild binele (Psalmi33, 13)'. In al patrulea rAnd gi cel mai de pe urmi, dupi ce ai sddit faptele celebune in inima ta, se cuvine si le pizegti cAt po!i, pAni ce vor prinde ridicini, adicd pAni ce se vor face,prin obignuint5, deprindere in tine, dupi cum mai inainte s-au ficut in tine deprindere pdcatelegi patimile gi pAni cevor inflori gi vor facerod de mAntuire, gi de pociinld adevirati gi de iertare a picatelor tale.Cici, de nu le vei pizi gi ingriji, semindtorul neghinelor, diavolul, vine in timpul cAnd fu dormi gi egti fird de grijd 9i le dezridd cineazd.,

SfAntul Nicodim Aghioritul sddind iar5gi neghinele gi rdutd{ile lui, dupd lmpdrdlia pilda Evangheliei, cezice:Asemenea este bundtn Ceruriloromului carea semdnat sdmdnla a aenit Dar, pe tarina sa. cdnd oameniidormeau, lui, gi a semdnat ardjmagul neghine printregrhu gi (Matei L3,24-25). s-adus $i, de nu vei pdzi faptele bune cu sArguinfi, se intorc iardgi patimile in Pirintii au numit patimile inima ta. Pentruaceea, ,,iubitoare de intoarcere". Iar intorcAndu-segi aflAnd locul inimii bine impodobit gi lucrat, se inridicineazd, mai adAnc decAt inainte, gi aga mai de pe urmi ale tale sefac mai rele decAt ,,cele celedintAi", dupd cum a zis Domnul. Carelucru sd nu !i seintAmple !ie, iubitule, niciodati! (...) Iertarea adevirati Ei desivArgiti a picatelor are patru trepte, una mai inalti decAt cealalti. Prima treapti estea uri picatul din inimi, cAnd ifi aduci aminte de el, pentru frica ce inci o ai de a nu cidea iardgi in el, de a nu te indulci de el gi de a nu te pleca iarigi spre el. A este a-!i doua treapti, mai inalti decAtaceasta, aduce aminte de picatele tale firi patimd,,fdrd, dulceafi, firl intristare sau urAciune. A treia treapti, gi mai inalti, este cAnd omul igi aduce aminte de pdcatelelui, gi se bucuri gi slXvegte pe Dumnezeupentru mullimea faptelor bune ce le-a cAgtigatprin darul cel dumnezeiescAi prin pociinfi. Iar a patra treaptd gi cea mai de sus estea scoatecu totul din inimi inlelegerile cele incAt pitimage ale picatului gi a le uita intr-atAta, (...) asupra ta. sdnu mai poatdpicatul nipidi Yezi, frate,cum secAgtigipocdinlaceaadevirati? Vezicu ceosteneligi sudori sedobAndegte adevirata iertare a picatelor?'Deci cum zici tu:

Desprepocdinfd

,,Sdpdcituiesc, gi apoi md voi mdrturisi qi mi voi pocii"? - ca gi cum adevdrata pociin{d ar fi un lucru cam u$or.De aceea, ia seamade acum inainte, pentru dragostea lui Dumnezeu, gi cAnd te va indemna pe tine diavolul si cazi in vreun pXcat, in loc s5-fiinlesneqticdderea zicAnd: ,,Mi voi mirturisi, mi voi pocii!" pune sufletul tdu in aceastd cetatecu zid nebiruit gi zi-i: ,,Cine gtie de mi voi mdrturisi bine? Cine gtie daci nu cumva acestpicat pe care cuget si-l fac nu este cel de pe urmi pe care-lva suferi Dumnezeu,gi va tiia funia rlbddrii Sale gi mi va lisa si cad in pierzare? Cine gtie dacl Dumnezeu, dupl ce voi pdcitui, imi va mai da darul pociinlei celeiadevirate, pe carenu l-a dat altor picitogi, precum mi-a dat mie, gi careacum se ard in iad? Cine gtie daci nu cumva, obignuindu-md si nu md tem de Dumnezeu,nu voi alunecapufin cAte pulin in viafd defXimati gi in cele din urmd in deznddejde?" lnima celuipriceputua cugeta pilda (IsusSirah3,28). $i tu, de vei fi priceput gi infelept cu inima, nu vei ardnca,iubitule, mAntuirea ta intr-o primejdie atAt de aritati cum este aceasta. Adicd a zice gi a nidijdui intr-o mirturisire fdrd de roadi gi intr-o pocdinfdmincinoase.Tir, in loc sX legi nddejdeata de-o funie puternici, pentru ca si te mAntuiegti, o legi de un fir de afd putred gi, indati ce se va rupe, te vei afunda in noianul de foc vegnicAi nemirginit. Iar funia ceaputernici inseamni a te depdrta de fapta picatului, a te lupta sd dezridicinezi din inima ta, cu durerea cea lucrdtoare,inclinirile cele rele gi si cAgtigi pociinfa ceaadeviratd gi iertareapicatelor tale, cu lucrareafaptelorbune giimplinirea poruncilor
41

SfAntulNicodim Aghioritul

Desprepocdinfd

lui Dumnezeu. Iar a nu se depdrta cineva de pdcateestecagi cum aringhili fXri de frici otravd nidijduind ci pesteo vreme o va neamestecatd, da afari din nou. Dar acestlucru dovedegteci cel ce faceastfelesteun nebun carede buni voie igi face un riu nemdrginit, cici crede cd este la sine ceeace estenumai in mAna lui Dumnezerr, adici hotirArea ci in cutare vreme se va pocii. $i este sigur de ajutorul lui Dumnezeu ci se va pocdi dupX vrednicie.Ca gi cum Dumnezeu ar fi prieten al pdcitogilor, iar nu vrijmag neimpicat al lor gi grabnic in a le rispldti, Care urdgte cu covArgire orice picat. Si nu te amigeasci pe tine, frate, tAlcuirea Pdrinlilor careau hotdrAt:,,Ai cdzut?Scoald-te!" adici de cAte ori vei cidea, scoali-te gi te vei mAntui. Oare aceastaeste pociinta, a cidea gi iarigi a te scula,a te scula gi iarigi a cidea? Rea gi amigitoare esteinfelegereaaceasta ce o faci tu la zicerea Pirinfilor, cici Pirinfii au zis aceasta ca si scoati din oameni frica deznidejdii, gi nu ca sd-i faci pe ei si pdcdtuiasci cu nidejdea mirturisirii gi a pociinfei. Nicidecum! Cdci zice SfAntul Isaac Sirul: ,,Birbifia pe care au pus-o Pirinfii in dumnezeiegtile Scripturi pentru pocdinld nu secuvine noui si o luim spre ajutor la a picdtui. Cdci ele ni s-au dat ca,liberAndu-ne simfirea de frica deznidejdii, si avem nidejde prin pociinfd" (Cuvantul 70). Apoi, Pirinfii au zis: ,,Ai cdzut? Scoali-te! Ai cdzut? Ridic5-te!" Deci n-au zis: Ridici-te gi cazi! - dupi cum sucit una de alta, inlelegi tu. Cici mult se deosebegte pentru ci a cidea cineva, gi apoi a se scula gi apoi, dupi ce se scoali, iarigi si cadi, aceasta nu este gi nici nu se numegte pocdinfd, dupd

cum zici tu, ci este gi se numegte de SfAnful Apostol Petru cAinece seintoarcela vXrsdfurasa gi porc ce se tdvdlegte iardgi in murdiria lui cea de mai inainte (2 Petru2,22).Iar infelesuldrept al zicerii: ,,Ai cAzut?Scoald-te!" esteacesta: de cade cineva in picaf se cuvine sd se depirteze de el cu toate puterile sale, ca si nu mai cadd in el. Dar, daci din neputinfa firii lui, gi nu cu voia lui, s-arintAmpla si caddiarigi, secuvine si nu se dezniddjduiascd,ci indati sd se scoale,sd se mdrturiseascigi si se pociiasci, fdrd, a pierde - ,,a vremea.Fiindcd - dupi SfAntulIoan Scdrartr. ingerilor estea nu cidea, fiindci nici nu pot. Iar a oamenilorestea cddeagi degrabi a sescula,de cAteori s-ar intAmpla aceasta"(CuvAntul4). Pentru aceasta,$i tu, frate, degi ai cizut in neputinfd,sdnu zici: Eu acum am cdzut,de aceea si mai cad gi si mai lucrez gi alte picate, fiindcd gi agasuntintinat. $i pe urmi md voi mdrturisi gi md voi pocii pentru toate, ficAnd depirtare de pdcate!Nu, frate, pentru Domnul, si nu asculgi gAndul acesta,cdci este al diavolului, care cauti pieruareAta.Ci, indatd cevei picitui o dati, si nu inmulfegti picatul, nici si nu-!i placd si te tivilegti in tini, cdci zice Isus Sirah: Nu inthrziaa te tntoarce Ia Domnulgi nu amfrna pocdinla deIa o zi Ia alta!(lsusSirah5, 8),ci scoald-te gi du-te la duhovnic Ai te mirturisegte! Cdci, cu cAt rana estemai proaspitd, cu atAtse va vindeca mai ugor; iar cu cAtseinvechegte, cu atAtmai greu setimdduiegte, dupi cum zicela Scard: dacdranaesteinci ,,Cd,ci, proaspiti gi caldi, din fire esteugor de vindecat. Iar celevechi, fiindci sunt neingrijite gi pirisite, sunt cu anevoie de vindecat" (CuvAntul 6). Iar de nu vei avea timp potrivit si te mirturisegti la

SfAntulNicodim Aghioritul

Despre pociinfd

inaintea lui Dumnezeu, duhovnic, poceiegte-te firi sd amAni pociinla pAni ahrnci cAnd te vei mirturisi. Cauti si te impaci cu Dumnezeuprin durere,zdrobiregi pociinfl, dupi putereata. $i nici intr-o noapte sd nu te culci pAni ce nu vei cddeainaintea lui Dumnezeu,pociindu-te, pAni cAnd vei merge si te mirturisegti duhovnicului. Cici a sta o singurd clipd in picat de moarteeste o indrizneald nemaiauzitl, fiind in primejdie de de un fir, careesteaceastiviafi, moarte,atArnAnd deasupra adAnculuifuturor rdutifilor, care este iadul. $i, vai!Tu, ticilosule, nu stai numai o clipi in picate de moarte, ci luni gi ani. Iar ca si iegi agtepfiziua Invierii, dintr-o pripastie ca aceasta, saua SfinfilorApostoli, saua Nagteriilui Hristos, ca si te mdrturisegti gi sI te pociiegti. $i joci, rAzi gi dormi fdrl grljd, ca gi cum ai fi vdtimat un lucru nesimfitor, ce nu simte vdtimarea pe carei-o faci gi nu-!i poate rdspl5ti,iar nu sufletul tdu cel cuvAntitor gi firi de moarte.Dar ascultd aceastlpildd infricogitoare.Un tAndra fost legat cu inima cu legdturile dragosteide o desfrAnati. $i, fiind mustrat foarte aspru de pirinfii lui, de rude gi de duhovnic, a hotirAt sd rupi aceste legdturi gi si se izbiveascd de acestpicat cu o mirturisire aminunfitd a tuturor picatelor lui. $i le-a scrispe toatepe o hArtie.Dar,la cercetarea pe care a ficut-o pdcatelor lui, n-a adus gi cuviincioasa durere gi zdrobire in inima s4 dupi cum secuvine sd faci cei ce-giaduc aminte de pdcatelelor gi se pregitesc a le mirturisi. $i atata de pufini durere a pus, incAt, mergAnd sd se mdrfuriseasci, a trecut pe la poarta acelei desfrAnate gi, intrAnd iniuntru, a hotdrAtsi cadX iardgiin picat. $i,lAngi celevechi,a mai adiugat
\

unul, cu nidejdea ci pe urmd le va mirturisi pe toate.Dar ce-aurmat? Fiind stipAnit de gAndul diavolesc,de a cddea in desfrAnare,iatd cd a mai sosit un tAndr,iubitul aceleiagidesfrAnate, care, vdzAndu-l pe acestaacolo, s-a mAniat gi l-a omorAt dintr-o singuri loviturd. $i, luAnd oamenii de acolo trupul lui ca si-l ingroape, au aflat la el hArtia in care igi avea scrisepdcatele, ca sd le mdrfuriseasci la duhovnic. O, moarte vrednici de jale! O, nidejde mincinoasd! O, gAnd amigitor al acestuitAndrnenorocit!(...) Zice SfAntul lv{arcu: ,,Lucrul pociinfei se din acestetrei fapte bune: din a-!i veghea lese gAndurile,a te ruga neincetatgi a suferi scArbele ce vin asupra ta". $i iarigi: ,,Toatd durerea si ti sefaci fie invifitor de bund voie gi spre aducere aminte.$i nu-!i va lipsi lie pricini cdtrepocdinfi". Iar in alt loc: ,,Suferindtoati scArbace vine firi voia ta, cuget-ogi vei afla in ea surpare a pdcafului!" Iar SfAntul Ioan Scdrarul zice: ,,Semnul pociinfei celeicu deamdnuntulgi adevirate este a ne socoti pe noi vrednici de toate necazurile celevizute gi nevizute careni seintAmpli noui, gi incd de mai multe" (CuvAntul 5). Iar dumnezeiescul Grigorie al Tesalonicului zice: ,,Cel ce se socotegte pe sine vinovat se di pe sine doctoriilor celor mai lucrdtoareale pocdinfei,gi agteaptd totdeaunaorice scArbi gi primegtetoati ispita ca potrivitd gi cuvenitd lui. $i se bucurd, fiindcd, dupi ce a cdzut, a cAgtigat curdfia sufletului. $i o face pe aceasta pricind de cerere dureroasdgi covArgitoare citre Dumnezeu;gi nu lasi numai nepomenireade riu nealungatd,ci le gi mulfumegte celor ce-l ispitesc Ai se roagi ca pentru unii ce i-au fdcut bine. Pentru care el

SfAntul Nicodim Aghioritul

Desprepociinfd

ia nu numai iertare de cele ce a pecetuit, dupi fdgiduinfi, ci dobAndegte gi Impirdfia Cerurilor gi dumnezeiasca binecuvAntare". Iar cel ce nu iubegte a se pocii gi a-gi tdmidui rinile picatelor lui nu suferi cu mulfumire scArbelece-i vin, ci se tulburd, gi cArteqtegi cautd rizbunare. $i si gtie unul ca acestacd nici nu se pociiegte cu adevirat, nici nu-gi tdmiduiegte picatele lui, lucru pe care il adeveregtetot SfAntul Marcu, zicAnd: ,,Fiindci, flrd cele trei fapte bune zise mai inainte, nu se poate sivArgi lucrul pociinfei". $i, in alt loc: ,,CAnd sufletul picdtos nu primegte scArbele ce vin asupra lui, afunci ingerii zic citre el: Doctorit-am Babilonul, gi nu s-a tdmdduit (scolie la CuvAntul5 din Scari)". Tofi strigim cdtre Dumnezeu: ,,Doamne, miluiegte!" gi: ,,StipAne, iartd-ne noui firidelegile noastre!", dar, cAnd Dumnezeu ne trimite mila Sa gi iertarea picatelor noastre, noi le alunglm de la noi. Cum anume? Iatd cum: cAnd vine asupra noastri vreo scArbd sau ispiti, cu care Dumnezeu vrea sd ne dea mila Sa gi iertarea picatelor noastre, noi n-o primim gi nu suferim cu bucurie acea scArbd,sau ispitd, ci ne tulburim gi ne necdjim. De aceea,suntem datori ca,pe lAngi durerile gi ostenelile cele de voie gi fdri de sili ale pocdinfei noastre, si suferim gi durerile cele firi de voie gi de silX ce ne vin noui dinafari; cici cele de voie, fiind mai ugoare, se binecuvAnteazd de cele fird de voie, care sunt mai grele, dupi cum zice SfAntul Grigorie al Tesalonicului: ,,Prin ribdarea durerilor celor de voie gi fird de voie, orice nevoitor se face desivArgit. Dar, fird primirea gi suferirea durerilor celor fdrd de voie ce vin asupra noastrd, nici cele lucrate de voie

nu vor dobAndi dumnezeiascabinecuvAntare" (CuvAntcdtreXenia).(...) Se lisim intAlnirile unora cu allii gi vorbirile impreuni, cdci ele alungd de la noi pocdinfa,dupi SfAnfulIsaac,carezice:,,Pociinta impreuni cu vorbirile estevas gdurit" (CuvAntul 58). Se iubim linigtea gi fuga de oameni, fiindci ele ajutd foarte mult la cAgtigareapocdinfei, dupd cum zice acelagiSfAnt Isaac: ,,De iubegti pociinla, iubegte gi linigtea. $i, dacd cineva ar grii impotrivi despreacestea, si nu te cerli cu el" (CuvAntul 34). La acestea se adaugi gi porunca pe care a dat-o Dumnezeu lui Cain dupd ce a picituit, cdci i-a zis: Ai pdcdtuit!Taci!(Facere 4, 7), adicd,: Cunoagtece ai lucrat intru tine gi, dupi cunogtinfa'dobAnditi, pocdiegte-te pentru celece ai picituit! Iar in inainte-cuvAntarea CuvAntului pentru ticere gi linigte al SfAntuluiIsaacSirul, tot gi se mai adaug5:,,Cel care nu agase tAlcuiegte, a putut si se linigteascigi nici sd se pocdiascd nu a pufut cunoagtece estepocdinfa". Iar de nu putem si ne linigtim (mai mult), celpufin sdavem negregitirnul sau doui ceasurirAnduite pentru aceasta, mai ales seara.$i afunci, retrdgAndu-ne intr-un loc deosebit gi linigtit gi adAncindu-ne simfirile gi mintea in inimd, si ne aducemaminte de toate pdcatelenoastre - atAt de cele trecute, pe care le-am lucrat cu fapta, cu cuvAntul sau cu invoirea gAndurilor,cAtgi de picatele pe care le-am ficut in ziua aceea- gi si ne pociim cu amar, cu intristare gi cu durerea inimii noastre, cerAndiertare de la Dumnezeu.Pentru ci Duhul SfAntne poruncegte si facem aga,dupd cum zice ProoroculDavid: Decele cezice{iin inimileaoastre, in agternuturile ad cdifi! (Psalmi 4, 4). Tot aoastre

SfAntulNicodim Aghioritul

Desprepocdinli

agaa zis giinsugiHristostainicintru Duhul, slugii Sale,SfAntului Simeon Noul Teolog:,,Socotegte si nu faci nimic dintre acelea ce te lipsescpe tine de bunititile acestea pe carete-aiinvrednicit a le dobAndi.Iar de vei gi gregi cAndva,pentru aducereaaminte de smerenie, ingrijegte-te a nu ldsa pociinfa. Cici pociinfa impreund cu iubirea Mea de oameni,pierd gi picatele cele trecute,gi cele de f.al6".Si nu ldsim si treacdnici o zi ffud sA facem mAnfuitoareacugetaregi aceastd lucrare dumnezeiasci. Cici zice SfAntul Ioan Scirarul: ,,Nu te amigf lucritorule fird de minte, ci pofi inlocui timpul (pierdut) cu alt timp. Cici nu va ajunge ziua si implinegti datoria fafi de Stepanul" (CuvAntul 6). Iar marele Vasile zice: ,,Degregealinu fi nebigitor de seami, micar de ar fi mai mici decAtboldul. Ci sArguiegte-te mai vArtos citre intoarcere prin pociinfi. Pociinfa este mAntuire,iar neinfelegerea ei este moarte" (CuvAntpustnicesc pentru lepidarea de lume). Dar de ce si griiesc multe? Dumnezeu, iubifii mei, nu ne va invinui gi osAndi in ziua morfii gi a judecilii cd nu am teologhisit, sau ci nu am ficut minuni, sau cd nu am ajuns mai inainte vizdtori. Nu! - ci fiindci nu ne-ampocdit gi nu ne-am intristat de picatele noastre. Iar aceastane-o spune SfAntul Ioan Scirarul: ,,Nu vom fiinvinuifi, o prieteni! nu vom fiinvinuifi,la iegireasuflefului, cd nu am ficut minuni, nici ci nu am teologhisit, nici cd nu ne-am fdcutinaintevizitori. Ci vom da seaml negregitlui Dumnezeu pentru cd n-am plAns necontenit" (CuvAnful 7). Pentru aceastanoi, picitogii, suntem datori ca in fiecare zi (ca si nu zic in fiecare ceas)si ne cercetim pe noi ingine de ne aflim in pociinfa

cea adevdrati. $i daci, sd zicem, in ziua aceea am ficut fapte bune, cu ajutorul lui Iisus Hristos,aga se cuvine si ne aducem aminte de fapta cea buni a pociinfei gi niciodatd, niciodati si n-o uitim. lar ziua in care nu ne vom pocii gi nu ne vom intrista pentru picatele noastre si o socotimpierdutd, cu toatechpoateam lucrat alte bunitdfi in ea.De aceea ziceSfAntulIoan: ,,Celce se pociiegte intru adevir si ia aminte de sine, iar ziua aceeain care nu a plAns si o socoteascl pierduti, degi poate a ficut in ea alte bunitili" (CuvAntul5). Pun sfArgit gi zic, cu SfAntul Simeon Noul Teolog,ci estede neapirati trebuinld ca noi tofi si ne tdmiduim de patimi gi de rdnile pdcatelor gi apoi si phzim toate poruncile Domnului gi si lucrdm toati fapta buni. $i, degi nu vom ajunge si implinim toate poruncile Domnului gi toate faptele bune, cel pulin este de neapdratdnevoie si ne aflim sinitogi, intregi, din partea rinilor gi neputinlelor pdcatelor, prin porunca gi f.apta buni p pocdinfei. $i, de vom muri sindtogi, vindecafi de patimi gi de picat prin pociinti, ne vom duce in Impirifira Cerurilor. Iar daci vom muri nevindecafi, neputinciogi, urAfi gi nepociifi, ne vom duce in iad. Fiindci Impirifia Cerurilor nu este pentru picdtogii cei bolnavi, care nu s-au pociit, ci este licag gi palat, care primegte pe cei ce s-au indreptat prin pociinfd, adici pe bine-cinstitorii cei vrednici gi drepfi. De aceea,cei pdcitogi, ca gi mine, si strigim totdeauna citre Dumnezeu cu acele rugiciuni obgtegti ale Bisericii noastre Ortodoxe: ,,Sfinte, gi vindeci neputinfele noastre,pentru cerceteazd numele Tnu! $i pe noi ne primegte intru pociinfi

SfAntul Nicodim Aghioritul

gi mirturisire, ca un bun gi iubitor de oameni!" Amin! Bibliografie: SfAntul Nicodim Aghioritul, Cuadntpentrupocdinld,, Ed. Credinta strimogeascd,1999.

CuvArrur SrANruLUr DIMITRTE

AL ROSTOVULUI DESPRE ADEViRATA POCiTNT;.

in ce consti adevirata pociinfi Adevdrata pocdinfd constd nu numai in a-ti mdrturisi sincer picatele tale pirintelui duhovnic, ci giin a nu te maiintoarce la ele.$i nu numai si nu te intorci la picate, dar si gi plAngi cu inima zdrobitdpentru acelea pe carele-aificut inainte; gi nu numai si plAngi pentru ele, dar si le gi indrepfi prin nevoinfelepociinfei, nevoinfe carenu numai ci ar fi pe misura picatelor fdcute Degarti este de noi, dar le-ar giintrecepe acestea. pociinfa celui carevrea ca printr-o infrAnare de scurti vreme de la mAncaregi printr-un post de o zi sd acopereimbuibarea gi befia lui repetatX! Nefolositoareestegi pociinfa aceluiacare crede cdprintr-o omorArede scurti durati a trupului igi poate curifa picatele grele, de moarte,sdvArgite timp de mulli ani! Nedreapte este gi pocdinla celui care niddjduiegte ca prin cAtevasuspine gi cAtevabetei in piept si indrepte multele lui nedreptifi! Indoielnicd este iertarea pdcatelor celui care gAndegtecd prin lacrimi puline, fdri ostenelile gi nevointele specifice adevdratei pociinfe, igi poate spdlamultele lui firddelegi gi necurdfii, gi astfel si se izbiveasci de chinurile vegnice! Multe lacrimi au vdrsat ninivitenii gi mare le-a fost pocdinfa:gi toli, de la cel mai mic pAni la cel mai mare, s-auimbricat in sac,au hotirAt si lind post nu numai oamenii,ci gi vitele, gi s-au indreptat citre Dumnezeu in rugiciune de pociinfi. Cu toateacestea, nu erau pe deplin convingi
51

50

SfAntulDimitrie al Rostovului

Despreadevdrata pocdinfi

ci vor fi izblvili de pieirea careii ameninta,ceci gi Seaa Poate spuneau: cdDumnezeu Seaaintoarce gi aaline tn lociulimea milostiai Lui casdnu mdniei pierim!(Iona 3, 9). $i dacd ei, dupi o asemenea pociinfi, tot nu erau convingi ci Dumnezeu ii va milui gi le va ierta pdcatele, atunci cum poate fi convins acelacare crede ci printr-o pocdinli scurti gi cAtevalacrimi se va curali de picatele lui multe gi grele?S-arputea spune:,,Ninivitenii erau pdgAni,ei nu gtiaucespuneScriptura:Ininm infrinfi gi smeritd Dumnezeu nu o uaurgisi(Psalmi Aproape 50,18); este Domnul deceiumilili Iainimdgi peceismerilicu duhulii aa mdntui(Psalmi33,17); Zis-am:Mdrturisi-aoi meaDomnului;gi fdrddelegea Tu ai iertat nelegiuirea pdcatuluimeu (Psalmi 31., 6). Iar noi, credinciogii,nddijduim ci gi pufinele lacrimi, imbinate cu mirturisirea pdcatelor,pot primi de la Domnul iertarea lor". La aceasta ifi voi rispunde: desigur, pot, insi numai la aceia care se afl5 la sfArgitulviefii lor gi cdroranu le-a mai rdmas timp pentru pl6ngerea pdcatelor gi pentru nevoinle. Pe acegtiaDomnul ii va milui chiar gi numai pentru zdrobireainimii. Ca exemplu il avem pe tAlharul de pe cruce. Dar de la omul sinitos, care are timp pentru pociinfd, Dumnezeu ceremulte lacrimi, multe osteneligi nevoinfe,pAni cAndaceste nevointealepocdinfei vor fi pe misura sau, mai bine zis, vor intrece pdcatelesXvArgite inainte. Iati ce hebuie sd mai spunem desprelacrimi: existdoameni careuneori au inima induiogatdgi plAng pentru picatele lor, dar tot nu inceteazi sd pdcdtuiascd; lacrimi dacd ce folos au de aceste oamenii nu igi indreaptd viafa lor? Unii chiar igi mirfurisesc pdcatelelor cu lacrimi, dar apoi se

intorc iarigi la aceleagi picate; ce folos au ei de la lacrimile vdrsatecAnd,dupi aceea, se afundi iarigi cu atAta pldcerein picatul dinainte?Agadar nu sunt de ajunsnumai induiogareagi zdrobirea inimii pentru pufini vreme/ fird pocdinld adevdrat6, cici pociinta cea adevdrati consti nu numai in faptul de a regreta gi a plAngepentru pdcate, ci giin faptul de a nu te mai intoarcela ele, iar pentru acelepicate care sunt deja sdvArgite, trebuie sd sdvArgegti nevoinfelepociinfei. Apostolul Pavel spune cd Esau degi cu lacrimi a ciutat n-a mai avut cum sd schimbe hotirArea (Evrei 72,l7). De ce nu au fost primite de cdtreDumnezeulacrimile acestuipdcitos, de cenu au curdfit elepicatele lui? SfAntulIoan Guri de Aur rispunde la aceasti intrebare astfel:,,El n-a mai avut cum si schimbehotdrArea, pentru cd nu s-aaritat el insugi vrednic de pocdinfi". Un altul poate spune: ,,Apostolul Petru a plAnsputin gi a primit iertareapicatului siu; aga gi mie mi sevor ierta pdcatele, fdrd si am osteneli indelungate de pociinfi, daci voi plAngemdcar un ceasiriaintea Domnului". Acestuiaii va rispunde in locul meu insugi ucenicul Apostolului Petru, SfAntulClement. El spune ci SfAntulPetru in fiecarenoapte, auzind cAntarea cocogului,igi aminteaimediatlepddarea lui de Hristos,seridica din patul sdu gi cldea la pimAnf plAngAndcu amar gi virsAnd multe lacrimi gi agaa ficutin tot timpul viefii lui. Iar istoricul bisericesc Nichifor adaugi faptul ci ochii SfAntului Apostol, din pricina plAnsului zilnic, erau intotdeauna rogii gi parci insAngeragi. Iati care a fost pociinfa lui Petru! Dar tu, carendddjduiegti sd-fi plAngi toate picatele tale intr-un ceat poli si plAngi cu atAta

SfAntul Dimitrie al Rostovulur

Despre adevdratapocdinld

amar, c{.rma plAns Petru? Po{i si te tAnguiegtiin fiecarenoapteagacum s-atAnguitel?Egtiin stare acele osteneligi nevoinfepe carele-a si sivArgegti Petru, de dragul Domnului siu, SfAntul sdvArgit pentru lepidarea sa,chiar pAni la rdstignireacu capul in jos pe cruce? Agadar nu te increde in pufina zdrobire a inimii tale gi nu-!i pune nddejdeain firava ta ostenealdgi in scurta ta nevoinfi: fi inaintea Domnului pociinli pe misura picatelor tale mari gi chiar mai mare decAtele,cu multe lacrimi, gi abia atunci o, picitosule, si agtepfimili de la El! Apostolul spune: Cdci precumali fdcut mddulareleaoastreroabenecurdlieigi filrddelegii,spre aoastre tot agafaceli acum mddularele fdrddelege, roabele dreptdfii, spre sfnlire (Romani 6, 19). lar se Sf6ntul Grigorie Dialogul spune: ,,Pocdinga cunoagte dupi roade, nu dupi ridicini sau frunze: Domnul l-a blestemat pe smochinul care avea numai frunze, insd era neroditor; tot aga nu primegte nici simpla mirturisire a picatelor fdri rod - omorArea trupului (ca o nevoinld a pociinfei)". Luafi aminte la aceste cuvinte: rdddcina pociinfei este buna intenfie de a mirturisi picatele, frunzele sunt insigi mdrfurisirea picatelor cdtreDumnezeuinaintea pdrintelui duhovnic ai figiduinfa de indreptare, iar roadele pociinlei sunt viafa virtuoasi gi ostenelile ciinlei. Dupd aceste roade se gi cunoagteadevirata pociinli. Intlregte buna ta intenfie sd fie ca o rddicini; inmulfegtecuvintele mirturisirii picatelor tale spre a fi ca frunzele in nu vei aduceroade copac;insi dacd,dupi aceea, vrednice de poc5inlil, dacl nu ili vei indrepta tale cu virtufile viafa ta gi nu vei inlocui pdcatele

opuse lor, afunci vei fi un pom nevrednic de binecuvAntarea lui Dumnezeu gi mai mult decAt aceasta: teme-tede blestemullui Dumnezeu! in Sfanta Scripturi citim despredoi picdtogi care s-au ciit deopotrivi pentru picatele lor gi le-au mirfurisit inaintea lui Dumnezeu.Acegtia au fost Saulgi David. insd nu au primit amAndoi iertarede la Dumnezeu.Saul a spus:Ampdcdtuit cdlcindporuncaDomnului (1 Regi 15,24). David a spus: ,,Am picituit inaintea Domnului meu". InsdDavid a primit iertaregi s-amAntuit,iar Saul nu s-a invrednicit de iertare gi a pierit in mAnia Domnului. De ces-aintAmplataga? OareDomnul a judecat nedrept pe cei doi picitogi care I s-au spovedif pe unul miluindu-I, iar pe celilalt respingAndu-l? Nu! Credincios este Domnul tntru cuainteleSalegi cuaiosintru toate lucrurile Sale (Psalmi 1.44, 1,3). Vinovat este insugi picitosul neiertat,adicd Saul:in cuvinte el gi-a mdrturisit picatul lui, insi nu a fdcut pocdinfi adeviratd gi nu s-a indreptat, degi avea timp destul pentru acestea. Iar David, dupi mirturisirea pdcatului sdu, cAt s-a nevoit in pociin{i! In fiecarenoapte uda patul cu lacrimile lui, se degteptala miezul nopfii, mAncacenugi in loc de pAine gi biutura lui o amesteca cu plAnsul;se istovisedin pricina postului, igi omora trupul gi se smereainaintea Domnului, imbricAndu-se in sac Ai avAnd capul presirat cu cenug5. $i pentru aceste osteneli ale pociinfei nu numai cd a primit iertarea picatului sdu, dar a devenit gi alesul cel iubit al lui Dumnezeu. Iar Saul, care gi-a spovedit numai cu gura picatul sdu gi nu s-a ostenit si faci pocdinfi, a rdmas pe veci neiertat... Agadar, nimeni si nu nidijduiascd sd se

SfAntulDimitrie al Rostovului

cureteascede picatele sale mari numai prin spovedanie gi pufina zdrobire a inimii, fdrd ostenelile gi nevointele specifice adevlratei poclinle dac5,avAndvreme sd-giindrepte viafa, se lenevegte sI implineasci acestlucru cu fapta. Mai bine sd il urmdm pe David care spune: Cd tnea euo aoi aestigi mdaoi ingriji pentru fdrddelegea pdcatul meu (Psalmi 37, 18). Vedefi, el nu se mulpmegte numai cu mirturisirea firddelegii lui, ci seingrijeptesi o gi indrepte: voi mirturisi - spune el - pdcatul meu gi md voi osteni s5-l indrept. CIci ce folos estein a deschiderana gi a nu pune pe ea plasturele care trebuie?Ce folos este in a-fi mdrturisi pdcatele,iar apoi in a nu sivArgi ostenelilepociinfei pentru ele gi a nu-!i indrepta viafa?(...) Bibliografie:SfAntulDimitrie al Rostovului, Galafi, 2003. VialaEi Omiliile,Ed. Bunavestire,

CuvAurur SrANruLUr STMEoN NouL Tsoroc

DESPRE ivrpinrAgrREA gr NEVREDNTCIE cu VREDNTCIE (...) i" adevir, daci omul nu plAnge in fiecare zi gi noaptea inaintea lui Dumnezeu, apoi nici afunci cAndvrea si seimpirtigeasci cu Dumnezeiegtile Tainenu va puteasdsetAnguiegi si plAngi cAtde pufin, sau si versevreo lacrimd dupi Dumnezeu.Cum sdplAngdcel cdruiaii vin rar lacrimile, fie din vreo negtiinfi, fie din vreo intAmplare oarecare? Ceeace nu mi se pare un lucru de mirare, pentru ci mulfi nici la iegirea sufletului nu plAng gi nu licrimeazd. De aceea mi se pare ci nici nu sunt mul,ti cei ce plAng, ci foarte pu,rni gi lesne de numirat. Iar dacd gi acest lucru il socotesccu neputinfd, gi anume: sd se impirtigeasci cu DumnezeiegtileTaine totdeaunacu lacrimi, vai de nebunia lor! Vai de nesimfirea lor! Vai gi mie pentru nebunia celor ce gi infunecareagi lenevirea lor! Daci zic acestea s-ar fi judecat singuri, nu ar fi judecafi de inslgi cuvintele lor. Dacd s-ar fi ingrijit de pocdinfi nu ar fi ribufnit ci lucrul este cu neputinfd. Dacd ar face fapte mAnfuitoarenu s-ar lipsi cu totul de acestdar al lui Dumnezeu. Daci ar agonisi frica lui Dumnezeuin inimile lor, ar mirturisi cd estecu putinli a plAngegi a licrima nu numai in vremeaimpdrtigirii cu Dumnezeiegtile Taine,ci de-apururi gi in tot ceasul. De aceeavreau si incredinfez dragostea voastri mai deplin despre acest lucru gi aduc cuvAntul ca gi cum agintreba chiar pe cei ce au grdit cele de mai sus: Spunefi:mi, frafilor, de ce estecu neputinfi acestlucru? Imi vefi rispunde:

56

SfAntulSimeonNoul Teolog

Despreimpirtdgirea cu vredniciegi nevrednicie

Fiindci din fire unii se pleacXcu lesnire spre umilinfi, iar alfii sunt vArtogi gi impietrili la inimd gi nu se umilesc nici cAnd sunt betuF. Cum, deci, sd plAngi gi sd ldcrimezeacegtia gi si se impdrtdgeascitotdeaunacu lacrimi? Chiar gi preofii, cum pot plAngecAndsdvAr$esc Jertfacea dumnezeiascigi firi de SAnge? Fie aga cum zicefi, vi rdspund eu, dar spunefi-mi, daci gtifi, din ce pricini sunt vArtogi gi cu anevoie plecafi spre umilin{i? Iar daci nu gtifi, si nu vd ruginafi a vi cobori pufin din indlfimea voastrl gi plecAndu-vI urechea cu dragoste si nu vi se pari lucru nevrednic a invifa de la mine, cel mai din urmd decAtto1i. Cici scris este:Dacdseaa descoperi celuimai mic, cel mai maresd tacd! (l Corinteni 14, 30). De ce, deci, vd intreb eu, unul este impietrit, iar altul lesniciosspre umilinfi? Iati de ce, vi rlspund: pentru ci, cu voia sa unul estebury iar alful riu. Cu gtiinfa sa, unul face cele rele, iar alful nu le face.Unul adicd esteriu, pentru cd face cu voia sa cele potrivnice, iar altul este bun ci face cu voia sa celeplicute lui Dumnezeu.Daci vei lua aminte, vei vedea ci totdeauna oamenii s-au fdcut buni din rdi gi rii din buni prin aceste trei: cu voia, cu cugetul gi cu fapta. (...) Daci nimeni nu este firi de picat, chiar numaiozi de-arfiviafalui,gidacdnimeninu poate aveainima curati, prea limpede esteci nici fdrl pociinli gi fdri lacrimi nu trebuie si treacdnici o zi din viafa omului. Daci n-are lacrimi, micar estedator sd le cautedin toati putereagi din tot sufletul. Altfel nu poate si fie firi de picat gi cu inima curatX.Dacl cineva, gtiindu-gi-mulgimea pdcatelor9i greutateagre$elilor, nu voiegtesi se

culcepe jos, si priveghezegi si-gi vindecerinile poftei sale pitimage 9i ale cugetelor care il duc la nesimfire,cares-auimpufit gi au putrezit din lenevirea gi neplecarealui, ceeace este o mare gi de nebunie,cum se va cutremurael de osAnda judecataceaagteptatd de cei picltogi, gi cum va plAngeintru durerea inimii sale? Daci nu voiegteomul sd rabde,ostenindusdumble ziua segi gArbovindu-se pAni la sfArgit, gi noaptea,mAhnindu-segi necijindu-se, si se in toate,si rdcneascd intru suspinarea smereasci inimii lui, ficAndu-seca o pasire singuratici pe acoperiguri, si se asemene cu pelicanul din pustie, sddevind cu agezarea sufletului striin fafi de tofi ceidin ministire gidin lume,firi indrizneald fafi de cei mari gi de cei mici, si se osteneasci cu suspin, si minAnce cenugd cu pAinea gi cu cu plAngerea,cum va biutura sa, s-o amestece putea o, frafilor, vreodati, in fiecarenoaptesd-gi spelepatul gi agternutulsd-l ude cu lacrimi? Cu adevirat, nicidecum!$i nu numai ci nu va vedea la sine niciodati lacrimi, dar nici in vremea rugeciunii nu ld va afla nici loc nu va putea si giteasci Domnului, nici sildgluire vrednicdDumnezeului lui Iacov CareesteHristos Domnul, MAntuitorul gi Dumnezeul nostru. $i daci pe acestea nu le va facebine, adicd nu se va cuminecacu lacrimi Fi cu vrednicie, apoi nu va primi in sine pe Impiratul gi Dumnezeu, chiar daci gi numai o dati pe an ar face acestlucru. Ci Sfintele se cade totdeaunasi fie numai celor Sfinfi. Aceste cuvinte: SfinteleSfinfilor, unii le propoviduiesc gi le strigi tare, gi o, micar de le-ar auzi gi ei, iar al{ii, cAnd le aud zic: ,,Ce?Cel ce nu este sfAnt este gi nevrednic?" Da, nevrednic, cel ce nu-gi

SfAntulSimeonNoul Teolog

cu vredniciegi nevrednicie Despreimpdrtdgirea

mirfurisegte totdeauna cele ascunseale inimii sale, cel ce nu face pocdinfd adevdrati pentru ele gi pentru cele gregitedin negtiinfi, cel ce nu gi nu face plAnge de-a pururi gi nu se mAhnegte cu rAvni celezise mai sus,acelanu estevrednic. Iar cel ce face toate acesteaeste foarte vrednic si se impirtdgeascdcu Dumnezeiegtile Taine,nu numai la praznice,ci gi in fiecarezi, gi indriznesc si zic chiar de la inceputul pociinfei gi al intoarcerii sale.Pentru ci cel ce faceacestea pAnI la sfArgitul viefii sale, triind in smerenie gi cu inima frAnti, este iertat. Dacd aga este gi aga face, se lumineazi la suflet in fiecarezi, cu ajutorul Sfintelor Taine, gi, in scurti vreme, ajunge la desivArgiti curilenie gi sfinfenie. Altfel nu estecu putinfi a spdlagi a curdfavasul nostru cel intinat gi casanoastrd cea pAngiriti. Mai mult decAtatat nici nu am putea invifa, nici din DumnezeiegtileScripturi, nici din lucrare. Apostolul ne spune necontenit: Sd se ispiteascd gi sdbea omulpesinegi aga sdmdnknce din pdine din pahar. Cdcelcemdnincdgibea cu nearednicie Trupul gi bea Domnului,tgimdnhncd lui-gioskndd. $i iardgi: Celcecu nearednicie mdnincdTrupulgi beaShngele D omnul ui, nes oco tind Trupul Domnului,ainoa at aa f de TrupulDomnului(1 Corinteni L1, 27-29\. $i dacd cel ce nu arati roade vrednice de pocdinfd estemustrat gi vddit de toati Scriptura cea de Dumnezeu insuflati ci este nevrednic, spune-mi cum va putea cinevafArd lacrimi sd se curdleasci gi si se impirtigeascd cu vrednicie cu Sfintele Taine?Cdci acestea(lacrimile) sunt cel dintAi rod al pocdinfei. $i dupn cum urAta scurgerea trupului gi indulcirea inimii flr vreo patimd esteun fel de jertfa pe carenoi o aducem

diavolului, tot agagi lacrimile vdrsatedin durerea inimii sunt o jertfi bine primitd StdpAnului gi curild necurifia aceleidulcefi pitimage.Aretand acest lucru, David zicea: Iertfa (bine pldcutd) Iui Dumnezeu esteduhul umilit, inima tnfrilntd gi Dumnezeu nu o oa urgisi (Psalmi 50, L8). smeritd sufletul, $i cu dreptate;cd astfeldeprinzAndu-se gi smerindu-setotdeauna,nu va petrecenici o tn zi filrd lacrimi, precum a zis David: Spdla-aoi agternutul toate nop[ilepatul meu,ctt lacrimilemele meuaoi uda(Psalmi6, 6). Pentru aceasta,vd rog pe voi, pdrinlilor gi in acestea iscuseasc6 frafilor,fiecare cu rAvndsd-gi sufletul, care,astfelumilindu-se gi schimbAnduse, si se faci pufin cAtepufin izvor care varsd rAuri de lacrimi gi de umilinfi. Iar daci nu ne vom sArguiastfelsi ne curitim, ci vom umbla in lenevire, in trAnddvie gi sldbinogire, eu, pentru crutarea dragostei voastre, nu voi zice ceva apdsitor, ci numai atAt:chiar dacd cineva se va impdrtdgi vreodatd cu lacrimi, adicd va plAnge fie inaintea DumnezeiegtiiLiturghii, fie in timpul Sfintei Liturghii, fie chiar in vremea impdrtigirii cu cele Dumnezeiegti, insi in celelalte zile gi nopfi nu se sArguiegte si faci acest lucru, de nici un folos, nu-i va fi faptul cd a plAns o dati. Ci numai cu atAtanu ne facem vrednici gi nu ne curifim degrabi, ci totdeauna gi neincetat trebuie si plAngem, pAni la moarte, precum Insugi StipAnul ne-a poruncit, zicAnd:,,Pociifivi, cerefi, ciutafi gi batefi. PAnd cAnd?PAni ce vefi lua, vefi afla gi vi se va deschide. Ce anume? Impirifia Cerurilor". care se facenecontenit Ci, pociinfa aceasta gi pAnI la moarte, precum am zis, cu osteneali

SfAntul Simeon Noul Teolog

Despreimpdrtigirea cu vrednicie gi nevrednicie

gi cu necaz,incetul cu incetul ne face si virsim lacrimi amare,carespalegi curifi intindciuneagi spurcdciunea sufletului. Abia dupi acestea vine poceintaceacuratl gi lacrimile celeamarese fac dulci gibucurianeincetatisenagteininimilenoastre gi ne face si vedem strilucirea ceanespusi. Pe carede nu ne vom nevoi cu toatd sArguinfasi o ajungem gi s-o primim, duhovnicegtilor Pirinli gi frafi, nu ne vom putea izbdvide toatepatimile, nu vom putea agonisi deloc faptele celebune, nu vom putea cu vrednicie gi cu lacrimile celedupi Dumnezeusdne impirtdgim totdeaunacu Dumnezeiegtile Taine, nici si vedem dumnezeiasca Lumini, Careseafliimpreund cu ele.Nici inimd curati nu vom avea vreodati, nici SfAntul Duh nu Seva siliglui cunoscut in noi, nici nu ne vom invrednici ca Sfinfii si vedem pe Dumnezeu: nici aici, nici dincolo, daci ne ducem orbi. Ci, precum zice SfAntul Grigorie, CuvAntitorul de Dumnezeu: ,,Aga de departe vom fi de vederea aceea, potrivit cu orbirea cea de aici a fieciruia dintre noi, pe cAt ne-am lipsit de bund voie de Lumina Lui in viala aceasta de acum". (...) (...) Ia aminte bine la cuvintele mele. Dacd te impirtigegti cu congtiinfd gi cu cunogtinfd, te impirt5gegti cu vrednicie; iar daci nu, apoi mdnAnci gi bei cu totul cu nevrednicie. Dacd ai primit cu congtiinld curati ceeace ai luat, iatd ci in adevdrte-ai ficut vrednic de aceastd masi. Iar daci nu te vei face vrednic, nici nu te vei apropia gi nici nu te vei uni in vreun fel cu Dumnezeu Cel nevizut. Si nu-!i inchipui cd cei ce se impdrtigesc cu nevrednicie cu Sfintele Taine se pot apropia gi uni cu Dumnezeu fdrdprea multi osteneali, cd acest lucru nu se intAmpli gi nici

nu se va intAmpla vreodati. Numai cei ce sunt vrednici de descoperirea cea infelegitoare a Dumnezeirii Celei nevizute, pe Care ei o vdd gi o minAncd cu ochiul gi cu gura minfii, numai aceia cAnd se impirtigesc cu dumnezeiescul Trup al Domnului Iisus Hristos, qrnosc ci bun e Domnul. Acegtia nu mdnAnci numai pAinea cea vizuti, ci totodati minAncd gi beau in chip tainic pe Dumnezeu. Se hrdnesc atAt vdzut, cAt gi nevizut cu trupul gi cu sufletul, gi se unescir amAndoudfelurile cu Hristos Cel indoit in fire, fiind intrupati qi unifi cu slavagi cu Dumnezeirea Lui. Aga sunt unili cu Dumnezeucei ce mdnAnci din aceasti pAine gi beau din acest pahar cu gi contemplareatainei, vrednicie, in cunoagterea cu suflet gi cu inimi simfitoare. Iar cei ceseimplrtdgesc cu nevrednicie sunt goi de Darul SfAntului Dutu igi hrinesc numai trupul, nu gi sufletul..Dar sd nu te tulburi, prea iubite, auzind acestadevir. Daci tu mirturisegti ci Trupul Domnului este cu adevdrat PAinea Lui de Vielii, Care di viafi; dacd gtii ci SAngele impirtigesc cu viafd celor ce se di asemen6a El gi cd Se prefacein cei ce-L beau in izvor de api rece ce curge in viafa vegnicd,spune-mi de ce tu, care te impirtdgegti, nu sporegti cu nimic in sufletul tiu gi cu toate ci ai simf,t o oarecare bucurie, din nou te afli aproape tot aga cum erai mai inainte, fdri sd observi in tine nici cea mai mici sporire, nici izvor care curge, nici o aceasti pAine lumini? Ih adevir, materialicegte, nu este decAt o imbucituri, pentru cei care nu vid dincolo de simfire; dar duhovnicegte,ea e lumind neapropiatd, cu neputinld de cuprins. Tot agavinul e lumind, viati, foc Ai api vie. Deci,

SfAntul Simeon Noul Teolog

Despreimpirtdgirea cu vredniciegi nevrednicie

daci mAncAnd dumnezeiasca gi bAndVinul PAine veseliei n-ai ajuns in misurd se treiegti o viafi nestricicioasd,ci ai primit aceasti pAine ca un proorocului, ci ai foc sau ca o lumini, asemenea bdut SAngele Domnului ca pe o api, Care curge gi vorbegte,daci nici un fel de rod n-ai vdzut gi n-ai simfit, cum i1i inchipui cd te-ai impirtdgit cu Viafa? Cum ili inchipui ci te-ai atins de focul cel neapropiat sau cum crezi ci te-ai impirtigit cAtde pulin din lumina ceavegnici? Ceei ce nu s-a intAmplat vreodati nici unuia, care a fost tot aga de nesimfitor ca gi tine. Da, lumina te lumineazi, dar tu egti orb; focul te incdlzegte, dar tu nu te-ai incdlzit; via{a te-a atins cu umbra sa, dar fu nu te-ai unit cu ea; apa ceavie a trecut prin sufletul teu, ca printr-o conducti, deoarece n-a gdsit in tine vasul vrednic de ea. Dacd astfel te impirtigegti, daci astfel te atingi de Tainele, cele neajunse,numai ifi inchipui ci minAnci, fiindcd nu iei nimic, nu mdnAncinimic Ai nu ai primit absolut nimic in tine. Fiindci CuvAntul Cel neajuns, PAinea Care Se coboari din cer nu-i cuprinsi de cele vizute. El cuprinde, ia gi se unegtefird amestecare cu cei vrednici gi bine pregdtifi pentru primirea Lui'. (...). (...) Trebuie si spunem insi ci, pentru ca sd ludm iertarea picatelor noastre, nu trebuie numai si ne pocdimdin tot sufletul nostru,ci gi si nu mai cddemalti datd in aceleagi picate, nici si ne intoarcem iardgi precum cAinelela virsdfura lui (2 Petru 2,22). Dar a nepdzinoi si nu cidem

sfr ne impotrivim vrijmagilor nogtri gAndili cu mintea (inteligibili) demoni. Cdci pentru ci am fost pringi mai inainte de vrdjmagulprin picate, gi ne-am ficut robi plicerilor gi ne-am fdcut supugi gi sclavi diavolului, trebuia si fim tArAfi gi de asemeneapofte gi pl5ceri gi si fim tragi cu sild mare, ca nigte sclavi firi cinste,in chip vrednic de mili gi ticilos, pentru ca si slujim gi si fim robi vrijmagului nostru diavol gi si fugim departe de robia pe care o datorim StipAnului nostru Hristos, iar aga si ne facem cilcitori ai poruncilor Lui qi ai figiduinfelor pe care I leam fdcut. De aceea,ca si nu ni se intAmple gi riu, trebuie si luim si nu pdfim un asemenea din SfAntaScripturd ajutor gi armi potrivnicd pentru fiecarevrijmag carevine asupranoastri, precum ne spune dumnezeiesculDavid: Drept flceeaspre toate poruncile TaIe m-am indreptat, nedreaptd am urit fsalmi 118,128);gi toatdcalea impotriva poftei gAndurilor de rugine si punem amintirea morfii, a infricogitoarei |udecifi gi a chinurilor de nesuportat ale iadului; impotriva trAndiviei si punem rAvna gi purtarea de grij5; impotriva ldcomiei pAnteculuipostul; impotriva iubirii de plicere infrAnarea,impotriva biuturii multe biutura pufini; impotriva aprinderii trupului sd punem amintirea focului vegnic ai atenfiacontinui gi din tot sufletul la Dumnezeu Cici dacdvom face unitd cu priveghereagi setea. patimi care ne rizboiegte in acestfel cu fiecare ca sd nu le spun pe toate gi si lungesccuvAntul - gi vom dobAndi virtutea opusd acelei patimi, cu siguranfd vom hpilzifi' nevitimafi gi nerinili de vrdjmaguf pentru ci suntem pdzili de aceste virtufi ca de nigte soldali puternici. Cici dacd

SfAntulSimeonNoul Teolog

Despreimpdrtdgirea cu vrednicie gi nevrednicie

iertareaobignuinfeirele $i abtinereade la faptele nelalocul lor s-ar putea realiza fdri sudori gi osteneli, atunci numai abtinerea ar fi deajuns celor ce se pocdiesc pentru mAntuirealor. Pe lAngi cele pe care !i le-am scris pAni acum,iti scriu,iatd,spreaducere-aminte gi celece trebuie sd le faci gi sd le pdzegtipe lAng5acestea, gi care sunt urmdtoarele: CAnd se slvArgegte Dumnezeiasca Liturghie gi preotul sau diaconul spune: ,,Cei cherriafiiegifi!", trebuie sI iegi afar| din bisericdgi si stai in pridvor gi si nu vorbegti cu nimeni in vremea aceea,ci sd-fi aduci aminte de picatele tale gi si plAngi. Apoi dupi ce se incheieDumnezeiasca Liturghie, iarXgisl intri in bisericd,gi cAndvine seara,dupi pavecernifd, s6 mergi in acelagi loc Ai sd spui SfinteDumnezeule gi Psalmul50: Miluiegte-md, Dumnezeule, dupd tnare mila Ta! giDoamne miluiegtel de cincizeci de ori, gi Doamne,iartd-md pe mine pdcdtosull tot de cincizecide ori, dupd caresi spui psalmul 6: Do amne,nu cu milnia Ta sd md mustrt pe mine, nici cu urgiaTa sd md cerfi! giDoamne,cfrteam pdcdtuit cu lucrul, cu cuahntul gi cu ghndul, iartd-md! pe caresi o spui de cincizecide ori gi si faci douizeci gi cinci de metanii; miercureagi vinereasd te ablii de la carne,brAnzl,oud, pegte, vin gi lapte dupd canonul Sfinfilor Apostoli. in postul Sfinfilor Apostoli, al Maicii Domnului gi Nagterii Domnului si nu minAnci carne, nici brAnzl, nici oud, dar din celelalte sd mdnAnci cu misurd gi infrAnare, iar rugdciunile tale, adici psalmii pe care i-am spus gi metaniile, sd le dublezi. (...) Mai trebuie sX te ab{ii 9i de la dumnezeiegtile gi infricogdtoarele Taine,adicdsd nu te cumineci cu preacuratul Trup gi scumpul

al Domnului nostru lisus Hristos;iar eu te SAnge sfituiesc si te ablii gi de la pAineabinecuvAntatd, adici de la anafurd,cAttimp gAndul gi socotinfa ta se vor gisi nemutate de la lucrurile cele rele ale picatului gi pAni ce vei dobAndi socotinli tare ca sd nu mai lagi vreodati faptele bune gi virtufile gi nu vei uri picatul in chip desivArgit. Iar cAndte vezi pe tineinsufi ci ai ajunsla aceasti starebuni, cd ai urAt pdcatul in chip desdvArgit gi socotinla ta s-a intirit in cele bune gi te-ai fdcut tare in incerciri, ci hotdrAreasd te abfii de la picat e nestrimutatd, atunci si te apropii, frate, de Taine cu credin{d negoviielnici ci nu te impirtdgegti cu o simpli pAinegi un simplu vin, lui Dumnezeu. $i fXcAnd ci cu Trupul gi SAngele agate vei face pdrtag al slavei Lui gi prin Tainele Lui vei lua iertarea desivArgiti a picatelor tale gi vei dobAndi in tine insuli viala vegnici gi te vei face fiu al luminii gi al zilei (1 Tesaloniceni 5, 5). Vezi ca inainte sXfaci celepe care ti le-am spus gi inainte si arifi cuvenita pocXinfi, si nu indriznepti si teimpirtigegti cu Trupul giSAngele lui Hristos,cdciatunci cAndte vor vedeademonii ci ai disprefuit pe Dumnezeu gi te cumineci cu nevrednicie,vor ndvili tofi asupra ta gi aga,impiedicAndu-tefiri mild 9i firi omenie, te vor arunca iarigi in noroiul neinfrAndrii tale dintAi; gi atunci te vei face cu adevirat, in loc de cregtiry ucigagde Hristos gi vei fi osAnditimpreuni cu cei ce L-au ristignit pe Hristos cum zice Pavel: gi oa beacu nearednicie Trupulgi Oricineva mfrnca gi Domnului, uinoaat aa de Trupul Sfrngele fi fald Domnului (1,Corinteni 1L, 27), adicAva Shngele primi aceeagi osAndd cu aceiacareL-au rdstignit.
( .. . )

SfAntul Simeon Noul Teolog

ANuxr
Bibliografie: SfAntul Simeon Noul Teolog, gi Capitole, Imne,Epistole volumul III, Ed. Scrieri, Deisis,Sibiu,2001. Pentru o mai buni infelegere a cuvintelor Sfinfilor Pirinfi, anexim trei articole, apdrute in reviste contemporane,cu privire la primirea cu vrednicie a Sfintei Impirtdganii. Drspnr AcruALrrATEA SFTNTET.oR CaNoeNn Dupi cum spun marii duhovnici ai zilelor noastre, Sfintele Taine ale Spovedaniei (Mirturisirii) gi Impirtiganiei sunt intr-adevir Tainele de care depind mAntuirea tuturor cregtinilor, sunt cheia mAntuirii. Dar numai afunci cAnd sunt ficute cum trebuie. CAnd e vorba de SfAnta Taini a Spovedaniei aceasta trebuie flcutd in fala unor duhovnici invd{ali gi iscusifi in faptes, care, in canonisirea picatelor, fin seama de Canoaneledate de Sfinfii Pirinfi. De asemenea, duhovnicii trebuie si se ciliuzeasci tot dupd Sfinfii Pirinfi gi in privinfa indrumirilor pe care le dau celor ce se spovedesc,pentru a-i ajuta sd piriseasci picatele, inlocuindu-le cu iaptele bune potrirmice acestora. Iar credinciogii, gisind astfel de duhovnici gi avAndvoinfd de mAntuire, trebuie si se striduiascd din toate puterile a implini canonul primit la spovedanie. De fapt, dupi unii canonigti, preotul igi dovedegtevrednicia sau nevrednicia pentru slujirea preofeasci la care este chemat mai inainte de toate prin felul in care inlelege insemnitatea Sfintei Taine a Spovedanieie. Sfintele Canoane, de a cdror covArgitoare insemnitate 9i actualitatevrem sdne ocupim, au

Anexe

Despreactualitatea SfintelorCanoane

fost date de cdtre Sfinlii Pirinfi, fie de fiecarein localeori ecumenice, parte,fie adunaliin soboare gi in general ele sunt hotirAri, norme sau invddreptare,atAtin ceeace privegteadevdrata fdturd de credinfd, cAt gi adevdratatrlire a ei in Aproape in totalitate,Canoanele viafa cregtinilor. date de Sfinlii Pirinli, atunci cAnd e vorba de faptul ci oprescpe pdcitos picate, au in ^comun Impirtiganie de la SfAnta un numir mai mare sau mai mic de ani (uneori mai pufin de un an), dupi greutatea pdcatelor sivArgite. Numai ci, din nefericire, in vremurile din urmd Canoanele sunt in ceamai mare misurd trecute cu vederea gi cei mai mulfi dintre cei bolnavi de picate nu iunt de loc oprili de la SfAntaimpirtnganie, iar alfii doar pentru scurt timp (de la un post la altul). (Seinfelege,afardde cazurilefericite,care sunt pufine.) Acest lucru seintAmpld cu toate cd Sfintii Pdrinfi ne spun cd: ,,PigAn este preotul care dezleagi ceea ce au legat dumnezeiegtile Canoane"(Sfantul Efrem Sirul); gi iarigi: ,,Mare prdpastie este unde Canoanele nu stdpAnesc, gi mare primejdie apasd asupra preotului care nu cunoagtedumnezeiegtile Canoane" (SfAntul Ioan Guri de Aur). Iar SfAntul Vasile cel Mare, vrAnd si arate importanfa deosebiti a linerii Canoanelor, aduce la cunogtinfi preolilor din eparhia sa ci trebuie si ia aminte la Canoanele Sfinfilor Pdrinfi gi si nu fie nepisitori cu privire la ele, ,,pentru ca treburile Bisericiisd nu ajungi in deplini tulburare" (Canoanele89 gi 90 SfAntului Vasile cel Mare). lntrebarea care se pune este aceasta: pot aplica intocmai Canoanele Sfinlilor Pdri Rispunsul, datin lumina statornicitede Bisericd?

scrierilor Sfinfilor Pirinfi, esteun ,,da" hotirAt! Putem intiri aceasta ardtAndci: daci in primele veacurialeBisericii- cAndrAvnacregtinilorpentru via{a triiti in sfinfenie era cu totul deosebiti de ceaa cregtinilorzilelor noastre(azi avem cregtini de un soi potrivnici celor de atunci, vorba lui Ilie Miniat) - pentru pdcate grave: ucidere (in care intrd gi avortul), desfrAnare,apostazie(lepddare de Dumnezeu),cregtiniierau oprifi ani mulli de la SfAntaImpirtiganie, ba in unele cazurip6nd la sf6rgitulviefii''; gi daci, mai tArziu,pe la sfArgitul veacului al Vl-lea, Sfand Ioan Posbricul scurteazd timpul opririi de la SfAnta impdrtdganie, pentru cele mai multe dintre picate, la trei ani, dar numai cu condifia ca cei oprifi sd fini in tot acesttimp un post aspru (prin hrinirea cu mAncareuscati dupi orele L5sauuneori pAni seara), gi sd faci cAte 200-300de metanii pe zi; deci dacdin timpurile dinainte, cAndcanonisireaera fdcutd cu adevirat dupi voia lui Dumnezeu, cei cu pdcate grave se impdrtigeau dupi mulli ani - Canoaneledate de Sfinfii Pirinfi sunt valabile cu atAt mai mult azi, cdnd viala duhovniceascd a cregtiniloresteplini de formalism gi nepisare. In cazulin carepicitosul ia in serioscanonul primit la spovedanie - care dupd Sfinlii Pirinfi consti in pdrdsirea pdcatelor gi in inlocuirea lor cu faptsle bune potrivnice acestora,oprirea de la SfAntaImpdrtiganie, acolounde o cer Canoanele, sdvArgireacu luare aminte de rugdciuni, citirea de cirfi sfinte (doar celescrisede Sfinfii Pirinfi"), postiri, metanii, milostenii - gi se striduiegte cu toati puterea si-l implineasci, doar afunci duhovnicul poate sd-i scurtezeristimpul opririi de la SfantaImpirtiganie prescrisla inceput. ,,Nu cer

Anexe

Despreactualitatea SfintelorCanoane

multimea vremii, ci indreptareasuflefului" - zice SfAntulIoan Gurd de Aur; gi iardgi:,,Deciaceasta arati-mi: daci s-a umilit, dacd s-a schimbat,gi s-au ficut toate; daci aceasta nu va h, ce folos avem de vreme?Nici nu intrebim daci rana s-a legat de multe ori, ci daci a folosit cevalegitura. Deci, daci a folosit gi in pufind vreme, si nu se puie mai mult; dar dacd nimic n-a folosit, gi dupi zece ani sd se puie; folosul legiturii va fi hotarul dezlegirii". Aici vedem indreptifirea unor duhovnici (mai ales din ministire), care, trecAndmulfi ani de la sivArgireapdcatelor,la mulfi dintre cei ce se spovedesc, dar care n-au fost canonisifi cum trebuie gi nu li s-a cerut si riscumpere pdcatul pe misura greutifii lui'r, chiar gi dupi vreme indelungati dau celui ce se spovedegtecanon gi il opresc de la SfAnta impdrtdganie un anumit numir de ani. HotirAtoare rimAn deci roadele pe care le face cel ce se spovedegte. Daci acestea nu se vid in ristimpul prescris,canonul de oprire de la SfAntaImpirtiganie trebuie urmat sau poate fi chiar indsprit prin sporireanumirului de ani, pAndla indreptare,daci aceastimisuri estecea mai potrivitd'3. Duhovnicii zilelor noastrenu trebuie deci si se teami atunci cAnd canonisesc agacum cer CanoaneleSfinfilor Pirinfi, vdzAndin aceastao pricind a indepdrtdrii cregtinilor de la Biserica lui Hristos! Ci, din contra, si se teamXcAnd nu fac astfel! Sfintele Canoane nu gi-au pierdut cu nimic insemndtatea gi puterea, gi de aceea nimeni din cei care nu lin seamade ele si nu le, invinuiasci pentru rdutatea cestipAnegteasupra celor fdri fricd de Dumnezeu. Pirintele Cleopa

spunea: ,,Preofii, pistorii, sA cunoasci bine gi iconomia SfintelorCanoanegi si scumpdtatea le puni in lucrare dupi vreme gi de la cazla caz cu fiecaresuflet rinit de picate. Studenfiiteologi ar trebui si cunoasci cAtmai bine cum sd aplice gi iconomia Canoanelor,care s-au scumpdtatea pus de Duhul SfAntin Bisericalui Hristos. Mare primejdie este atAt pentru preofi, cAt gi pentru pistorifii lor dacdnu cunosccAtde pufin Sfintele precum 9i felul cum trebuie sd le puni Canoane, in lucrare"tn. Ca o incheierela tot ce s-aspus:astizi cAnd picatele Brave au ajuns obgtegtigi nu mai sunt simfite ca atare, ba, mai mult dec6t atAt, i se zice ,,rdului bine gi binelui rdu" (Isaia5, 20) - se cere asprirea canonisiriitt.Canoanelepar aspre doar agezate al5furi de starea duhovniceasci nefireasci in care triim. De aceea, penitenful trebuie indrumat si ajungi a vedea starea sa de picitogenie (printre altele, pregitirea pentru spovedanie trebuie si fie cea mai des luati in ciile de a iegidin seamiinpredici gi cateheze)'6,9i ea dAndu-i-senidejdea ci timpul opririi de la SfAntalmpirtiganie se poate scurta, itunci cAnd el se striduiegte cu toati puterea sd implineasci canonul primit la spovedanie. M. Artemon (Articolapdruttn reaista Glasul Monahilor, 2004,p. 1.2). nr.2lfebruarie

Anexe

Sd nu ne impirtSgim cu nevrednicie!

S,i, rvu Ns itvrpiRrAgrvr cu NEVREDNTCTE! Una dintre cele mai grave ingeliri, care astdzi a cuprins pe cei mai mul,ti dintre cregtini - fie mireni, fie clerici - este primirea Sfintei Impdrtdganiicu nevrednicie(1 Corinteni'1.'J., 2731). Mai mult chiar, ei se indeamni unii pe alfii a se impHrtipi cAt mai des, in aceasti stare de nevrednicie.Incep si se inmulleascdscrierilece susfin lucrul acesta. Zicem,,ingelare",pentru cd setrecede tofi cu vedereaun lucru foarte important gi invederat tufuror: anume cd cregtinii zilelor noastresunt cu totul diferiti, ca vrednicie duhovniceasci, de cregtinii pe care Sfinfii Pirinfi ii indemnau si se impirt5geasci mai des. Nu gregim spunAndci noi - cregtiniizilelor noastre - suntem mult diferifi de cregtinii de altldatd. O zic mari ierarhi, precum Ilie Miniatis, de pildd. Nu e greu de demonstrat lucrul acesta prin cele mai simple exemple la indemAna tuturor. Deci si ne gAndim la cAteva picate astizi pAni la o agamdsurd, Brave,generalizate incAt nu mai sunt vizute ca picate sau, daci sunt vizute de cdtre unii, le vid ca pdcatemici, neinsemnate. Chiar daci ele existaugi in timpul cregtinilor din vechime cdrora Sfinfii Pirinfi le cereausi se impirtdgeasci mai des, ele nu erau atunci intr-un numir agade mare ca astdzi,cAnd sunt generalizatedeja. Iati gi exemplele:astdzi nu mai gisim decAtfoarte rar logodnici care si vini la cununie in stare de feciorie trupeascd;de asemenea, familii care sd mai nasci mulfi copii. Rare, prea pufine! Daci familiile de azi fac un copil sau doi (ori nici unul), pirinfii lor aveau 3-4, iar bunicii sau stribunicii lor aveau 8-9

sau chiar mai mulfi. Deci avorturile, chiar daci existau,erau rare, erau mai pufine. in RomAnia, dupi legalizarea avortului din 26 decembrie 1989,s-a practicat un numir impresionant de avorturi: 11 milioane in zece ani (1990-2000)". Dar din 2000pAni in zilele noastre...Daci mai punem la socoteali avorturile care se fac prin folosirea anticonceptionalelorgi a steriletelor caresunt avortive,degimulli nu gtiu acestlucru! - vedem prea bine cAt de mare este deosebirea dintre creqtiniizilelor noastregi cei de acum 100 de ani sau mai mult. Dar ce si mai zicem de alte pdcatenefiregti (nu le mai numim, le gtiu prea bine cei ce le sdvArgesc Ai nu se poate sd nu fie mustrafi de congtiinfi!). Asta in ceeace privegte relafiile trupegtiin rAndurilecregtinilordin zilele noastre!Sau ce si mai zicem de divorluri, care sunt la ordinea zilei?lAga era acum 100de ani?! Sau,mai ales acum 200 de ani?! SfAntulIgnatie Briancianinovzice ci pe vremea sa gi mai alesa celor dinaintea sa, cAnd divorfurile erau fdcute atunci cAnd Bisericahotira ci pot fi ficute, ele erau foarte rare. Ba unii ierarhi de dinaintea sa nici nu intAlniseri cazuri de divorf! Odinioari, era bine dacd lineai seamade ,,gura lumii", cici pedepsea pHcatelegrave,mai alescelefdcute in vlzul tuturor. Azi, aceeapi ,,guri a lumii", sau de care seama mereu/ in toate ,,lumea" fiinem gAndurile, cuvintele gi faptele noastre ne duce absolut sigur spre iad. CAte familii nu sfArgesc rdu tocmai pentru cd lin seamade ea! $i nu vor si n-o ia in seamd,chiar dacd vid bine unde ii ducelumea,de a-l cirui glasascultdmereu.Daci e ,,si stim strAmb, dar si judecdm drept" - cum se zice - astdzimajoritatea cregtinilor ar trebui sd

Anexe

Sdnu ne impdrtigim cu nevrednicie!

nu se apropie de SfAntaimpirtiganie, afard de cazul ci vor si facXacestlucru cu nevrednicie. SI judecdm din punctul de vedereal canoanelor Sfinlilor Pirinfi familiile tinere care se pdzesc de a avea copii. Ar trebui ca, in tot timpul cAt se pizesc de a avea copii (gi se pdzescaproape tofi!), si nu se impirtdgeascd.gi apoi inci 2 ani dupd ce au incetat sd se pilzeascl.(Sau optzeci de zile daci fac nevointe mai aspre, adici o sutd metanii pe zi gi postesc in toate aceste zile). Aici ar trebui de luat aminte la faptul ci, cei ce se pdzescprin folosirea anticonceptionalelor gi a steriletelor,care sunt avortivels,trebuie canonisifir intr-o misurd mult mai mare. $i aceasta pentru ci e vorba de avorturi in toatd regula. Ar trebui in acestecazuri o canonisireasemenea avorturilor, de mulfi ani. Trebuie cercetatd bine situafia.Dar cu toate acestea ei sunt impirtigifi! Ce si mai zicem de mulfi cregtini de astilzi, careseimpirtdgescfiri sdlini posturile in intreBime precumgizilelede postde miercuri givineri de pesteary caren-ar trebui si seimpdrtdgeasci dacdfac aga.La fel gi cu cei cemerg pe la vrdjitori gi alfii de soiul acestora; de cei cese cdsdtoresc in gradele de rudenie trupeascd sauduhovniceascd; de cei cdsitorifir0cu eretici sau cu pigAni; de cei divorlafi gi recisitorifi, insi in mod necanonic2'; toate, fapte neingiduite de canoaneleSfinlilor Pirinfi, care opreau de la Impdrtiganie pentru mulli ani pe cei ce le ficeau, urmAnd ca acegtia si se desparti de aceleinsofiri pdcdtoase. CaF sunt intrebafi la spovedanie despre lucrurile acestea?! Sau cAli duhovnici ii canonisesc pe cei ce indeamnd la acestepdcate:pirinfi, prieteni, alte persoane,care ar trebui gi ei canonisifi in

fapte sunt cazul acesta. $i, repetdm,toate aceste astdzi flcute de majoritateacregtinilor;rdul s-a generalizat. Ideeaci aceste pdcategrave s-ar fi sivArgit in aceeagi misuri gi in trecut,dar cd nu segtiade ele,neexistAnd mijloacelemodernede informare de astizi, estecum nu sepoatemai falsd.Referitor la aceasta, reamintim exemplul cel mai grditor: numirul de copii al tinerilor cisdtorifi de astdzi, fa{i de cel din timpul plrinfilor lor, apoi al bunicilor lor gi,mai ales,al stribunicilor lor. Esteun lucru invederat tuturor ci situafia este cu totul diferiti. Esteun lucru invederat tuturor celor ce vor sd gAndeascigi si se smereascd. Deoarece, cine neagi aceste adeviruri gi spune c5,in ceea ce privegte generalizareapdcatelor grave, nu estenici o deosebire intre cregtiniizilelor noastre gi cei de acum 100-200 de ani, nu arati altceva decAtcXvrea sd seindreptdfeascd, nevrAndsd-gi vadi pdcdtogenia. Iar atunci cAndfacemaceasta, cAnd ne indreptifim gi nu vrem si ne vedem picatele,.nu ne vom mai indrepta inaintea lui Dumnezeu,dupi Sfinfii Pirinfi. $i nu ne vedem picdtogeniapentru ci nu ne cunoa$tempe noi ingine. Iar aceasta se intAmpld pentru ci ne rugXm firi luare aminte, citim scrierile Sfinlilor Pirinfi f5ri luare aminte. Daci le mai citim, fiindcd de celemai multe ori citim altcevadecAt scrierile Sfinfilor Pdrinfi. (E bine a citi in acest sensscrierileSfAntuluiIgnatie Briancianinov). SfAntulloan Gurd deAur - tAlcuind cuvintele SfAntuluiApostolPavelde la L Corintenil'J,:30:De gibolnaai gi Aceea, mulli dintreaoi sunt neputinciogi mulli aumurit - zicecdaceicarenu vorfi pedepsifi pAni la sfArgitulviefii pentru impirtigirea lor cu

Anexe

Sd nu ne impirtigim

cu nevrednicie!

nevrednicie,negregit vor fi pedepsifi vegnic in viafa viitoare. Iar SfAntul Ignatie Briancianinov zice desprecei ce seimpirt5$esc cu nevrednicie: ,,(...)Apropiindu-se de Tainelelui Hristos din putoarea picatului, aruncAndu-sein putoarea pdcatului dupi primirea Tainelor, nevizAnd asupra lor pedeapsaneintdrziath, ei presupun cd nu urmeazdniciodati vreo pedeapsi.Gregiti pirere! Iudeilor le-a fost prezisi pedepsire desivArgiti gi neptrdmutatbpentru uciderea de Dumnezeu; aceasta insi a urmat la cAtevazeci de ani dupi sivArgirea neintrecutei nelegiuiri. Negriita milostivire gi indelung5-ribdarea lui Dumnezeuincdmai agtepta pocdinfalor. Aceasti milostivire gi indelungd ribdare agteaptd gi pocdinfa noastri. Pedeapsa este amdnatdiar gi iar; ea insd va veni negregit asupra pdcdtogilor nepociifi, indiritnici, care sdvArgesc dinadins picatul. Inceputul ei se vede cel mai des in moarteanlprasnici sauintr-o boali careinlituri putinla pociinfei. Pedeapsa ca atare e implinitd in tirAmul de dincolo de mormAnt". (...) Toatecelespusemai sus tin de majoritatea cregtinilor care se impirtigesc cu nevrednicie. Nu esteinsi vorba aici gi de cei ce spovedinduse la duhovnici iscusiliz se impirtigesc cu Sfintele Taine in starea duhovniceasci pe care o cereDumnezeu pentru aceasta. De cei ce sunt canonisifi cum trebuie, se cunosc foarte bine pe ei ingigi gi igi implinesc cu rAvni canonul primit la spovedanie.Se vede in viafa lor schimbarea minfii gi inimii lor. O adAncire in starea de smerenie, de congtientizareapicitogeniei, gi in celelaltefapte bune. Agadar, si nu ne ingelim pe noi ingine vi-

zAnd ci nu suntem pedepsifi de Dumnezeu la scurt timp de la impdrtdgirea cu nevrednicie. Pedeapsava veni cu siguranfi, fie gi mai tdrziu sau, daci nu, sd fim siguri, vom fi osAndifi vegnicin viafa viitoare. Iar atunci cAnd suntem pedepsifi inci in viafa aceasta,prin boli gi necazuride totfelul, sine gAndimintAila aceasti cauzd.a cauzelor a tuturor pedepselor venite asupra cregtinilor zilelor noastre: impirtigirea cu nevrednicie.Bine ar fi ca atunci cAndcregtinii vin la preot pentru a gisi explicafii gi solufii la diverselelor probleme si fie intrebafi in primul rAnd acestlucru: Nu cumva te-ai impirtigit cu nevrednicie? M. Artemon (Articolapdrutin reaista Glasul Monahilor, nr. Slaugust 2004,p. 18).

79

Anexe

impirtigirea cu vrednicie

ilrpAnr,[.grREAcu vREDNrcrE Mare durere ar trebui si ne cuprindi sufletul gi foarte mult ar trebui si scriemimpotriva unei stiri de lucru foarte gravd din Biserica noastri.Este vorba despre faptul ci, pe zi ce trece,majoritatea cregtinilorortodocgi, nu mai tin deloc seamade cuvintele Sfintei Scripturi gi ale Sfinfilor Pirin{i, cu privirea la pregitirea pentru gi SfAnta Spovedanie ImpirtSganie.Foartepufini dintre ei, mai $tiu si faci diferenfa, dintre picateleopritoare de la SfAntaimpiriaganie gi iele neopritoarede la primirea acesteia. De la inceputurile cregtinismului gi pAndin zilele noastre, Sfinfii Pdrinfi au ficut foarte limpede diferenla dintre cele doui feluri de picate sau si zicem nevrednicii pentru primirea Sfintei impirtiganii. Estefoarte necesuri se citi in acest sens Pidalionul, Cartefoarte folositoarede suflet, de SfAntul Nicodim Aghioritul sau scrierile gi poeziile SfAntului Ioan lacob... Aga se face cd atunci cAnd era vorba de picate ugoare, Sfinfii Pdrinfi cereau celorcele aveau,si sespovedeascd cu pirere de riu gi si se impirtdgeasci. In acest sens SfAntul Nicodim Aghioritul, citAndu-l pe SfantrrlAtanasieal Antiohiei, zice:,,Agadar, dacd vom cddea in oarecare lucruri mici, omenegti gi ugor de iertat, de exemplu, fiind furali de de slavi degarti, [mbn, de auz s_aude o-_c_lU. intiistare 9i iriscibilitate Ari de Cevadin unele ca acestea, atunci ficAndu-ne reproguri noui in_ginegi mirturisindu-ne lui Dumnezeu, aga si ne tmpirtigim din Sfintele Taine, crezAnd ci impdrtigirea dumnezeiegtilorTainese facespre curifirea unora ca acestea, adici de aceste picate

mici, nu insi de celegrele gi necuratepe careleam fi ficut". insi cAndera vorba de picate greleprecum lepddareade credinfi, uciderile, avorturile (azi gi celefdcute prin folosireapilulelor anticoncepfionale gi steriletelor de care unii nu gtiu), desfrAnarea (preadesfrAnarea, perversiunile sexuale: sodomie - sex anal, gomorie - sex oral), alergareape la vrijitori... Sfinfii Pirinfi, cereauin chip hotIrAt, ca cei ce le ficeau, si nu se impirtigeascd un mare numir de ani. Mai apoi, SfAntul Ioan Postnicul (secolul VI), a micgoratnumirul anilor de oprire de la SfAnta Impirt6ganie, dar a cerut gi mai mari nevoinle trupegti gi duhovnicegti'3. SfAntul Nicodim desuflet,arati Aghioritulin Carte foartefolositoare cd Biserica,in decursul timpului, a primit acest fel de canonisire(al SfAntului Ioan Postnicul)gi ci estebine a fi folosit in continuare. Cum stau lucrurile in privina impirtigirii cu SfinteleTaine in zilele noastre?!Este o mare confuzie. Adeseori cregtinii sunt indemnafi si se impirtigeasci gi inci foarte des. Suslindtorii impirtigirii dese aduc mirturii de la Sfinlii Nu spun nimic insi de Pirinli in sensul acesta. fapful ci scrierile acestoraerau adresateunor cregtini care in majoritatealor nu aveau picate opritoare de la primirea Sfintei Impirtganii, insi erau indiferenli in ceeace privegteprimirea acesteia, iar unii nu o primeau dintr-o falsd nu fac nici o De asemenea evlavie sau smerenie. notd cAtde mici la astfelde scrieri,desprefaptul ci peste tot unde Sfinfii Pirinfi spun ci trebuie exclugi de la SfAntaImplrtiganie cei oprifi de este vorba de cei cu picate Sfintele Canoane24,

Anexe

Implrtdgirea cu vrednicie

grele,de caresefac vinovali majoritateacelor ce seimpdrti$esc astezigi unii inci foarte des.Nici nu dau micar cAtevacanoanecarehotirdsc anii ce trebuie sdsteaoprifi de la SfAnta impirtdganie ceicu picate grele,din caresi sevadi cenevointd trebuie sd faci in acestsens. Este foarte grav fapful ci sunt aduse in actualitate scrieri ale Sfinfilor Pirinfi care vorbesc despreimpirtdqirea deasd,fird si li se spune celor ce,o fac astdzi impotriva Sfintelor Canoane, ci nu ii privesc pe ei indemnurile Sfinfilor Pirinli, ci pe cei cu pdcateugoare,dupd cum am vizut mai sus,in citatul dat de la SfAntul Nicodim Aghioritul. Atunci cAnd Sfinfii Pdrinfi indemnau la Impirtdganie deasi, era vorba deci de majoritateacregtinilor de afunci, carenu aveau pdcate grele, opritoare de la aceasta,dar erau nepisitori gi negtiutori cu privire la importanfa covArgitoare a primirii Sfintei Impdrtiganii. Cei cu plcare grele in timpurile de atunci erau pufini, o excepfie. Astizi situafiaestedimpotrivd gi scrieri careindeamni la impirtigirea deasi nu igi au rostul. Ar trebui ca,cregtiniizilelor noastre si fie indemnafi si citeascdscrierile amintite mai sus Pidalionul, Carte desuflet foarte folositoare gi altele de felul acestora, pentru ca si nu se impirtigeasci nu nevrednicie (vezi gi Epistola 1 cdtre Corinteni a SfAntului Apostol Pavel, capitolul 1.1., versetele27-31). Si ludm aminte, agadar, pentru ci este vorba de doui stiri duhovnicegti diferite, de doud nevrednicii diferite fald de primirea Sfintei impdrtiganii. Repetim, spre o mai buni infelegere, ci estevorba de una carenu ne opregte de la- primirea Sfintei lmpirtiganii (pniatele

gi o alta carene opregtede la primirea ei, ugoare), mai mulli sau mai pufini ani, in funcfie de ce fel de canon mai aspru sau mai pufin aspru facem, datoriti picatelor grele pe carele-am fdcut. Aga se explici faptul ci SfAntulNicodim Aghioritul in unele scrieri indeamnXla implrtdgire deasi, insd in altele arati clar ci sunt unii care nu pot si seimpirtigeasci, decAtdupi ce sunt oprifi de la SfAntaImpirtdganie un timp gi fac anumite nevoinfe,dupd cum vedem in notele extinsepe carele facela Pidalion sauin invifiturile saledin de Carte foartefolositoare suflet. Pe cei care suntem nedumerifi de faptul cd degi suntem dezlegafide picate atunci cAnd ne spovedim, nu suntem lisafi totugi si ne impirtdgim, SfAntul Nicodim Aghioritul ne invafi: ,,Daci cineva, fiind nedumerit, ar spune si picatul celui ce se pociiegte se iarti prin rugiciunea de iertarea duhovnicului - gi deci de ce acestuianu i se ingdduie si se impirtigeasci cu Sfintele Taine, odati ce a fost iertat gi indreptat?- acestuiaiirispundemin trei chipuri: 1. Adevirat este cd se iarti picitosului picatul, va implini fnsd nu de-a dreptuf ci socotindcd^el impirtdganie canonulgi va stideparte de SfAnta (fiindci de aceeaduhovnicuf inainte de iertare, ii hotirigte canonul gi lipsirea de SfinteleTaine); 2. Adevirat este ci se iartd pdcitosului picatul, nu insi gi pedeapsagi certarea pentru picat, cu alte cuvinte canonul, in care se cuprinde gi indepirtarea de la SfAntalmpirtiganie. Fiindce gi picatul lui David s-a iertat cu adevdrat de Dumnezeu - cAnd Natan i-a spus: ,,Domnul a ridicat pdcatultiu" - dar nu s-aiertat gi pedeapsa iertare, pentru pdcatul lui, fiindci, dupi aceastd

Anexe

el a fost izgonit din impdrilia sa de citre fiul siu Avesalom gi sabia nu s-a indepirtat de casalui gi alte nenumirate rlutdfi a pitimit dupd cum insugi Natan i le proorocise;3. Adevirat esteci se iarti picitosului picatul, dar este nevoie ca pdcitosul sd fie pus la incercaregi, c4 timpul, si fie intdrit in Harul lui Dumnezel)" (Cartefoarte desuflet). folositoare Credem ci ne estedestul de limpede fieciruia, date fiind mirturiile de mai sus de la Sfinfii Pirinfi, cI astiii nu mai avem mulfi cregtini care si se impdrtiqeasci cu deplini vrednicie's gi inci foarte des. Majoritatea cregtinilor din zilele noastrefacempicate opritoarede la SfAnta impirtdganie gi nu putem si ne impirtigim, decAt dupi ce implinirn canoanele date de Sfinfii Pdrin{i,6.Ar fi bine sd luim aminte cu tofii la cuvintele SfAntului Paisie de la Neamf care zice: ,,Vi spun gi aceasta ci eu am cdutat cu rAvni in toate SfinteleCanoane,daci nu cumva se gdsescoarecareepitimii (canonisirin.n.) firi indepdrtareade la imqdrtigirea cu SfinteleTaine, dar nu am putut gisi. Insi estepreainfricogati gi inspiimAntdtoarecertarea pusd asuprapreofilor careindrdznescsi impirtigeasci pe cei oprifi de SfinteleCanoane. PeamAndoi(preotgi credincios n.n.) Bisericaii aseamdnicu Iuda vAnzdtorul"rr. ierom. Timotei de la Vaduri (Articolapdrutin reaista Ghnd gi slood ortodoxe,nr. 1(l.illianuarie-februarie 2007, pp. 8-9).

Noru
1. Pentru cei care vor scurtareatimpului de pociinfi, dim cAtevadin canoaneleSfAntul Ioan Ajunitorul (Postnicul): Canonul 8: Cel ce comite malahie se canonisegtecu patruzeci de zile, hrinindu-se cu mAncare uscati (gi de post n.n.) gi ficAnd o sutd de metanii. Canonul 12:il sfituim pe tot cel ce a desfrAnat,cilugir saumirean,si nu seimpirtigeasci vreme de doi ani, daci esteinsi gata ca - dupd ceasul al nouilea (ora 15mn.n.) - si minAnce mAncareuscati gi sd faci doud sute cincizeci de metanii. Iar daci se va ardta nepisitor, si implineasci vremeahotirAti de Pdrinfi. Canonul L3: Pe preadesfrAnat, dupi trei ani, il socotimpotrivit si seimpirtigeasci, dacl nu seimpotrivegte si ia hrani uscatddupi ceasul al nouilea (ora 15mn.n.) gi de va bate doui sute cincizeci de metanii in fiecare zi. Iar daci se lenevegte, si agteptepAnd la sfArgitulvremii pe care au hotdrAt-oPirinfii. Canonul 18:Cel ce a necinstit pe un birbat (homosexualitate..^.),s-a socotit de cuviinfd si fie oprit trei ani de la SfAntaImpirtiganig si se tAnguiegi si posteascigi si ia hrani uscati citre seari gi sd facd doui sute de metanii. Iar daci prefuiegtemai mult nepisarea, sd implineasci cei cincisprezece ani (de canonisire). Canonul20: Pe ucigagcel cu voia sa (gi cei, cele, ce au ficut avorfuri, azi gi prin folosirea anticonceplionalelor gi sterilefului, care sunt avortiven.n.)il indepirtdm pentru cinci ani de la SfAntaImpirtiganie, iar pe cel firi de voie, la trei

Note

Note

ani, daci - dupl ce tine post pAni seara,folosind hrand cu desdvArgireuscatd - se irrvoiegtesi faci gi trei sute de metanii zilnic. Dacd insi se lenevegte, sdimplineasci ce-auhotdrAtPirinfii. Canonul 21: Femeile care igi ucid fitul cu megteguguri(azi avorturile ficute prin folosirea anticoncepfionalelor gi steriletului, care sunt avortive ..r,.), ca gi cele care dau sau primesc leacuri ca sd lepedegi si nasci prunci inainte de vreme, pe acestqa noi hotdrim si se osAndeasci pAni la cinci sau pAndla trei ani. Pentru ce ar fi mai mult, si se faci iconomie (vezi Canonul 20 de mai sus) Insemnare: Canonul 91 al Sinodului al gaselea gi Canonul27 al celui de la Anghira gi canoanele 2 gi 8 ale Marelui Vasilele socotesc pe femeilecaresdvArgescaceste fapte,in rAndul celor ce ucid cu voie. Tofugi,din iubire de oameni,nu le canonisesc pe acestba pAni la sfArgitulviefii, ci sd nu se cuminecezeceani. Vezi canoanele21, de la Anghira gi 2 al Marelui Vasile. Canonul 27: Pe furul care se pociiegte de bunivoie il oprim patruzeci de zile de la SfAnta Impirtdganie. Pe cel dovedit (de alfii) de hofie, pAnd la gaseluni, cu hrani uscatS,dupi ceasul al nouilea (ora 15m^.t't.),gi ficAnd, in fiecarezi, cAteo sutd de metanii. Canonul3l: Cei care,de nevoiesau firi de nevoie,au iurat strAmbam socotitcd trebuie si-i amAnim cu impirtigania timp de un ary gi si minAnce hrand uscati dupi ceasul al nouilea (ora 15m n.n.) gi si batd zilnic doui sute cincizeci de metanii. Canonul 32: Celor ce mirfurisesc ci au ficut vrijitorii gi farmece,le scurtim, cu pogori-

mAnt,la trei ani vremeade pocdinfi de vor fi gata de foarte mare pre! ca,in fiecare zi, sdsocotcascd postul,gi, dupi ceasulal noudlea(ora L5mn.n.), si foloseascihrani siricdcioasi gi uscati, incAt abia si-gi duci zilele. Dar si faci gi doud sute cincizecide inchindciuni, lovindu-gi cu evlavie le indatordm gi pe fruntea de pimAnt. La acestea cu ghifemeilecarefac baieregi seindeletnicesc citul. SfAntul Nicodim AghiorituL, Carte foarte RAmnicuEpiscopiei Editura de suflet, folositoare VAlcea. Cum se iconomisegtecel ce se pociiegte, cAndare multe picate $i daci cel ce sepociiegteare multe picate, ii dai canon pentru cel mai mare dintr-insele, adicd acelacare are drept epitimie cei mai mulfi picatul, deginu se ani. Iar cAti vreme sivArgegte cumineci, tofugi timpul acestanu se socotegte la anii de implinire a canonului. Iar daci se va indepdrta de la picatul pe care l-a mirturisit, vreme,gi apoi cadeiarigi intr-insul, iardgi oarece ia de la inceput anii de canon.Iar de cadeintr-alt picat, trebuie si chibzuiegticare ceremai mulfi ani: canonul pe care nu-l implinise sau picaful din urmd, gi pe acei ani si rAnduiegtisd-i fini. Iar daci, inainte si !i se fi mirturisit, cel ce se s-adepirtat dela picat gi,deopotrivi, spovedegte gi de la DumnezeiascaImpdrtdganie, fie din indemnul siu fie dupd al altui duhovnic, sd gtii ci se numiri la canon gi anii aceia care incep odatd cu indepirtarea de la picat. Si se numere la canon vremea aceiain care s-a indepirtat de la picat, gi de la impdrtdganiecel ce sepociiegte, dupd hotirArea sa, adicd firi sd fi mirturisit picatul de moarte pe care l-a sivArgit. Aceasta
87

Note

Note

sd faci prin pogorimAnt gi milostivire gi nu dupi asprimegi dupi dreptate.Fiindci, dupi ce cregtinul igi va mirturisi picatul de moarte, de atunci incolo se socotepte canon gi indepirtarea de la pdcat gi de la Impirtiganie, precum gi toate faptele bune pe care le face gi-i aduc viafl vegnicdgi-l slobozesc de osAnddvegnici. Iar cAti vreme are nemdrfurisitepdcatul cel de moartegi indepdrtareade la picat gi de la impdrtiganie, precum gi toalefaptelebune pe carele-asivArgit, (acestea) nu-i aduc nici viafd vegnici, nici nu-l izbivesc de la osAndaceavegnici. $i acesta este lucru invederat, fiindci dacd el moare astfel, cu acestpicat de moarte al sdu nemirturisit, se osAndegte.- Sfanful Nicodim Aghioritul, Carte foarte folositoare de suflet, Editura Episcopiei RAmnicu-VAlcea. Cum trebuie si chibzuiasci duhovnicul fafi de cei ce au ginduri de huli gi indoieti Daci seintAmpldsd spovedegti pe unii care au gAnduri de huld sau pe unii care au mereu indoieli gi temeri in cugetul lor, pentru sinitatea gi viafa lor, sau pentru mAnfuirea suflefului, celor dintAi spune-lesi-gi defaimehulele acestea gi si nu le priveascdnicidecum drept un picat, fiindci nu sunt rodul lor, ci al diavoluluL care urdgtebinelesau,de asemeni, si seimpotriveasci acestor gAnduride huld cu aceste cuvinte:,,Mergi inapoia mea,satand, pentru ci eu mi voi inchina Domnului Dumnezeului meu gi Lui singur ii voi sluji gi asupracapului tiu va intoarcerdul gi hula ta, in veaculde acum gi in cel ceva sd vini", dupd cum, cu infelepciune, sfltuiegte SfAntul Ioan Scdrarul,in CuvAntul 23, impotriva hulei.
(...)

Cum se cuvine si-i iconomiseasci pe cei ce au ficut figiduinle Daci vor veni la tine si semirfuriseasci cei ce au figiduit lui Dumnezeu si se faci monahi, sau sd meargi si seinchine la Dititorul de viali MormAnt sau la alte sfinfite mdndstiri gi moagte, sau sd faci milostenii, sau sd ridice ageziminte pentru ucenici sau mdnistiri, sau si fini cutare post, sau vreo alti facerede bine gi virtute, pe acegtia trebuie si-i sfituiegti, duhovnice, nu numai sd implineascd asemenea figdduinfe ale lor, ci gi si le implineasci, cu un ceasmai devreme, fdrl si amAne sorocul, pentru cd pdcituiesc.Ci acestlucru esteadeviraf o spune InsugiDumnezeu,prin gura proorocului Moise: tdu De aei da fdgdduinldDomnului Dumnezeului sd nu intfrrzii a o implini, cdciDomnul Dumnezeul asuprata tdu o aa cerede Ia tine gi pdcataei aaea (Deuteronomul 23, 27), prin gura inleleptului a implinifdgdduinlain Isus Sirah:Nu te impiedica pdndIa moarte ca sdfaci areme bund, gi^nuaptepta lui Isus Sirah L8,22). ceaifdgdduif(Infelepciunea Pentru aceastagi Grigorie Dialogul mustri pe Rusticiana, patriciani romani, fiindci figiduise si meargi si se inchine la Ierusalim, apoi ducAndu-sela Constantinopol,ca (mai pe urmi) sd plece de acolo,igi pierdea vremea gi nu gi-a implinit mai repede figiduinla sa. Fiindci, inainte ca cinevasi fdgiduiascd,trebuie si chibzuiascl intru sine, daci poate si-gi implineasci fdgiduinf a. Dar, odati ce a figiduit, nu mai poate sd o incalce,fiindci (astfel)ispitegtegi igi rAde de Dumnezeu, cum spune Isus Sirah: Mai gi nu fi ca omul inainte de a filgddui pregdtegte-te pe Domnul (Isus Sirah 1.8,23). careispitegte $i nu

Note

Note

numai cAndva figddui cineva,din interesulsdu, dar gi cAnd pirinfii ii vor figddui pe copiii lor (nevArstnicifiind) lui Dumnezen, la vreme de boali sau in vreo primejdie, sd-i cdlugireasci, gi atunci - zic - sunt d-atori copiii, impreuni cu plrinfii, sd lini gi si implineascd o atare figiduinfi, aducAndu-i pe acegtiainaintea lui Dumnezeu,cum a ficut Ana cu Samuil,precum poruncegteDumnezeu la Cap. 30 al Numerilor. Daci insi unii caacegtia sunt impiedicali de vreo mare nevoie si sdvArgeasci, fie inchiniciunea la SfAntul MormAnt, fie ridicarea de agezdminte pentru ucenici sau mindstiri, pe care le-au fdgiduit, trebuie si socotegtibine, duhovnice, flr mare chibzuinfi, cAte cheltuieli gi nevoinfe puteau ei si foloseasci pentru implinirea unor atari fdgdduinle ale lor, gi astfel si le ceri si dea sumele acestea la nevoiagisau pentru alte fapte bune asemdnltoare,dacX au mijloace.Iar daci nu au, si le ceri si sivArgeascd alte lucruri care si le inlocuiasci, precum posfuri, rugiciuni, metanii gi altele. Iar celor care s-au figdduit sd se cdlugi apoi s-au insurat, trebuie sd le spui, gdreascd duhovnice, cd gi-au cilcat fdgiduinfa gi trebuie si se pociiasci fafi de Dumnezeu.$i ci trebuie, gi cisitorifi fiind, si se nevoiasci cu posturi gi rugiciuni, gi cu asupriri ale trupului, gi si se infrAneze,in ce-i privegte.Dar gi pe soliile lor, daci este cu putinfd, si le induplece, cu multe rugiminfi, si se infelepfeasci intru aceasta. Iar daci se intAmpli sd le gi moari nevestelg atunci trebuie si-gi implineasci fdgdduinfelegi si se facdmonahi. $i dupd aceasta, si-i sfituiegti mereu si nu mai faci asemeneajuruinfe gi

figdduieli inaintealui Dumnezeula oricenevoie nefiind in staresi le careli seintAmpli. Deoarece implineasci, picituiesc greu. Vezi canonul L9 al Sinodului din Anghira gi canonul 18 al Marelui pe cei carefdglduiesc siVasile,carecanonisesc gi pizeasci fecioria gi apoi incalcl figiduinfa. Cum si sfituiasci duhovnicul pe desfrAnafi Daci spovedegtidesfrAnafi,sau prea-desfrAnafi, pe acegtiato!i, duhovnice, trebuie nu aritAndu-lecd,prin numai si-i mustri, indeobgte, patimile trupegti, pierd firea inalti a judecifii gi se aseamind cu dobitoacelecelenecuvAntitoare, ci mai vArtos si-i faci pe fiecare dintr-ingii sigi urasci pdcatul 1or.Trebuie si le arifi cAt de vitimitoare de suflet sunt desfrAul, preadesfrAul,sodomia,impreunareacu dobitoacegi malahia. CAt de stricicioasd rdutate este desfrAul se arati din pricinile care urmeazi: L. Cd cine desfrAneazi igi vatima gi igi strici trupul, pentru ci il supune la boli numeroase gi firi Apostolul a zis: Cinesededd leac.Pentr'uaceasta tn insuEitrupul sdu ('l' desfrhndrii pdcdtuiegte insd Agadar, daci cel ce sivArgegte Corinteni 6, 1,8). alt picat estevrijmag sufletului siu, potrivit cu tgi urdgte cuvAntul: lar cel ce iubegtenedreptatea sufletul sdu (Psalmi L0, 5), cel ce desfrAneazi este vrijmag incd gi al trupului siu. 2. Fiindcd igi pierde fecioria, care este o cine desfrAneazd comoardce nu are pref cu care si fie pretuiti gi care - dupi ce a fost odatl pierdutd nu mai este chip si se redobAndeascivreodati. Cdzutdca lui Israeltrdntitd std la sd nu semai scoale fecioarn pdmhnt gi nimenirut o ridicd(Amos 5, 2). 3. Fiindci

Note

Note

desfrAulatAt de mult intuneci mintea gi atAtde mult sldbegte voinlaincAt,mai mult decAtoricare alt picat, nu-l lasdpe nefericitul fiptag al lui si se intoarci la Dumnezeu gi sd se pociiasci: Faptele Ior nu le daurdgaz sdseintoarcd in Domla credinla nul Dumnezeul lor,cdun duhdeticdlogie sdldgluiegte in mijlocul lor (Osea 5, 4). Pentru aceasta,pe drept a zis dumnezeiescul Isidor acestinfricogat cuvAnt:,,Neamul omenescmai mult estesupus diavolului prin desfrAul trupului, decAt prin vreun alt picat". 4. Fiindci desfrAulesteatAtde mult urAt lui DumnezeLr, incAt numai datoritd lui a adus in lume acelpotop, de n-au mai scipat alfii, fdrd numai opt oameni gi L-a silit sd spuni cd S-aciit ci l-a fdcut pe om: $i s-acditDumnezeu cdaffrcutpeom (Facerea 6,7). PreadesfrAnalilor spune-le, duhovnice: 1. CipreadesfrAnareaesteun riu atAt de mare, incAt Insugi Dumnezeu poruncegte si se omoare bdrbatul gi femeia care l-au sivArgit. De se aa desfrhnacineaacu femeia mdritatd, adicd de se aa desfrknacu femeia aproapelui sdu, sd se omoare gi desfrhnata desfrhnatul (Levincul2},10). 2. Daci in Legeavecheprea-desfrAnarea era o firidelege atAt de mare; cu atAt mai mult esteaz| sub harul Evangheliei,cAndnunta a fost inillatd la cinstea unei Taine. Pentru aceastadupd cum afunci, Dumnezeu mAniindu-se i-a spus lui David ci nenorocirile nu vor lipsi din casa lui, pentru prea-desfrAnarea pe care o ficuse: Nu se aa depdrta sabiade deasupra talein aeac, casei pentru cd tu M-ai nesocotit peMine gi ai luat pefemeialui Urie (2 Regi 12, L0), aga gi acum cu mai multi asprime spune aceasta, fiecirui prea-desfrAnat. 3. Ce fiecare prea-desfrAnat se numegte fiu al

mortii, precum singur David i-a spus lui Natan: cd Domnul esteaiu, tot aga Precumesteadeudrat a cd omul care fdcut aceasta estede adeadrat este (2 Regi 12,5,7) ci fiecareripire demoarte arednic gi furtigag,asemdnate cu prea-desfrAnarea, sunt ca marea de mijloc (Mediterand)fali de intreg oceanul,sau ca un om inalt de un cot, fafi de un uriag.De aceeagi Solomon a spus:Nu esteluuu prins cineaa de moarte dacdeste furdnd.., iar preapierzanie desfrhnatul, din lipsd de minte, igi aduce gi gi necinste, ruginea chinuri sufletuluisdu,suferd Iui nu seaa gterge tn veac(Pildele lui Solomon 6, 30-33). Iar pentru malahie,cAtde mare nenorocire este,cauti in insemnareace urmeazdcelui de al optulea canon al Sf. Grigorie al Nyssei. Cum se canoniseschulitorii gi cei ce iurii strAmb Celui ce a hulit cu cuvAntul sd-i dea canon si mireasci pe Dumnezeul pe careL-a necinstit; gi tot aga si-i dai gi celui ce a jurat strAmb, pe lAngi celilalt canonpe careil rAnduiegte pentru aceasta Posbricul(canonul3L), gi la amAndoi si li se dea canon si citeascd sau si ascultecirli de mai cu seamd Psaltireacarecuprinzufletfolositoare, de multe cAntiri de mirire lui Dumnezeu.(...) hofii gi cei ce sivArgesc Cum se canonisesc nedreptifi Holilor gi celor ce sdvArgesc nedreptili (inainte de alt canon al27-lea al Postnicului)si le dai canon, duhovnicesc,si inapoieze lucrul strdin pe carel-au luat, daci il mai au, fie la ingigi stipAnii lucrului, daci trdiesc, fie la rudele lor, daci aceia au murit gi anume - fie prin mAna duhovnicului, fie al unui alt ins de incredere. Iar

Note

Note

dacd nu-l mai au, se se intoarci la cel pigubit gi si-i ceari iertare. Iar dacd gi neamurile lor au murit sd-i spui sdl dea celor lipsifi. De aceeagi Grigorie CuvAntdtorul de Dumnezeu (CuvAnt la Botez) arat| ci nici insugi SfAntul Botez nu poate si ierte nedreptateaaceea, cAnd poate sd se dea inapoi (un lucru) gi nu se dd. Fiindcd cine rlpegte lucru striin gi apoi seboteazd, nu trebuie si creadi cd aceasti ripire a lui a fost iertati, dacd lucrul se afli inci in mAinile lui gi poate si fie inapoia! in'acest chip, se ingealdcAtprivegte curdtirea (de picat), socotind ci prin botez se curifegte de nedreptate,fdri si fie curifit. (...) Cum se canonisescdesfrAnafii, ' prea-desfrAnafii gi sodomifii DesfrAnafilorgi sodomifilor si le dai canon: post, mAncareuscati, metanii gi, mai presus de toate, si fugi de aceia cu care au picifuit sau s5-i alunge,daci ii fin in casele lor. Si iei aminte bine, duhovnice, sd nu citegti rugiciune de

ili vor figidui

si faci aceasta,tu si nu-i crezi

vei afla multe asprimi gi greut5li din parteacelor ce fin o desfrAnatdsau un biietan in casalor, cdci aceia te vor ruga, odati, cu lacrimi in ochi si ingidui si-gi aibd fiinlele aceleain casi la ei, dar tu si nu te induiogezi, aducAndu-ti aminte de cuvAntul pe care il rostegteDumnezeu: Nici

sdracului sdnu-if pdrtinitorlajudecatdl (Iegirea 23, 3). Alteori te vor ameninla ci-!i vor facerdu, dar tu si nu te temi, aducAndu-ti aminte de cuvAntul pe care-L griiegte Dumnezeu: Cautddreptate Ei (Deuteronom1.6, 20), precum gi: Nz iar dreptate gi debatjocura te teme deocara oamenilor lor sdnu te (Isaia 60,7). infricogezi Cum se canonisesccei ce invinuiesc firi temei gi cei riuticiogi Celor ce invinuiesc pe nedrept gi defdimitorilor si le dai canory duhovnice, si meargi ei ingigi la locul unde au clevetit gi si spuni ci minciuni au grdit impotriva fratelui lor. Iar de nu vor merge singuri, micar printr-un al treilea ins si mirturiseascdcum cd au minfit sau si trimiti de tigadl a defiimirii lor, in chip filig scrisoare sau in taini. Celor riutlciogi gi care poarti dugdAngii.Ia minie sile dai canonsdseimpaceintre aminte bine, duhovnice, si nu citegtirugiciune de ierticiune nici celor riuticiogi pAni ce nu fac pace.$i spune-leceleceurmeazdcasi seimpace: Cum,.adici, Duhul SfAntle spune: Cdilecelorce (Pildele lui Solomon nu uitd rdul duc spremoarte 12, 18) gi, iar6gi, Cel ce line minte rdul estefdrd de Lege(Pildele lui Solomon 2'1,24).9i Sf. Ioan Evanghelistul zice: Oricine urdgtepe fratele sdu (1 loan 3, 15).Ci, de nu-l vor deoameni ucigag este ierta pe dugmanul lor, nu pot si rosteascd,i[at6l nostru", fiindci nu iartd gregifilor - gregelilelor, cum sti scris in ,;Tatelnostru". Ci DumnezerT, cu suferinfe va sd ceari datoria gi acelora cirora le-au fost iertate de El picatele, dupi pilda slujitorului care era dator cu zece mii de talanfi. Fiindci indatorirea poruncii cea pentru dragoste,ii silegte,nu numai si nu se rizbune,

Note

Note

rreoule ca acestasd_gi imparti avereala fiecare din copiii p-ecare-i ir", gi o parte sd se dea la cel morf adici nevestei lui gi orfanilor; daci_i

are. Iar daci nu-i are, trebuie si dea pomeni gi milostenii pentru sufletul celui ucis. $i si roage pe Dumnezeu,din tot sufletul,sd-lierte gi, astfel, prin acestea, sd facd sd taci strigitul pe care il face sAngelecelui ucis gi care cere rizbunare impotriva lui, gi se impiedice infricogatele pedepsecare sunt pregitite pentru el, atAt pe cele vegnice,cAt gi pe cele vremelnice.Fiindcd: De aaadrsa shnge omenesq sdngele aceluia de cineaa (Facerea deom seaa adrsa 9, 6). mrtnd Iar ca si ardli gi ucigagului, pe scurt, cAt de mare este pdcatul siu, spune-i: 7. Ce, dintre toate rdutifile care se fac aproapelui, cea mai mare gi mai de frunte esteomorul;2. Ci cel ce ucide ripegte putereade la Dumnezetr,careeste Domnul viefii gi al morlii gi 3. Ci cel ce ucide mai mare pdcat decAtdaci ar un om, slvArgegte gi fi pArjolit stricat toate cAmpiile cele intinse, toli toate roadelepimAnfului, toate dobitoacele, copacii lumii, toate casele oragelor gi satelor. FiindcXucigAndun om, el a ucis pe impiratul a toatd fdptura, cel inscdunatde Dumnezeu. bolnavii foarte bitrAni Cum se canonisesc Daci, din intAmplare,se va afla cinevabolnav gi foartebitrAn, cd nu poateimplini canonul trupesc pe care il rAnduiegte dumnezeiescul Postnic, acesfuia poli si-i dai, duhovnice, alt canon duhovnicesc:al rugiciunii, al citirii de cir$ folositoare sufletului gi al milosteniei, trupegti sau sufletegti(vezi la inceputul acestui capitol), dar nu gi si-i dai pogordmAnt la anii de indepirtare de la Impirtiganie, cei rAnduifi de Postnic.- SfAntul Nicodim Aghioritul, Carte Ed. EpiscopieiRAmnicudesuflet, foartefolositoare VAlcea.

Note

treia cdsitorie 5 ani. La acestenunli, preotul sd nu min6nce. un an sd nu se impdrtdCel ce clevetegte, geascd. Curvarul va fi neimpirtigit 7 an| Cel ce a preacurvit 15 ani. Cel ce va umbla cu femeia sa pestefire (perversiunisexuale- sexoral sau anal ..t.), 15 ani. La fel gi pe femeie,de va fi fost cu voia ei; iar de va fi fost cu sili, mai pu[in. Femeia care a fost siluiti (violati) de birbat, gi viala ei iar dinainte era cinstitd, si nu se afuriseascd; daci viafa ei era necinstitd,sd se afuriseasci'Cel carea siluit fati minor6.,12anil Curvia cu dobitoace. Cei ce au picituit inainte de a implini 20 de ani, sd nu se impdrtigeascd 20 de ani. Cei care dupi 20 de ani, avAnd gi femei, 30 de ani. Iar daci unii, fiind cisdtorifi au pdcituit, avAnd peste 50 de ani, numai la iegirea din viali. Celui ce a picdtuit cu dobitoace i se va aplica L5 ani, daci se va mirturisi singur. Cine va gregi cu nagi-sa,9 ani si se pocdiascdgi si faci L50de metanii pe zi. Cine cu finisa ce a botezat-o,12 ani gi metanii 300pe zi. Cine a curvit flr mama logodnicii lui, 14 ani 9i nunta si nu se faci. Cine a curvit cu soacra,15 ani gi in toate zilele cAte160de metanii. Cine va curvi cu cumnata, l'1,ani. Femeiacu doi frafi, 1L ani. Cine picdtuiegtecu mama vitregd, 12 ani. De se va intoarce fiul spre mami sau tatil spre fiicd, 20 de ani si se pocdiascigi in toate zilele sd faci de metanii.Cine a pdcituit cu sora sa,12 cAte366 ani. Cu vara sa primari, L0 ani; cu vara a doua, 9 ani. Cine va curvi cu cdlugdrifd,9 ani 9i 150de metanii pe zi.

Note

]ocul la nunfi sau Petreceride orice fel, L-3 ani. Nici un mirean sauclericsi nu joacezatuti, table, cirfi, ghioc, dame sau alte jocuri de acestfel, iar iar clericul si se cateriseasci, de valace acestea, cu desivArSeopregte mireanul sdseafuriseascd'

ia bunurile altuia, 3 ani sd facd post, metanii 9i milostenii gi si intoarci neapirat bunurile luate' Cine minAncd sAngede animal,2 ani sd nu

neimpirtigit. Cei care ard trupurile morfilor, 20 de ani.

Mare sau miercurile gi vinerile de pesteary 2 ani si nu se impirtigeasci. Cine minAnci came in sau cine mdnAnci btdnzdin lunea lunea brAnz-ei dintAi a PostuluiMare,4 ani si sepocdiasci9i 300 de metaniipe zi. Cine se va spurca din negtiinli in PostulMare, un an 9i 36 de metanii pe zi. gi ia al striinului cu nedreptate Cine rdpegte 5 ani gi cAte L00 metanii pe zi (cu condilia sd intoarci ce a ripit). Cel ces-aintinatin somn cu patima scurgerii, se inldturd o zi de la impirtigire, si se spele,

Note

Note

sd-gi schimbe acoperimAntul trupului, si zici Psalmul 50 gi si facd 49 de metanii; iar cel ce s-a intinat, fiind treaz cu trupul, se inlifuri de la impirtdgire 7 zlle, zicAnd in fiecare zi psalmul 50 gi cAte 49 de metanii. Femeile care se afli in scurgerea de sAnge obignuitd lor, nu pot intra in biserici pAni la 7 zile, nici a se impieuna cu bdrbafii lor, nici a siruta Sfintele lcoine, nici a

mai greu. Femeile care zdmislesc copii in aceste 7 zlle vor nagte copii bolnavi sau cbpii care se vor imbolnivi dupd nagtere cu boli iare nu au leac. Cel ce a ucis de voie gi dupd aceasta s-a poclit, va fi neimpdrtigit 20 de ani; cel ce a ucis fird de voie, 10 ani; cel ce ucide inrAzboi,3 ani. Omul mirean de se va imbita gi va vomita,

acesteasi aibd pociinfd 4 ani gi cAte 100 de meta_ nii pe zi. Cei ce se adreseazdprezicitorilor, ca sd afle ceea ce ar voi, se canoniJesc6 ani. Daci vor stdrui in acestea, sd se lepede de tot de la Biserici. Preotul care deschide sfintele cdrfi, si se cateriseascd,iar mireanul si se afuriseasci. Cei care practicd yoga, bioenergie, radiestezie sau altceva asemdnitor acestora (care accepti reincarnarea sau destinul), sd se supund canoanelor pentru vrijitori, pAni la indreptare.
to2

Sinucidereaeste un pdcat impotriva Duhului SfAnt,carenu poate fi iertat nici in lumeanici in cealalti. Unuia ca acestuianu i aceasta, se pot facenici un fel de slujbe.Fac excepfiecei care sunt bolnavi mintal (schizofrenicii) 9i cei demonizali. Nici un clericnu poate dezlegapecel legat de altul, decAtnumai daci cel ce a legat a murit, sau a fost legat pe nedrept 9i in urma iudeci-lii ficute, sinoJul iau episiopul a hotirAt sd fie dezlegat.Oricarebdrbat sau femeiede igi va l5sa vind, 9i se va spoduhovnicul siu, firi oarecare vedi la altul, si sedesparti de Biserici impreuni cu cel ce l-a Primit Pe dAnsul. Pentru cei ce se pocdiescin curdfenie 9i igi chinuiesc trupul se scurteazi cu sArguinli 'pocdinfi, dupi misura infrAnirii' timpul" de Rdica,daciiineva.ar primi si nu beavin in zile rAnduite, se scadeun an din canonul previzut lui. Daci promite sd de Pdrinli pentru gregeala nu minAn"e car .tn timp, se scadeincd un an' " oud, pegte Iar dacdvrea si nu mdnAncebtdnzd', ablineri sauuntdelemn,pentru fiecaredin aceste se scade cAte un an' Tot aga 9i pentru o alti nevoinli (metanii,post, milostenie,-veziSfAntul Ioan Ajunitorul). - Arhim. Cleopa Ilie,lndreptar Min. Sihistria, 2004' pentru'spoaedanie, cd 2. Azis Saul citre Samuil:Am pdcdtuit' am cdlcatcuahntulDomnuluiEi cuahntultdu (1 Regi 15,24).Antioh (Epifanie,implratul elenist' n. ;.), chinuindu-se cu rana aceeaveniti de la Dumnezeu, a viermilor 9i a putrezirii trupului' lui a sesupune este Cu dreptale ,ir"u,pocdindu- se: sdnu seasemene pdmkntean gi celceeste Dumnizeu,

Note

Note

in mdnistirea aceeace se numea temnifi, din gi vei pricina locului aceluialipsit de mAngAiere, celor ce sepociiau cu adevirat. afla petrecerea 7.Bibliografie:SfAntulSimeonNoul Teolog, inttdldturi,Ed. Credinla strimogeasci,2003. duhoani8. PreotEugenDrdgoi,indrumarul Galali,2000, de Dunirii cului,Ed. Episcopiei Jos, p. 156. p. 131. 9.lbidem, 10. Rdstimp in care igi plAngeaupicatele, mai intAi in fala ugilor bisericii, cerAnd si seroagepentru ei;apoi,ascultau credinciogilor

s mdrfurisegte,pe care o numesc zdrobire; gi durerea ceadupe mirturisire, pe careo numesc sfaramarede tot. . 4. $i SfAntulMarcu Ascetulzice:,,Deci,dacd pAni la moarte a hotdrAt (Domnul) pociinfa, cel ceziceci eas-asfArgitmai inainte de moarte dez_

5.De aceea zicegiSfAntulGrigoriede Nyssa: ,,Din desfitare te-ai stricat? Cu postirea timi_ duiegteindulcirea! Ti-a vitimat zufletul desfrA_

SfAntuluiGrigorie al Neocezareii)' 11.Vezi SfAntulIgnatie Briancianinov Ervol. II, Ed. Sofia,Bucuregti,2000, ascetice, perienfe. p.126.

aproapede pierzare?Adevirul cugetAndu_se sd opreasci primejdia!" (CuvAntpentru pociinfd). 6. De doregti, frate, si iei in sufletul tdu chip 9i pildd de pociinfi adevdrati, deschide carteaSfAntulttiIoan al Scirii, cautd CuvAntul 5 pentru pociinfd gi citegte desprecei cesepocdiau
104

te rogi pentru el. 13.PreotEugenDrdgoi,op.cit.,p' 1,44. p. 153. 14.lbidem, p. 13. 15.lbidem,

105

Note

Note

16.PetreVintilescu giduhounicia, , Spoaedania Ed. Libririei Teologice, Bucuregti,1939, p. 45.

Ed. creeazi.[...] - Aaortulgi anticoncepfionalele, . pp. L6-17 Artemis,2006, canonicd,Ed. 19.Pr.SimeonAdrian,Cdlduzd Pelerinul,lagi, L996,pp.58-67. 20.Catprivegtecisitoriile mixte (nevalide), careincep sdseinmulleascdin zilelenoastre,iati SfingilorPdrinfi: ce spun canoanele Canonul L0 al Sinodului de la Laodiceea zice: Nu se cuvine ca cei ce sunt ai Bisericii si impreune cu nebigare de seami pe fiii lor cu ereticii prin legitura cisitoriei .Yezigicanoanele 26, 45,65 ale Sfinlilor Apostoli; 14 al Sinodului IV Ecumenic; 6, 72 aI Sinodului Trulan; 31 al Sinodului de la Laodiceeagi 2L al Sinodului din Cartagina. Problema cisitoriilor mixte, tratati in acestcanon, s-a discutat gi reglementatgi la SinodulIV Ecumenic(canonul14)cagi la Sinodul VI Ecumenic(canonul72).La toatesinoadeles-a cisdtorii sunt interzise.Pirinfii dispus cd aceste de la Laodiceea(vezi gi canonul 3L Laodiceea) interzic cisdtoriile mixte, gi le permit numai in cazil in care partea neortodoxi trece la OrtoBisericiiOrtodoxe, Arhidiacon doxie. - Canoanele p.205. prof. dr. Ioan N. Floca,1,99'1., 21.lar orice blrbat sau muiere care s-au despirfit firi pricini binecuvintati gi s-au cisitorit a doua oari, ca nigte preacurvari se cuvine a secanonisigapteani cu neimpirtigirea, dupi Canonul 87 al Soborului al Vl-lea, Canonul 20 al celui din Anchira gi Canoanele77 gi 37 al marelui Vasile. Citegte gi Canonul 113 (107)al Soborului din Cartagina,carehotirigte ci, daci birbatul gi muierea se vor despirfi firi
t07

18. Unde se fac astdzi cele mai multe

spirituali, sdnu infelegemgregit.Biserica estede zid, de lemn, de materiegi bisericasufletelor. Aici induntru se fac. Vi ardt. Vi dovedesc. Femeiase poate afla in fafa altarului gi in momentul acela se face in ea un avort. Poateci preoful este cu mAinile in sus pentru sfinfirea Darurilor, gi in burfile femeilor se sivArgesc avorturi.Medicii ne

impiedici lipirea copilului de uter gi copilul moare gi se produce avortul. Anticonceptionalele fac acelagilucru prin toxicitatea care se

Note

Note

pricini de curvie, ori trebuie si rimAni viduvind, ori si se impace Ei si se uneasci, precum zice gi Apostolul Pavel, in cea dintAi citre

degi Domnul a ingiduit a se despirfi birbalii de muierile lor din pricina curviei, adicd a preacurviei - arhiereii nu se cuvine a le da voie lotodati a se insofi cu altcineva.Ci sd-i lase aga osebili indelungati vreme, pAnd ce partea vinovati se va cdi, gi va cidea smerindu-secdtre partea nevinovati gi va fdgidui de aici inainte sd_i

se tAngui, gi a plAngepentru picatul siu gi a se afla in intunericul intiistirii $i at vdduvei celei vii, pentru cI i-a despirfit pe cei impreunafi de Dumnezeu.[...] Deci,fiindin din toite celezise seinfelegeci nu se cuvine a se despirti birbatul de femeiesau femeiade birbat, ."i aoi trebuie a

vAntul la zicerea:,,muiereas-a legat cu lege" gi celelalte). Chiar daci legile impiritegti 9i cele dinafari (civile) ingiduie a se despirli birbatul de muiere gi muierea de bdrbat pentru multe pricini, Hrisostom (in acelagi),impotrivindu-se lor, zice,cd nu are a ne judeca Dumnezeu dupd legile acestea,ci dupd legile despre nunti pe care le-a legiuit El Insugi. O singuri pricind de despirfire este binecuvAntatddin cele rAnduite de legi, dupi impirafii Leon gi Constantin, cAnd o parte vrijmiguiegte viafa celeilalte (Titlul 13 din Alegerea legilor). Se despart inci pe drept cuvAnt atunci cAnd: una din pdrfi este dreptslivitoare, iar cealaltd eretici, dupd Canonul 72 al Soborului al Vl-lea; cAnd sunt rudenii din sAnge,sau din cuscrie,dupi canonul 54 al aceluiagi;sau din botez, dupi Canonul 53 al aceluiagi;gi cAnd stdpAnullor (daci sunt robi) n-ar voi a se invoi la nunta lor, dupd Canonul gi 42 ale marelui Vasilie. Iar forma cirfii 40, 4'T.. de despirtire vezi-o la sfArgitulcdrfii. - Pidalion, Tipografia Sfintei Ministiri Neamfu, 1844. 22. Despre iscusinta duhovnicului este bine a citi cartea SfAntul Teofan ZdvorAtti Viala lduntricd,cap. III; vezi gi la SfAntul Simeon Noul - Scrieri lll, Ed. Teolog, lmne, Epistolegi Capitole Deisis,Sibiu, 2001, pp. 305-318 9i 323-359. 23.Yezi CanoaneleSfAntului Ioan Postnicul de la paginile 85-87. 24. Yezi cartea impdrtdgireacontinud cu Sfintele Taine, Ed. Deisis,Sibiu, 2006,pp.73, 83, 'J..'J..A, 705, lg0, 192, 221, 237 , 292, 296, 3l'1,,366.. .
109

Note

25. Yezi Cuahntul Sfintului SimeonNoul Teolog despre impdrtdgirea cu'arednicie ginearednicie, mai alespaginile 59-60. 26. Vezi nota 1 - canoaneleSfAntului Ioan Postnicul,sfaturileSfAntuluiNicodim Aghioritul gi canoanele de la Sfinlii Pirinfi, adunatede prea Cuviosul Pirinte Arhimandrit CleopaIlie. 27. Yezi Velile Sfinlilor pe luna Noiembrie, Ed. Ministirea Sihistria,2006, p. 318.

iNpotprAR DE sPovEDANTE Mirturisesc Domnului Dumnezeului gi MAntuitorului nostru Iisus Hristos, Preacuratei Sale Maici, tuturor sfinfilor Sdi gi sfinfiei tale, pdrinte, toate picatele mele sufletegtigi trupegti ficute din copilirie, din anii tinerefii, de la cisdtorie gi de la ultima mea sPovedaniepAnd
aflrm:

De cAndmi gtiupe lume gidin anii copiliriei m-am niscut, in pdcateam pAndacum,in pXcate copilirit, in picate mi-am cheltuit tinereleagi in picate am triit pAni astdzi,netemAndu-mi de Dumnezeugi nesilindu-rndsi-mi cunoscAis6-mi plAng picatele, si le mirturisesc cu ciinld 9i cu lacrimi, si le pdrisesc Ai in locul lor, cu ajutorul Duhului SfAnt, si pun inceput de pocdinli cum ne poruncegteInsuqi Fiul lui cregtineascd, Dumnezeu, zicAnd: Pocdili-ad,cd s-a apropiat Cerurilor(Matei 3,2). impdrd[ia Cici din fragedi copilirie am fost rdu (rea),neascultdtorde pirinfi, mAndru, ambilios, indXritnic, fdcAnd in toate numai voia mea, nici sfAnta neiubind pe Dumnezeu,nici Biserica, rugiciune, nici faptelebune. Ci, dimpotrivi, am iubit numai picatul gi pofta cea rea, fiind robit din pruncie de cugeteledesfrAnlrii, de riutate, de mAnie,de ldcomie,de furt, de minciuni 9i de toate celeplmAntegti. nu mergeamregulat cu pirinlii, La bisericX la gcoali eram certire!, la rugiciune leneg, la post gi la metanii foarte greu mi plecam, iar la gi la SfAnta Impirtdganie mi duceam spovedanie pirinli. rar, silit de
111

110

indreptar de spovedanie

Indreptar de spovedanie

CAnd aveam peste zeceani furam bani de la pdrinfi, md biteam cu copiii de vArstamea, incercamsi picituiesc cu fetele,injuram de cele sfinte gi invdfam sd fumez. Iar cAnd m-am ficut pulin mai mare, am inceput si fac picatul onaniei (malahiei), care m-a stipAnit pAni m-am cisitorit. inci nici nu l-am mdrturisit la duhovnic Ai m-am impdrtigit cu nevrednicie.inainte de armatdam fosi ispiiit si cad in desfrAnare, gi am cizut cu o fati (sau mai multe), iar dupi armatdam cizut cu totul in cumplitul picat al desfrAnirii, picituind cu mai multe fete, pdzindu-le sd nu rdmAnd gravide, lisAnd pe una insircinati gi indemnAnd-o si avortezecopilul, smintind pe mulfi gi supdrAnd pe Dumnezeu gi pe pirinfi cu picatele mele. Iar de cAnd m-am cisitorit gi pAni acum am pe congtiinfi urmitoarele picate: Nu iubesc pe Dumnezeu din toati inima mea gi cu toati credinfa gi putereamea; Nu slivesc pe Dumnezeu Cel in Treime inchinat gi preamdrit, Care a fdcut cerul gi pimAntul; Nu mulpmesc lui Dumnezeu ziua gi noapteapentru ci m-a niscut pe lume din pirinfi ortodocgi gi m-a luminat prin baia SfAntului Botez; Nu mulgumesc lui Dumnezeucu lacrimi de recunogtinli cd mi-a dat viafi, suflet, credinfi, sdnitate gi mi-a adiugat anii pAni astdzi,ca si mi pot pocdi; Am slibit in credinfi gi m-am indoit de existerrfalui Dumn ezeu; In tinerele am zis chiar ci nu existd DumtL2

nezeu, devenind ateu. Am indemnat gi pe algii si nu creadd,i-am aruncat in indoiali, am citit cXrfi ateiste,hulitoare de Dumnezeu gi nu am voit sd cer sfatul gi ajutorul moral al preofilor gi oamenilor credinciogi; in tinereleam oprit sofiagi copiii si meargi la biserici, si posteasci,si se spovedeascigi si se uneasci cu Hristos prin SfinteleTaine; ln locul cirlilor ortodoxe cregtineam citit cirfi de alti religie gi am adus in casi cdrfi de filosofiepigAni, cirfi de gAndireasiaticdgi cirli smintind pe mulli cu necredinfamea; sectare, Am injurat din copilirie de cele sfinte, hulind pe Dumnezev, i-am deprins si injure gi pe copiii mei gi am smintit pe mulli cu acestgreu picat; Am fost la aduniri sectaregi am zis cd gi cregtinesunt bune; sectele Am primit in casi misionari sectanli9i am citit cirfile lor, le-am dat 9i altora sd le citeasci, spre osAndi gi sminteali; M-am mAniatgi am urAt pe pirinfi, pe sofie gi pe copii, pe rude, pe vecini, pe cei ce mi-au ficut riu gi nu i-am iertat multd vreme, nici eu nu mi-am cerut iertare de la ei; ba chiar 9i acum fin mAnie pe unii din ei; N-am iubit pe aproapelemeu dupi putere: pirinfi, frafi, rude, vecini, bineficitori, bolnavi, iergetori etc, cum ne Porunceqte MAntuitorul Hristos in SfAntaEvanghelie;

113

indreptar de spovedanie

despovedanie indreptar sau alte metode, zise contraceptive,asemenea care provoaci uciderea pruncilor incdacestora, din primele zile a zimislirii lor n.n.); Ca femeie,am avortat fird voia so[ului gi a preohrlui (degiei s-auopus....), ucigAndatAfia copii in viald; Am indemnat gi pe alte femei, fiice, rude, vecine gi prietene s5-9i avorteze coPiii, netemAndu-mi de pedeapsalui Dumnezeu. M-am pdzitsi nu mai nasccoPii, cu voia sau fird voia sofului, gi am fost operati pentru a nu mai face copii; Am fdcut preadesfrAnare,picdtuind cu mai mulli birbafi gi chiar cu rude; Am niscut copii din desfrAnarecu alli bdrbafi gi i-am abandonat,i-am dat la caselede copii, i-am dat la striini pe valuti sau i-am ucis p" ut..tt'tt, ca sd nu gtie lumea pdcatelemele 9i crime la duhovnic; nu am mirturisit aceste Ca birbat, am picdtuit cu mai multe femei, cisitorite, necisdtorite sau viduve, am violat chiar'gi fete minore gi am ficut sodomie 9i alte cumplite picate ale desfrAnirii, pierzAndumi sinitatea, cinstea 9i sufletul 9i nu le-am mirturisit la duhovnic niciodati, de rugine; Am desfrAnat cu rude apropiate, ficAnd

sd mi sinucid, spre vegnicamea pierzarc; M-am indoit in puterea Sfintei Cruci, in sfinfeniaicoanelorqiin fecioriaMaicii Domnului, ascultind hulele sectantilor; M-am indoit uneori in sfinfenia DumnezeiegtilorTaine gi in puterea Sfintei Liturghii gi nu le-am prefuit cum se cuvine; Ca student(i), dffi practicat: yoga, zen, arte martiale, magie, spiritism, hipnotism gi am studiat filosofia hindusd, gtiinfele oculte, teosofia, masoneria gi unele cdrfi de propagandd religioasd a noilor migcdriapirute: bahai,Noua Eri etc. gi am crezut in reincarnareasufletelor, careanuleazi invierea; Am fost la vrdjitoaresi-mi prezici viitorul, s5-mi aleg so{ia (soful), si mi rdzbun pe dugmani, si cAgtigbani gi chiar am practicat gi eu vrijitoria, ghicitul (in cafea,in bobi, in cirli de joc etc),spiritismul, hipnoza, iluzionismul gi am invocat spiritele celor morfi; M-am certat cu sotia, cu rudele, cu vecinii, de la avere gi mogtenire,i-am dat in judecatdgi nu vreau sd-i iert pAnI la moarte; Nu mi rnustrd congtiinfa pentru picatele mele, n-am lacrimi de pocdinti, sunt foarte impietrit la inimi gi nu mi cdiescde toate cAteam fdcuU Am ucis oameniprin defSimare gi clevetire, rAzAndde ei sau minfind impotriva ior; Am desfrAnatcu sofia pestefire, inainte gi dupi cdsitorie, gi am pdzit-osd nu faci copii; Am obligat sofiasi avorteze, ucigAndmulli prunci nevinovatipri n pazdsau prin medicamente (injecfii, sterilet gi pastile anticoncepfionale
114

necregtine,am niscut copii cu ele 9i nu i-am botezat cregtinegte; Am pdcdtuit cu solia inainte de cununie' gravidi gi apoi am obligat-osi avortezei l5sAnd-o
115

indreptar de spovedanie

indreptar de spovedanie

Am divorfat de prima gi a doua sofie,din mo tive necanonice(minciun d, gelozie,desfrAnare, url, rizbunare etc.) gi am trdit in concubinaj cu multe femei; Am furat de la biserici icoarle, obiecte sfi4te, bani etc, spre a mea osAnddgi nu mi-am mdrturisit acestpicat strigitor la cer; Am fdcut casamea casdde desfrAnare gi de ucidere a copiilor, prin injecfii gi avort, casi de pdcate,de bglii gi am privit filme pornografice, adunAndla mine pe mulfi tineri, bitrAni gi fete gi indemnAndu-i la desfrAu; Am oprit plata lucritorilor gi sdracilorgi nu am dat inapoi imprumutul; Am furat bani, haine, alimente, materiale

Am bitut pe alfii de moarte,la befie sau la mAnie, voind chiar si-i ucid, neiertAndu-icregtinegtemulfi ani; inci nici acum nu i-am iertaf Am vAndut alimente stricate sau vechi, am pus api in lapte gi in vin, ca si cAgtigbani mai mulfi, am dus daruri rele la altar, am furat din bisericd gi din curtea cimitirului gi am fost martor mincinos la proces pentru bani sau din tdzbunare; Am smintit pe copii, pe tineri gi pe mulli oamenicu faptelegicu riutdlile mele,im6etandu_ md, mAniindu-mi, furAnd sau dansAnd; Am lucrat la cAmp gi acasi, in sirbdtori gi D_uminica,am jucat la cArciumi gi la nun1i, in sirbitori gi in timpul Sfintei Liturghii. Am cizut

in desfrAndrispre marile sirbitori, Duminica, in posturi gi in timpul sfintelor slujbe, netemAndului Dumnezeu; mi de pedeapsa Nu am vrut si plitesc pensie alimentard pentru copiii mei din cisitoria canonici gi din concubinaj,minlind ci nu ar fi copiii mei gi am cAgtigatprocesul in favoarea mea prin bani, relalii gi corupfie. Citesccdrli erotice gi reviste pomografice, la video gi la televizor privescfilme de desfrAnare (calculator....), cu familia cu prietenii gi copiii mei, smintindu-i giindemnAndu-ila picate urAte trupegti; fin in casi gi la locul de muncd imagini necregtine gi pornografice cu femei goale, cu animale gi cu obiectede tot felul, in loc si pun numai icoane gi imagini cregtine; Am cisitorit copiii mei firi cununie religioasi gi i-am sfituit si nu nasci decAtunul sau doi copii, iar pe ceilalfi si-i avorteze din cauza condiliilor grele de viali de azi; . Am dat voie gi am indemnat pe fiii mei sd divorfeze din motive omenegti, pentru avere, pentru locuinfi, din mAndrie gi din rizbunare; Am dat in judecati pe nedrePtPevecini,pe pirinfi, pe rude gi Pe striini pentru mogtenire,

pronetemAndu-mi de Dumnezeu.Am cAgtigat nevinoceselecu miti gi daruri, in paguba celor vafi; Am mers adesea la vrijitoare, la cele ce
t77

l-,r*--

;i *

Indreptar de spovedanie

Indreptar de spovedanie

ghicesc Ailucreazi celerelecu putereadiavolului, in l_oc. sd alerg la Dumnezeu gi la preot, prin rugdciune,post gi spovedanie; Am dat slujbe la catolici, la armeni, la cregtinide altl lege,gi am asistatla serviciilelor -botez, nunti gi inmormAntdri;

purtat haine scurte,mi-am coafatgi vopsit pirul gi prin aceasta am smintit gi am tras la desfrAnarepe mulfi birbafi gi tineri; Am fost ispiti pentru tinerii slabi, pentru indemnAnd copiii mei,pentru birbafii desfrAnafi, gi in celemai grelepicate; pe mulgi la desfrAnare Am indemnat pe fetelemele si picdtuiasci flrd cununie religioasd,sd poarte imbrdciminte necuviincioasi, si se cisdtoreasci cu oameni gi si-gi avortezecopiii; bogafi,iar nu credinciogi, in Nu mi-am crescut frici de Dumnezeu copiii, nu i-am dus la bisericd regulat, nu i-am pilzit, dupi putere,de picatele tinerefii, nu i-am dus la spovedaniegi la SfAntaImpirtdganie; Nu am dat o bund educafie religioasi copiilor gi chiar sofului meu, lSsAndu-idupd voia lor, nici nu le-am dat cirfi de inviliturd ortodoxi, din care cauzAsoful gi copiii nu cred in Dumnezeu sau, degi cred, nu se roagi, nici nu merg la bisericd,ba inclind spre secte; Sunt zgArcit(i), nu fac milostenie,nu dau slujbe la bisericd,nu port griji de cei morfi gi alung sdraciide la ugamea; Ca intelectual,inci din anii copiliriei am fost crescut de pirinlii mei departede Dumnezeu gi de Bisericd, ^cici nu mi duceau la sfintele slujbe,decAtla Inviere gi nici nu mi trimiteau la spovedanie; in anii de liceu m-am indepirtat mai mult de Dumnezeu,datoriti educafieiateiste9i lipsei religioasi. AjungAnd la vArtotale de catehizare sta criticd de 18 ani, am afirmat ci nu existi Dumnezeu,cd preofii sunt nigte amdgitori ai oa-

VAndbduturi de tot felul, mi_amficut casa cArciumi gi loc de intAlniri, de desfrAu,de U"ti" gi petreceri;

Am imbitat pe oameni gi unii s_aubdtut gi chiar s-au ucis in casamea;

Ca femeie, m-am fardat in tot felul, am

118

Indreptar de spovedanie

indreptar de sPovedanie

menilor gi ci la bisericd merg numai liranii gi bitrAnii inculfi care nu gtiu cirte; in ultimii a;i de liceu am cizut in pdcaful onaniei, care m_a stdpAnit pAnI la cisitorie; apoi am cdzut in desfrAnarepropriu-zisd cu mai multe fete, din careuna sau chiar mai multe au avortat copii; Tot in anii de liceu am invitat si fumez, am citit multe cdrti necregtine, ateiste, de filosofie,de gtiinf5,de arti, de inifiere teosoficd gi masonicd gi cirfi erotice gi pomo grahce,carem_auinstriinat tot mai mult de Dumnezeu, neascultAnd de preofii Bisericii; Atat pAndla cisitorie, cAtgi mulfi ani dupi _ .. cdsitorie, nu am crezutin Dumnezeu gi am hujit in public Ai in taini pe Dumn ezeu,, biserica gi preofii, rimAn6nd departede Hristos; La facultateam fost la fel striin de religie, de biserici, de credinfa ortodoxd, iubind irai mult studiul, distracfiile, picatele trupegti, des_ frAnAndsingur gi cu mai multe fete; Mi-au plicut de asemenea plimbirile, tu_ . rismul, in lari gi peste hotare, iilmele porno_ yoga, karate, artele marliale, 8rafice gi-practicil.e -etc, budismul, teosofia iar la biserici ,."rguunumai ocazional,la indemnul altora; M-amindoitmulfi aniin credinfi, nu m_am spovedit nici nu m-am implrtigit cu Sfintele Tainedin copilirie, oprindu-mi solia gi copiii sd meargdla biserici, sau lisAndu_idin c-opilirie in voia lor; Nu am dat o educafiecregtineasci copiilor mei, din caremotiv gi-aupierduicredinEain bum_ nezeu gi hiiesc ca gi mine in picate, departe de Hristos;
120

Am injurat de cele sfinte, am fost htiv ttt certat sofia, am ingelat-o cu alte femei, am obligat-o si facl avorturi gi n-am lisat-o si meargi la biserici; Mi-e rugine gi acum si merg la biserici in sdrbitori, ca si nu rAdi oamenii de mine gi md tem si fac o spovedaniegenerali, cdciam multe picate gi nu le pot inci Pdrisi; cu mai multe femei, Am cizutin desfrAnare tinere, cisitorite, viduve 9i chiar cu rude; Am ficut onanie, sodomie 9i perversiuni sexualemultivreme 9i nici acumnu m-am pociit de acestegrele pdcate, nici nu le-am spovedit

examenele; Ca medic am luat miti de la bolnavi ca si-i tratez,sd-ioperez, sd'ledau concedii medicale 9i am recomandat si-i scot la pensie; (de asemenea mijloace contracePtiven.n.); Ca farmacisii am vAndut anticonceplionale careProvoaca acestora, saualtemijloaceasemenea uciderea pruncilor inci din primele zile a zimis' lirii lor (n.n.);

Indreptar de spovedanie

si piriseslp;caiele mete ;t ,i t;; 3q:9T::c rnceput bun.

m-am purtat riu cu oamenii, persecutAna pe cei cgrecfi gi credinciogi9i favorizAnd pe cei:;i dideau cadouri gi bani; Mi lenevescsi merg regulat la biserici in sirbdtori, Duminica gi iI-, pJrtrri, stau mult la televizor cu copiii mli, pierzAnd timpul de rugdciune gi odihni, sunt impietrit(i) la'inime, nu mi.rog aproape deloc, ,,,, u* lacrimi de pocdinfd, nu am ribdare in viafi, mi supir din nimic, imi doresc moartea, ,*ir,t"sc pe cei din i"l * viafa mea,nu mi tem de iad gi nu iert din inimd; pierdut in zadar tinerefea, averea, sinitatea, tot cemi-a dat mai scumpb.r*r,"ru.r, gi nu gtiu cum si mi pociiesc sa dobandesc ai iertare, fiind bdtraru jtaU 9i picdtos. 1;;t;; mare nddejdede mAntuire,cdii cred in mila lui Dumnezeu gi in rugdciunile Maicii Domnului carese roagi neincetatpentru cei pdcitogi. Acesteasunt pdcatelemele cele mai mari pe care le-am fdcut din copilirie gi pand acum, pentru care md ciiesc gi_mi pui"-riu gi cei iertare de la Dumnezeu,iar de la sfinfla voashi, pirinte, cer canon..de pocdinld gi dezleg"re .I.i

picituit cu femeica sI ia-ar,a i" r"*i.i"

Ca director de intreprindere, fabricd, gcoali, am luat mitd ca si aigaiez noi salariali, am

Cinlt

FoLoSIToAREDE SUFLET

fi

Sfintei Spoaedanii impdrtAsaiii, siaSfintei faldlyl! Iagi,

2002.
:
t22

Bibliorafie: Arhimandrit Ioanichie Bilary

SfAnta Scripturd gi talcuirile ficute ei deSfinlii Pirinfi, ca de pildi: . Sf. Ioan Gurd de Aur, Omilii la Matei,Editura Institutului Biblic Ai de Misiune al BO& Bucuregti, 1994gi celelaltetAlcuiri la cirlile Sfintei Scripturi apirute; . Sf. Teofilactal Bulgariei, TilIcuirea Sfintei dela Matei, Editura Sofia Buaueqti" 2007 Fnanghelii gi celelalte tAlcuiri la cirlile Sfintei Scripturi apirute. VielileSfinlilor (cele 12 volume) Patericul egiPtean Proloagele, ariu ul, Limon ghetinos Eaer Pidalionut (celeL2 volume) Filocalin Scrierile: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Efrem Sirul, Sf. Ioan Guri de Aur, Sf. Ioan Casian,Sf. Marcu Ascetul,Sf.MaximMirturisitorul, Sf.TeodorStuditul, Sf. SimeonNoul Teolog Sf. Maxim Grecul, Sf.Simeon al Tesalonicului,Sf. Nicodim Aghioritul, Sf.PaisieVelicicovski,Sf.Ignatie Briancininov Sf. Dimitrie al Rostovului, Sf. Tihon de Zadonsk, Sf. Teofan ZivorAtul, Sf. Ioan de Kronstadt, Sf. Siluan Athonitul, Sf. Nicolae Velimirovici, Sf. Iustin Popovici, Sf. Ioan Iacob Hozevitul, Cuv. Serafim Rose,Cuv. PaisieAghioritul. Sau cdrli ce cuprind mai multe scrieri ale autorilor de mai sus precum: . LuminaSfintelor Scripturi,antologietematici din opera Sf. Ioan Guri de Aur, Editura Anestis, 2008;sau o Ieromonah Serafim Rose, Scrieri,Editura Sophia,Bucuregti,2009.
123

Cupnrns

CuvAntul SfAntului Nicodim Aghioritul despreTainaSfinteiSpovedanii..................... 5 CuvAntul SfAntului Nicodim Aghioritul despre'pocdinfd CuvAntul SfAntului Dimitrie al Rostovului despreadevirata pociinf5...

.........23

.......51

CuvAntul SfAntului Simeon Noul Teolog despre impdrtigirea su vrednicie gi nevrednicie................. ...................57 Anexe Despre actualitatea Sfintelor Canoane..... .......... 69 Si nu neimpdrtigimcu nevrednicre! ................74 impirtigirea cu vrednicie .................................. 80 Note.........
a-

..........85 .......111 ...................123

Indreptarde spovedanie ............. Cirfi folositoare de suflet