INGRIJIREA PLAGILOR

Definiie Pl gile sau r nile = leziuni traumatice, caracterizate prin ntreruperea continuitii tegumentelor sau a mucoaselor (soluie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fr leziuni tisulare de profunzime.

Clasificare: Dup tipul de aciune a agentului vulnerant(traumatic): 1. mecanice: prin tiere prin nepare, arme albe, insecte etc. prin contuzii, prin lovire
1

prin strivire prin arme de foc prin muctura de animale slbatice /domestice prin muctura de arpe, viper

2. termice: - cldur, frig, electricitate 3. ageni ionizani : radiaii 4. ageni chimici : acizi, baze, sruri Dup circumstanele de producere pot fi: a) accidentale - de munc, de circulaie, casnice b) intenionale suicid, agresiuni c) iatrogene - intervenii chirurgicale, injecii, puncii Dup timpul scurs de la producere: - recente (sub 6 ore) - vechi - care depesc 6 ore de la producere; acestea se consider plgi infectate Dup profunzime: - superficiale; profunde Dup straturile anatomice interesate - pentru caviti naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi: - nepenetrante - cnd nu depesc nveliul seros - penetrante - se refer la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleur, dura mater); plgile penetrante pot fi simple sau pot interesa i un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante Dup evoluie pot fi: necomplicate; complicate Caracteristicile pl gilor prin t iere - au marginile regulate, limitate, se vindec repede; cele operatorii sunt de obicei aseptice prin nepare - sunt cele mai frecvente i cele mai neltoare, gravitatea lor este n raport cu adncimea, sediul i gradul de infectare; plgile limitate adnci favorizeaz dezvoltarea germenilor anaerobi; plgilor prin nepare cu creion chimic le trebuie acordat o atenie deosebit, mai ales cnd n plag, rmn fragmente de creion, deoarece substana chimic continu s acioneze i s distrug esuturile; nepturile minii pot produce leziuni inflamatoare
2

- determin panariii

prin contuzii - n cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plgi ale organelor profunde: creier, muchi, ficat, splin, rinichi, intestin etc., fr s existe o plag a pielii. prin muctur de animale se suprainfecteaz cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare;

prin arme de foc se caracterizeaz prin distrucii mari , sunt foarte complexe Plgi prin nepare cu spini vegetali: spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgndu-se la incizie chirurgical dac nu s-a extras este posibil dezvoltarea unei infecii (abces, flegmon)

Plgile prin nepare plantar (cui, srm) favorizeaz dezvoltarea unor infecii virulente; se trateaz chirurgical n servicii de specialitate. Plgile prin neptur de insect (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, onvulsii, oc anafilactic sau colaps.

Simptomatologia plgilor Simptome locale: durerea este variabil ca intensitate, poate ceda spontan sau dup antialgice; reapariia cu caracter pulsatil atrage atenia asupra dezvoltrii infeciei impotena funcional este partial sau total i are drept cauz durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase Semne obiective: prezena unei soluii de continuitate; n plgile mari, aa-numitele pl gi cu mari dilacerri, se pot observa distrugeri mari att de piele, ct i de vase, muchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate n profunzime; uneori, pri din aceste organe pot s ias prin marginile plgii; aceasta se numeste evisceraie hemoragia este variabil, ca i abundena sngerrii, n funcie de vasul lezat. Semne generale: pulsul poate fi rapid - tahicardic - n plgi nsoite de hemoragii externe sau interne sau de oc traumatic. tensiunea arterial - dac scade - denot prezena unei hemoragii sau a unui oc traumatic febra poate avea semnificaia debutului infeciei sau resorbia unor hematoame Vindecarea plagilor Vindecarea plgilor se poate realiza prin: vindecare primar vindecare secundar vindecare teriar

Vindecarea primar(per primam sau per primam intentionem)- este vindecarea ce se obine de la nceput, fr complicaii; este vindecarea ideal pentru orice plag operatorie; vindecarea se produce n 6-8 zile Vindecarea secundara (per secundam" sau per secundam intentionem"):- n acest tip de
4

vindecare este ntotdeauna prezent infecia, spre deosebire de vindecarea primar. Vindecarea tertiar (per tertiam intentionem"):- se produce atunci cnd o plag evolueaz un timp pe linia vindecrii secundare i apoi se sutureaz n scopul scurtrii evoluiei. Vindecarea este un proces interactiv, care se desfoar n trei faze: Faza 1: faza inflamatorie - apare ntre ziua 0 i 3 n aceast faz apar hemostaza i inflamaia. Faza 2: faza de granulaie - apare ntre ziua 3 i 14 n aceast faz se formeaz esutul de granulaie i restaurarea vascular. Faza 3: faza de regenerare este cel mai lung proces i se ntinde pe durata a 3 sptmni.

Contracia plgilor este mecanismul fiziologic care diminueaz dimensiunile plgii i vindec zona n care rana este prezent. Aceasta reprezint o faz-cheie n procesul de vindecare i ncepe la aproximativ o saptmn din momentul apariiei rnii. Tratamentul local al plgilor Tratamentul variaz n funcie de nivelul la care se acord asistena (locul accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se intervine, pentru a ngriji o plag n mod corespunztor se cere ca: ngrijirea s se fac n condiii de asepsie s se asigure, prin pansament, o bun absorbie a secreiilor plaga s fie protejat de factorii nocivi termici, infecioi din mediul nconjurtor s fie asigurat un repaus al regiunii lezate

Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie

 aplicarea unui pansament protector transportul accidentatului la o unitate sanitar nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument nu se scot fragmente osoase nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie)

Ingrijirea plgilor recente care nu au depit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si dezinfectia tegumentului dac plaga este ntr-o regiune cu pr, se rade prul n jurul plgii pn la o distan de 6 cm de marginea plgii se spal pielea nelezat din jurul plgii cu apa si sapun ,apoi cu ser fiziologic se dezinfecteaz cu alcool sau cu tinctur de iod,prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior toaleta plagii: curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tinctura de iod apoi cu alcool acoperirea plagii acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentului se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica-anatoxina tetanica (ATPA ) 0,5ml intramuscular in muschiul deltoid.

. La nivelul toracelui -se face n functie de tipul plagii si localizare. n cazul plagilor penetrante (adnci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dect plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. A patra latura se lasa liber, nefixata, permitnd pansamentului sa functioneze ca o supapa. n timpul inspirului, cnd toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de torace nepermitnd intrarea aerului. n timpul expirului, cnd toracele revine, pansamentul se departeaza de peretele toracelui, permitnd iesirea aerului si la acest nivel.

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data l vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale n exterior) vom folosi un pansament umed.

Plgile vechi Plgile care depesc 6 ore de la accident se consider infectate; li se face acelai tratament descris mai sus, ns plaga nu se sutureaz primam. La plagile septic pielea din jurul lor se cur circular, de la exterior spre interior. Plgile vechi,
7

infectate, secretante, nesuturate se aseptizeaz prin splri cu soluii antiseptice, pansamente locale umede cu cloramin i rivanol sau soluie de antibiotic conform antibiogramei. Compresa umed va fi acoperit cu una-dou comprese uscate, apoi se fixeaz pansamentul, fie prin nfurare (bandajare), fie fixnd compresa care acoper pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plgile vechi se panseaz i se controleaz zilnic ngrijirea unei plgi operatorii Plaga suturat neinflamat se trateaz prin pansare steril. se dezinfecteaz cu betadine, tinctur de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distan de 6-7 cm, folosind, la fiecare tergere, alt tampon plaga suturat se dezinfecteaz, de asemenea, printr-o singur tergere cu tamponul mbibat n tinctur de iod sau alcool apoi se dezinfecteaz din nou tegumentul din jurul plgii se acoper plaga cu compres steril pansamentul se fixeaz dup metoda cunoscut

Pansamentul

Definitie Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei plagi, n scopul cicatrizarii ei. Obiective: favorizarea vindecrii rnilor prevenirea infeciei
8

aprecierea procesului de vindecare protecia plgii impotriva factorilor mecanici

Condutiile unui bun pansament: a) S fie fcut in condiii aseptice - se folosesc materiale de protecie i instrumente sterile - se spla i dezinfecteaza mainile, se imbrca mnui sterile - se servesc materialele folosind pense sterile - nu se introduc in casolet sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plag; - nu se folosesc aceleai instrumente la alti pacieni b) S fie absorbant - sa asigure absorbia secreiilor pentru a favoriza cicatrizarea - se folosesc comprese de tifon i vat hidrofil c) S fie protector - se acopera plaga cu comprese sterile i vat - se asigura c dimensiunile compreselor depesc marginile plgi cu cel puin 1-2 cm - dac zona este expus microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon i vat; d) S nu fie dureros -se acioneaza cu blandee i rbdare -se administreaza un calmant la recomandarea medicului dac situaia o cere - se spla plaga prin turnare i se absorbe surplusul de lichid i secreiile prin tamponare -nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaia i a nu produce durere - se asigura limitarea micrilor in acea zon dac exist indicaii in acest sens e) S fie schimbat la timp - se verifica indicaia medical cu privire la schimbarea pansamentului; - se schimba cat mai rar pansamentul la plgile chirurgicale atunci cand se menine curat i uscat - in cazul plgilor secretante se schimba pansamentul ori de cate ori este nevoie; -se anunta medicul i se controleaza plaga dac pacientul acuz durere sau prezint febr fr alt cauz, schimbai pansamentul cu aceast ocazie.

Tipuri de pansamente: Pansament protector:acoperirea unei plgi care nu secret, nu prezint tub de dren (plag
9

operatorie, locul unei injecii sau puncii, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecie fa de mediul inconjurator Pansament absorbant:acoperirea plgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese i un strat de vat;dac medicul monteaz tub de dren notai cantitatea de lichid eliminat Pansament ocluziv:acoperirea cu comprese i vat a plgilor insoite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare; pentru ingrijirea plgii se poate face fereastr Panasment compresiv:acoperirea unei plgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulaii in caz de entors sau pentru reducerea unei caviti superficiale dup puncionare;peste comprese se aplica un strat mai gros de vat astfel incat s se acopere reliefurile osoase i compresiunea s fie repartizat uniform pe toat suprafaa regiunii, s nu impiedice circulaia de intoarcere Pansament umed :se folosesc cu scop antiinflamator;este contraindicate in plagile care secreta abundent,deoarece favorizeaza secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite. Materiale necesare: tava medical/crucior pentru tratamente, msua pentru pansamente; trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese tuburi de dren sterile mnui sterile muama, alez soluii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol 1%o,cloramina,acid boric2-4%) medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente materiale pentru fixare: fei de tifon, benzi adezive, plas adeziv, soluie adeziv, ace de siguran tvia renal

10

11

Pean

Kocher

Port Ac Mathieu

pensa chirurgicala

pensa anatomica

Sonda canelata

stilet butonat

port ac Hegar

12

Bisturiu+lame

ace chirurgicale

Pregatirea pacientului a) psihica se informeaza pacientul asupra necesitii efecturii pansamentului se explica modul de desfurarea al procedurii se obinei consimmantul b) fizica poziionarea pacientului in funcie de segmentul ce trebuie pansat se alege poziia de decubit pentru a evita lipotimia se asigura intimitatea pacientului dac este cazul Executia pansamentului spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor se iau din trus 2 pense sterile primul timp indeprtarea pansamentului vechi fr a produce durere. dac este lipit se inmoaie cu ap oxigenat sau ser fiziologic; se observa plaga se dezinfecteaza tegumentul din jurul plgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat . tergerea se va face de la plag spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea al doilea timp-tratarea plagii se splai plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluiile dezinfectante recomandate; se absorb secreiile din plag prin tamponare pentru a nu produce durere se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plgii folosind tampon pentru o singur
13

manevr i se terge apoi cu un tampon uscat se efectueaza in continuare tratamentul plgii in funcie de natura i evoluia acesteia, aplicand medicamente dac sunt recomandate; al treilea timp se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaeasca marginea plgii cu 1-2 cm i aplicai desupra un strat subire de vat dac este necesar se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular, in spiral, in evantai, cu fa rsfrant, in spic)

Ingrijirea pacientul se aeza pacientul in poziie comod i se pune regiunea lezat in repaus se observa faciesul i comportamentul la durere se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul s nu jeneze circulaia Reorganizarea locului de munca deseurile infectioase-comprese, mnui, tuburi de dren, fei se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-intepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje din material plasticse colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare

14

Ingrijirea escarelor

Definitie. Escarele sunt leziuni ale tegumentelor interpuse ntre 2 planuri dure (os i pat). Cauze a) Generale sau determinate afectiuni cerebrovasculare care determina imobilizarea la pat a bolnavului(paraplegii,tetraplegii,poliradiculonevrite etc.) pacienti inconstienti,adinamici stri de subnutriie obezitate deficit de autoingrijire datorita varstei afectiuni ale maduvei spinarii si tulburari de circulatie majore mentinerea functiilor vitale ale pacientului aflat in stare terminala cu ajutorul
15

aparatelor,determina modificari complexe la nivelul tegumentelor si mucoaselor b) Locale sau favorizante , n evitarea crora intervine asistenta medical: meninerea ndelungat n aceeai poziie cute ale lenjeriei de pat i de corp firimituri (biscuii, pine, gips) igien defectuoas a tegumentelor si mucoselor incontinent de urina si fecale lenjeria de pat umeda,neabsorbanta frecarea pielii de anumite suprafete ( scaunul rulant, corset, masa de gimnastica) leziuni usoare ale pielii - zgarieturi, umflaturi, arsuri,etc - care favorizeaza sau agraveaza escarole umiditatea pielii, datorata transpiratiei sau urinei, care o fac mai sensibila greutatea corporala: o persoana subponderala nu are un strat exterior de protectie suficient pentru a acoperi proeminentele corporale, iar o persoana supraponderala determina o presiune suplimentara asupra pielii muschii flasti, care lasa descoperite proeminentele corporale spasticitatea mare care implica o frecare mai mare de suprafete haine prea stramte, prezenta nasturilor, butonilor si a altor decoratiuni la pantaloni in cazul paraplegicilor, tararea cu ajutorul coatelor Regiuni expuse escarelor 1) Decubit dorsal Regiunea occipital Omoplai Coate Regiunea sacrococcigian Clcie

16

2) Decubit lateral Umr Regiunea trohanterian Feele laterale ale genunchilor Maleole

3) Decubit ventral Tmple Umeri Creasta iliac Genunchi Degetele picioarelor

Evaluarea riscurilor la escare Riscurile sunt determinate de: starea general, starea nutriional, starea psihic, capacitatea de mobilizare, incontinena, starea pielii. Evaluarea riscului la escare se face la internarea bolnavului n spital i la fiecare 8-10 zile, n funcie de evoluie. Evaluati factorii de risc de aparitie a escarelor la pacienti folosind scala de evaluare a lui Norton: Pacientii cu scorul 14 sau mai mic sunt expusi unui risc mai mare de a face escare. Scorurile de 18-20 sunt realizate de cei care au risc minim de aparitie a escarelor. Pacientii cu scorul 14-18 nu sunt considerati a fi expusi riscului, dar ei vor fi reevaluati de ndata ce se constata o deteriorare a starii lor.

SCALA NORTON CONDIIA FIZIC BUN 4 CONDIIA MENTAL TREAZ 4 INCONTINEN FR

ACTIVITATE

MOBILITATE TOTAL

MERGE

17

MODERAT SLAB PROAST

APATIC

MERGE AJUTAT LIMITAT LA SCAUN LIMITAT LA PAT

NCEAT FOARTE LIMITAT IMOBIL

OCAZIONAL DE OBICEI / URIN DUBL

2 1

CONFUZ

2 1

2 1

2 1

TOROPIT 1

Semne : Subiective Obiective -prurit -eritem -usturime -flictena superficial -atingere de epiderma sau derma(profund) -durere -plaga -ulceratie piele -ulceratie muschi -ulceratie pana la os Stadii Stadiul I Stadiul II Stadiul III

18

PREVENIREA ULCERELOR DE PRESIUNE: Se adreseaz cauzelor locale sau favorizante i reprezint cartea de vizit" a asistentei medicale. Escarele por aprea n cteva ore sau n cteva zile, formarea lor fiind variabil, depinznd de factorul de risc i de tolerana pielii la presiune ndelungat. Schimbarea de pozitie -se va schimba pozitia pacientului la 1 - 2 ore daca nu exista contraindicatii -se va aseza langa patul pacientului un program de schimbare a pozitiilor -n care se noteaz: -orele de schimbare i poziia: 14 DD; 16 DLS; 18-DD; 20-DLD -aspectul cutanat -zonele de masaj Asigurarea confortului i meninerea bolnavului ntr-o stare de igien perfect Se va avea n vedere: - evitarea cutelor lenjeriei de pat, de corp - splarea zilnic, cu ap i spun i ungerea regiunilor expuse umezelii, tiut fiind faptul c pielea uns se macereaz mai greu dect pielea uscat (n caz de incontinen, se apeleaz la sonda Foley). - scuturarea patului zilnic sau ori de cte ori este nevoie Folosirea materialelor complementare necesare pentru prevenirea escarelor: -saltele pneumatic -colaci de cauciuc -perne de diverse dimensiuni si forme pentru genunchi.tentonul lui Achile -unguente Alimentatie si hidratare echilibrata Alimentatia trebuie sa fie bogata in protein pentru a favoriza cicatrizarea si vitamine,tinand cont insa de varsta si greutatea bolnavuluyi.In ceea ce priveste hidratarea,necesarul de lichide se va complete cu 1,5-2l/24h Favorizarea vascularizaiei n zonele comprimate prin masaj -favorizeaz vascularizaia profund i superficial
19

-ndeprteaz celulele descuamate i destup glandele sebacee -rehidrateaz pielea (masaj cu unguent hidratant sau ap i spun)favorizeaz starea de bine i confort nl tur durerea, anxietatea, ajut la gsirea forei i energiei Indicaii:

- pentru toi bolnavii imobilizai care prezint factori de risc -n momentul schimbrii poziiei, pe toate regiunile expuse Principii - se face ntotdeauna pe pielea curat, dup ce bolnavul a fost splat i i s-a schimbat aternutul - se face cu un unguent pe mna goal, n direcia circulaiei de ntoarcere de jos n sus, iar la ceaf i umeri invers-de sus n jos i circular spre exterior - se face pe o zon mai mare dect suprafaa interesat - masajul nu trebuie s fie dureros, poziia bolnavului s fie confortabil, iar durata sa de aproximativ 15 minute. Contraindicaii: nu se face bolnavului cu febr, cu infecii ale pielii sau cu septicemie Materiale necesare: - unguentul Instalarea pacientului: - se nchid ferestrele, se aaz bolnavul ntr-o poziie variabil, n funcie de zon i, n acelai timp confortabil pentru asistenta medical Utilizarea alternativa de cald si frig -se face in loc de masaj Obiective -favorizeaza revascularizatia tisulara,provocand alternativ o vasodilatatie si o vasoconstrictie locala Indicatii -escara std.II
20

Materiale -cuburi de gheata si apa calda Tehnica -se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei pentru a obtine vasoconstrictie -apoi se incalzeste si se usuca zona prin tamponare pana se obtine o vasodilatatie -se face de 3-4 ori Tratament Local: -pentru stadiul I:masaj,unguente,violet de gentiana -pentru stadiul II,cald si rece,pansament gras -pentru stadiulIII,pansamente General :alimentatie corespunzatoare,antibiotice Excizie chirurgicala

Fazele de evolutie Eritemul

inrosirea locala a pielii la nivelul zonei unde a existat o presiune indelungata Flictena

21

zona este inrosita, fierbinte si prezinta una sau mai multe basicute; uneori pielea poate fi usor crapata Dezepidermizare

Reprezinta momentul aparitiei deteriorarii continuitatii la nivelul tesutului epitelial, prin moartea celulelor din zona atinsa de ischemie Placa de necroza

derm, hipoderm.
Faza de granulatie

In acest stadiu sunt atinse toate straturile pielii: epiderm,

Plaga este ocupata de un tesut viu , rosu, constituit din muguri carnosi. Este faza in care pielea incepe sa se refaca, aparand tesut de neoformatie. Faza de epidermizare

22

In acest stadiu se incheie procesul cicatriceal.

Efectuarea tipurilor de bandaje

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi de tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care este situata.

Materiale necesare Fese de tifon de mrimi diferite (limi intre 5 i 25 cm, lungimi intre 2 i 5 m) Fee elastic Foarfece Ace de siguran, plas, leucoplast Reguli pentru o infasare corecta Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga Se deruleaza de la stanga la dreapta Turele de fasa nu trebuie sa faca cute
23

Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase

Se evita miscarile inutile Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului

Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj

sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea sa fie elastic,suficient de strans sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare

se aplica oblic sub pansament se intersecteaza cu o tura circular se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circular primele ture de fasa se incep la o distanta apreciabila de leziune,la 10-15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru)

terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament

Tipuri de bandajare: circulara, in spirala, in forma cifrei 8,

24

 in spic de grau in evantai Infasarea circulara: Se suprapun turele de fasa una peste alta;este indicata in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului;acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei. Infasare in spirala:Se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numitasemnul policelui;este indicate pentru infasarea gambei,antebratului.

Infasare in forma cifrei8:Se incepe cu ture circulare sub articultie;se trece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare:se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal;se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare;este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului.

Infasarea in spic de grausau spica:Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulohumeral, inghino-abdominal;se incepe cu ture circulare deasupra articulatieifasa se conduce in forma cifrei 8,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3:se termina cu ture circulare.

25

Infasarea in evantai:Se foloseste pentru articulaii (cot, genunchi, clcai);se incepe cu dou ture circulare deasupra articulaiei;se continua cu ture oblice descendente in aa fel incat faa s se suprapun la distane mai mici in plic i mai mari in partea expus ajungand circular la nivelul liniei articulare i apoi oblice sub articulaie;se incheie cu dou ture circulare i se fixeaza cu ac de siguran, leucoplast.

Infasarea capului- capelina Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere pavilioanele auriculare. Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa. Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate

26

Infasarea nasului-prastia Se utilizeaza o fasa de 5-6cm si lunga de 40-50cm Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o prastie

Infasarea barbiei-capastrul se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm
27

nedespicata se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere urechile

Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare

Bandajarea plagilor gtului. a. Plasati o compresa peste plaga. b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss

Infasarea sanilor
28

Se efectueaza doua ture circulare de fixare pe torace,sub sani. Se conduce fasa de jos in sus catre umarul opus sanului de pansat,trecand peste sanul interest Se coboara oblic fasa pe spate prin axial sanului ce trebuie pansat,pana in dreptul turei circulare care se executa de fiecare data dup ace s-a trcut fasa peste san si spate Se incheie cu doua ture circulare Se fixeaza capatul terminal al fesii cu un ac de siguranta pe turele circulare,in partea opusa sanului de pansat

Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul in evantai,palma in 8,degetele in spic

29

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in evantai sau in 8,glezna in 8

30

La nivelul acestor regiuni, bandajul este in form de spic. Fixarea iniial se face prin 23 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese trece oblic peste regiunea inghinal, pe faa intern, posterioar i extern a radacinii coapsei de unde urc iar oblic, peste regiunea inghinal realiznd prima spic ce se continu printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal pn se acoper. Infasarea perineului-bandajare in T se efectuaza cu ajutorul a dou fee. prima se trece n jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace nnodndu-se. ea va servi ca sprijin pentru a doua faa care se trece dublu ntre coapse,

31

Bandajul bontului de amputaie Pentru bandajul bontului de amputaie se folosete tehnica nfrii recurente cu 2 fei sau nfaarea cu o fa. Se incepe prin ture circulare de fixare la 10 cm de plag, dup care se rasfrnge faa antero-posterior, ca i n cazul calotei craniene, pna se acoper tot pansamentul fixnd turele rasfrnte cu ture circulare

Alte mijloace de fixare a pansamentului o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi o Esarfa o Tesaturi tubular elastice o Materiale adezive

32

Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant. Stabilizati obiectul cu comprese. Plasati bandajul peste comprese

Hemoragiile si hemostaza provizorie

Hemoragia=pierderea de sange in afara sistemului vascular Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate:

33

arteriale: n care sngele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si tsneste ritmic, sincron cu bataile inimii; venoase: sngele de culoare rosu nchis (mai putin oxigen, mai mult CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta; capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei; Dupa locul unde se scurge sangele : externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange. interne,in care sangele se scurge intr-o cavitate inchisa(ex: cavitatea abdominala). exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata prin hemoragie interna ntr-un organ cavitar, urmata de eliminarea sngelui la exterior pe cai naturale : -epistaxis: hemoragia mucoasei nazale; -otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de snge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare; n hemoragii puternice poate fi snge rosu, proaspat, nealterat, sau n sngerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (cnd sngele stagneaza n stomac). -melena: exteriorizarea sngelui acumulat n tubul digestiv, prin defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea pacurei. -rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar, exteriorizat prin mictiune -hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii,rosu
34

deschis,aerat In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge : mica: se pierde o cantitate de snge pna la 500 ml medie: se pierde 500-1000 ml de snge si apar urmatoarele semne: agitatie, ameteli n ortostatism; mari: cantitea de snge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune arteriala, tahipnee; cataclismice: pierderi de snge de peste 1500-2000 ml, TA nemasurabila, pacient inconstient;

Hemostaza provizorie

Hemostaza =oprirea hemoragiei Hemostaza poate fi : -spontana -provizorie -medicamentoasa

35

-definitiva Hemostaza provizorie, realizabil, pe mai multe c i: compresiune manual sau digital, pansament compresiv, flectarea puternic a extremitii, aplicarea garoului, pensarea vasului sangerand

Compresiunea manual sau digital

Artera rnit va fi comprimat numai dac ap sarea se exercit n regiunile n care ea trece n apropierea unui plan osos. n funcie de calibrul vasului i de profunzimea la care se afl , ap sarea va fi executat cu degetul mare, cu celelalte degete ale minii sau cu pumnul. Compresiunea digital se folose te n prima urgen pn ce s-au procurat materiale necesare pentru obinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei pense pe vasul care sngereaz . Locurile de elecie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea

compresiunii: cnd rana se afl pe frunte, compresiunea se face pe artera temporal superficial care trece imediat inaintea urechii

cnd rana se afl pe cretetul capului, compresiunea se face de o parte i de alta partea marginilor r nii in rnile din regiunea temporal (prile laterale ale craniului), compresiune imediat deasupra i n spatele pavilionului urechii

36

n rnile de la obraz, buze, pe suprafaa exterioar a nasului ; comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)

n hemoragiile din regiunea gtului i a feei: comprimarea arterei carotide, anterior de muchiul sternocleidomastoidian

pentru hemoragiile din regiunea umrului a articula iei um rului sau a axilei se va comprima artera subclavicular deasupra claviculei, pe prima coast (g, h, i);

37

n r nile sngernde ale bra ului, antebra ului : comprimarea arterei humerale pe fa a int ern a bra ului, ntre mu chii biceps (anterior) i triceps (posterior). n func ie de nivelul la care se afl rana, ap sarea se face

n axil , pe fa a intern la jum tatea bra ului

sau la plica cotului

n r nile sngernde ale minii, palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget, pe partea extern a plicii pumnului, i cu un al doilea deget pe partea intern a aceleea i plici a pumnului, pe artera cubital

Cnd rana se afl la membrul inferior :

n sngerarea rnilor din regiunea inghinal comprimarea vasului se face pe pliul inghinal

38

cnd hemoragia se afl la coaps , comprimarea arterei femurale pe traiectul ei, proximal de plag, se face (n funcie de locul plgii) n treimea mijlocie a coapsei, pe faa intern a acesteia

dac rana se afl la nivelul genunchiului sau gambei : comprimarea se face pe fa a posterioar a coapsei n apropierea pliului genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee n fa a posterioar a genunchiului

cnd sngerarea provine dintr-o ran situat n regiunea pelvisului , comprimarea aortei abdominale se face prin ap sarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtit pe planul osos al coloanei vertebrale lombare

39

Locuri unde se poate face hemostaza arterial provizorie prin comprimare digital sau manual: aorta abdominal;iliac extern; artera axilar; artera hurneral; artera radial; artera ulnar; artera subclavicular;artera carotid comun; artera mentonier; artera temporal; artera retroauricular;artera femural;artera poplitee; artera pedioas.

40

Pansamentul compresiv
-in hemoragiile care intereseaz vasele mici, hemostaza poate fi f cut cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive -dup executarea toaletei pl gii, se acoper regiunea cu o mare cantitate de comprese sterile, paste care se nfoar strans o fa. -in funcie de locul plgii, al hemoragiei i n funcie de vasul lezat, dac este posibil (dup msura de prim ajutor nceput prin compresiune digital sau manual, sngerarea fiind astfel oprit), se va executa toaleta plgii i se va aplica pansamentul compresiv.

-pansamentul compresiv este util n hcmoragiile venoase i capilare de la extremiti, plgile

prilor moi buco-faciale, precum i n toate plgile peretelui toracic sau abdominal. -pentru c aplicarca garoului implic i riscuri (mai ales cnd garoul este aplicat incorect), se recomand ca hemostaza pentru perioada transportului se fie fcut cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul c nu brutalizeaz vasul i n alt regiune det n zona afectat de traumatism i permit irigarea membrului prin vasele care au rmas intacte

Flectarea puternic a extremitii Se utilizeaz cnd plaga este localizat n regiunile axilare, inghinale, faa anterioar a cotului sau posterioar a genunchiului. in plgile arterei humerale, dup ce se introduce n axil o fa rulat se flecteaz antebraul pe bra i se aplic braul pe torace. n aceast poziie membrul superior se fixeaz solid la torace cu o fa pentru hemostaza arterelor antebraului sau n pl gi ale plicii cotului se aeaz un sul n plica cotului i se flecteaz antebraul pe bra fixndu-se n aceast pozi ie .
41

n cazul hemoragiei de la rdcina coapsei (n regiunea inghinal) se pot utiliza urmtoarele metode de hemostaz provizorie: - una, prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixeaz cu o fa, curea etc.

- sau prin aplicarea unui sul n regiunea inghinal , urmat de flectarea i fixarea coapsei pe abdomen i a gambei pe coaps Hemostaza provizorie n leziunile arterei poplitee se ob ine prin a ezarea sulului n regiunea poplitee i flectarea puternic a gambei pe coaps , cu fixarea ei n aceast pozi ie Aplicarea garoului -garoul este indicat n plgile arteriale sau venoase de calibru mare i mijlociu de la membre. -pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc, banda Esmarch, maneta pneumatic a aparatului de tensiune arterial . -la nevoie pot fi utilizate buci de pnz, batist -garoul se poate aplica peste mbr c minte sau peste pansament i se va strnge pn la dispari ia sngerrii -este bine ca ntre garou i tegument s se fixeze pe traiectul arterei, un rulou de fa sau din alt material, peste care se strnge garoul. n felul acesta se ob ine hemostaza f r comprimarea excesiv a esuturilor .
42

-tubul se aplic bine ntins, nconjurndu-se cu el membrul interesat cel pu in de dou ori , apoi capetele se nnoad sau se prind cu o pens hemostatic . Peste pense se trece o tur de fa , ca s nu fie smulse. -aplicarea garoului se face naintea toaletei i pans rii rnii. -garoul va fi plasat deasupra rnii cnd hemoragia provine dintr-o arter rupt i sub ran , cnd este secionat o ven. -in realitate, n practic, aceast diferen iere ntre hemoragia arterial i hemoragia venoas nu este foarte important , pentru c n cazul n care garoul este aplicat corect la rdcina membrului, se oprete att hemoragia de origine arterial, ct i hemoragia de origine venoas;in hemoragiile venoase sngerarea continu pn se scurge sngele aflat n membru n momentul aplicrii garoului.

-dezavantajul principal al aplicrii garoului const n faptul c nu poate fi meninut mai mult de 2 ore - din aceste motive se consider c atitudinea cea mai corect este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp n care se face toaleta r nii, dup care este preferabil, pentru perioada transportului, ca garoul s fie nlocuit cu pansament compresiv. -garoul este aplicat corect, dac n por iunea aflat sub el membrul devine alb, palid. -este obligator s se noteze pe un bilet data i ora aplicrii garoului i biletul s se prind cu un ac de pansament sau de haina bolnavului, la vedere. -in cazul n care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital nainte de o or - o or i jum tate, va trebui s se desfac garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute, comprimnd rana cu comprese sterile ap sate cu for. -decomprimarea garoului nu se face brusc

43

44