Sunteți pe pagina 1din 52

CONTINUTUL PLANULUI DE AFACERI

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT B. POLITICA RESURSELOR UMANE C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE PARTEA A II-A DESCRIEREA PROIECTULUI D. ANALIZA COMERCIALA E. PREZENTAREA PROIECTULUI F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI G. CONCLUZII

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT A.1. Denumirea solicitantului: TSGM PROD S.R.L. A.2 Obiectul de activitate. (Se va mentiona doar obiectul de activitate efectiv, generator de venituri, si nu cel din actul constitutiv al solicitantului) Domeniul de activitate principal al societatii TSGM Prod S.R.L. este transportul rutier de marfa, Cod Caen 6024. In prezent activitatea principala generatoare de venituri o constitue: - comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne incluzand de asemenea vanzarile cu amanuntul de carne de pasare si vanat - cod caen 5222. A.3 Forma juridica a solicitantului si un scurt istoric al solicitantului. (Se vor mentiona doar evenimentele majore din activitatea acestuia) Forma juridica a societatii este: societate comerciala cu raspundere limitata TSGM PROD S.R.L. persoana juridica romana, care isi desfasoara activitatea pe baza legilor tarii, prevederile contractului de societate si a statutului societatii. In prezent societatea are sediul social in judetul Vrancea, localitatea Focsani, strada Magazia Garii, numarul 12 detinand numarul de ordine in Registrul Comertului J39/406/1994 din 30.05.1994, iar starea firmei este: functiune cu certificat de inmatriculare preschimbat, durata fiind nelimitata. Terenul pe care urmeaza a se executa constructia se afla in proprietatea TSGM Prod S.R.L. dobandit in baza contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 1533 din data de 10.04.2006 la biroul notarului public asociati Ivan Constantin si Ivan Bogadan Constantin. Terenul este situat in judetul Vrancea, in extravilanul Municipiului Focasni - Mindresti, Strada Zona statia de epurare, Nr. T56 p235 inscris in C.F. nr. 7812-7811 din data 06.04.2004, nr. Top (8737+8742)/1N Scurt istoric al societatii Societatea comerciala TSGM Prod S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 sub numarul J39/406/30.05.1994, avand ca asociati pe Gogoiu Mitica si Trasculescu Silviu Florin, sediul social fiind Strada Cuza Voda nr.21, apartament 15, judetul Vrancea. Conform statutului si contractului de societate, la infiintarea firmei obiectul principal de activitate a fost: transport, comert si constructii. In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si contractului de cesiune autentificat cu numarul 494 se retragere din societate asociatului Gogoiu Mitica si se coopteaza un nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu care preia cele 10 parti sociale in valoare

totala de 5 ron lei cesionate de Gogoiu Mitica iar sediul social va fi schimbat cu strada Magazia Garii, numarul 12, bloc N1, apartament 7, localitatea Focsani, judetul Vrancea. La aceasta data principalele domenii de activitate au fost transportul si comertul cu produse alimentare. In anul 2003 se deschide un punct de lucru in Soseau Galati km 5, respectiv un depozit cu materiale de constructii al firmei Rehau pentru care societatea a devenit distribuitor. De asemenea s-au comercializat piese de schimb pentru combinele Claas. In anul 2004 societatea incepe lucrari de constructii civile si producerea de materiale de constructii (B.C.U.) deschizand un punct de lucru in localitatea Focsani, Str. Comisia Centrala nr.28 B, judetul Vrancea. In anul 2005 activitatea de comert s-a specializat pe comertul cu carne, avand doua puncte de desfacere in P-ta Moldovei. In acelasi an, 2005, societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C. Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in vederea comercializarii carcaselor de carne. Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, a fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceze la alte abatoare autorizate. Incepand cu mijlocul anului 2005 activitatile de comert cu piese de schimb, materiale de constructii si de constructii s-au redus, activitatea principala fiind cea de comercializare a carnii. In data de 10.04.2006 conform actului aditional autentificat cu numarul 461 cei doi asociati ai firmei, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu au hotarat primirea unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru. In urma acestui act aditional capitalul social este repartizat astfel: Mocanu Dumitru 50%, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu cate 25%. In prezent asociatii au hotarat infiintarea unui abator modern in localitatea Focsani finantat prin programul SAPARD. A.4 Structura capitalului social si evolutia acestuia de la infiintare (conform ultimei cereri de inscriere de mentiuni la Oficiul Registrului Comertului) : Numai pentru societatile publice pe actiuni se vor mentiona doar actionarii semnificativi (minim 5% din capitalul social). Conform statutului societatii incheiat in data de 24.11.1993 si a contractului de societate incheiat in data de 08.02.1994 capitalul social subscris si depus de asociati la banca este de 10 Ron si se divide in 20 parti sociale a cate 0,5 ron fiecare, egale si indivizibile. La constituirea capitalul social, fiecare asociat a participat cu 5 ron, reprezentand 50% din acestea. Partile sociale detinute de asociati sunt dupa cum urmeaza: Domnul Trasculescu Silviu Florin detine un numar de 10 parti sociale de la numarul 1 la numarul 10 inclusiv, participand cu suma de 5 ron

si Domnul Gogoi Mitica detine un numar de 10 parti sociale de la numarul 11 la numarul 20 inclusiv, participand cu suma de 5 ron. Capitalul social nu poate fi micsorat sub 10 ron, fiind limita minima admisa de art.34, alin.2 din Legea nr. 31/1990, dar poate fi marit cu acordul adunarii generale a celor doi asociati Cota de participare a asociatilor la beneficii si pierderi conform prevederilor art. 9 din contractul de societate este de 50% fiecare iar asociatii beneficiaza de dividendele distribuite de societate la sfarsitul anului numai din beneficiul net. In cazul cand se vor distribui dividende cu incalcarea prevederilor legale, acestea sunt restituite de beneficiari iar dreptul la actiunea de restituire a dividendelor incasate in plus se prescrie in termen de 3 ani de la data distribuirii lor. Pe durata societatii, creditorii particulari ai asociatilor pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partilor cuvenite din beneficiile acordate de societate sub forma de dividende dupa bilantul incheiat, iar dupa dizolvare si din partile ce i s-ar cuveni din patrimoniul societatii. In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si contractului de cesiune autentificat cu numarul 494, asociatii au hotarat de comun de acord: retragerea din societate a asociatului Gogoiu Mitica si cooptarea unui nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu care preia cele 10 parti sociale in valoare totala de 5 ron lei cesionate de Gogoiu Mitica . Astfel, capitalul social in valoare de 10 ron este egal repartizat celor 2 asociati, cate 5 ron fiecare iar participarea la beneficii si pierderi este de 50% pentru fiecare. In data de 10.04.2006 conform actului aditional autentificat cu numarul 461 cei doi asociati ai firmei, Trasculescu Silviu Florin si Trasculescu Alin Silviu au hotarat primirea unui asociat in persoana domnului Mocanu Dumitru si cesionarea de parti sociale astfel: - Trasculescu Silviu Florin cesioneaza 6 parti sociale a cate 10 ron fiecare in suma totala de 60 ron, reprezentand capital social, domnului Mocanu Dumitru, care accepta si s-a obligat sa achite contravaloarea partilor cesionate. - Trasculescu Alin Silviu cesioneaza 5 parti sociale a cate 10 ron fiecare in suma totala de 50 ron, reprezentand capital social, domnului Mocanu Dumitru, care accepta si s-a obligat sa achite contravaloarea partilor cesionate. In prezent, conform acestui act aditional din data de 10.04.2006, capitalul social subscris si varsat este in valoare totala de 220 ron, in numerar, divizat in 22 parti sociale, indivizibile si egale, numerotate de la numarul 1 la numarul 22, fiecare in valoare de 10 lei, repartizat pe asociati astfel: - Trasculescu Silviu Florin participa cu suma de 50 ron, in numerar si detine 5 parti sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 1 la numarul 5 inclusiv, cu un procent de participare la profit si pierderi de 25%

- Trasculescu Alin Silviu participa cu suma de 60 ron, in numerar si detine 6 parti sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 6 la numarul 11 inclusiv, cu un procent de participare la profit si pierderi de 25% - Mocanu Dumitru participa cu suma de 110 ron, in numerar si detine 11 parti sociale sociale a cate 10 ron fiecare, de la numarul 12 la numarul 22 inclusiv, cu un procent de participare la profit si pierderi de 50%
TabelA.4.1 Structura acionariat STRUCTURA ACIONARIAT SC TSGM DOLLAR PROD SRL LA DATA 22.06.2006 ( In prezent) Valoare Nr. de actiuni/ Nr. nominala Valoare totala Denumire acionar pari sociale Crt. (RON) deinute (RON) 1 TRASCULESCU SILVIU 5 10 50 FLORIN 2 TRASCULESCU ALIN 6 10 60 SILVIU 3 MOCANU DUMITRU 11 10 110 TOTAL 22 220

Participare la capital (%) 25 25 50 100 TabelA.4.2

Date de identificare ale acionarilor DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE BI/CI/PP (Persoane fizice) CNP Participare Nr. Denumire acionar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital Crt. Inregistrare (%) (Societati) 1 Str. Magazia TRASCULESCU SILVIU Garii nr. 12, ap. 7, Seria GR nr. 093473 1500225390718 25 FLORIN Focsani, jud Vrancea 2 Str. Magazia TRASCULESCU ALIN Garii nr. 12, ap. 7, Seria VN nr. 216277 1740904390707 25 SILVIU Focsani, jud Vrancea Str. Cuza Voda nr.13, bl.13, et.2, 3 MOCANU DUMITRU Seria VN nr. 124162 16805044390717 50 ap.4, Focsani, jud Vrancea TOTAL 100

A.5 Administratorii si cenzorii societatii Administratorii societatii Nr. Crt. Nume, prenume BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si data emiterii CNP Locul naterii Domiciliu Funcia

TRASCULESCU SILVIU FLORIN

Seria GR nr. 093473 Loc: Municipiul Focsani Data:08.02.1995

1500225390718

Municipiul Craiova Judetul Dolj

Str. Magazia Garii nr. 12, ap. 7, Focsani, jud Vrancea

Administrator

Participatii la alte societati. Mentionati toate societatile comerciale si obiectul lor de activitate (efectiv, si nu declarat) la care solicitantul detine mai mult de 5% din capitalul social. Mentionati de asemenea si daca unul dintre actionarii/ asociatii solicitantului detine functie de administrator la una dintre societatile la care solicitantul detine participatii semnificative. Nu e cazul A.7 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului :
Tabel A.7.1 Locatii Nr. crt. 1 2 Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala Sediul social Punct de lucru: depozit Punct de lucru 3 Punct de lucru - 2 4 Activitate Depozitari materiale constructii-cod caen 6312 Lucrari constructii civile si producerea de materiale de constructii Cod caen 265, 266, 452 Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne-cod caen 5222 Comercializare produse alimentare Localizare Loc. Focsani, Jud. Vrancea Loc. Focsani, Jud. Vrancea Loc. Focsani, Jud. Vrancea Adresa Str. Magazia Garii, nr.12, bl. N1, Ap. 7, Sos. Galati, Km 5 Str. Comisia Centrala nr.28 B

Loc. Focsani, Jud. Vrancea

P-ta Moldovei (Boxa carne nr. 1)

A.8 Litigii (in desfasurare) ( Tabelele se completeaza daca este necesar, altfel se sterg si se mentioneaza Nu este cazul ) Nu e cazul B. POLITICA RESURSELOR UMANE B.1. Prezentarea organigramei solicitantului Structura actuala a personalului societatii este : Administrator (1 persoana) Director tehnic 1 persoana macelari transare , gestionari, vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii 3 persoane Sef departament tehnic 1 persoana Director Economic 1 persoana B.3. Personalul executiv Numar total de salariati:este de 3 salariati 6

cu contract de munca: este de 3 salariati

din care cu vechime in organizatie mai mare de 2 ani: Nu e cazul din care: cu functie de conducere si cu functie de executie: Nu e cazul Structura salariatilor cu functie de executie se prezinta astfel: macelar transare, gestionari-vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii Structura salariatilor cu functie de conducere se prezinta astfel (2 persoane) : Director tehnic (1 persoana)- tehnic, aprovizionare, organizarea muncii Director Economic (1 persoana)-economic, contabilitate, banci Sef departament tehnic (1 persoana)

colaboratori - macelar transare, gestionari, vanzatori - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de nevoile societatii (Precizati nivelurile orientative de salarizare pe fiecare categorie de personal cu atributii de executie.). Nivelurile orientative de salarizare pentru intreg personalul angajat sunt urmatoarele : o director tehnic: 1.000 Ron o director economic : 500 Ron o sef departament tehnic : 500 Ron o colaboratori : 370 Ron B.4. Politica de personal Descrieti metodele de motivare a persoanelor angajate din cadrul unitatii (incluzand conditiile salariale, conditiile de munca, transport, cazare, masa, pregatire profesionala). Caracterizati in ansamblu calitatea profesionala a personalului executiv, precum si atitudinea acestora fata de firma/ asociatie, de obiectivele si sarcinile trasate. Societatea are un numar de 3 salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata, iar pentru desfasurarea activitatii societatea colaboreaza cu macelar transare, nevoile societatii Angajarea personalului societatii s-a realizat respectand legislatia in vigoare in acest domeniu de activitate. Intre societate si angajat s-a incheiat un contract de munca individual care cuprinde:durata contractului, felul serviciului, conditii de angajare, salariul lunar, durata concediului anual, alte drepturi banesti de care angajatul beneficiaza, drepturi si obligatii legate de protectia muncii. Metodele de motivare a personalor angajate aplicate de societate sunt: salarii procentuale in functie de realizarile profesionale ale angajatilor 7 gestionari-vanzare - personal deservire cu contract de munca temporar (contract de munca cu durata determinata) in functie de de

conditii de munca optime si dotarea cu echipamente de protectie necesare desfasurarii bonusuri in produse alimentare oferite saptamanal angajatilor. acordarea de sprijin salariatilor in unele momente dificile din viata particulara a salariatilor acordarea de plati compensatorii stimulative pentru lucru in perioadele de zile libere.

activitatii;

In conceptia societatii, cea mai importanta resursa o constituie resursa umana, care asigura prin specificul ei, inteligenta, valorificarea in conditii de maxima eficienta a tuturor celorlalte resurse ale companiei. Pachetul motivational oferit cuprinde si cursuri de instruire si perfectionare cat si team-building organizat periodic de catre societate. In acest mod se are in vedere nu numai cresterea pregatirii profesionale si specializarea continua a angajatilor pentru a tine pasul cu noile realitati tehnologice de pe piata procesarii produselor din carne, cat si o mai buna valorificare a potentialului interuman prin sporirea capacitatii muncii in echipa, caracteristica esentiala in orice societate adaptata la conditiile economiei de piata. Personalul detinut de firma este unul calificat, fidel fata de firma si conducerea acesteia, participand la buna desfasurare a activitatii si la dezvoltarii societatii. Implicarea angajatilor este unul dintre factorii ce optimizeaza productia societatii. Implicarea angajatilor se reflecta prin asumarea responsabilitatii pentru deciziile luate, rolul in executarea deciziilor, si recunostinta meritelor in cresterea productivitatii societatii. Tendinta societatii este de optimizare a raportului personal/capacitate si de crestere a exigentelor in ceea ce priveste implicarea salariatilor.

C. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE C.1. Istoricul activitatii: Societatea comerciala TSGM Prod S.R.L. a fost infiintata in anul 1994 sub numarul

J39/406/30.05.1994, avand ca asociati pe Gogoiu Mitica si Trasculescu Silviu Florin iar sediul social fiind Strada Cuza Voda nr.21, apartament 15, judetul Vrancea. Conform statutului si contractului de societate, la infiintarea firmei obiectul principal de activitate a fost: transport, comert si constructii. In data de 07.02.1997 conform actului aditional autentificat cu numarul 495 si contractului de cesiune autentificat cu numarul 494 se retrage din societate asociatului Gogoiu Mitica si se coopteaza un nou asociat in persoana domnului Trasculescu Alin Silviu. La aceasta data principalele domenii de activitate au fost transportul si comertul cu produse alimentare.

In anul 2003 se deschide un punct de lucru in Soseau Galati km 5, respectiv un depozit cu materiale in constructii al firmei Rehau pentru care societatea a devenit distribuitor. Deasemenea s-au comercializat piese de schimb pentru combinele Claas. In anul 2004, societatea incepe lucrari de constructii civile si producerea de materiale de constructii (B.C.U.) deschizand un punct de lucru in localitatea Focsani, Str. Comisia Centrala nr.28 B, judetul Vrancea. Aici, a fost montat un dispozitiv de realizare a caramidelor din beton celular usor. Materiile prime erau nisipul, cimentul si un liant chimic special. Uscarea produselor era naturala si era folosita la constructia caselor. In prezent asociatii au hotarat infiintarea unui abator modern in localitatea Focsani finantat prin programul SAPARD. C.2. Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al solicitantului: (terenuri, cladiri, utilaje, echipamente, mijloace de transport, etc, asa cum sunt evidentiate in categoria imobilizari corporale in sistemul contabil romanesc si care sunt relevante in desfasurarea activitatii curente)
Tabel C.2.1 Mijloace fixe, cu exceptia terenurilor, aflate in patrimoniul societatii in prezent Nr. Crt. Denumire mijloc fix Data achizitiei 03.12.2005 14.12.2005 03.12.2005 18.09.2005 16.10.2005 14.12.2005 18.07.2005 06.07.2005 08.07.2005 23.11.2005 18.12.2005 Valoarea rmasa la data ultimului bilant contabil 6.500 11.500 2.500 19.583,33 14.821,42 25.000 16.770,82 25.666,66 4.125 19.722,22 3.800 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 Buc

1 Bormasina cu pikamer 2 Instalatie prelucrare fier forjat 3 Masina slefuit 4 Instalatie incalzire 5 Masina curatat burti 6 Masina rindeluit cu circular 7 Fierastrau electric abator 8 Camera frigorifica 9 Lada frigorifica 10 Masina curatat burti 11 Calculator complet echipat TOTAL

Relevati textual gradul actual de uzura, fizica si morala, a respectivelor mijloace fixe, prin comparatie cu tendintele actuale ale sectorului. Mentinerea si consumul capitalului in functiune presupune pastrarea parametrilor initiali si inlocuirea acestuia pe masura consumului. Aspectul vizat este cel fizic. Doua concepte fundamentale se evidentiaza in aceasta privinta: uzura si amortizarea. Uzura presupune o componenta fizica ce insemna pierderea calitatilor ca urmare a utilizarii in productie si morala ca urmare a deprecierii capitalului in termeni relativi, uzura morala de gradul I fiind genul de uzura intalnit atunci cand raportarea se face la alte capitaluri cu performante tehnice si implicit economice mai mari, iar cea de gradul al II-lea referindu-se la introducerea de noi mijloace, performante in asemenea proportie incat utilizarea celor vechi genereaza pierderi ce impun inlocuirea lor imediata. 9

Uzura isi gaseste antidotul din pespectiva economica in amortizare. Aceasta consta intr-un proces de transfer treptat, de-a lungul perioadei de functionare normata, a valorii, de asemenea maniera incat la sfarsitul acesteia intreprinzatorul sa fie in masura sa achizitioneze capital de aceeasi factura si performante cel putin similare. Recuperarea valorii capitalului investit se face liniar, adica in transe anuale egale. Descrierea si analizarea gradului de uzura a mijloacelor fixe ale societatii: Fluxul tehnologic este integrat, procesele tehnologice fiind conduse asistat iar utilajele si instalatiile au fost modernizate si automatizate corespunzator unui nivel tehnologic ridicat. Gradul de uzura fizica si morala pentru aceste utilaje la momentul actual, tinand seama si de specificul activitatii, este redus. Toate utilajele si instalatiile au fost puse in functiune in anul 2005 si inceputul anului 2006. Pentru a evita uzura excesiva a utilajelor si mentinerea lor in reparatii pe perioade de timp mari, societatea a integrat un sistem de intretinere si reparatii a utilajeor ce se constitue din: intretinerea si supravegherea zilnica - avand ca obiectiv principal inlaturarea unor defectiuni minore si care nu necesita inlocuirea unor componente; revizia tehnica se realizeaza in vederea determinarii felului urmatoarei interventii tehnice ce urmeaza a se efectua; reparatia curenta are in vedere inlaturarea uzurii fizice prin inlocuirea unor piese sau componente uzate si se executa de catre personal specialize; reparatia capitala se realizeaza dupa expirarea unui ciclu normat de functionare a utilajului si in cadrul acestei reparatii au loc operatii de inlocuire a unor piese si operatii de modernizare a utilajelor.
Tabel C.2.2 Terenuri SUPRAFAA TOTALA/ (MP)CATEGORIA DE FOLOSINTA SERIE CERTIFICAT VALOAREA CONTABILA (RON) NR CERTIFICAT INDIVIZA/ EXCLUSIVA LOCALITATE/JUDE T DATA EMITERII 10.04.2006 16.05.2006

Nr.Crt.

1 2 N

Focsani / Vrancea Focsani / Vrancea TOTAL

4.429 4.429

Exclusiva 4.429 mp Exclusiva 4.429 mp

(MP)

1.116,81 1.116,81

1533 2015

Enumerati eventualele brvete, licente, marci, franchise, etc. in proprietate/folosinta care au influenta asupra proiectului. Nu e cazul 10

C.3. Politica de produs. Procesul tehnologic. Evidentiati urmatoarele aspecte: - gama sortimentala actuala de bunuri si/ sau servicii furnizate si evolutia gamei sortimentale pe durata de existenta a societatii, daca este cazul ; In anul 2005 societatea a inchiriat abatorul vechi al orasului de la S.C. Duico Prod Serv SRL unde a desfasurat activitatea de abatorizare a animalelor vii in vederea comercializarii carcaselor de carne. Se achizitionau animale vii din comunele limitrofe, se sacrificau si se vindea carcasa catre clienti din Bucuresti magazine de carne si distribuitori. Carnea se vindea din spatiile frigorifice ale abatorului, clientii venind sa se aprovizioneze cu masinile proprii. Deoarece abatorul nu a raspuns normelor impuse de cerintele actuale, a fost inchis, societatea fiind nevoita sa proceseze la alte abatoare autorizate. In aceasta situatie, asociatii au luat hotararea de a construi un abator nou, proprietatea societatii in conformitate cu normele europene. In prezent, societatea are ca activitate principala comercializarea de carcase carne porc, carcase carne vita si carcase carne ovine iar sacrificarea animalelor pentru procesarea carnii se face la alte abatoare specializate din zona localitatii Focsani. Preturile practicate de societate sunt: pentru carcasa porc calitatea 1: intre 65 Ron si 72 Ron pentru carcasa porc calitatea 2 : intre 57 Ron si 62 Ron pentru carcasa vita tineret: intre 80 Ron si 85Ron pentru carcasa vita adult: intre 65 Ron si 70 Ron pentru carcasa ovina: intre 80 Ron si 100 Ron Societatea are ca activitate secundara comercializarea produselor din carne precum preparate carne, produse alimentare din carne ambalate, produse specifice carmangeriilor dar in prezent este o activitate redusa. volumul de vanzari realizate pe produse/servicii in ultimii trei ani ; In anul 2003 societatea noastra nu a desfasurat activitate. In anul 2004 volumul de vanzari a condus la venituri din incasari de 55.061 Ron, iar in anul 2005 s-au inregistrat venituri din vanzari de 540.359 Ron. licente de productie, comercializare, export, daca este cazul ; aspectele relevante ale activitatii de cercetare-dezvoltare pentru largirea gamei sortimentale, daca este cazul ; Administratorul societatii impreuna cu directorul tehnic au intreprins un studiu de piata, actiuni de cercetare a pietei concurentiale locale, obiectivul societatii fiind de a satisface pe deplin exigentele gastronomice ale clientilor avand in vedere ca preocuparea oamenilor pentru o alimentatie sanatoasa si 11 Nu e cazul

hranitoare este in crestere in ultimii ani conform studiilor de piata efectuate de Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004. De asemenea, au fost intreprinse actiuni de popularizare pe plan local a unitatii de alimentatie, corelandu-se o strategie de costuri-venituri extrem de eficienta in momentul de fata care a condus la scaderea preturilor cu 5 10% la produsele comercializate fata de concurentii directi si o politica de atragere a clientilor care incepe sa dea roade, lucru dovedit si de cresterea incasarilor. Astfel, in urna studiului de piata s-au evidentiat principalele tipuri de produse care conduc in topul preferintelor consumatorilor si s-au luat masuri pentru aprovizionarea unitatii cu acestea pentru a fi comercializate. De asemenea, s-au luat masuri pentru imbunatatirea logisticii de aprovizionare avand la baza fluxul vanzarilor realizat in perioadele anterioare care s-a corelat cu previzionarea realista a volumului cererii astfel incat societatea sa nu inregistreze pierderi prin detinerea unor cantitati mari de produse pe stoc dar in acelasi timp sa nu se inregistreze nici deficiente in procesul de vanzare in urma lipsei marfurilor care se cer pe piata. caracteristicile calitative si de proces tehnologic care reflecta traditia zonei de reprezentativitate pentru produs(e), daca sunt procesate produse traditionale in sensul definitiei din Ghidul solicitantului, daca este cazul ; Nu e cazul - modalitati de ambalare, etichetare, marcare, depozitare, pastrare, transport (conditionare) ; Ambalarea, depozitarea si transportul se fac conform cerintelor/standardelor specifice industriei alimentare produse din carne respectiv: dotarea cu spatii frigorifice de depozitare si cu vitrine frigorifice la vanzare; transportarea produselor cu masini speciale auto frigorifice si oferirea certificatelor de calitate si garantie la servicile si produsele oferite. C.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime. - materiile prime principale si secundare utilizate in activitatea curenta Pentru asigurarea materiilor prime de baza, societatea a incheiat contracte cu furnizori interni. In prezent, societatea desfasoara doar activitatea de comercializare carne (in principal carcase carne) iar materiile prime principale utilizate in aceasta activitate sunt: bovine in viu porcine in viu ovine viu carne transata: marea majoritate achizitii de la S.C.Oprea SRL si S.C. Zamfir preparate carne: marea majoritate achizitii de la S.C.Leinad SRL si S.N.C Zamfir produse alimentare carne ambalate: marea majoritate achizitii de la S.C.Topaz SRL

Marfuri

12

produse carmangerie marea majoritate achizitii de la S.C.Ade 2001 SRL, S.C. Duico S.R.L, S.C. Romsuintest S.R.L si Prolin S.R.L.

furnizorii de materii prime principale


Tabel C.4.1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME FURNIZOR Extern /Intern IN Adresa Produs bovine viu Comunele judetului Cantitate aprox. 8 tone Valoare aprox. (RON) 32.000 % aprox. din total achizitii 100

Persoane fizice

TOTAL 1 2 Persoane fizice S.C. Comsinterfin .L IN IN Produs porcine viu Comunele judetului Cioresti jud. Vrancea 1 tone 2,5 tone

32.000 6.000 10.000 16.000 3.000 38 62

100

TOTAL 1 Persoane fizice IN Produs ovine viu Comunele judetului

3,5 tone 1tone

100 100

TOTAL TOTAL

1 tona

3.000 0

100

descrierea retelei de aprovizionare, a logisticii folosite si a modului de operare Aprovizionarea materiilor prime se face de la furnizori reprezentanti atat de persoane fizice (in

cazul achizitionarii animalelor vii) cat si de persoane juridice si se realizeaza cu masini specializate din parcul auto propriu. Societatea nu lucreaza cu intermediari, aprovizionarea fiind directa pe baza de contract - la care sunt anexate certificate de calitate si garantie la servicile si produsele oferite de furnizorii respectivi- si comenzi ferme eliminandu-se astfel riscul unor posibile intreruperi a activitatii. Pe parcursul derularii activitatii societatea a pastrat bune relatii comerciale cu furnizorii de materii prime, politica societatii in domeniul aprovizionarii fiind aceea de a identifica o baza stabila de furnizori , pentru a asigura astfel continuitatea fluxurilor. termenele de plata si termenele de livrare pentru materiile prime utilizate de solicitant in relatia cu furnizorii. In relatia cu furnizorii societatea foloseste instrumente bancare de plata cu termene stabilite intre 10 si 15 zile, valabile si pentru plati si pentru incasari.

13

In ceea ce priveste termenele de livrare a materiilor prime, acestea sunt stabilite in contractul incheiat cu furnizorul respectiv si sunt diferite in functie de produsul achizitionat. C.5. Politica de pret - nivelurile de preturi in care se incadreaza produsele solicitantului, comparativ cu cele ale competitorilor; Preturile produselor se incadreaza in preturile pietei respective, fiind preturi accesibile ceea ce a determinat cresterea la aceste produse, lucru dovedit prin comenzile ferme pe care societatea le are in continuare. In prezent, societatea are ca activitate principala comercializeaza de carcase carne porc, carcase carne vita si carcase carne ovine iar sacrificarea animalelor pentru procesarea carnii se face la alte abatoare specializate din zona localitatii Focsani. Preturile practicate de societate sunt: pentru carcasa porc calitatea 1: intre 65 Ron si 72 Ron pentru carcasa porc calitatea 2 : intre 57 Ron si 62 Ron pentru carcasa vita tineret: intre 80 Ron si 85Ron pentru carcasa vita adult: intre 65 Ron si 70 Ron pentru carcasa ovina: intre 80 Ron si 100 Ron segmentele de piata carora li se adreseaza produsele solicitantului ; Produsele pe care societatea le comercializeaza se adreseaza intregii populatii indiferent de clasa sociala, varsta sau sex. Produsele se comercializeaza atat direct catre consumatori persoane fizice prin punctele de desfacere proprii ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani) cat si prin reteaua de distributie catre persoane juridice carmangerii din zona Focsani, Galati, Bucuresti si restaurante din Focsani ( Ambasador, Unirea, Ciocarlia si Ghibi). C.6. Politica de desfacere. Canale de distributie - piata de desfacere a produselor solicitantului(defalcati pe destinatii intern/extern, pe zone geografice, pe orase, , dupa cum credeti ca statistica prezinta relevanta, cu evidentierea procentelor aproximative din vanzari) Piata tinta a produselor societatii noastre este la acest moment o piata regionala care cuprinde judetele Vrancea, Galati si Municipiul Bucuresti. Cea mai mare parte a volumului de vanzare se realizeaza prin intermediul sistemului de vanzare directa catre consumatorii finali prin magazinele proprii. Produsele se comercializeaza atat direct catre consumatori persoane fizice prin punctele de desfacere proprii ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani) cat si prin reteau de distributie catre persoane juridice carmangerii din zona Focsani, Galati, Bucuresti si restaurante din Focsani (Ambasador, Unirea, Ciocarlia si Ghibi). 14

enumerati principalii clienti in tabelul C.6.1. :


Tabel C.6.1 PRINCIPALII CLIENTI CLIENT Extern /Intern IN IN IN IN IN Adresa Produs carcasa porc P-ta Moldovei Focsani Focsani Focsani Focsani Focsani Produs carcasa bovina P-ta Moldovei Focsani Focsani Focsani Focsani Focsani Produs carcasa ovine P-ta Moldovei Focsani Focsani Focsani Focsani Focsani TOTAL Cantitate aprox. 3 tone 0,7 tone 0,7 tone 0,4 tone 0,7 tone 5,5 tone 3 tone 0,7 tone 0,7 tone 0,4 tone 0,7 tone 5,5 tone 2 tone 0,6 tone 0,6 tone 0,2 tone 0,6 tone 4 tone Valoare aprox. (RON) 22.500 5.250 5.250 2.800 4.900 40.700 22.500 5.250 5.250 2.800 4.900 40.700 15.000 4.500 4.500 1.400 4.200 29.600 % aprox. din 55 13 13 6 13 100 55 13 13 6 13 100 50 15 15 5 15 100

1 Persoane fizice 2 S.C. Duico 3 S.C. I&O Company 4 MCM Conserv SRL 5 S.C Diplomatic SRL TOTAL 1 Persoane fizice 2 S.C. Duico 3 S.C. I&O Company 4 MCM Conserv SRL 5 S.C Diplomatic SRL TOTAL 1 Persoane fizice 2 S.C. Duico 3 S.C. I&O Company 4 MCM Conserv SRL 5 S.C Diplomatic SRL TOTAL

IN IN IN IN IN

IN IN IN IN IN

descrierea canalelor de distributie (lant de distributie, logistica, mod de operare). Daca distributia se desfasoara prin intermediari, acestia vor fi mentionati, cu evidentierea modului de operare in relatiile cu acestia. Sistemul de distributie este influentat direct de modul de organizare si de specificul produselor,

conducerea societatii aplicand un sistemul de distributia specific: distributia produselor se face pe baza de contract, la sediul societatilor cu care colaboreaza societati care au ca obiect de activitatea procesarea si desfacerea preparatelor din carne, transportul produselor facandu-se in mod gratuit de catre firma la domiciliul clientului. Societatea detine puncte de desfacere proprii a produselor desfacerea se face direct catre consumatori - persoane fizice ( magazine deschise in P-ta Moldovei Focsani) termenele de plata si termenele de livrare a produselor. Au clientii (distribuitori, comercianti cu amanuntul sau consumatori industriali, dupa caz) putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati. In relatia cu clientii societatea foloseste instrumente bancare de plata cu termene stabilite intre 7 si 30 zile de la emiterea facturii si livrarea marfurilor

15

In ceea ce priveste termenele de livrare a produselor acestea sunt stabilite in contractul incheiat cu clientul respectiv si sunt diferite in functie de produsul livrat. In general termenul este de 3-7 zile de la comunicarea comenzii (depinzand aici si de marimea respectivei comenzi). strategia de promovare a produselor ; Conducerea societatii a hotarat infiintarea unui abator propriu avand ca strategie de baza in vederea cresterii cifrei de afacere scaderea costului de productie care va conduce la scaderea pretului de livrare, lucru ce va permite atragerea unui numar sporit de consumatori, venind in intampinarea populatiei cu venituri scazute. In ceea ce priveste strategia de promovare a produselor, odata cu infiintarea abatorului propriu exista un plan de a se crea un departament de marketing. De altfel, datorita conjuncturii existente, cerere care depaseste cu mult oferta societatii TSGM Prod S.R.L. politica de promovare este relativ simpla. Astfel, au fost demarate actiuni de participare la targuri de profil organizate atat in judetul Vrancea cat si in toate judetele din tara. Participarea la aceste targuri implica realizarea si distribuirea pe cele mai potrivite canale a unor pliante de prezentare si ofertarea directa la clienti potentiali.

PARTEA A II-A DESCRIEREA PROIECTULUI D. ANALIZA COMERCIALA (Se vor face referiri numai la piata tinta : locala, zonala, nationala, externa, in functie de anvergura afacerii si specificul proiectului) D.1. Caracteristici generale ale pietei produselor care fac obiectul proiectului - aspecte legate de dimensiunea pietei potentiale(cerere si oferta) pentru produsele solicitantului, relevate de statistici (dimensiune, ritm de crestere, directii de dezvoltare) ; Dupa 1990 productia de carne a reflectat modificarile intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendinta de scadere la toate speciile, micii producatori dimensionandu-si efectivele detinute la nevoile de autoconsum si la cerintele limitate ale pietelor locale. Astfel, in 2003 productia toatala de carne a fost de 935 mii tone fata de 1490 mii tone in 1989. Productia romaneasca de carne este mai putin competitiva conform standardelor internationale si trebuie avut in vedere ca in viitor Romania se va confrunta cu o concurenta puternica la carne atunci cand va avea loc aderarea la Uniunea Europena. Sistemele de crestere si exploatare a animalelor pentru carne sunt in mare parte extensive, cu mici exceptii in sectorul porcinelor unde exista si un sistem intensiv, dar cu pondere mica. Acesta conduce la realizarea unor durate de ingrasare mari, datorate unei rate scazute a conversiei furajelor deoarece nu se asigura un raport energetico-proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri 16

medii zilnice reduse si greutate la sacrificare scazuta. Din aceasta cauza, productia de carne este un produs secundar, este de exemplu la bovine care sunt exploatate in principal pentru lapte sau la ovine. Analizand situatia exporturilor din carne si animalele vii putem concluziona ca singura pozitie avantajoasa pentru Romania o reprezinta ovinele in viu (1500 mii de capete in 2002) si a crescut si exportul de carne de pasare. Numarul redus al abatoarelor certificate conform standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limiteaza in prezent oportunitatea transformarii vanzarilor la export in viu in vanzari de carcase (ovine si bovine). Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP va permite o plata echitabila bazata pe calitatea carcaselor si va conduce la sporirea calitatii productiei, intrucat in prezent pretul nu este corelat cu calitatea carcasei. La bovine se impune introducerea unui sistem de identificare si inregistrare a animalelor (crotaliere), actiune care a demarat, in prezent fiind 900 mii bovine, in mod similar cu sistemul din Uniunea Europeana. Este necesara imbunatatirea sectorului de procesare in directia satisfacerii cerintelor in acord cu normele si reglementarile UE, dar si pentru siguranta alimentara a consumatorului din Romania, si mai ales pentru a se realiza produse cu o valoare adaugata mai mare (grad inalt de prelucare) cerute din ce in ce mai mult de consumatorii din tare si la export. Abatorizarea animalelor si procesarea carnii la scara mica, care au loc in prezent, determina costuri mari si nu corespund standardelor de igiena si calitate. Marea parte a cantitatii de carne consumata in Romania provine din crescatorii de scara mica. Este dificil sa se impuna un control calitativ pentru o productie aproape de subzistenta, ceea ce creeaza riscuri rele pentru sanatatea animalelor si pentru sanatatea consumatorilor. De asemenea este stiut faptul ca in judetul Vrancea, agricultura este concretizata in cresterea animalelor si totodata ca aceasta activitate asigur stabilitatea forei de munc n zona rural i montan. Concurenti In Judetul Vrancea, potrivit Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea, situatia agentilor economici acreditati sa
desfasoare activitati in domeniul industrializarii carnii la momentul actual, se prezinta astfel:

17

Nr. Crt. 1 2
3 4

Agentul economic S.C Avicola S.A Focsani S.C Aurora Com SRL Focsani S.C Luky Comprod SRL S.C Comind Thomas SRL

Unitatela de productie Focsani Odobesti Comuna Homocea Focsani

Domeniul pentru care s-a acordat licenta de fabricatie 1.Abatorizarea pasarilor


1.Abatorizarea animalelor 2.Fabricare preparate carne 1.Abatorizarea animalelor 1.Abatorizarea animalelor

Capacitatea de productie 5000 t/an


750 t/an 250 t/an

1000 t/an 1500 t/an

5
6

S.C Stema Radi SRL S.C Vanicad Prod SRL

Com. Tataranu, sat Martinesti Com. Milcovul, sat Gologanu


Adjud Focsani

1.Abatorizarea animalelor 1.Abatorizarea animalelor

500 t/an 500 t/an

7 8

S.C Maialina Servicii SRL S.C Nisprod SRL

1.Abatorizarea animalelor Abatorizarea animalelor Fabricare preparate carne

750 t/an 1250 t/an 180 t/an

Profil consumator Consumul de carne roie de vit, de porc, de vnat, de miel prezint unele dezavantaje insa si foarte multe avantaje. Carnea rosie este o surs de proteine, de vitamine i minerale. Aproximativ 15-20% din aportul caloric zilnic trebuie s provin din proteine. Odat cu venirea srbtorilor mari ale anului, consumul de carne rosie creste semnificativ, aceasta fiind perioada in care de pe masa oricrui cretin n-ar trebui s lipseasc carnea de miel in cazul Sfintelor Sarbatori de Pate, sau cea de porc de Craciun. Orientarea preferintelor consumatorilor catre produsele alimentare indigene este explicata de reprezentantii patronatelor de profil prin increderea pe care o au acestia in piata interna. S-a constatat faptul ca in 2005 consumul de carne de vit a crescut cu 20,7%, cel de carne de porc cu 13,1%, iar cel de pasre cu 8,2%.Ca si consumul de oua i consumul intern de carne de oaie a sczut cu 21,7%, ns mult carne de oaie pleac la export. Cu toate creterile nregistrate, romnii nregistreaz un consum mult mai mic dect n statele europene. Dac n 2003 consumam 56 kg carne pe cap de locuitor, n 2004 - 58,4 kg, anul trecut romnii i-au permis cu 6,4 kg carne mai mult: 64,8 kg de carne consumat, din care 9,9 kg carne de vit, 32 kg porc, 1,8 kg oaie i 21 kg carne de pasre. Dei romnii sunt consumatori tradiionali de carne de porc, exist un trend de cretere a consumului de pasre n detrimentul celei de porc. In 2005, dei consumul de carne de pasre a crescut, creterea a fost diminuat semnificativ de epidemia de grip aviar. daca este o masa mare de consumatori se vor evidentia caracteristicile acesteia (localizare, potential, cutume comerciale, riscuri asociate pentru solicitant in relatiile comerciale cu 18

consumatorii), iar pentru consumatorii industriali acestia vor fi mentionati si caracterizati succint individual S.C. TSGM Prod S.R.L. doreste sa dezvolte cu partenerii de afaceri si cu clientii o relatie bazata pe respect reciproc si pe modelarea ofertei in functie de cerere. Astfel, ca urmare a unei politici de a oferi un raport excelent calitate-pret se poate fideliza un numar mare de clienti, atat din randul clientilor persoane juridice care merg pe canalul de cumparare en-gross cat si al acelora care cumpara en-detail. In ceea ce priveste consumatorii produselor oferite de catre societatea noastra, acestia de constituie in doua categorii: marea masa de cumparatori individuali (persoane fizice) clienti finali si consumatori en-gross (societati cu care compania noastra a incheiat precontracte de comercializare a produselor. Clientii persoane juridice fac parte din localitati ale judetului Vrancea, situati in Focsani si in imprejurimile acestuia. Decizia de a actiona pe o piata locala a fost luata in urma formularii unei strategii de actiune care presupune reducerea costurilor la minim si timp foarte scurt pentru efectuarea livrarilor catre clienti. Referindu-ne la clientii persoane fizice, putem spune ca si acestia se constituie tot intr-o piata locala de consum, avand in vedere faptul ca ei reprezinta practic ultima veriga din lantul de producere si comercializare a produselor specifice activitatii propuse prin proiect. Potentialul oferit de aceasta piata este unul ridicat, daca ne gandim ca numai in Focsani se gaseste o masa de peste 50.000 de potentiali consumatori. Conform unui studiu statistic efectuat de catre Agentia de monitorizare a tendintelor de consum in anul 2004, aproximativ 60% din populatia mediului urban consuma zilnic produse si subproduse din carne de porc, vita, oaie si pasare. D.2. Analiza competitiei - caracterizarea competitiei (ex. piata puternic concurentiala, piata monopolistica, piata dominata de un numar redus de competitori mari, etc); Abatorizarea animalelor si procesarea carnii la scara mica, care au loc in prezent, determina costuri mari si nu corespund standardelor de igiena si calitate. Marea parte a cantitatii de carne consumata in Romania provine din crescatorii de scara mica. Este dificil sa se impuna un control calitativ pentru o productie aproape de subzistenta, ceea ce creeaza riscuri rele pentru sanatatea animalelor si pentru sanatatea consumatorilor. Principalele constrangeri ce limiteaza competitivitatea sectorului de carne din Romania : 1.La nivelul productiei : -productia este fragmentata in ferme de dimensiuni mici ; -conditii precare de adapostire cu impact asupra bunastarii animalelor ; -lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ; -furajarea de joasa calitate duce la o conversie redusa si costuri mari ; 2.La nivelul procesarii : -capacitatile supradimensionate ; 19

-tehnologii invechite neperformante ; -ponderea mare a consumului familial limiteaza dezvoltarea pietei ; -nivelul scazut de investitii ; -lipsa unui sistem de plata in functie de calitatea carcaselor ; -ambalarea si etichetarea necorespunzatoare; 3.La nivelul distribuiei si comercializarii: -sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (intreprinderi mici ceea ce duce la costuri ridicate) ; -supermarketurile se bazeaza pe importuri . In Romania calitatea carnii nu este la nivelul standardelor UE si in plus, tarile vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici privind calitatea si preturile. Ca o concluzie despre eficienta si competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat faptul ca o economie concurentiala va implica masuri si actiuni care se vor face resimtite, in primul rand, de actualii producatori de subzistenta. Pentru a se adapta normativelor europene S.C Avicola S.A Focsani, ce isi desfasoara activitatea in sectorul abatorizarii pasarilor, si-a inceput procedura de modernizare, devenind unul dintre beneficiarii programului Sapard. Proiectul de modernizare a atins suma de 1.129,83 (mii euro). De asemenea un alt abator din judetul Vrancea, ce a recurs la acelasi program de dezvoltare rurala, Sapard, este S.C Aurora Com Srl Focsani care se ocupa cu abatorizarea animalelor. Se poate constata asadar faptul ca in prezent piata carnii este dominata de un numar redus de mari competitori fiind nevoie de mai multe investitii in domeniul industrializarii carnii. In acelasi timp trebuie precizat faptul ca in judetul Vrancea multe dintre abatoare sunt specializate pe carnea de bovina sau pasare, putine operand in acelasi timp cu mai multe categorii de produse cum va opera societatea TSGM Dollar Prod carne de bovine, suine si ovine.

concluzii cu privire la competitivitatea solicitantului si strategia de piata ce trebuie urmata: diversificare, specializare pe anumite categorii de produse, identificarea de noi nise de piata, reorientarea catre alte segmente de piata, reorientarea activitatii etc. In analiza competitivitatii societatii noastre s-a luat ca baza de calcul concurenta existenta in

acest domeniu de activitate pe plan local. Nu am inclus aici concurentii la nivel national deoarece, asa cum am explicat si mai devreme, nu exista in acest moment unitati de procesare cu acoperire nationala. In ceea ce priveste dezavantajele societatii noastre vizavi de acesti competitori, acestea sunt foarte clare. In primul rand este vorba de vechimea acestora pe piata, ceea ce inseamna o baza clientelara existenta deja, baza care asigura desfacerea produselor si conditii generale de colaborare mai bune datorate istoricului de desfasurare a afacerii. In al doilea rand este vorba de contracte ferme care au fost incheiate (in general pe perioade mari de timp) si care nu permit abateri de la fluxul stabilit al operatiunilor comerciale. In al treilea rand, datorita experientei in domeniu si vechimii in activitate, 20

aspecte cumulate cu o posibila potenta financiara superioara, societatile concurente au posibilitati de lupta directa care se pot materializa in posibilitati de reclama, promovare si discount-uri agresive, pentru acapararea / recuperarea unui sector de piata cat mai mare. Avand in vedere cele explicate anterior, compania noastra nu a ales o politica de concurenta directa. Acest sector de activitate prezinta avantajul faptului ca cererea depaseste cu mult oferta existenta pe piata la acest moment, ceea ce inseamna ca, paradoxal, cel mai mare avantaj al nostru va fi reprezentat de faptul ca nu vom prezenta un pericol direct pentru nici una din societatile concurente. De asemenea, un avantaj important il reprezinta capacitatea de productie, care este net superioara concurentilor directi. Astfel, capacitatea de prelucrare a companiei noastre va fi de 3.030 tone/an, in timp ce concurentii pe plan local au capacitati cuprinse intre 500 1.500 tone/an. Pentru o mai buna vizualizare a pozitiei concurentiale pe care ne vom situa o data cu demararea exploatarii investitiei propuse prin proiect, prezentam urmatorii indicatori:

Denumire criteriu Putere financiara Retea de distributie la nivel local Marketing si promovare Avantajul marcii Calitatea produselor Nivel pret calitate Acoperire a desfacerii prin contracte ferme de distributie, calculata ca indice intre productia obtinuta (oferta) posibilitati de comercializare (desfacere) procent din productie vandut) Modalitati de ambalare eficientizarea raportului costuri venituri, care permite comercializarea unor produse de calitate superioara la preturi atractive

S.C. TSGM Dollar Prod S.R.L. 2 2 2 1 5 5 5

Concurenti 4 4 5 5 4 4 3

In concluzie, consideram ca societatea noastra, prin strategia aleasa, se poate dovedi un partener competitiv pe plan regional in ceea ce priveste productia si comercializarea de produse si subproduse din carne. D.6. Piata de aprovizionare cu materii prime si materiale descrierea materiilor prime principale si auxiliare necesare in procesul de productie, parametri calitativi minimali, zona de provenienta (a se tine cont de criteriul de eligibilitate a proiectului), mod de livrare, frecventa de aprovizionare conform fluxului tehnologic. Pentru materiile prime si materialele deficitare se va prezenta distinct modul in care acestea vor fi procurate. Pentru aprovizionarea cu materie prima societatea noastra a incheiat contracte cu un numar de zece furnizori (trei pentru bovine, cinci pentru porcine si doi pentru ovine). Animalele vor fi procurate in baza unui dosar de aprovizionare care va contine toate analizele conform reglementarilor in vigoare. Astfel, materia prima achizitionata va fi certificata din punct de vedere sanitar veterinar si al 21

provenientei. De asemnea, la achizitionarea animalelor se va urmari indeplinirea conditiilor de greutate prevazute de normele tehnice in vigoare. Livrarea se va face ori de catre furnizorul de materie prima ori de catre societatea noastra, caz in care se va renegocia pretul de achizitie in functie de costurile care intervin cu combustibilii. Ca si acord de pricipiu, livrarea se va efectua de catre furnizorul de materie prima. A fost estimat un numar de 250 zile lucratoare pe an, repartizate astfel: - 100 zile pentru bovine; - 100 zile pentru porcine; - 50 zile ovine. Operatiunile de livrare se vor executa conform fluxului tehnologic stabilit, care preconizeaza abatorizarea a 30 capete bovine/zi (cu o greutate de 13,5 tone), 80 capete porcine/zi (cu o greutate de 8 tone) si 150 capete ovine/zi (cu o greutate de 4,5 tone). Astfel, capacitatea de exploatare a abatorului (17,5 tone pe zi) va fi utilizata astfel incat societatea noastra sa poata efectua lucrari de abatorizare si pentru terte parti, sub forma de contracte de prestai servicii. Aceasta cantitate a fost prognozata a fi de 655 tone an care va fi procesata conform garficului enuntat mai sus, dupa cum urmeaza: 10 capete bovine/zi (timp de 100 zile/an), 20 capete porcine/zi (timp de 100 zile/an), 50 capete ovine/zi (timp de 50 zile/an). Pentru activitatea de abatorizare nu vor fi achizitionate animale bolnave sau suspecte de boala. furnizorii de materii prime, materiale, combustibili si/ sau servicii, pentru categoriile care prezinta relevanta in procesul de productie. Daca este o masa mare de mici furnizori se vor evidentia caracteristicile acesteia (localizare, potential, cutume comerciale, riscuri asociate pentru cumparator in relatiile comerciale cu furnizorii), iar pentru furnizorii semnificativi acestia vor fi mentionati individual
Tabel D.6.1 PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME Exter n / Produs 1: Bovine vii inter 1 SC Comaliment n inter 2 PF Irimia F. n inter 3 SC Consinterfin SRL n TOTAL FURNIZOR 1 SC ConsinterfinSRL TOTAL Produs 3: Oi vii 1 PF Craciun Gabriel 2 Asociatia cr. de ovine TOTAL TOTAL intern Adresa Str Brailei nr 45 Focsani jud Vrancea Cudalbi jud. Galati Slobozia, Ciorasti Produs 2 : Porci Slobozia, Ciorasti Cantitate aprox. 225 to 450 to 450 to 1125 700 to 700 60 60 120 1.945 Valoare aprox. (RON) 886.500 1.575.000 1.575.000 4.036.500 3.150.000 3.150.000 210.000 210.000 420.000 7.606.500 % aprox. din total 20% 40% 40%

100% 100 50% 50% 100 100

inter intern

Cudalbi jud. Focsani jud.

Galati Vrancea

22

calitatea materiilor prime in raport cu cerintele procesului tehnologic Asa cum am mentionat anterior, materia prima (animalele vii) va corespunde normelor sanitare

si sanitar veterinare in vigoare. De asemenea, materia prima corespunde unor criterii calitative aflate in concordanta cu cerintele fluxului tehnologic si se va urmari indeplinirea conditiilor de greutate prevazute de normele tehnice in vigoare. D.7. Promovare si distributie - prezentarea pietei tinta pentru produsele rezultate in urma investitiei ; Piata tinta este o piata regionala care acopera judetul Vrancea, atat prin sistemul de distributie engross cat si prin vanzarea en-detail. Din punct de vedere al consumatorului final, segmentul de piata caruia i se adreseaza produsele S.C. TSGM Prod S.R.L. este extrem de larg. Asa cum afirmam si mai devreme, piata de desfacere este extrem de larga, profilul consumatorilor de produse si subproduse din carne nu poate fi caracterizat decat la modul general, deoarece consumatorul final face parte practic din toate categoriile sociale de populatie si din toate categoriile de varsta. Ca o concluzie, putem spune ca profilul consumatorului de produse si subproduse din carne este profilul oricarei persoane trecute de varsta de trei ani care nu este vegetariana. Astfel, piata tinta este formata din populatia orasului Focsani si din zonele limitrofe si putem afirma ca, urmand previziunile volumului de vanzari corelat cu strategia de reducere a cheltuielilor vom reusi sa fixam nivelul preturilor de comercializare a produselor oferite sub preturile existente pe piata, factor care va conduce la formarea unei baze clientelare fidele din randul consumatorilor persoane fizice si la fidelizarea partenerilor de afaceri persoane juridice. metode si actiuni de promovare pentru produsele rezultate in urma investitiei; In ceea ce priveste strategia de promovare a noilor produse, departamentul de marketing format ad-hoc si constituit din persoanele ce formeaza conducerea societatii a reusit promovarea viitoarelor produse la un nivel foarte bun, completand cu succes formalitatile incheierii unor contracte de desfacere care asigura comercializarea a peste 80% din productia viitoare de produse si subproduse din carne. De altfel, datorita conjuncturii existente, cerere care depaseste cu mult puterea de prelucrare a TSGM Prod S.R.L. politica de promovare este relativ simpla. Astfel, vor fi demarate actiuni de popularizare a produselor oferite de catre societatea noastra prin procedee care nu necesita costuri de marketing, prin colaborare cu societatile partenere si prin intermediul lor cu lanturile de magazine existente in Focsani si in imprejurimi. Astfel, societatea noastra nu va avea costuri legate de publicitate, acestea vor cadea in seama partenerilor de afaceri care reprezinta o veriga importanta in lantul de vanzare a produselor catre

23

consumatorii finali. Practic, ceea ce conteaza in acest proces de promovare este renumele marcii sub care vor fi comercializate produsele. In ceea ce priveste unitatile proprii de vanzare detinute de companie, se vor intreprinde actiuni de popularizare chiar prin intermediul clientilor directi (persoane fizice) consumatorii finali, avand in vedere ca aceste puncte de lucru au deja formata o baza clientelara fidela. De asemenea, vor fi demarate actiuni de participare la targuri de profil organizate atat in judetul Vrancea cat si in toate judetele din tara, unde se vor realiza si distribui pliante de prezentare si vor avea loc discutii si negocieri directe cu potentiali clienti.

metode de distributie utilizate - descrierea canalului de distributie selectat (ex. distribuitor(i), engrosisti, comisionari, consumatori industriali, vanzari direct in reteaua de desfacere cu amanuntul, vanzari franco-furnizor (la poarta fabricii)) si tipuri de relatii comerciale preconizate a fi utilizate;
Tabel D.7.1 PRINCIPALII CLIENTI CLIENT Extern / Intern intern intern intern intern intern Adresa Produs Carcasa bovine Milcovul judetul Vrancea Focsani Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) Produs Carcasa porc Milcovul judetul Vrancea Focsani Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) Produs Carcasa oaie Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) Cantitate aprox. 50 tone 100 tone 150 tone 150 tone 130 tone 580 tone intern intern intern intern intern 100 tone 100 tone 100 tone 150 tone 50 tone 500 tone intern intern intern 30 tone 30 tone 39 tone 99 tone intern intern intern intern intern Produs Subproduse Milcovul judetul Vrancea Focsani Cimpeneanca Gologanu Judetul Vrancea P-ta Moldovei (Boxa de carne nr 1) TOTAL 50 tone 30 tone 20 tone 30 tone 61,8 tone 191,8 tone Valoare aprox. (RON) 375.000 750.000 1.125.000 1.125.000 975.000 4.350.000 750.000 750.000 750.000 1.125.000 375.000 3.750.000 210.000 210.000 273.000 693.000 214.000 128.400 85.600 128.400 265.360 821.760 9.614.760 % aprox. din total 9% 18% 26% 26% 21% 100 20% 20% 20% 30% 10% 100 31% 31% 38% 100 26% 16% 12% 16% 30% 100 100

1 2 3 4 5

SC ABE 2001 SRL AF Novac Focsani SC Proliv SRL SC Duico Proserv Desfacere magazine proprii

TOTAL 1 2 3 4 5 SC ABE 2001 SRL AF Novac Focsani SC Proliv SRL SC Duico Proserv Desfacere magazine proprii

TOTAL 1 2 3 SC Proliv SRL SC Duico Proserv SRL Desfacere magazine proprii

TOTAL 1 2 3 4 5 SC ABE 2001 SRL AF Novac Focsani SC Proliv SRL SC Duico Proserv Desfacere magazine proprii

TOTAL

politica de pret practicata pentru produsele realizate (comparati preturile practicate cu cele ale concurentei, preturile mentionate aici vor fi utilizate in previzionarea veniturilor viitoare) ; 24

Respectand politica previzonata de reducere a costurilor astfel incat sa se poata obtina preturi de comercializare sub cele existente pe piata, societatea noastra a decis sa pastreze preturi de vanzare uniforme pentru produse, atat pentru cele oferite partenerilor de afaceri expusi in tabelul de mai sus cat si pentru cele care se vor vinde prin intermediul unitatilor proprii de desfacere. Astfel, preturile de vanzare a produselor sunt urmatoarele: carcasa bovine: 7,5 Ron; carcasa porc: 7,5 Ron; carcasa oaie: 7,5 Ron; subproduse comestibile: 4,28 Ron; subproduse industriale: 0,7 Ron; piei bovine: 4,5 Ron; piei ovine: 6 Ron; mate porc: 0,4 Ron; carne transata comercial bovine: 10,25 Ron; carne transata comercial porcine: 10,25 Ron; Preturile sunt exprimate pe kilogram si nu contin T.V.A. Spre comparatie, preturile la care societatile concurente comercializeaza aceste produse sunt mai mari cu un procent cuprins intre 5 15 %. termenele de plata si termenele de livrare a produselor. Au clientii (distribuitori, comercianti cu amanuntul sau consumatori industriali, dupa caz) putere de negociere semnificativa in impunerea preturilor si a termenelor de plata si livrare ? Explicati. Termenele de plata au fost negociate ca urmand a se efectua la un interval de 7 zile de la data livrarilor produselor. Clientii companiei noastre nu au puterea de a impune anumite conditii referitoare la preturi si la termene de livrare si plata. Acest lucru reiese de altfel din precontractele incheiate pana in prezent. In al doilea rand, este vorba de politica societatii de a negocia cu clientii de pe pozitii de egalitate (desi in conditiile de fata puteam efectua o negociere agresiva dictata de pozitia superioara pe care ne vom situa in exploatare) si de a oferi conditii convenabile de colaborare. De altfel, conditiile lejere de parteneriat oferite de catre S.C. TSGM cadea in sarcina colaboratorilor nostri. logistica utilizata (mijloace si cai de transport, regimul de proprietate al mijloacelor de transport si furmizori de servicii specifice) ; Prod S.R.L. vor fi compensate prin diminuarea cheletuielilor in ceea ce priveste reclama si promovarea, capitole care vor

25

In ceea ce priveste logistica utilizata pentru desfacerea produselor, va fi achizionata prin proiect o duba de transport pentru produse finite, care va fi utilizata pentru transportul produselor catre clienti si catre punctele de vanzare detinute de catre societate. personal implicat in activitatea de promovare si vanzare ; In activitatea de promovare si vanzare vor fi implicate persoanele din conducerea societatii noastre, conform strategiei enuntate mai devreme. concluzionati principalele riscuri si dificultati in privinta desfacerii produselor, inclusiv caracteristicile de sezonalitate ; Riscurile care decurg din relatiile cu clientii se refera in primul rand la specificul activitatii economice desfasurate de catre societate. Astfel, riscurile deriva in primul rand din perisabilitatea produselor care se comercializeaza. Trebuie sa existe un control foarte strict in ceea ce priveste receptia calitativa a materiei prime, fluxul tehnologic de prelucrare a materiei prime si transformarea acesteia in produs final. Un alt risc este reprezentat de cresterea nejustificat de mare a pretului materiei prime. Astfel, intro asemnea eventualitate, societatea noastra ar cauta alti parteneri de afaceri de unde sa poata procura materia prima, pentru a nu fi nevoita sa acopere aceste pierderi prin cresterea nejustificata a preturilor de distributie eliminandu-se astfel pierderile dar pierzandu-se din clienti.

E. PREZENTAREA PROIECTULUI E.1. Obiectivele proiectului. Se vor enunta obiectivele directe si indirecte ale proiectului, asa cum sunt evidentiate in cererea de finantare. Obiectivele directe sunt acele obiective vizate prin investitiile principale in cadrul proiectului. Obiectivele indirecte sunt cele vizate in mod implicit, pentru atingerea carora nu se presupun investitii semnificative in raport cu investitiile principale. Obiectivele indirecte ale proiectului sunt: - sustinerea activitatilor specifice sectorului alimentar; - cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare a tinerilor si femeilor din mediul rural; - diversificarea activitatilor economice in mediul rural; - cresterea numarului de IMM-uri viabile in domeniul alimentar cu inalt potential de dezvoltare si in conformitate cu standardele europene. - cresterea randamentului si a productivitatii prin introducerea tehnologiilor moderne specifice procesului de abatorizare; Obiectivele directe ale proiectului: - obiectivul principal, respectiv abatorul, cu toate sectoarele si compartimentele sale 26

- obiective auxiliare reprezentate de alimentarea cu apa, energie electrica, utilitati de ecologizare a deseurilor tehnologice si a apelor reziduale, spatii sociale (birouri si filtre sanitare), amenajarea terenului si a infrastructurii de drumuri si alei si achizitionarea de utilaje, instalatii, dotari si mijloace de transport specializate. E.3. Managementul proiectului - prezentarea persoanelor implicate in administrarea si managementul proiectului. Se va completa tabelul E.3.1 pentru fiecarea persoana implicata in administrarea si managementul proiectului, daca acestea difera de cele prezentate conform sectiunii B.2 Tabelul E.3.1 se completeaza obligatoriu pentru responsabilul legal si responsabilul tehnic.
Tabel E.3.1 Nume si prenume: Trasculescu Silviu Florin Functia: Administrator Vechime pe post/ in societate: 12 ani/12 ani Intreprinderea Functia avuta si principalele Perioada indatoriri SMA Odobesti jud. Vrancea Inginer stagiar 1974-1978 Statiunea de cercetari viticole Mecanic sef 1978-1980 Odobesti jud. Vrancea Intreprinderea de transport Inginer sef 1980-1986 specilaizat pentru agricultura si industrie alimentara Focsani, jud Vrancea Fabrica de zahar Tataranu, jud. Director 1986-1990 Vrancea Agrotransport SA Focsani, jud. Director 1990-2000 Vrancea S.C. TSGM Dollar Prod SRL Administrator 1997-prezent Realizari notabile: A coordonat cu succes campania de marketing si promovare a unitatilor de vanzare pe plan local, reusind sa formeze o baza clientelara fidela. De asemenea, impreuna cu celelalte persoane din conducerea societatii a formulat strategia de dezvolatare a activitatii de exploatare a abatorului ce urmeaza a incepe in anul 2008.

Tabel B.2.1 Nume si prenume: Mocanu Dumitru Functia: Director tehnic Vechime pe post/ in societate: 1 luna/1 luna Intreprinderea Functia avuta si principalele indatoriri Abator Prodincar Focsani Tehnician transare Duico Prodserv SRL-societate de Administrator productie si desfacere produse carne

Perioada 1990-1992 1992-1996

SC TSGM Dollar Prod Director tehnic 1-06-2006-prezent Realizari notabile: Impreuna cu administratorul societatii a formulat strategia de dezvolatare a activitatii de exploatare a abatorului ce urmeaza a incepe in anul 2008.

E.5. Planul financiar al proiectului si graficul de realizare - Planul financiar al proiectului trebuie sa corespunda cu cel prevazut in cererea de finantare. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro /RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii studiului de fezabilitate.

27

Tabel E.5.1 Curs Euro / leu 3.5923 din data de 22.06.2006 Cheltuieli eligibile - RON Euro 2.694.225 750.000 2.694.225 2.694.225 5.388.450 750.000 750.000 1.500.000 Cheltuieli neeligibile RON Euro 1.176.297 637.452 538.845 1.176.297 327.450 177.450 150.000 327.450 Total RON 2.694.225 3.870.522 637.452 3.233.070 6.564.747 Euro 750.000 1.077.450 177.450 900.000 1.827.450

Ajutor public nerambursabil Cofinantare privata, din care: - autofinantare - imprumuturi TOTAL PROIECT

Precizati sursele de cofinantare privata. Daca cofinantarea privata este asigurata si din imprumururi, detaliati conditiile de finantare (denumire creditor, tipul creditului, durata, dobanda, garantii depuse, etc.). - Graficul de realizare a proiectului - conform studiului de fezabilitate se va completa cu esalonarea operatiunile comerciale pentru punerea in exploatare a proiectului (ex. incheierea contractelor de distributie, promovare produs, etc), daca este cazul In procesul de estimare a duratei de executie a obiectivelor de constructii si a planificarii activitatilor, incepand cu data semnarii contractului de finantare cu Agentia SAPARD, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp friguros, neprielnice realizarii investitiilor de acest gen. Se va urmari corelarea dintre activitatile prevazute in luna din acest grafic si platile planificate in anexa Flux de numerar previziuni la planul de afaceri. De asemenea se vor avea in vedere termenele de livrare si plata din contractele incheiate referitoare la activitatile prevazute.

Indicatori Organizare santier Terasamente Rezistenta infrastructura Rezistenta suprastructur a Arhitectura Instalatii termice interioare Instalatii sanitare Instalatii electrice interioare Coloane si tablouri electrice Instalatii in CT Instalatii paratraznet si priza pamant Retele

Luna 1

Luna 2

Luna 3

Luna 4 17,85 245,9 2

Luna 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

Total 17,85 245,92

98,85

98,85 277,7 6 208,3 1 212,1 7 47,01 43,1 44,66 208,3 1 159,1 3 47,01 87,76 65,04 30,02 30,02 10,01 65,04 159,13

197,7 694,38 530,43 94,02 175,52 130,08 30,02 30,02 10,01 75,22

75,22

28

exterioare Utilaje Cheltuieli diverse si neprevazute Dotari Refacere cadru natural Total

1.947,8 4

1.947,8 4

3.895,68

106,87 110,91 263,7 7 174,0 7 419,7 1 542,1 7 597,2 7 2.182,0 2 2.165,6 2

106,87 110,91 6.344,63

E.6. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si mediului de afaceri Se vor evidentia efectele in planul cresterii numarului de locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul local (se poate cuantifica valoarea taxelor locale platibile intr-o anumita perioada de timp), impactul asupra mediului, asigurarea de contracte de achizitii materii prime, prefinantarea culturilor etc. Datorita influentei negative a unor factori precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura si sezonalitatea acestei activitati, o mare parte a populatiei mediului rural este confruntata cu optiuni de ocupare limitate si nevoita sa munceasca pentru a-si asigura un minim de trai in activitati cu productivitate redusa. In ciuda elementelor valoroase de potential, perturbatiile majore care s-au produs in spatiul rural in ultimele decenii au afectat toate componentele vietii economico-sociale: s-au schimbat relatiile economice, sistemul de valori, comportamentul individual, fundamentele vietii comunitare rurale ale regiunii. In aceste conditii, spatiul rural al regiunii, ca de altfel la nivelul intregii tari, a cunoscut in ansamblu un proces regresiv. Impactul proiectului se concretizeaza in mai multe dimensiuni, dupa cum urmeaza : Dimensiunea sociala : crearea a 20 noi locuri de munca vine in sprijinirea obiectivului de reducere a ratei somajului prin crearea a noi locuri de munca si diversificarea activitatilor in mediul rural. Dimensiunea economica are mai multe sub-categorii de impact : mediul de afaceri : intensificarea relatiilor comerciale intre firmele care interactioneaza S.C. TSGM Prod S.R.L. pentru acoperirea cererii acesteia de produse/servicii/lucrari. Intensificarea relatiilor comerciale in mediul de afaceri local se datoreaza cererii de consum suplimentare emisa de beneficiar. cresterea numarului de IMM uri cu o unitate care are ca efect colateral cresterea incasarilor la bugetul central si local. o mai buna valorificare a potentialului local : prin cresterea competitivitatii pe termen lung si crearea de noi oportunitati de ocupare a fortei de munca si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. cresterea cantitativa si calitativa a productiei agricole animale prin adaptarea la standardele si tehnologiile impuse de catre normele Uniunii Europene. 29

imbunatatirea productiei de carne, care pot constitui in viitor o marfa certa pentru export; Mediu inconjurator: proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului inconjurator, asupra mentinerii peisajului si protejeaza patrimoniul rural iar activitatea pe care o va desfura societatea nu va duce la mrirea nivelului fonic din zon si nici nu va utiliza substane care s produc radiaii. Apele reziduale din adapostul pentru animale vor fi colectate in 2 bazine septice vidanjabile si vor putea fi utilizate conform normelor tehnologice specifice. Odata cu achizitia noilor echipamente tehnologice se vor inregistra modificari atat in ceea ce priveste organigrama personalului angajat cat si in ceea ce priveste nivelul salarizarii. Prin aceste modificari se vor inregistra schimbari majore in ceea ce priveste valoarea impozitelor si taxelor platite catre bugetul local si central. De asemenea, se vor mari oportunitatile de angajare in randul persoanelor din zona. Aceste masuri vor conduce la cresterea competitivitatii societatii noastre in domeniul abatorizarii carnii. Astfel, mediul de afaceri va baneficia atat de o infuzie de capital cat si de tehnologie si pregatire profesionala, avand ca motor zonal compania noastra. De asemenea, societatea va deveni un model de urmat pentru intreprinderile care activeaza in domeniu. F. PROIECTII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI F.1. Analiza pragului de rentabilitate Se vor relua rezultatele calculelor din studiul de fezabilitate cu indicarea gradului de utilizare a capacitatii nou proiectate la care se atinge pragul de rentabilitate. Conditiile financiare de realizare a proiectului au fost detaliate in anexele financiare din cererea de finantare si explicate in cadrul planului de afaceri. In ceea ce priveste cheltuielile, acestea au fost previzionate in functie de productia de carcase si subproduse previzionate. O alta categorie de cheltuieli, cea cu amortizarile si provizioanele, a fost calculata in functie de valoarea activelor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect. Referitor la indicatorul de senzitivitate, pragul de rentabilitate, acesta reprezinta nivelul activitatii societatii de la care aceasta obtine profit. Acest indicator se calculeaza conform formulei Q= CF/ (Pret unitar
mediu

CVM). Avand in vedere ca in primul an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar

cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,27 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 485.513,16 kg; deci la o CA = 3.131.559,86 Ron. In al doilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,27 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 485.513,16 kg; deci la o CA = 3.131.559,86 Ron.

30

In al treilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,26 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 478.969,32 kg; deci la o CA = 3.089.352,12 Ron. In al patrulea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,25 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 474.393,73 kg; deci la o CA = 3.059.839,56 Ron. In al cincilea an de activitate pretul unitar mediu este de 6,45 Ron, iar cheltuielile variabile medii unitare ating valoarea de 5,25 Ron, volumul valoric al pragului de rentabilitate (profit = 0) este atins la o productie de aproximativ 474.393,73; deci la o CA = 3.059.839,56 Ron. F.2. Prognoza veniturilor Se va completa Anexa B1 Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie cu vanzarile cantitative si valorice previzionate trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : a. gradul de utilizare a capacitatii de productie si modul cum evolueaza acesta in timp; b. corelarea dintre vanzarile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de vanzare incheiate/in curs de a fi incheiate; c. modul in care au fost previzionate celelalte venituri prognozate (randurile 13-19) Anii I si II: Venituri din productie proprie: In primii doi ani de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. In fiecare trimestru din primii doi ani, s-a previzionat o productie de: 130.500 kg carcasa bovine, 112.500 kg carcasa porc, 22.275 kg carcasa oaie, 43.155 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 10.642 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 18.225 kg piei bovine; 4.545 kg piei ovine, 30.600 ml mate porc; 15.300 kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 13.500 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). Astfel in primii doi ani vom avea o productie anuala estimata de: carcasa bovine: 522.000 kg; carcasa porc: 450.000 kg; carcasa oaie: 89.100 kg; subproduse comestibile: 172.620 kg; subproduse industriale: 42.568 kg; piei bovine: 72.900 kg; piei ovine: 18.180 kg; 31

mate porc: 122.400 ml; carne transata comercial bovine: 61.200 kg; carne transata comercial porc: 54.000 kg.

La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 10.358.381 Ron in primii doi ani, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate: carcasa bovine: 7,5 Ron/kg; carcasa porc: 7,5 Ron/kg; carcasa oaie: 7 Ron/kg; subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg; subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg; piei bovine: 4,5 Ron/kg; piei ovine: 6 Ron/kg; mate porc: 0,4 Ron/ml; carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg; carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti: Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti, obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se urmatoarele cantitati si preturi: bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap; porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap; ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. Anul III: Venituri din productie proprie: In anul trei de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. S-a previzionat o productie de: 539.000 kg carcasa bovine, 465.000 kg carcasa porc, 92.070 kg carcasa oaie, 178.374 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; 32

limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 43.989 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 75.330 kg piei bovine; 18.786 kg piei ovine, 126.480 ml mate porc; 63.240 kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 55.880 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 10.700.662 Ron in anul trei, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate: carcasa bovine: 7,5 Ron/kg; carcasa porc: 7,5 Ron/kg; carcasa oaie: 7 Ron/kg; subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg; subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg; piei bovine: 4,5 Ron/kg; piei ovine: 6 Ron/kg; mate porc: 0,4 Ron/ml; carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg; carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti: Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti, obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se urmatoarele cantitati si preturi: bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap; porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap; ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. Anii IV si V: Venituri din productie proprie: Capacitatea unitatii de abatorizare proiectata este de 3.030 tone carne in viu pe an. Aceasta capacitate va fi utilizata in ultimii doi ani in proportie de 100%, fata de nivelul previzionat anterior, datorita evolutiei pozitive si perfectionarii tehnice inregistrata dupa implementarea investitiei. 33

In ultimii doi ani de exploatare, veniturile de baza sunt realizate din valorificarea produselor finite: carcase de abator, subproduse de abator comestibile si industriale. S-a previzionat o productie de: 580.000 kg carcasa bovine, 500.000 kg carcasa porc, 99.000 kg carcasa oaie, 191.800 kg subproduse comestibile (cap vita fara limba, cap porc, cap oaie, picioare porc; limba vita, inima si rinichi vita; limba, inima, rinichi porc; creier porc; ficat porc; organe si limba oaie; plamani si slung porc; splina porc; osanza porc; burta vita; burta si mate oaie), 47.300 kg subproduse industriale (seu si grasime oaie; seu si grasime vita); 81.000 kg piei bovine; 20.200 kg piei ovine, 136.000 ml mate porc; 68.000 kg carne transata comercial bovine (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a) si 60.000 kg carne transata comercial porc (specialitati; calitate superioara; calitatea I si calitatea a-II-a). La previzionarea veniturilor a fost luata in calcul o functionare uniforma pe parcursul anului. Capacitatea proiectata poate fi atinsa si depasita printr-o activitate manageriala corespunzatoare. Valorificarea si incasarea productiei se va face pe baze contractuale, fapt ce asigura stabilitatea activitati si evitarea blocajelor financiare. Veniturile totale anuale prognozate au o valoare totala de 11.509.314 Ron in fiecare din ultimii ani de exploatare, avandu-se in vedere preturile de vanzare medii estimate: carcasa bovine: 7,5 Ron/kg; carcasa porc: 7,5 Ron/kg; carcasa oaie: 7 Ron/kg; subproduse comestibile: un pret mediu de 4,28 Ron/kg; subproduse industriale: un pret mediu de 0,7 Ron/kg; piei bovine: 4,5 Ron/kg; piei ovine: 6 Ron/kg; mate porc: 0,4 Ron/ml; carne transata comercial bovine: un pret mediu de 10,25 Ron/kg; carne transata comercial porc: un pret mediu de 10, 42 Ron/kg.

Venituri din lucrari executate pentru terti: Unitatea realizeaza si venituri din prestatii de servicii de abatorizare catre terti, obtinand o valoare medie de 315.000 Ron pe an, respectiv 78.750 Ron pe fiecare trimestru. Serviciile de abatorizare pot fi complete sau partiale, previzionandu-se urmatoarele cantitati si preturi: bovine: 1.000 capete/an, la un pret de 100 Ron/cap; porcine: 2.000 capete/an, la un pret de 70 Ron/cap; ovine: 2.500 capete/an la un pret de 30 Ron/cap. Pentru animalele introduse in abatorizare pentru prestatii de servicii vor fi respectate aceleasi conditii tehnologice si legale ca si pentru animalele abatorizate in regim propriu. Modalitatea de calculare a veniturilor si evidentierea lor detailata este descrisa si evidentiata in studiul de fezabilitate, in memoriul tehnologic si in Anexa B1 din sectiunea economica. Unitatea nu 34

realizeaza venituri din productia pe stoc datorita modului de organizare a activitatii de valorificare rapida a productiei. F.3. Prognoza cheltuielilor Se va completa Anexa B2 Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial in primii doi ani de activitate dupa care anual. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - urmariti corelarea informatiilor furnizate aici cu cele mentionate in celelalte sectiuni ale studiului ; - corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacitatii de productie si precontracte/contracte de cumparare incheiate/in curs de a fi incheiate ; - modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ; - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea cheltuielilor si au influenta relevanta ; Volumul cheltuielilor este in stransa corelatie cu volumul activitatii si gradul de utilizare a capacitatilor de productie. In previzionarea si planificarea cheltuielilor este determinanta realizarea contractelor cantitative si valorice cu principalii furnizori de bunuri si servicii. Reducerea cheltuielilor prin parghiile tehnice si economice cunoscute alaturi de asigurarea unei calitati ridicate cresc gradul de competitivitate si eficienta economica a activitatii. Anii I si II: Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile: S-a previzionat o productie anuala de: carcasa bovine: 522.000 kg; carcasa porc: 450.000 kg; carcasa oaie: 89.100 kg; subproduse comestibile: 172.620 kg; subproduse industriale: 42.568 kg; piei bovine: 72.900 kg; piei ovine: 18.180 kg; mate porc: 122.400 ml; carne transata comercial bovine: 61.200 kg; carne transata comercial porc: 54.000 kg. Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de materie prima in vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza: Bovine: 2.700 capete/an cu o greutate totala de 1.215 tone (450 kg fiecare) la un pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret);

35

Porcine: 7.200 capete/an cu o greutate totala de 720 tone (100 kg porci grasi) la un pret mediu de 4.500 Ron/tona; Ovine, diverse categorii: 6.750 capete/an cu o greutate totala de 202,5 tone la un pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare). Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 8.201.250 Ron in fiecare din cei doi ani de

exploatare. In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000 lei si se estimeaza un necesar de piese de schimb, usensile si alte consumabile in valoare de 20.000 Ron. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 143.125 Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile de 8.344.376 Ron. Alte cheltuieli materiale: In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante, detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron). Alte cheltuieli din afara (energia si apa) In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250 zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463 Ron. Categoria Cheltuieli cu personalul angajat cuprinde cheltuielile cu salariile brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500 Ron, 15 abatoristi : 800 Ron fiecare, un merceolog :1.000 Ron, 1 persoana curatenie :600 Ron ; un ingrijitor zootehnist, un frigotehnist, un electromecanic :800 Ron ) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron. Categoria Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de 64.800 Ron. 36

Categoria Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele evidentiaza amortizarea calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si constructii rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani) rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare alimentare cu apa si canalizare (15 ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15 ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024 Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform normativelor in viguare. Categoria Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron. Categoria Cheltuieli privind prestatiile externe reprezinta cheltuielile cu serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron, respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru lucrarile si serviciile prestate de terti vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori, electricieni. Categoria Alte cheltuieli din exploatare reprezinta valoarea amenzilor achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron. Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii. Anul III: Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile: S-a previzionat o productie anuala de: carcasa bovine: 539.000 kg; carcasa porc: 465.000 kg; carcasa oaie: 92.070 kg; subproduse comestibile: 178.374 kg; subproduse industriale: 43.989 kg; piei bovine: 75.330 kg; piei ovine: 18.786 kg; mate porc: 126.480 ml; 37

carne transata comercial bovine: 63.240 kg; carne transata comercial porc: 55.800 kg. Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de materie prima in

vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza: Bovine: 2.790 capete/an cu o greutate totala de 1.255,5 tone (450 kg fiecare) la un pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret); Porcine: 7.440 capete/an cu o greutate totala de 744 tone (100 kg porci grasi) la un pret mediu de 4.500 Ron/tona; Ovine, diverse categorii: 6. 975 capete/an cu o greutate totala de 209,25 tone la un pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare). Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 8.474.625 Ron in fiecare din cei doi ani de exploatare. In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000 lei. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 123.125 Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile de 8.597.750 Ron. Alte cheltuieli materiale: In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante, detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron). Alte cheltuieli din afara (energia si apa) In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250 zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463 Ron. Categoria Cheltuieli cu personalul angajat cuprinde cheltuielile cu salariile brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500 Ron si 20 muncitori macelari : 800 Ron fiecare) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron. 38

Categoria Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de 64.800 Ron. Categoria Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele evidentiaza amortizarea calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si constructii rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani) rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare alimentare cu apa si canalizare (15 ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15 ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024 Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform normativelor in viguare. Categoria Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron. Categoria Cheltuieli privind prestatiile externe reprezinta cheltuielile cu serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron, respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru lucrarile si serviciile prestate de terti vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori, electricieni. Categoria Alte cheltuieli din exploatare reprezinta valoarea amenzilor achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron. Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii. Anii IV si V: Cheltuielile cu materiile prime si cu materialele consumabile: S-a previzionat o productie anuala de: carcasa bovine: 580.000 kg; carcasa porc: 500.000 kg; carcasa oaie: 99.000 kg; 39

subproduse comestibile: 191.800 kg; subproduse industriale: 47.300 kg; piei bovine: 81.000 kg; piei ovine: 20.200 kg; mate porc: 136.000 ml; carne transata comercial bovine: 68.000 kg; carne transata comercial porc: 60.000 kg. Pentru aceste productii este necesara achizitionarea de la furnizori externi de materie prima in

vederea abatorizarii reprezentata de animale vii, dupa cum urmeaza: Bovine: 3.000 capete/an cu o greutate totala de 1.350 tone (450 kg fiecare) la un pret mediu de 3.500 Ron/tona (3.000 Ron/tona adult, 4.000 Ron/tona tineret); Porcine: 8.000 capete/an cu o greutate totala de 800 tone (100 kg porci grasi) la un pret mediu de 4.500 Ron/tona; Ovine, diverse categorii: 7.500 capete/an cu o greutate totala de 225 tone la un pret de 3.500 Ron/tona (30 kg fiecare). Cheltuielile totale cu materii prime sunt in valoare de 9.112.500 Ron in fiecare din cei doi ani de exploatare. In activitatea unitatii cheltuielile cu materialele consumabile sunt reprezentate de consumul de carburanti si alti combustibili. Se estimeaza o cantitate consumata de carburanti de 31.250 l, la un pret de 3,3 Ron/l, rezultand o valoare de 103.125 Ron. Se consuma de asemenea combustibili pentru incinerator si incalzire in valoare de 20.000 lei. Cheltuielile totale cu materialele consumabile se ridica astfel la 123.125 Ron in primii doi ani de exploatare, rezultand astfel o valoare anuala totala a cheltuielilor cu materiile prime si materialele consumabile de 9.235.625 Ron. Alte cheltuieli materiale: In categoria alte materiale, a caror valoare previzionata este de 27.252 Ron pe an sunt cuprinse: 40 echipamente de lucru si protectie (2.000 Ron), substante dezinfectante, detergenti, materiale de birotica si alte materiale (25.250 Ron). Alte cheltuieli din afara (energia si apa) In categoria cheltuieli din afara sunt incadrate furnizarea de energie electrica si apa. Pentru stabilirea consumului de curent electric au fost luate in calcul puterea instalata de 180kw, consumul mediu orar de 60 kw si un numar mediu de ore functionare de 6 ore, rezultand un consum mediu zilnic de 360 kw si un consum estimativ anual (250 zile lucratoare) de 90.000 kw. La un pret mediu de 0,43 lei/kw, rezulta o valoare anuala de 38.700 Ron. Pentru stabilirea consumului de apa a fost luat in calcul un consum mediu zilnic de 30 mc si un consum total anual estimativ de 7.510 mc. Tinand cont ca unitatea isi asigura apa in regim propriu la un pret de cost de 1,3 Ron/mc rezulta un volum de cheltuieli de 9.763 Ron. Valoarea totala a acestui capitol de cheltuieli este de 48.463 Ron. 40

Categoria Cheltuieli cu personalul angajat cuprinde cheltuielile cu salariile brute ale angajatiilor. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati (un director tehnic : 1.000 Ron, un contabil : 500 Ron, un sef tehnic : 500 Ron si 20 muncitori macelari : 800 Ron fiecare) rezultand un fond lunar de 54.000 Ron si un fond anual de 216.000 Ron. Categoria Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala reprezinta contributia unitatii la asigurarile sociale, la fondul de somaj, la asigurarile sociale de sanatate si comisionul camera de munca. Astfel, in toti cei cinci ani previzionati societatea va avea un numar de 23 salariati, asigurandu-se un fond trimestrial de 16.200 Ron si un fond anual de 64.800 Ron. Categoria Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele evidentiaza amortizarea calculata aferente imobilizarilor corporale si necorporale. In cazul nostru, cheltuielile cu amortizarea s-a calculat in functie de urmatoarele activele imobilizate : terasamente si constructii rezistenta si arhitectura, instalatii electrice, sanitare si incalzire (50 ani) rezultand o valoare de 8.984 Ron, retele exterioare alimentare cu apa si canalizare (15 ani) rezultand o valoare de 1.054 Ron , utilaje si echipamente tehnologice cu montaj (15 ani) rezultand o valoare de 54.561 Ron si amenajarea terenului (10 ani) rezultand o valoare de 2.330 Ron trimestrial. De asemenea se inregistreaza si valoarea amortizata trimestrial a activelor detinute de societate in prezent (5.577 Ron/trimestru). Astfel se obtine o valoare totala trimestriala de 72.506 Ron, respectiv o valoare anuala de 290.024 Ron. Cheltuielile cu amortizarile au fost calculate pe grupe de mijloace fixe conform normativelor in viguare. Categoria Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate evidentiaza alte impozite si taxe datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, taxele pentru mijloacele de transport, impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, rezultand o valoare trimestriala de 3.572 Ron, respectiv o valoare medie anuala estimata de 14.288 Ron. Categoria Cheltuieli privind prestatiile externe reprezinta cheltuielile cu serviciile excutate de terti. Astfel, am calculat o valoare medie trimestriala de 7.340 Ron, respectiv o valoare anuala de 29.360 Ron. Acest fond de 29.360 Ron a fost prevazut pentru lucrarile si serviciile prestate de terti vidanjare,evacuare ape uzate, reparatii, insalatori, electricieni. Categoria Alte cheltuieli din exploatare reprezinta valoarea amenzilor achitate, a penalitatilor, penalizarilor si a despagubirilor. Astfel, s-a previzionat trimestrial o valoare de 100 Ron, respectiv o valoare anuala de 400 Ron. Cheltuielile efectuate in desfasurarea activitatii de baza si cele auxiliare au fost descrise si evidentiate partial in capitolele studiului de fezabilitate al proiectului. La fundamentarea acestora au stat normele tehnice de consum si preturile de piata pentru bunuri si servicii.

F.4. Proiectia contului de profit si pierdere

41

In coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza). Se va completa anexa B3 randurile aferente : 14 Venituri Financiare , 15 Cheltuieli privind dobanzile , 16 Altele , 20 Impozit pe profit , restul randurilor fiind preluate automat din anexele B1 si B2. Se vor face mentiuni privind valorile previzionate si se vor corela cu alte informatii (exemplu : cheltuielile privind dobanzile). Coloana An 0 a fost completata cu datele din bilantul contabil la data de 31.12.2005 reflectand activitatea economica din perioada anterioara investitiei care face obiectul acestui proiect. Urmatoarele coloane preiau valorile veniturilor din Anexa B1 (Prognoza veniturilor) si a cheltuielilor din Anexa B2 (Prognoza cheltuielilor) reprezentand activitatea de exploatare, urmand ca activitatea financiara sa fie detaliata in continuare. Veniturile financiare au fost previzionate la valoarea de 50 Ron/trimestru, reprezentand venituri din dobanzi aferente contului curent, adica 200 Ron/an. Cheltuielile financiare sunt defalcate in cheltuieli privind dobanzile si alte cheltuieli financiare. Cheltuielile privind dobanzile reprezinta valoarea dobanzilor aplicate creditului bancar aferent cofinantarii la proiect. Imprumutul bancar, care se ridica la valoarea de 3.233.077 Ron, a fost contractat pe o perioada maxima de 9 ani, adica 108 luni, din care 12 luni perioada de gratie si cu dobanda de 5% pe an. Mentionam ca anterior incasarii grantului (50% din valoarea eligibila a investitiei), adica pe perioada de implementare a proiectului, s-a achitat doar dobanda lunara in valoare de 13.471 Ron. In aceasta anexa, ca si in celelalte, valorile dobanzilor si a ratelor aferente creditului necesar cofinantarii proiectului, care cumulat formeaza o transa lunara egala, sunt calculate la cursul Bancii Central Europene din data de 22.06.2006. Impozitul pe profit este calculat conform normelor contabile, reprezentand 16% din valoarea rezultatului brut (tinandu-se cont de veniturile si cheltuielile deductibile).

F.5. Bilant sintetic previzionat Se vor face precizari privind ipotezele luate in considerare in procesul de previzionare a posturilor din bilant. Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilant avand in vedere urmatoarele: a. in coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilant incheiat de societate anexat la cererea de finantare (in cazul in care solicitantul este infiintat in anul in curs aceasta coloana nu se completeaza); b. valorile activelor imobilizate noi achizitionate se vor adauga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor imobilizate vandute in perioada respectiva; c. valoarea amortizarii cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adauga amortizarea calculata pentru activele imobilizate noi achizitionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizarile prevazute in contul de profit si pierdere); S-au calculat valorile amortizarilor tinandu-se seama de faptul ca fiecare categorie de activ imobilizat se amortizeaza diferit, cladirile in cca 50 ani (600 luni), retele exterioare se amortizeaza in cca 15 ani (180 luni), iar utilajele ce vor fi achizitionate prin acest proiect se amortizeaza in 15 ani (180 luni). 42

d. valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelata cu specificul activitatii desfasurate (durata procesului de fabricatie, etc.) si alte elemente considerate relevante. Valoarea stocurilor se determina dupa formula:
S= CA Pcs 365

Unde: i. CA este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere; ii. Pcs este perioada (zile) de conversie a stocurilor - definita ca perioada de timp necesara pentru conversia materiilor prime in produse finite si apoi vanzarea acestora catre clienti. Valoarea stocurilor a fost previzionata in functie de cifra de afaceri (conform previziunii contului de profit si pierdere). e. valoarea creantelor depinde de termenele de plata acordate clientilor, se va urmari corelarea cu termenele de plata la descrierea activitatii comerciale. Valoarea creantelor se determina dupa formula:
C= CA Pcc 365

Unde: i. CA este cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere; ii. Pcs este perioada (zile) de conversie a creantelor - definita ca perioada de timp necesara pentru conversia creantelor asupra clientilor in numerar. Valoarea creantelor depinde de cifra de afaceri conform previziunii contului de profit si pierdere si de perioada (zile) de conversie a creantelor.

f. casa si conturi la banci se preia valoarea rezultata in Fluxul de numerar aferent aceleiasi perioade din linia T; Valoarea disponibilului din casa si conturi la banci a fost preluata din Fluxul de Numerar aferent celor cinci ani de exploatare. g. datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an se previzioneaza in functie de termenele de plata ale furnizorilor, de creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale afernete activitatii. Valoarea acestora se determina dupa formula:
D= (Cex Cam) Pep 365

Unde: i. Cex sunt cheltuielile de exploatare conform previziunii contului de profit si pierdere; ii. Cam sunt cheltuielile cu amortizarea conform previziunii contului de profit si pierdere; iii. Pep este perioada (zile) de efectuare a platilor - definita ca perioada de timp intre achizitionarea de materii prime, materiale, etc, si angajarea fortei de munaca si plata efectiva a acestora;. 43

Valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an a fost calculata in functie de termenele de plata ale furnizorilor, valoarea datoriilor fiscale si la asigurarile sociale aferente activitatii. Datoriile comerciale sunt rezultate din operatii comerciale cu furnizorii principali ai societatii iar alte datorii reprezinta datoriile fata de personalul propriu, bugetul statului, asigurarilor si protectiei sociale, actionari, creditori diversi. h. datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an se previzioneaza in functie de soldul si graficul de rambursare a creditelor pe termen mediu si lung primite (daca este cazul), de soldul si graficul de plata a datoriilor reesalonate(daca este cazul); Valoarea datoriilor ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an a fost calculata in functie de sumele care trebuie restituite catre banca, adica soldul creditului, astfel coloana imprumuturi si datorii la institutii de credit cuprinde valoarea sumelor care raman de plata. Alte datorii reprezinta sumele datorate actionarilor i. subventii pentru investitii - se inscriu soldul existent (daca este cazul) si incasarile primite prin programul SAPARD; Valoarea subventiilor pentru investitii cuprinde subventia primita prin Programul Sapard. j. capitalurile proprii se inscriu sumele rezultate ca urmare a majorarilor de capital social prevazute, rezultatul exercitiului (acesta se repartizeaza ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmand sa faca parte din rezerve in anul urmator iar dividendele se vor plati in cursul anului urmator), rezervele deja constituite si alocarile suplimentare din rezultatul exercitiului financiar precedent; k. se va urmari corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar; F.6. Flux de numerar Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementarii (anexele B5 si B6, maxim 2 ani) si pentru o perioada de 5 ani (anexa B7) dupa implementarea proiectului. In cadrul acestei sectiuni se detaliaza prezumtiile (pentru o mai buna intelegere de catre persoanele care citesc studiul) care au stat la baza realizarii previzionarii : - se va urmari corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrari si iesiri cu celelalte sectiuni; - atentie la randul Disponibil de numerar curent acesta nu poate fi negativ ! - orice alte informatii care au stat la baza previzionarii sau influenteaza previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta ; Disponibilul de numerar al lunii precedente, adica 3.555 Ron a fost preluat din bilant. Anexa B5 Activitatea de investitii si finantare In luna ianuarie 2006, s-au realizat formalitatile pentru demararea proiectului prin semnarea unui contract de consultanta si s-a platit avansul aferent in valoare de 12.825 Ron inclusiv TVA.

44

In luna iunie 2006, se efectueaza plati cu obtinerea de acorduri, avize si autorizatii necesare implementarii investitiei. In luna urmatoare, se depune dosarul in vederea obtinerii finantarii nerambursabile la Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si se plateste o transa aferenta serviciului de consultanta in valoare de 57.710 inclusiv TVA. In luna noiembrie 2006, conform previziunilor noastre, urmeaza a se semna contractul de finantare cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, moment in care se va incasa si valoarea creditului bancar necesar cofinantarii proiectului, in valoare de 3.233.070 Ron (900.000 Euro). Se va achita ultima transa din valoarea consultantei in valoare de 121.833 Ron inclusiv TVA. Luna urmatoare se incepe restituirea imprumutului, achitandu-se doar dobanda de 13.471 Ron deoarece exista perioada de gratie de 1 an de zile. Tot in aceasta luna se vor efectua plati reprezentand comisioane, taxe si cote legale in valoare de 24.179 Ron. Detalierea previzionarii fluxului de numerar (anexa B5, B6) se regaseste in graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati evidentiat mai sus fara a contine cheltuielile de consultanta si cele cu obtinerea de avize si acorduri : - decembrie 2012 martie 2013 lucrarile nu vor putea fi demarate din cauza sezonului rece ; - aprilie 2013 s-a previzionat inceperea lucrarilor pentru obiectul investitiei - organizarea de santier si terasamente ; - mai 2013 s-a previzionat inceperea lucrarilor de rezistenta infrastructura si retele exterioare; - iunie 2013 se vor finaliza lucrarile de rezistenta infrastructura si vor incepe lucrarile la rezistenta suprastructura si instalatii sanitare; - iulie 2013 se vor continua lucrarile la suprastructura si instalatii sanitare si incep lucrarile la arhitectura, insalatii termice interioare si instalatii in CT; - august 2013 se finalizeaza lucrarile la suprastructura, instalatii sanitare ; se continua lucrarile la arhitectura si instalatii termice interioare ; vor incepe lucrarile la instalatiile electrice interioare si se vor realiza coloanele si tablourile electrice ; - septembrie 2013 se finalizeaza lucrarile de arhitectura si instalatii electrice interioare ; se vor procura partial utilaje si echipamente tehnologice si se vor executa lucrarile de instalatii paratrasnet si priza pamant ; - octombrie 2013 se vor procura si celelalte utilaje si echipamente tehnologice si de transport; se vor achizitiona dotarile necesare ; de asemenea vor avea loc lucrarile de refacere si amenajare a cadrului natural. Conform acestui grafic de realizare a investitiei, am previzionat cererile de plata pentru obtinerea ajutorului nerambursabil astfel : in luna iunie 2007 se depune cererea, urmand ca in luna iulie sa se incaseze prima transa in valoare de 538.845 Ron, reprezentand 20 % din valoarea grantului SAPARD ; in luna septembrie se depune a doua cerere de plata urmand ca in luna octombrie se se incaseze 1.616.535 45

Ron, reprezentand 60% din valoarea grantului ; tot aici, depune dosarul ultimei cereri de plata, pentru valoarea de 538.845 Ron, adica 20 %. Anexa B5 Activitatea de exploatare Veniturile si cheltuielile din exploatare aferente anului calendaristic in cuprinsul caruia se regaseste si perioada de implementare a proiectului au fost inregistrate pe baza sumelor din bilantul contabil al anului 2005. Veniturile sunt calculate pe baza vanzarii de marfuri reprezentate de produse din carne, iar cheltuielile sunt previzionate pornind de la situatia activitatii curente. Aportul propriu al solicitantului la investitie, suma regasita la categoria Aport la capitalul social, din lunile septembrie si octombrie 2007 si se va recupera in luna decembrie a acestui an, valoare inscrisa la categoria Rambursari de credite pe termen scurt. In ceea ce priveste anexa B7, care se refera la urmatorii cinci ani de exploatare, se trec incasarile rezultate in urma desfasurarii activitatii si platile efectuate efectiv in perioada de referinta inclusiv TVA, fara valoarea amortizarii imobilizarilor corporale si necorporale, acestea inregistrandu-se lunar in contabilitate pana la transferarea integrala a valorii de intrare a activului in cheltuielile de exploatare ale societatii. Cash flow-ul prezinta sumele reprezentant incasari si plati aferente exploatarii, precum si pentru activitatea de finantare restituirea ratelor si dobanzilor aferente imprumutului bancar contractat. F.7. Indicatori financiari Anexa B8 Pe baza datelor obtinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea si viabilitatea investitiei ce urmeaza a fi promovata. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, dupa finalizarea investitiei, in preturi constante Modul de calcul si baremurile limita care trebuie respectate sunt urmatoarele: Valoarea investitiei (VI) = valoarea totala a proiectului fara TVA, se preia din bugetul poiectului.

VI= 5.521.028,52 RON Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curenta, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculeaza pornind de la fizic (cantitati de produse, volumul productiei, servicii) innd cont de preuri/tarife pe unitatea de msur difereniat pentru fiecare obiect de activitate. Se inscriu valorile din Anexa B1 Prognoza Veniturilor randul Total venituri din exploatare aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 10.673.381 Anul II ........................................................................................... 10.673.381 Anul III .......................................................................................... 11.015.662 Anul IV .......................................................................................... 11.824.314 Anul V ........................................................................................... 11.824.314 46

Cheltuieli de exploatare (Ce)= cheltuielile generate de derularea activitii curente. Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare i se calculeaz n functie de domeniul de activitate si de consumurile specifice. Se inscriu valorile din Anexa B2 Prognoza Cheltuielilor randul Cheltuieli pentru exploatare - total aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 9.034.964 Anul II ........................................................................................... 9.034.964 Anul III .......................................................................................... 9.288.338 Anul IV .......................................................................................... 9.926.213 Anul V ........................................................................................... 9.926.213

Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie s fie minim 10% din Ve. Rezultatul din activitatea curent (Re) se calculeaz: Re = Ve Ce trebuie s fie pozitiv pentru fiecare an previzionat. Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculeaza dupa formula :
rRe = Re 100 Ve

Anul I ............................................................................................ 15,4% Anul II ........................................................................................... 15,4% Anul III .......................................................................................... 15,7% Anul IV .......................................................................................... 16,1% Anul V ........................................................................................... 16,1% Profitul net (Pn) = rezultatul final al exerciiului financiar (anual) din care s-a sczut impozitul pe profit, trebuie sa fie pozitiv pentru fiecare an previzionat dupa implementarea proiectului; Ron Anul I ............................................................................................ 1.247.238 Anul II ........................................................................................... 1.259.831 Anul III .......................................................................................... 1.347.750 Anul IV .......................................................................................... 1.505.116 Anul V ........................................................................................... 1.519.743 Durata de recuperare a investitiei (Dr) trebuie s fie maxim 10 ani ; Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investitiei (exprimat n ani). Se calculeaza astfel :
Dr = VI Pn _ mediu

Unde : Pn_mediu= profit net mediu pe orizontul de prognoza, calculat ca medie aritmetica ; 47

DR = 4,013 ani Rata rentabilitatii capitalului investit (rRc) - trebuie s fie minim 5% ; Se calculeaza astfel :
rRc = Pn 100 VI

Anul I ............................................................................................ 23% Anul II ........................................................................................... 23% Anul III .......................................................................................... 24% Anul IV .......................................................................................... 27% Anul V ........................................................................................... 28%

Cheltuieli financiare (Cf) Sunt cheltuielile cu dobanzile la creditele contractate pentru orizontul de timp prognozat. Se preiau valorile trecute in Anexa B3 Proiectia contului de profit si pierdere, randul 15 Cheltuieli privind dobanzile, aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 153.811 Anul II ........................................................................................... 138.820 Anul III .......................................................................................... 123.060 Anul IV .......................................................................................... 106.496 Anul V ........................................................................................... 89.083

Gradul de acoperire a cheltuielilor financiare (Ga) - trebuie s fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investiiei Reprezinta capacitatea societatii pe acoperire a cheltuielior financiare (dobnzi bancare la creditele contractate). Se calculeaza astfel :
Ga = Re Cf

Anul I ............................................................................................11 Anul II ........................................................................................... 12 Anul III .......................................................................................... 14 Anul IV .......................................................................................... 18 Anul V ........................................................................................... 21

Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) trebuie sa fie 1,2 , pentru fiecare an de prognoz ; 48

RAFN = Total intrri numerar (exclusiv plati pentru impozit pe profit si TVA) / (dobnzi + pli leasing + rambursarea datoriilor); Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B7 randul J Flux brut inainte de plati pentru impozit pe profit si ajustare TVA din care se scade randul K Plati/incasari pentru impozite si taxe iar rezultatul se imparte la randul C Total iesiri de lichiditati prin finantare . Anul I ............................................................................................ 3,78 Anul II ........................................................................................... 3,78 Anul III .......................................................................................... 3,94 Anul IV .......................................................................................... 4,26 Anul V ........................................................................................... 4,25 Rata indatorarii (rI) - trebuie s fie maximum 60% ; Este calculata ca raport intre total datorii si total active. TDi rI = 100 TAi unde : TDi= total datorii in anul i ; TAi= total active in anul i ; Anul I ............................................................................................ 42,78% Anul II ........................................................................................... 40,12% Anul III .......................................................................................... 35,86% Anul IV .......................................................................................... 31,65% Anul V ........................................................................................... 27,82%

Rata de actualizare este de 8%, folosita pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare. Valoarea neta actualizata (VNA) trebuie sa fie pozitiva; Este calculata astfel: n FN i FN n VNA = + VI i (1 + r ) (1 + r ) n r i =1 unde: r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobnzii de refinanare BCE (2%) + marja de risc pe ar (6%) evaluat de ctre Agenie ca valoare medie i care va fi reevaluat pe msur ce condiiile pietei monetare europene se schimb, se impune introducerea unei aproximri unitare) FNi = flux de lichiditati net din anul i; VI = valoarea investitiei ; VNA = 111.026,34

Disponibilul de numerar curent (randul S, din anexele B5, B6, B7 Flux de numerar trebuie sa fie pozitiv in orice luna sau an de previzionare. Se preiau valorile din randul S din Anexa B7 aferente perioadelor respective (Total An1, , Total An 5). Ron Anul I ............................................................................................ 1.243.039 49

Anul II ........................................................................................... 1.462.235 Anul III .......................................................................................... 1.798.580 Anul IV .......................................................................................... 2.207.497 Anul V ........................................................................................... 2.612.988

G. CONCLUZII Proiectul propus de catre S.C. TSGM Prod S.R.L. pentru infiintarea abatorului vine ca o completare fireasca a dezvoltarii activitatii in mediul alimentar la nivel regional si national. Prin acest proiect se indeplinesc mai multe obiective, atat din punct de vedere al solicitantului cat si din punct de vedere al mediului de afaceri local, al industriei de profil locale privita per ansamblu cat si din punct de vedere socio economic. Din punct de vedere al societatii noastre, acest proiect va conduce la eficientizarea productiei si la cresterea veniturilor datorita cresterii calitative si cantitative a produselor si subproduselor din carne. Prin aceste achizitii S.C. TSGM Prod S.R.L. va deveni un model de urmat pentru procesatorii de profil. Din punct de vedere al rentabilitatii economice a acestui proiect, beneficiile ulterioare care vor proveni din exploatarea abatorului au fost detaliate in anexele economice si explicate in planul de afaceri si in studiul de fezabilitate. Din punct de vedere al impactului asupra mediului, activitatea de abatorizare nu va prezenta riscuri in ceea ce priveste poluarea, deoarece a fost corelata o strategie coerenta de protectie a mediului, astfel incat prin utlizarea statiei de pre-epurare si a instalatiei de incinerare si distrugere a deseurilor organice se elimina orice risc. Din punct de vedere al mediului socio economic aceasta investitie va genera surse alternative de venit pentru populatia din zona prin crearea de noi locuri de munca. De asemenea, venind ca o rezultanta a cresterii productiei si implicit a cifrei de afaceri si a veniturilor societatii, nivelul salarizarii personalului angajat va reflecta in mod realist indatoririle si responsabilitatile acestora, ceea ce va insemna pe de o parte cresterea veniturilor persoanelor angajate in cadrul societatii si pe de alta parte cresterea impozitelor si taxelor catre bugetul local. De altfel, cresterea cifrei de afaceri, si impreuna cu ea si cresterea veniturilor companiei va conduce la cresterea impozitelor si taxelor si catre bugetul centralizat. In urma analizei efectuate la nivel regional in cadrul proiectului de infratire RO2000/IB/SPP02 (in care au fost implicati consultanti europeni si reprezentanti ai autoritatilor locale, centrale si ai partenerilor sociali) au fost identificate axele prioritare ale strategiei de dezvoltare pentru regiunea sudest. Conform documentelor programatice (Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Planul National de Dezvoltare, Planul de Dezvoltare Regionala etc.) care stau la baza dezvoltarii

50

sectorului agricol in Romania, principalele concluzii care fundamenteaza necesitatea si oportunitatea investitiilor in acest domeniu, sunt urmatoarele: Investitii inadecvate in sectorul alimentar; Productivitate scazuta a sectorului agricol alimentar comparativ cu standardele europene; Dezvoltarea sectorului privat ca generator de locuri de munca in agricultura si activitatile conexe; Existenta unui potential ridicat de dezvoltare a activitatilor agricole in regiune ; Nivelul ridicat al somajului; Nivel de mecanizare si inzestrare cu masini-unelte sub standardele europene.

Obiectivele proiectului: Obiectivele generale pe termen mediu si lung stabilite pe baza unei analize detaliate a sectoarelor economice si a caracteristicilor judetului Vrancea au condus la formularea unei strategii de dezvoltare rurala in conformitate cu identitatea regionala specifica si direct legata de problematica dezvoltarii acestei regiuni. Principalele directii urmarite asa cum au fost formulate in documentele programatice, vizeaza facilitarea infiintarii de noi IMM-uri in regiune, avand prioritate cele din sectorul agricol. Datorita faptului ca dezvoltarea economica a zonei unde va fi amplasat proiectul este relativ redusa, obiectivele strategice specifice pentru dezvoltarea rurala in regiune sunt urmatoarele: Diversificarea activitatilor economice in mediul rural; Crearea de noi locuri de munca; Cresterea numarului de IMM-uri viabile in domeniul agricol viticol cu inalt potential de dezvoltare si in conformitate cu standardele europene, etc. In acest context se inscriu si obiectivele proiectului Infiintare abator bovine, suine si ovine in zona agricola Focsani, Judetul Vrancea . Proiectul propus are urmatoarele obiective: Sustinerea activitatilor specifice mediului agricol - alimentar; Cresterea competitivitatii; Cresterea veniturilor alternative si a oportunitatilor de angajare a tinerilor si femeilor din mediul rural; Cresterea randamentului agricol alimentar si a productivitatii prin introducerea tehnologiilor moderne de procesare a animalelor; Avand in vedere aspectele mentionate anterior, putem afirma ca dezvoltarea sectorului viticol este de o importanta majora pentru economia Romaniei privita pe ansamblu, deoarece sectorul alimentar reprezinta un sector strategic al tarii. Din aceste motive, consideram ca investitia propusa de catre S.C. 51

TSGM Prod S.R.L. se inscrie in eforturile de a crea produse competitive la standarde europene si se constituie prin natura activitatii desfasurate intr-un domeniu prioritar.

52