Sunteți pe pagina 1din 1

Aventurile amoroase ale zeilor din miturile Greciei Antice

Tema iubirii, este fr ndoial una dintre cele mai importante ale antichitii. Cu excepia ctorva zeie, mai toate divinitile au avut parte de aventuri amoroase, care merg de la simpla dorin carnal la pasiunile cele mai devastatoare. Din aceste uniuni se nasc uneori copii cu destine excepionale. Zeitile iubirii ncarneaz de fapt tot ce este uman, tensiunea i intensitatea sentimental, atotputernicia patimilor, frmntrile emoionale, constante universale ridicate la nivelul mitic. Zeia iubirii i a frumuseii, Afrodita, fiind plmdit n mijlocul valurilor, s-a dovedit a fi prin excelen prototipul voluptii i seduciei, totul fiind la ea ncrcat de simbolism erotic: pielea alb, prul blond cznd pe umeri, ochii strlucitori, formele generoase. Sub paii si se nasc flori i porumbeii i alctuiesc cortegiul. Poart n jurul taliei o centur brodat care provoac atracii de necontrolat. For primordial a naturii, ea este stpna relaiilor amoroase. Puterea sa ambigu favorizeaz ns att mariajul, ct i adulterul. Afrodita, imediat dup venirea ei pe pmnt n lumea zeilor, devine soia lui Hefaisotos, pe care ns, l tradeaz foarte curnd cu Ares. Din unirea Afroditei cu Ares s-au nscut cinci copii, simboliznd forele antagonice ale iubirii: Harmonia, Phobos(teama) i Deimos(groaza), Eros i Anteros(amorul i amoru contrariu). Capabil s-i domine pe toi zeii Olimpului, Afrodiata este legat de toate ntmplrile mitologice care au n centru tema iubirii : tradiia amintete iubirea sa pentru Dionysos, Poseidon i Hermes, din lumea divin, i cea pentru Adonis i Anhise, dintre muritori. Din dragostea dintre Afrodita i Anhise, un prea frumos pstor troian, s-a nscut Enea, care a avut n Afrodita o ocrotitoare mereu plin de nelegere. Dac Afrodita trezea iubire oriunde ar fi aprut, ea era, de asemenea, inta ostilitii i geloziei zeielor olimpice. Dintre acestea, cea mai ndrjit s-a artat Hera, din cauza alegerii lui Paris, care i-a acordat Afroditei, i nu reginei zeilor, mrul frumuseii.