Sunteți pe pagina 1din 37

Biletul 1, 21 1. Tualeta primar a nou-nscutului, ngrijirea pielii i a bontului ombilical n sala de natere i postnatal.

Metode de clemare a bontului ombelical 1. Bande neelastice de suturare ( fire de mtas sau bande de tifon): aceast metod este strict temporal,dup o or bontul se contract,micornduse n volum, pe cnd ligatura rmne intact i vasele snjereaz - riscul hemoragiilor, infectrii. 2. Cea mai sigur metod de clemare a bontului ombilical: banda de cauciuc. Dup clemarea cu ajutorul pensei Koher bontul ombilical se ligatureaz cu o band de cauciuc. 3. Clam de plastic: aceast metod este scump, nu se permite utilizarea repetat, provoac infectarea prin fisurarea tecumentelor Reguli de prelucrare a cordonului dupa nastere: Pensarea se efectueaz cu dou pense sterile la distana de 10 cm de la cordonul ombilical i alta la 2-3 cm de la inelul ombilical. Cordonul ombilical se secioneaz cu foarfece sterile ntre cele dou pense stabilite. Efectuai secionarea cordonului ombilical nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la bontul ombilical se fixeaz banda de cauciuc, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete(mnui sterile) de la band i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel puin 1 cm de la banda de cauciuc, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu un dezinfectant (de ex. Iodonat) Ingrijirea postnatala a bontului ombilical: La nou nascut sanatos: Meninerea bontului deschis,curat i uscat; ndoirea scutecului mai jos de bontul cordului; La nou nascut bolnav in sectia RTI patologia nou nascutilor: Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local numai n cazurile cnd copilul este izolat de mam i exist pericolul infectrii lui cu microorganisme intraspitaliceti Ulterior prelucrai bontul ombilical cu sol. Kaliu permanganatis 5% Dupa nastere copilul este sters, incalzit, nu se efectueaza baia nou-nascutilor in maternitate. Dimineaa efectuai toaleta tegumentelor i mucoaselor a nou-nscutul (ochii, gura, nasul, urechile, faa cu ap fiart la temperatura camerei, precum plicile cutanate i inghinale cu tampon de vat steril separat. Pe parcursul a 24 ore asistenta medical urmrete starea nou-nscutului: primele 6 ore la fiecare or, apoi la necesitate, invit medicul neonatolog n caz de dificulti. 2. Icter fiziologic neonatal i conduita . Este o entitate benign, tranzitorie, apare la nou nascuti dup un interval liber de 2 3 zile lipsesc semnele clinice de alert (hepato splenomegalie), urmele sunt clare, testele funcionale hepatice sunt normale; valorile Bi sunt de 70 100 mcm/l. Durata este de maximum 14 21 zile. Valorile bilirubinei depesc rar 250 mcm/l. Cauzele majorarii nivelului bilirubinei: Creterea solicitrii bilirubinice a celulelor hepatice: numrului de eritrocite duratei de via a eritrocitelor circularea enterohepatic a bilirubinei dereglarea folosirii bilirubinei serice de ctre celulele hepatice lingandinei (Y-proteinei) Legarea proteinelor Y i Z de ali anioni: deficitul relativ al captrii hepatice (faza II) Dereglarea conjugrii bilirubinei: activitatea uridindifosfoglucoroniltransferaza micorarea activitii uridindifosfoglucozodehi 1

pdrogenazei Dupa identificarea unui nou-nascut icteric, se trec n revista istoricul matern si neonatal. Dupa ce se face un examen fizic complet, ceea ce urmeaza sunt investigatiile : grup sangvin al copilului,RH factor, nivel seric al bilirubinei (att cea indirecta ct si cea directa), hemograma completa cu frotiu si alaturi de testul Coombs din sngele nou-nascutului de odat dup natere; test Coombs din sngele matern .Un sumar de urina si un test pentru substante reducatoare n urina trebuie facute doar daca se suspecteaza un sepsis, o infectie de tract urinar sau o galactozemie.

3. Asfixia perinatal la nou nscui.Definiia.Clasificarea clinic, paraclinic. Asfixia se defineste prin lipsa instalarii respiratiei spontane si eficiente in primele 60 de secunde dupa nastere, ca urmare a sistarii schimburilor placentare si pulmonare. Fiziopatologic ea este cosecinta injuriei hipoxic ischemice.Hipoxia si ischemia survin concomitent.Hipoxia este consecinta insuficientei respiratorii, iar ischemia este consecinta bradicardiei si colapsului vascular. In cazul absentei imediate a respiratiei spontane a nou nascutului se mai foloseste si termenul de depresie neonatala.(Termen sinonim cu apneea primara, care raspunde la stimulari si oxigen administrat in flux liber, fara manevre de resuscitare). Diagnostic diferential intre asfixie si depresia nou - nascutului la nastere: la nou - nascutul depresat scorul Apgar scazut nu este insotit de alterarea gazelor sangvine. Etilogia asfixiei perinatale este determinata de urmatorii factori: Factori materni ce actioneaza in timpul travaliului: Contractii uterine puternice sau travaliu laborios care duc la bradicardie maxima asociata cu hipotensiune arteriala Decubit dorsal excesiv al parturientei (compresia venei cave inferioare prin uterul gravid) Hipo - sau hipertensiunea arteriala Anemie severa Boli pulmonare Anestezia generala (NO2) Diabet, epilepsie Factori fetali si placentari: Compresiune mecanica a cordonului ombilical (prolabare) Circulatie utero placentara deficitara (boli cardiace, preeclampsie, eclampsie) Modificari ale circulatiei feto placentare in timpul travaliului (pensarea cordonului ombilical, spasme ale vaselor ombilicale) Reducerea suprafetei de difuziune in travaliu (dezlipire prematura de placenta) Terminologie asociata cu asfixia perinatala Asfixia la nastere dupa AAP se defineste prin: Indice Apgar < 3 la 5 minute Ph < 7 din cordo 141f51b nul ombilical (acidoza metabolica) simptomatologie neurologica patologica (hipotonie, convulsii, coma) disfunctie multiorganica Factorii de risc Dificit primar de surfactant: -prematuritate -sexul masculin -geamanul al II-lea -cezariana inainte de travaliu -diabet zaharat matern -abruptio placentae 2 -rasa alba -izoimunizarea Rh Dificiena secundara de surfactant: -asfixie perinatala acuta severa; -oc -infecie pulmonara (ex. Pneumonie cauzata de streptococul B-hemolitic) -hemoragii pulmonare -pneumonie in urma SAM- ului

-barotrauma /volumtrauma,toxicitatea O2 -hernia diafragmala i hipoplazia pulmonara 4. Metoda kangoroo.Indicaii,contraindicaii,tehnica efecturii. ngrijirea de tip Cangur contactul precoce, prelungit i continuu (pe msura posibilitilor) piele la piele dintre o mam (sau o persoan nlocuitoare) i copilul ei cu greutatea mic la natere, att n spital, ct i n caz de externare precoce (n funcie de circumstane), pn la cel puin a 40-cea sptmn a vrstei gestaionale dup natere, n condiiile alptrii exclusive i a supravegherii corespunztoare ngrijirea mama-Cangur > mama Punctele importante: Mama trebuie s fie dispus s fac aceasta Mama va avea nevoie de o familie i comunitate susintoare Ea trebuie s fie ntotdeauna la dispoziie pentru a presta ngrijirea solicitat La momentul externrii starea sntii ei trebuie s fie bun Ea trebuie s fie aproape de copil i spital pentru a iniia ngrijirea matern de tip cangur atunci cnd copilul ei este pregtit Cnd ncepem ngrijirea matern tip Cangur? Copilul trebuie s fie capabil s respire sinestttor Copilul nu trebuie s fac afeciuni periculoase pentru via sau malformaii. Abilitatea de a coordona suptul i deglutiia nu este esenial, alte metode de alimentare pot fi folosite pn n momentul cnd copilul va putea fi alptat. ngrijirea matern de tip Cangur poate fi iniiat la natere dup examenul primar sau orice manevre de resuscitare neonatal. Micorarea riscului hipotermiei; Micorarea riscului infeciilor intercurente,intraspitaliceti; mbuntirea dezvoltrii psihomotorii; Copii dorm mai bine , nmai puin plang, un adaus ponderal mai bun. Biletul 2, 22 1. Metode profilactice neonatale.Profilaxia oftalmiei neonatorum,bolii

hemoragice,tuberculozei.
Oftalmia neonatorum-sulfat de Na 30%, unguent 1% tetraciclina si 0,5% eritromicina. Se recomanda totusi folosirea ung tetraciclini 1% care nu e daunator sau scump. Dezavantajul nitratului de argintprovoaca conjunctivita Boala hemoragica- la 0,5% din n-n-deficit de vit K. Poate sa apara riscul de sangerari gastro-intestinale sau alte sangerari. Deaceea se recomanda profilaxia cu vit K. Se administreaza oral 2 doze cate 2 mg una in ziua I si alta in ziua VII sau doar o doza intramuscular Profilaxia TBC-vaccinarea BCG se afectueaza tuturor n-n m. mari de 4 zile cu greutate > 2500 si care nu sunt infectati. Imediat dupa injectare, la locul inocularii se formeaza papula de 6-8 mm care dispare in cateva min si in locul ei se form in 2-3 sapt un nodul acoperit de tegumente rosii si lucioase. 2. Cei 10 pai pentru primirea titlului de "Spital - prieten al copilului". n 1989, OMS i UNICEF au elaborat Declaraia comun Protejarea,ncurajarea i susinerea alptrii: rolul specific al serviciilor de maternitate. Acest document descrie modul specific n care maternitile pot promova alptarea. Cei Zece Pai pentru o alptare ncununat de succes sunt un rezumat al principalelor recomandri ale Declaraiei comune i reprezint baza pentru Iniiativa Spitalul Prieten al Copilului. Dac o 3

maternitate dorete s fie desemnat Spital Prieten al Copilului, ea trebuie s respecte i s pun n aplicare toi cei 10 pai. 1. S aib o politic scris privind alptarea care s fie comunicat regulat ntregului personal de ngrijire. 2. S instruiasc ntregul personal de ngrijire n scopul aplicrii acestei politici. 3. S informeze toate gravidele despre avantajele alptrii i aspectele practice ale alptrii. 4. S ajute mamele s nceap alptarea n primele cinci minute dup natere sau imediat ce mama i revine dup anestezie (pentru naterile prin cezarian cu anestezie general). 5. S arate mamelor cum s alpteze i cum s menin secreia lactat chiar atunci cnd sunt desprite de copiii lor. 6. S nu ofere nou-nscuilor alimente sau lichide, altele dect laptele matern, cu excepia cazurilor cu indicaie medical. 7. S practice rooming-in-ul, care permite mamei i copilului s rmn mpreun 24 ore pe zi. 8. S ncurajeze alptarea la cererea copilului. 9. S nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sn. 10. S ncurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame i s orienteze mamele ctre aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate. n pachetul informativ pentru spitale este descris modalitatea de a introduce n practic cei Zece Pai. 3. Apneea primar i secundar.definiia,clinica,conduita. Apnee-oprirea respir pe 20 sec.Bradicardia si cianoza apar dup 20 sec de apnee.incidenta -25% din nn<2500 si 80%din nn<1000.Apnee-respir periodice,perioada de lipsa. a resp de 5-10sec urmate de perioada de respiratie t de 10-15sec.Apare la o perioada >24h nu se insoteste de bradicardie sau cianoza. Apnee central-absenta totala a vehicularii aerului si efortului respirator 2.factori aditionali- semne ale stabilitatii peretelui toracic si sistemului neuromuscular aferent peretelui toracic,oboseala diafragmatica,alterarea diferitelor nivele ale neurotransmitatorilor cerebrali. Apnee obstructiva-cauze-absenta fluxului aerian,continuarea efortului respirator, asociat cu blocajul cailor respiratorii 3.factori asociati-flexia gatului,malf congenitale faciale. Apnee mixta-cauza central precedata sau urmat de obstructia cailor respiratorii, combinatie ntre central si obstructiva.Cauze: infectii,af. respiratorii-hipoxia,aspiratia,obstructia cailor resp.sup.atelectazia,postextubatie,sdr detresei respiratorii,af ale SNC-convulsii,asfixii, hemoragii intracraniene,icter nuclear,medicamente-administrarea mamei de suflat de magneziu,analgezice,blocante antihipertensive b)administrarea nn de anticonvulsivante,prostaglandina E,narcotice,afectiuni metabolice,anemia,durerea,fracturi de clavicula,Coaste,Instabilitatea termic,reflux gastro-esofagian. Semne clinice:geamat,tahipnee,cianoza,schimbarea zgomotelor cardiace,auscultarea zg respiratorii,timpanism,TA majorata dac este tamponada sau ntoarcere venoasa,bradicardie. Diagnosticrenghenograma in 2 poziii-microcardie. Tratament-variaz cu dimensiunile-prevenirea in reanimarecofeina 10mg/kg corp-I doza,5mg/kg doza de susinere,diagnostic rapid,evaluarea rapida,stimularea tactila:pozitionarea pe burta,sonda oro-gastrica,15 pic de vanilina,pozitionarea in unghi cu capul ridicat,matrasuri,micsorarea temperaturii in incubator la limita minima a normei,tub de dren la prematuri,teofilina sau cofeina 0,2kg/corp,ventilatia asistata sub presiune cu concentratia micsorata de O2 pentru acumularea CO2 si stimularea centrului respirator 4. Factorii de risc pentru dezvoltarea sepsisului ante-intra postnatali.Scorul

riscului dezvoltrii sepsisului.


Antenatale-corioamnionita ;INMat; Perioada alichidian mai mult de 18 ore; intranatale-Febra matern intrapartum (>38C/100.4F); Lichid amniotic murdar,opalescent; Natere prematur inexplcabil;Infectia tractului genitourinar matern;Infecii n anamnez;tachicardia fetal ;Meconium n lichidul amniotic; Colonizarea bacterian a vaginului/ perineului; Postnatal- Complicaii postnatale,/procedee invazive. Splare pe mini insuficient de ctre personalul medical,prini!!!

SCORUL Durata perioadei alichidiene Temperatura corpului la mam Aprecierea dup Apgar la minutul 5 Caracterul lichidului amniotic Masa corpului copilului n grame

0 < 12 36,6 37,2 8 10 Curate > 2500

1 12 - 24 37,3 37,8 57 colorate cu meconiu sau snge 1500 - 2500

2 > 24 > 37,8 <5 purulente cu miros fetid < 1500

Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0 atunci nu e nevoe de apreciat a doua faz II faza
Aspectul placentei 0 nu e chimbat 0-5 36,6- 37,2 1 opalescen 6-15 37,3- 37,8

Cantitatea neutrofilelor n aspiratul gastric Temperatura corpului la mam peste 1 2 ore dup natere Cantitatea leucocitelor n sngele mamei n ziua cnd a nscut Analiza urinei mamei Starea copilului

10000-15000

15000-20000

Steril satisfctoare

Bacterii sau leucocite instabil

Biletul 3, 23

1. Adaptarea nou-nscuilor sntoi . ngrijiri neonatale postpartum.Realizarea contacul dintre prunc, mam i familie.
Evaluai respiraia. Majoritatea nou-nscuilor strig i respir de sine stttor n primele 30 sec. dup natere. Dac nou-nscutul strig i respir (cutia toracic se ridic nu mai rar de 30 sec. n minut), lsai copilul cu mama, n caz contrat chemai n ajutor medicul neonatolog i ncepei primii pai de reanimare a nounscutului. La sfritul primei minute dup naterea copilului cnd se termin pulsaia cordonului ombilical aplicai 2 pense Koher una la distana de 10 cm de la inelul ombilical, iar a doua cu 2 cm mai jos (fa de copil) de prima.Cordonul ombilical dintre pense se secioneaz cu foarfece steril. Artai copilul mamei, atragei atenia asupra sexului copilului, anomaliilor congenitale i ora naterii.Acoperii capul copilului cu o cciuli cald i picioarele cu ciorapi cldui. Colectai snge din cordonul ombilical din partea placentar pentru aprecierea incompatibilitii dup grup, Rh-factor i bilirubina seric la toate luzele cu O (I) grup, Rh (+) i celor cu Rh (-) de toate grupele. La sfritul primei minute evaluai respiraia, tonusul, culoarea tegumentelor i activitatea motorie a nounscutului dup scorul Apgar.n cazul cnd evaluarea atinge 8 puncte, reevaluarea peste 5 min. nu se 5

desfoar. Efectuai secionarea ombilicului nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la bontul ombilical se fixeaz clama de o singur folosin, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete de la clam i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel puin 1 cm de la clam, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu Iodonat 1% (tata copilului poate fi ncurajat s taie cordonul ombilical.)nregistrai datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a nou-nscutului. La necesitate aspirai mucozitile din cavitatea bucal i canalele nazale. Vernixul cazeoza de pe nou-nscut nu se terge.La 30 min. dup natere msurai temperatura corpului nou-nscutului i nregistrai datele n fia medical a nou-nscutului. Efectuai orce procedur a nounscutului la snul mamei sau preventiv administrai peroral Sucroz 24% - (0,5-1 ml) pentru prevenirea durerii Sindrom doloric. Efectuai profilaxia gonoblenoreii cu unguent de tetraciclin de 1 %, peste o or de la naterea copilului, dup contactul vizual mam i copilul i nregistrai datele n fia nou-nscutului. Evaluai starea nou-nscutului: - timp de 0-1 or la fiecare 15 min. - timp de 1-2 ore la fiecare 30 min. Consiliai luza privind alptarea i ajutai-o s aplice copilul la sn la apariia primelor semne de alimentaie (copilul deschide gura, scoate limba, ntoarce capul), de obicei n prima or de via i nregistrai datele n fia de dezvoltare a copilului. Efectuai inspecia primar a nou-nscutului la 2 ore dup natere pe masa de nfat sub o lamp radiant i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului. Efectuai prelucrarea bontului ombilical, n caz c nu s-a efectuat pe burta mamei. Efectuai msurrile antropometrice (greutatea, lungimea, circumferina capului, toracelui) n prezena persoanei de suport peste 2 ore dup natere i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului, informai mama. Msurai temperatura corpului nou-nscutului peste 2 ore dup natere la transfer i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului. Scriei brara de identificare a nou-nscutului: numele mamei, sexul copilului, data i ora naterii, nlimea i greutatea. Fixai braara pe braul copilului. nainte de transferul din sala de natere mbrcai nou-nscutul cu hinuele nclzite n prealabil i acoperiil cu o plapum cald. Nu se nfa strns! Consiliai luza n ngrijirea nou-nscutului. Pregtii salonul pentru primirea luzei i nou-nscutului (pentru o singur persoan, n caz contrar s fie separate printr-o irm), s fie dezinfectat, splat, aerisit, respectnd condiiile hoteliere.Transferai mama i nou-nscutul n salonul post-partum, dac starea lor e stabil (metoda Kanguroo).n caz de necesitate oferii copilului obiecte de ngrijire de unic folosin i lengerie curat.Respectai lanul cald i curat, precum i cerinele titlului Spital prieten al copilului. Dup 6 ore de via se nltur de pe capul nou-nscutului rmiele sanguinolente i restul de vernix cazeoza i aplicai banda de cauciuc la baza bontului ombilical.

2.Tehnica i poziiile de alptare la nou nscut n dependen de vrsta gestaional. Metodele de realizare ale alimentaiei (parenteral,gavaj,sn i alternative la sn).
Referiri la poziie Aezat bine, copilul prinde fr nici un efort, cu ajutorul buzelor, o parte din areol.Gura copilului trebuie s fie larg deschis, iar buzele ntoarse n exterior.Limba copilului trebuie s se afle n zona maxilarului inferior, astfel ca mpreun cu el s fac o micare vluroas de stoarcere a laptelui, prin comprimarea rezervelor de lapte contra palatului gurii.Limba trebuie s se vad n spaiul dintre buze i sn.Copilul suge ncet i profund. nghiiturile lui pot fi vzute sau auzite.inut prea aproape de mam, copilul poate atinge snul cu brbia sau nsucul. Mama nu trebuie s-i fac griji n privina respiraiei copilului. Nasul copilului are o astfel de structur, care i permite s respire anume dintr-o astfel de 6

poziie. Doar n cazuri de excepie, copilul va respira cu greu, ncepnd s fie agitat din cauza imposibilitii de ai mica liber capul: (de exemplu copilul este blocat ntr-o anumit poziie de ctre mna mamei).Cnd copilul este bine poziionat, laptele curge bine, iar alptarea nu provoac dureri. CE Metode de alimentare pe cale oral SUNT? Sptmni, Greutatea Metode de vrsta de aproximativ alimentare pe gestaie cale oralnainte de 30 30 32 32 + 36 + +/- 1300 g +/- 1800 g Tub naso-gastric Alimentare cu can Alptarea e posibil Alptarea este bine coordonat

3.Depresia cardio-respiratorie. Definiia,conduita,tratamentul ?????? 4. Boala hemolitic a nou nscutului. Definiia,criterii de diagnostic,profilaxie antenatal. BHNN-maladie conditionatabde conflictul imunologic cauzat de incopatibilitatea singelui fatului si al mamei in functie de antigenii eritrocitari. BHNN este inclusa in grupul icterelor dobindite de nou-nascuti si reprezinta producerea crescuta de bilirubina (cu preponderenta fractia indirecta). Simptome de baza: 1. Icter-apare in primele 5-10 h,dar poate fi si la nastere; 2. Anemia-gradul exprimarii coreleaza cu gravitatea evolutiei (Hb<150 g/l stare grava); 3. Hepatosplenomegalia-in caz de hemoliza grava se asociaza cu anasarca; 4. Anasarca fatului. Sindroame caracteristice: hipoproteinemia progresiva cu ascita si exudat pleural, detresa cardiorespiratorie cu dezvoltarea progresiva a edemului pulmonar, dereglarea circulatiei periferice, tulburarea ritmului cardiac, anemie grava, hipoglicemie secundara, acidoza. Laborator: reticulocitoza 10-40%, reactia Coombs + cu eritrocitele fatului, anemie, crestere in dinamica a bilirubinei indirecte (in caz de hepatita toxica-si a fractiei directe), monitorizarea nivelului glucozei. Fototerapia este bazata pe cresterea cantitatii de izomer bilirubinic tegumentar hidrosolubil, care nu necesita conjugare hepatica. Consta in expunerea la lumina fluorescenta cu lungimea de unda 450-460 nm. Efect-marirea excretiei bilirubinei din organism prin urina sau scaun, micsorarea toxicitatii bilirubinei indirecte si riscului de icter nuclear. In prize de 4-8h cu intrerupere 1-2h. Se poate practica o panfototerapie cu o durata de peste 12h pe zi (8h continuu si 3h pauza) la distanta lampa-copil 45cm si intensitate de 4microV/m2. Precautii: protejarea ochilor, buna hidratare, regim delactozat. Fiziopatologie: Actiunea primara a Ag-Rh asupra organismului are loc cel mai frecvent in timpul nasterii, avortului spontan sau medical, sau amniocentezei traumatice. Contact primar sensibilizarea organismului matern la Ag D-rhezus Contact secundar sinteza Ac Ig G de catre organismul matern, ce traverseaza bariera hematoplacentara si prin intermediul reactiei de hipersensibilitate de tip II (citolitica) determina hemoliza. Formele clinice ale incompatibilitatii Rh: a) antenatale: avorturi tardive, moartea intrauterina fatului b) neonatale: edematoasa anasarca fetoplacentara icterica icterul grav neonatal Phanenstiell anemica anemia grava Ceklin Complicatiile BHHN: - intoxicatia bilirubinica 7

- encefalopatia bilirubinica icterul nuclear - pareze, plegii, si alte dereglari neurologice - sdr. hemoragic - sdr.edematos - anemie grava - afectiuni poliorganice - sdr. de bila groasa - dereglari metabolice Exanguinotransfuzia se face cu singe de grupa 0 (I), Rh negativ pe cale ombilicala, prin cateter venos, o tehnica si o cantitatecorect indicata. Indicatii: 1. Icter instalat dupa nastere si Bilirubina (Bi) in singele ombilical este 85 mcmol/l 2. Ritmul de crestere al Bi peste 8,5 mcmol/l/h 3. Valoarea Bi nelegata de albumina (Bi intraeritrocitara) peste 8,0 mcmol/l 4. Nn. cu Bi> 340 mcmol/l (indeoendent de virsta copillului) 5. Anemie severa (hemoglobina < 150 g/l) 6. Reticulocitoza > 10% 7. Hematocritul < 0,5 8. reactia Coombs pozitiva Complicatiile exsanguinotransfuziei: A) Precoce (acute): - hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul - trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n trombocite - hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat) - hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz - mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de - 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2) B)Tardive: - anemie (cauze necunoscute) - dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul nou-nscut imunocompromitent. Biletul 4, 24 1.ngrijirea nou nscutului n perioada postnatal. Conduita cuplului copil-familie Pregtii salonul de natere, s fie dezinfectat, splat i aerisit.Salonul trebuie s fie pentru o singur persoan respectnd condiiile hoteliere. nainte de natere verificai disponibilitatea i funcionarea echipamentelor i instalaiilor pentru ngrijirea nou-nscutului.Introducei o surs de cldur radiant pentru nclzirea mesei de ngrijire a nou-ncutului.Meninei ua nchis n sala de nateri i reducei la minim accesul altor persoane.Asigurai lanul curat ce va reduce riscul infeciei nosocomiale.Asigurai lanul cald,meninei temperatura de 25 - 28C, fr cureni de aer cu scop de a reduce pericolul apariiei hipotermiei la nou-nscui.Punei un set de haine (plapum, scutece de flanea, costum, ciorapi, cciuli preventiv splate i clcate) sub o surs de cldur radiant, pe masa de nfat a nou-nscutului pentru meninerea lanului cald.Verificai grupa i Rh factor a mamei.Consiliai mama despre avantajele contactului piele la piele.Respectai protocoalele de splare,dezinfectare pe mini i mbrcare a mnuilor sterile.ncurajai persoana de suport srespecte protocolul de splare pe mini. Imediat dup natere uscai copilul cu un scutec cald i uscat, schimbai scutecele la necesitate, poziionai copilul pe burta mamei i acoperii-l cu o plapum uscat i cald rmnnd n contact piele la piele timp de 2 ore. Ludai mama i persoana de suport pentru eforturile depuse i felicitai-i cu naterea copilului.Evaluai respiraia. Majoritatea nou-nscuilor strig i respir de sine stttor n primele 30 sec. dup natere. 8

Dac nou-nscutul strig i respir (cutia toracic se ridic nu mai rar de 30 sec. n minut), lsai copilul cu mama, n caz contrat chemai n ajutor medicul neonatolog i ncepei primii pai de reanimare a nounscutului.La sfritul primei minute dup naterea copilului cnd se termin pulsaia cordonului ombilical aplicai 2 pense Koher una la distana de 10 cm de la inelul ombilical, iar a doua cu 2 cm mai jos (fa de copil) de prima. Cordonul ombilical dintre pense se secioneaz cu foarfece steril.Artai copilul mamei, atragei atenia asupra sexului copilului, anomaliilor congenitale i ora naterii.Acoperii capul copilului cu o cciuli cald i picioarele cu ciorapi cldui.Colectai snge din cordonul ombilical din partea placentar pentru aprecierea incompatibilitii dup grup, Rh-factor i bilirubina seric la toate luzele cu O (I) grup, Rh (+) i celor cu Rh (-) de toate grupele. La sfritul primei minute evaluai respiraia, tonusul, culoarea tegumentelor i activitatea motorie a nou-nscutului dup scorul Apgar.n cazul cnd evaluarea atinge 8 puncte, reevaluarea peste 5 min. nu se desfoar. Efectuai secionarea ombilicului nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la bontul ombilical se fixeaz clama de o singur folosin, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete de la clam i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel puin 1 cm de la clam, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu Iodonat 1% (tata copilului poate fi ncurajat s taie cordonul ombilical.)nregistrai datele despre natere: data, ora, sexul n fia medical a nou-nscutului. La necesitate aspirai mucozitile din cavitatea bucal i canalele nazale.Vernixul cazeoza de pe nou-nscut nu se terge.La 30 min. dup natere msurai temperatura corpului nou-nscutului i nregistrai datele n fia medical a nou-nscutului. Efectuai orce procedur a nou-nscutului la snul mamei sau preventiv administrai peroral Sucroz 24% - (0,5-1 ml) pentru prevenirea durerii Sindrom doloric.Efectuai profilaxia gonoblenoreii cu unguent de tetraciclin de 1 %, peste o or de la naterea copilului, dup contactul vizual mam i copilul i nregistrai datele n fia nou-nscutului.Evaluai starea nounscutului: - timp de 0-1 or la fiecare 15 min. - timp de 1-2 ore la fiecare 30 min. Consiliai luza privind alptarea i ajutai-o s aplice copilul la sn la apariia primelor semne de alimentaie (copilul deschide gura, scoate limba, ntoarce capul), de obicei n prima or de via i nregistrai datele n fia de dezvoltare a copilului.Efectuai inspecia primar a nou-nscutului la 2 ore dup natere pe masa de nfat sub o lamp radiant i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nounscutului.Efectuai prelucrarea bontului ombilical, n caz c nu s-a efectuat pe burta mamei.Efectuai msurrile antropometrice (greutatea, lungimea, circumferina capului, toracelui) n prezena persoanei de suport peste 2 ore dup natere i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului, informai mama.Msurai temperatura corpului nou-nscutului peste 2 ore dup natere la transfer i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Scriei brara de identificare a nou-nscutului: numele mamei, sexul copilului, data i ora naterii, nlimea i greutatea. Fixai braara pe braul copilului. nainte de transferul din sala de natere mbrcai nou-nscutul cu hinuele nclzite n prealabil i acoperiil cu o plapum cald. Nu se nfa strns!Consiliai luza n ngrijirea nou-nscutului. Pregtii salonul pentru primirea luzei i nou-nscutului (pentru o singur persoan, n caz contrar s fie separate printr-o irm), s fie dezinfectat, splat, aerisit, respectnd condiiile hoteliere.Transferai mama i nounscutul n salonul post-partum, dac starea lor e stabil (metoda Kanguroo).n caz de necesitate oferii copilului obiecte de ngrijire de unic folosin i lengerie curat.Respectai lanul cald i curat, precum i cerinele titlului Spital prieten al copilului. nmnai nou-nscutul mpreun cu fia de observaie,asistentei medicale i verificai datele antropometrice, precum i evaluarea strii generale. Transmitei informaii asistentei medicale de copii despre starea general a nou-nscutului, natura de plns, culoarea tegumentelor, temperatura, informaii despre primul ataament la piept.Splai-v bine pe mini nainte i dup fiecare contact cu nou-nscutul (n fiecare salon trebuie s fie spun lichid, prosop de hrtie de unic folosin i dezinfectant pentru mini). Splai-v bine pe mini nainte i dup fiecare contact cu nou-nscutul (n fiecare salon trebuie s fie spun lichid, prosop de hrtie de unic folosin i dezinfectant pentru mini).Asistenta medical las nou-nscutul n salon cu mama sa.Dup 6 ore de via se nltur de pe capul nou-nscutului rmiele sanguinolente i restul de vernix cazeoza i aplicai banda de cauciuc la baza bontului ombilical. Nou-nscuilor pe perioada aflrii n naternitate nu li se efectueaz baia.Zilnic dimineaa efectuai toaleta tegumentelor i mucoaselor a nou-nscutul (ochii, gura, nasul, urechile, faa cu ap fiart la temperatura camerei, precum plicile cutanate i inghinale cu tampon 9

de vat steril separat. Pe parcursul a 24 ore asistenta medical urmrete starea nou-nscutului: primele 6 ore la fiecare or, apoi la necesitate, invit medicul neonatolog n caz de dificulti.Toaleta ochilor se va efectua cu tampon steril nmuiat n ap cald la t camerei, cu micri de la unghiul extern spre intern, cu tampon la fiecare ochi individual.n timpul zilei ajut mama s efectueze hrnirea i toaleta nounscutului, consult i nva mama.Asistenta medical particip cu neonatologul la vizita nounscutului, ofer informaii despre alimentaia copilului, scaunul acestuia i nregistreaz datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Informai mama n caz c pleac din salon, s transmit nou-nscutul sub supravegherea asistentei medicale de copii.Asistenta medical urmrete respectarea ordinii n salon, prelucrarea suprafeelor, obiectele de ngrijire s fie curate i sterile.Fixai pampersul nou-nscutului n aa mod nct s nu acopere bontul ombilical.O dat n 24 ore cntrii copilul, msurai temperatura i prelucrai bontul ombilical cu sol. Kaliu permanganatis 5%.Efectuai vaccinarea contra Hepatitei virale n primele 24 ore de via la indicaia medicului, cu acordul mamei. nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Efectuai vaccinarea contra tuberculozei (BCG) dup 48 ore de via la indicaia medicului, cu acordul mamei. nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.n a 3-4 zi de via efectuai screening-ul la toi nou-nscuii la fenilcetonurie i hipoterioz, cu acordul mamei. nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.La externare cntrii copilul i verificai starea bontului ombilical i nregistrai datele n fia de dezvoltare a nou-nscutului.Externai nou-nscutul mpreun cu mama la 1-3 zi de via dac starea lor este satisfctoare, disponibilitatea de vaccinare, mama aplic copilul corect la piept, posed aptitudini necesare pentru a avea grij de bontul ombilical, piele, cunoate principiile de alptare cu succes i semnele de pericol la nou-nscut. Consiliai mama despre strile care trebuie s solicite asisten medical, adaos n greutate.Conducei mama i nou-nscutul n sala de externare, mbrcai copilul cu haine curate.nmnai mamei carnetul perinatal cu certificatul de vaccinri.Rugai mama s semneze n fia medical a nou-nscutului c a primit consiliere n privina: - ngrijirea i alimentaia nou-nscutului; - Semnele de urgen cnd trebuie de apelat medicul; - Telefoanele de contact i adresa. 2. Alimentaia prin gavaj. Tipurile, tehnica efecturii,indicaii i contraindicaii. Gavaj - Definitie introducerea unei sonde in stomac, nazo sau orofaringian , pentru a permite alimentatia gastrica directa.Pentru toti copiii cu V.G. < 33 sptmni alimentatia enterala se va face prin gavaj, trecerea la alimentatia cu biberonul ncepandu-se de la 33 - 34 VG, pentru c la aceast vrst putem vorbi de o buna coordonare ntre mecanismele de deglutitie, supt i respiratie. Prematuri cu Vg de 29-32, vor primi n prima zi nutritie parenteral i dacstarea clinica permite se va initia nutritia enteral. Dac acest lucru nu este posibil se va continua alimentatia parenteral pn cnd statusul clinic este favorabil, n general dupa 2-3 zile. Prematuri cu Vg <29 pot primi nutritie parenteral pn la echilibrarea hemodinamica, trecerea la alimentatia enteral fcndu-se lent, folosind cantitti mici de lapte, prin gavaj continuu. Modaliati de gavaj: Cele doua modalitati de efectuare a gavajului sunt : Continuu si Intermitent GAVAJUL GASTRIC CONTINUU Gavajul gastric continuu , cunoscut in literatura de specialitate si ca gastrocliza , reprezinta administrarea cu ajutorul unei pompe a intregii cantitati de lapte pentru 24 ore, distribuita in 4-8 seringi; Gavajul gastric continuu se instituie la nou-nscutii cu grad mare de prematuritate datorit volumului gastric limitat. Este indicat n: intolerant la gavajul gastric intermitent ,SDR sever , reflux gastroesofagian ,reziduu gastric persistent. Tehnica : cuplajul intre seringa si sonda gastrica se face cu un tub de perfuzie ce trebuie schimbat la 812 ore ;reziduu gastric se verifica la 3-4 ore. Atentie poate creste riscul de aspiratie pulmonara daca verificarea pozitiei sondei nu se face periodic ! Gavajul intermitent:Se recomanda 8-10 pranzuri pe zi , individualizat in functie : greutate , varsta de gestatie starea clinica Modalitati de administrare:1.cadere libera(cea mai indicata metoda) - seringa cu lapte adaptata la sonda gastrica se pozitioneaza mai sus decat nivelul nou-nascutului , ceea ce duce la o buna evacuare gastrica 2. impingerea cantitatii de lapte cu pistonul ; pranzul va dura intre 30-45 minute(atat cat dureaza un supt normal) 10

Materiale necesare: 1.sondele de preferat sunt cele din polyurethane sau silicon , de diferite marimi(Ch 4-6), adaptate pentru fiecare caz in parte; 2. manusi de protectie; 3.apa sterila pentru lubrefiere;4. benzi adezive pentru fixare; 5. seringi ( 2 5 10 ml ); 6. carioca sau marker. Tehnica gavajului: pozitie procliva si decubit lateral drept a nou-nascutului ; masurarea si marcarea distantei ureche - nas - baza sternului + 1 cm ; lubrefierea sondei ; flexia lejera a capului si introducerea sondei usor, fara fortare ; controlarea pozitionarii corecte a sondei prin prezenta de lichid gastric la aspiratie sau introducerea a 1-2 ml. aer cu seringa in stomac si ascultarea cu stetoscopul a epigastrului ; fixarea sondei la nivelul nasului (gurii ) respectand anatomia, pentru,mentinerea unei bune pozitionari si pentru a evita eventualele tractiuni ; msurarea lungimii externe a sondei si notarea acestei msuri n foaia de alimentatie . ALTE MODALITATI DE GAVAJ Gavajul transpiloric nu se recomand de rutin deoarece exclude stomacul din tractul intestinal , unde se initiaz digestia lipidelor. A fost asociat cu o serie de complicatii: scderea absorbtiei lipidelor i vitaminei K, creterea colonizrii cu bacterii a tubului digestiv superior, sindromul Dumping, perforatie intestinal. Indicatii: intolerant alimentar prin ntrzierea golirii stomacului, reflux gastroesofagian sever, CPAP nazal (poate destinde stomacul). Monitorizarea tolerantei digestive : verificarea - pozitiei sondei inainte de fiecare utilizare ; marcarea cu creion gen marker si masurarea lungimii externe ; verificarea rezidului gastric ;vidarea sondei de continut dupa gavaj cu 1-2 ml aer ; evitarea de greutati la nivelul aripilor nazale ; verificarea aspectului pielii la locurile de fixare ;stimularea reflexului de supt incepand de la 30 saptamani gestationale ,avand ca scop pregatirea copilului pentru primul biberon sau supt la sanul matern ;monitorizarea: 1. frecventei respiratorii ( respiratii profunde, toraco-abdominale, si nu toracice respiratii superficiale) fara efort respirator ;2. frecventa cardiaca ; 3. saturatia O2 . Monitorizarea semnelor de intolerant digestiv este obligatorie, unele semne putnd fi complicatii minore i pot rspunde la modificarea ngrijirilor altele pot fi semne majore i necesit tratament medical. A. Reziduul gastric Msurarea reziduului gastric la 4-6 ore sau nainte de fiecare prnz este obligatorie. Un reziduu de 2 ml//Kgc se consider normal i se reintroduce n stomac. Un reziduu mai mare de 20% din masa anterioar poate fi semn de intolerantdigestiv i poate necesita scderea cantitatii de lapte, fie ntreruperea alimentatiei. Prezenta de bil sau snge n aspiratul gastric impune investigaii amnuntite sau luarea n considerarea a enterocolitei ulcero necrotice. B. Vrsturile Cauze: Distensie exagerat a stomacului , Reflux gastroesofagian , Iritatie gastric de unele medicamente administrate per os , Infectii , Obstructii , Supraalimentare , Terapia const n gavaj mai lent scderea cantittii de lapte, pozitionarea nounscutului n decubit ventral, administrarea medicatiei la sfritul alimentaiei i scderea stresului mediului nconjurtor. C. Distensia abdominal Palparea anselor intestinale poate fi un semn de evacuare gastric lene, ileus, constipatie, aerocolie. Dac distensia abdominal este persistent poate fi semn clinic de obstructie sau infectie i necesit investigatii suplimentare. D. Diaree E. Apnee, bradicardie F. Cretere n greutate nesatisfctoare Semne de gravitate : Reziduu gastric bilios , Snge n scaun sau aspiratul gastric ,Abdomen destins dur,Eritem al peretelui abdominal. Distensie abdominala > 2 cm fat de prnzul anterior , Reziduu gastric verde , Scderea zgomotelor intestinale , Prezenta de snge n scaun ( Se recomand ntreruperea alimentatiei pn la stabilirea etiologiei. ) Complicatii si accidente:apnee sau /i bradicardie ,reflex vagal prin iritatia cu sonda , cale fals: introducerea sondei n trahee , leziuni ale aripilor nazale sau ale nrilor , perforatia esofagului sau faringelui , hipoxie , aspiraia pulmonar, distensie abdominal,enterocolita ulceronecrotica 11

Contraindicatii de alimentatie precoce :ntrziere n creterea intrauterin (RCIU) ; asfixie neonatal sever ( Apgar 3 la 5 min.) ; hipotensiune arterial persistent; hipoxemie persistent (Pa O2 < 45 mm Hg) ; acidoza respiratorie (pH < 7,25 ; Pa CO2 > 60 mmHg) ; cardiopatii ; malformatii digestive ; administrarea de indometacin ( 12 ore inainte, n timpul i dupadministrare) 3.Pasul C resuscitrii. Managementul n sala de natere. Masajul cardiac (compresiile toracice) (III C) Indicaiile masajului cardiac (MC) :FCC<60 dup VPP timp de 30 secunde Condiiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm :Doar nsoit de ventilaie cu presiune pozitiv (VPP). Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane :O persoan efectueaz masajul cardiac .Alt persoan efectueaz ventilaia cu balon i masc Concordan ntre masajului cardiac i VPP: Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde) (120 evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilri) Poziionarea degetelor:Se aplic presiune n treimea inferioar a sternului .Se evit apendicele xifoid .Presiunea trebuie ndreptat pe stern i nu pe coaste, sau pe articulaiile condro-costale Exist 2 tehnici a masajului cardiac :Tehnica policelor (IIIC) si Tehnica celor dou degete Presiunea i adncimea compresiunilor: Se comprim sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a cutiei toracice .Durata compresiunii este mai scurt dect durata decompresiei .n faza de decompresie, degetele nu se ridic de pe locul compresiunilor. Compararea Tehnicilor de Masaj Cardiac Extern Tehnica policelui (Preferat)-Mai puin obositoare .Control mai bun al profunzimii compresiilor Tehnica celor dou degete -Mai uor de fcut de ctre un singur salvator.Mai bun pentru mini mici .Permite accesul la ombilic pentru medicie Complicatii:ruptura hepatica,fracturi costale; Dac frecvena cardiac rmne sub 60 b/min n ciuda ventilaiei i a masajului cardiac adecvate efectuate timp de 30 secunde, administrai Adrenalin 4. Detresa respiratorie. clasificarea.Scorul Silverman. Sindromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respiraie ntalnit sub varsta de 28 de zile Cauze respiratorii :Imperforatia choanala ,Obstacole laringiene si traheale ,BMH,Aspiraie de meconiu ,Tahipnee tranzitorie neonatala ,Pneumonie congenitala ,Malformatii adenomatoase congenitale pulmonare ,Limfangiectazie pulmonara ,Agenezie/hipoplazie pulmonara ,Pneumotorax ,Hemoragie pulmonara ,HTPP,Malformatii congenitale de cord cianogene Afectiuni neuromusculare :Edem cerebral,Hemoragie intracraniana ,EHI,Afectiuni musculare ,Afectiuni medulare,Leziuni ale nervului frenic ,Malformatii SNC Chirurgicale -Hernia diafragmatica ;Atrezie de esofag Metabolice -Hipoglicemie ,Hipocalcemie ,Acidoza ,Hiponatriemie ,hipomagneziemie Hematologice -Anemie ,Poliglobulie ,Soc Droguri administrate mamei -Anestezice ,Opioide BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa nastere. Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de 90% din lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale . Sinteza lui se degradeaza mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i colaps cardiovascular . Functiile surfactantului: reducerea tensiunii superficiale si mentinerea alveolelor destinse n cursul ciclului respirator (actiune antiatelectatica), reducerea efortului ventilator, cresterea compliantei pulmonare, actiune antiedematoasa, aparare antiinfectoasa. Clinic :Tulburari respiratorii ,Tafipnee( mai mult de 60 respiratii pe min.),Crize de apnee ,Geamat expirator ,Tiraj inter i subcostal,sternal, generalizat,Bti ale aripelor nazale,Cianoza la aerul atmosferic Scorul Silverman Micri respiratorii Retracie xifoidian Tiraj intercostal Geamt expirator Bti de aripi nazale 12

Scor 0 prezente absent Absent absent absente Scor 1 perioade de apnee minim Minim audibil cu stetoscopul minime Scor 2 balans marcat Marcat net audibil marcate toracoabdomina Interpretare :Total = 0 SDR absent ;Total = 4-6 SDR moderat ; Total = 7-10 SDR sever Biletul 5, 25 1. Rezultatele poziionrii incorecte la sn.Criteriile de apreciere i profilaxie Care sunt /Rezultatele unei poziionri incorecte? Dureri si vatamarea mameloanelorDureri in mameloane,fisuri Laptele nu este extras eficientObstruare Oferta de lapte este aparent micaCopilul este nesatisfacut vrea din ce In ce mai mult lapte Copilul e stingenit refuza sa se alimenteze Sinii produc mai putin lapteCopilul nu reuseste sa sporeasca in greutate Pozitionarea incorecta la sin a copilului poate cauza multe probleme. Conduita in cazul mameloanelor ce provoaca dureri: 1verificati daca copilul este pozitionat corect 2examinati sinii-obstruare,fisuri,candida 3verificati daca copilul are candida,examinat-i limba 4gasiti-i o pozitie mai buna de alaptare 5reduceti obstruarea sinilor-alimentari frecvente,stoarceti laptele 6contraindicati spalarea si folosirea frecventa a sapunului 7contraindicati creme,lotiunile,unguentele 8sugerati ungerea mameloanelor cu laptele posterior si uscarea sinilor la aer liber 9in cazul cind apar pete albe,dureri acute,persistente indicati un tratament contra candidei.(1% sol de violet de gentian-aplicata pe sini si gurita copilului timp de 5 zile,ung nistatina) Obstruarea-cauze si prevenire: Cauze: Prevenirea obstruarii: Oferta mare de lapte Intirzierea inceperii alaptarii Pozitionarea incorecta la sinIncepeti alaptarea imediat dupa nastere Stoarcerea ocazionala a lapteluiPozitionati corect copilul Limitarea duratei unei meseAlaptarile trebuie sa fie frecvente,lungi fara a se aplica restrictii Daca copilul se alapteaza Alaptati frecvent,asezati copilul corect la sin Daca copilul nu poate sa sugaStoarceti laptele pe cale manuala sau cu pompa Inaintea alaptarii stimulati reactia la oxitocina Comprese sau dus cald Masaj la spate si la git Masaj usor la sini Stimularea pielii din jurul sinilor Mama trebuie ajutata sa se relaxeze Dupa alaptare reduceti edemul Comprese reci la sin Tratarea ducturilor blocate si a mastitei In primul rind: Daca : Imbunatatirea procesului de drenare a sinilor Simptomele acute Verificati si corectati: Fisurile nu prezinta nici o imbunatatire timp Pozitionarea gresita de 24h ,tratarea cu intrebuintarea Presiunea provocata de haine sau de degete :antibioticelor,odihna totala,analgezice Drenarea nesatisfacatoarea alaptelui Sugerati: 13

Alaptari frecvente Masajul liber in zona mameloanelor Comprese calde Sugerati in caz de necesitate: Sa se schimbe pozitiile Tratarea cu antibiotice a mastitei infectioase:Flucloxacilin-250mg la 6 h timp 7-10 zile oral Eritromicin-250-500mg oral,la 6h timp 7-10 zile. 2.Asfixie-stare patologica conditionata de lipsa de aeratie in pulmoni dupa nastere,in prezenta altor factori de viabilitatea Manifestari clinice: Evaluarea starii nou-nascutului se face imediat dupa nastere conform scorului Apgar,bradicardia este semnul diagnostic de baza ce marcheaza necesitatea efectuarii manevrelor de resuscitare.La un scor de 5,6,7 este un semn de asfixie moderata(depresie la nastere,semn de ingrijorare,e necesar oxigenarea prin masca,desobstruarea orofaringelui,stimulare reflexa prin uscarea cu scutecul si incalzire. La un scor 3,4 puncte in primul min cit si urmatoarele 5 min din viata este un semn de asfixie severa,este necesar masuri de reanimare,ventilare cu presiune pozitiva cu masca si rezervorul de oxigen Scorul 0,1,2 solicita intubarea.Manifestarile distantate: suferinta intranatala este cauza leziunilor cerebral durabile.1Sindromul encefalopatiei hipoxic-ischemice:miscarile respiratorii lipsesc sau devin efective doar periodic.,temperatura e instabila,reactiile neurosenzitive si neuromusculare sunt lente sau lipsesc,sindromul poate aparea la nn cu un scor0-3 ce se mentine 5 min.;cu convulsii in primele 1224h,cu aparitia dereglrilor motorii la finele primei saptmini de viata. Simptomatologie:respiratie expansiva nu se stabileste in primul minut de viata,FR cardiaca->100 pe min,reactie slaba la excitantii externi,hipotonie musculara;scorul Apgar in primul minut este de 4-6 puncte,,asfixie albastra.Starea generala a nn la nastere este grav-medie:1.copilul e apatic,motilitate spontana e redusa2.reactie slaba la examinare si excitare3.reflexe fiziologice inhibate 4.tipat scurt,putin emotional 5.tegumentele cianotice,insa la oxigenare devin roze,deseori se pastreaza acrocianoza 6.auscultativ-tahicardie,zgomote cardiace asurzite sau cu o tonalitate inalta 7.dupa apneea primararespiratia e ritmica cu suspinuri,e posibil tirajul sternal 8.apnee secundara 9.respiratie atenuata ,prezenta ralurilor umede de diferit calibru cu localizare nepermanenta si tembru diferit.10.frecvent sunet percutor cu rezonanta de cutie. In primele ore de viata apare hiperexcitabilitatea,pentru care sunt caracteristice: 1.tremorul minutelor de amplitudine mica,ce se intensifica in timpul plinsului si excitarii nn. 2.tipat iritat 3.dereglarea somnului 4 regurgitari frecvente 5.hiperestezie 6.simptom Ilpo pozitiv(tremuraturi sau prezenta reflexului Moro la percutia sternului) 7.reflexMoro spontan Asfixia primara grava este descrisa in felul urmator:frecventa cardiaca la nastere pina la 100 batai pe min cu deceleratie sau stabila, initierea respiratiei e dificila sau lipseste,tegumentele palide,atonie musculara, ,,asfixie alba,scor Apgar 0-3 Starea extrem de grava:tonusul muscular,activitate motorie spontana,reactie la excitantii durerosi si la examinare sunt reduse sau lipsesc,reflexele neonatale nu sunt declansabile,tegumentele cianoticpalide,zgomotele cardiace asurzite sau inabusite e posibila aparitia unui suflu sistolic,simptomatologie pulmonara variata.Uneori starea extrem de grava se poate asocia cu socul hipoxic Complicatii:1.precoce-leziuni ale creerului;edem hemoragie intracraniana,afectiune periventriculara,necroze;dereglari hemodinamice :hipertensiune pulmonara,policitemie soc,insuficienta functionala prerenala,sindrom de aspiratie a meconiu,pareza intestinalaCIDS 2tardive:pneumonii,meningita sepsis,enterocolita ulceronecrotica,sindrom hidrocefalic,displazie bronhopulmonara,retinopatie.

14

3 Sindromul de detresa respiratorie neonatala reprezinta orice dificultate in respira ie ntalnit sub varsta de 28 de zile. BMH este o boala cu plaman imatur si deficit biochimic de surfactan,care debuteaza la scurt timp dupa nastere. 3. EHI Cauze respiratorii 4. Afectiuni musculare 1. Imperforatia choanala 5. Afectiuni medulare 2. Obstacole laringiene si 6. Leziuni ale nervului frenic traheale 7. Malformatii SNC 3. BMH 4. Aspiraie de meconiu Chirurgicale 5. Tahipnee tranzitorie 1. Hernia diafragmatica neonatala 2. Atrezie de esofag 6. Pneumonie congenitala Metabolice 7. Malformatii adenomatoase 1. Hipoglicemie congenitale pulmonare 2. Hipocalcemie 8. Limfangiectazie pulmonara 3. Acidoza 9. Agenezie/hipoplazie 4. Hiponatriemie pulmonara 5. hipomagneziemie 10. Pneumotorax Hematologice 11. Hemoragie pulmonara 1. Anemie 12. HTPP 2. Poliglobulie Malformatii congenitale de cord cianogene 3. Soc Afectiuni neuromusculare Droguri administrate mamei 1. Edem cerebral 1. Anestezice 2. Hemoragie intracraniana 2. Opioide Surfactantul,substanta prezenta n lichidul de la suprafata alveolelor,este alcatuit n proportie de 90% din lipoproteine si fosfolipide ce au rol n scaderea tensiunii superficiale . Sinteza lui se degradeaza mai usor n conditii de acidoza, hipoxie, hipoglicemie ,hipotermie i colaps cardiovascular . Lipsa surfactantului determina colabarea alveolelor, scaderea compliantei pulmonare si cresterea efortului de umplere a plamnilor; de asemenea, datorita cresterii tensiunii superficiale, va avea loc transudarea de lichid din capilarele pulmonare n alveole. Coastele nou-nascutului se deformeaza cu usurinta (hipercomplianta), fapt ce agraveaza colapsul alveolar. Toate acestea vor determina scaderea suprafetei de schimb gazos, cu multe alveole ramase neventilate, ducnd la aparitia hipoxemiei, a hipercarbiei si a acidozei. Consecintele acestor tulburari vor fi cresterea rezistentei vasculare pulmonara si suntul circulator dreapta-stnga largit (prin persistenta canalului arterial). Afectarea circulatiei pulmonare va determina, la rndul ei, scaderea sintezei de surfactant, rezultnd un cerc vicios. Profilaxie- - instilarea intratraheala a unui surfactant (Curosurf, Survanta), imediat dupa nastere, prematurilor cu risc mare de a dezvolta SDR. Profilactic: - evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata - administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale). Curativ Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala de nastere; se poate repeta la 12h. 4.Diagnosticul diferential dintre sepsis precoce si tardiv caracteristica Sepsisul precoce Debut zile A 4-a zi si mai devreme Complicatiile evolutiei + sarcinii si nasterii Sursa de microorganisme Caile de nastere ale mamei 15 Sepsisul tardiv A 5-a zi si mai tirziu + Caile de nastere ale

Evolutia clinica tipica letalitate Biletul 6, 14, 26, 34

Fulminanta,se includ organe si sisteme mai des se intilneste pneumonia 15-50%

mamei,mediul inconjurator postnatal Incet progresiva,focare,mai des e meningita 10-20%

1. Etapele resuscitrii primare n sala de natere. Aparatajul folosit n reanimare i ngrijirea nounscutului. Etapele reanimarii nou nascutului: A Permeabilizarea cailor respiratorii: *pozitionarea nou-nascutului *Dezobstruarea gurii,nasului si uneori a traheei *In caz de necesitate introducerea sondei endotraheale Bmentinerea respiratiei: *Stimularea tactila *Cind este necesar ,ventilatie cu presiune pozitiva:balon cu masca,balon si sonda endotraheala C Mentinerea circulatiei: *Stimularea si mentinerea circulatiei sanguine:masajul cardiac extern,medicamente Echipamentul minim pentru resuscitarea neonatal scutece uscate i calde cldur radiant, mas de resuscitare prenclzit aspirator, sonde de aspiraie precauiuni universale mti adaptate ca dimensiuni balon de 400 i 750 ml laringoscop cu lam dreapt, de dimensiuni 0 i 1 sonde de intubaie endotraheal, = 2,5; 3; 3,5), mandrene fixator de sond endotraheal aspirator pentru meconiu bisturiu pentru sectionarea cordonului ombilical, catetere ombilicale (de 3,5 Fr sau 5 Fr) medicaie Indicaii resuscitarea neonatal: Apnee/respiraie ineficient Bradicardie FCC <100' Cianoz generalizat Pregtirea personalului pentru efectuarea manevrelor de reanimare La fiecare natere trebuie s existe personal pregtit n efectuarea manevrelor de reanimare (V). Este necesar prezena a minimum un specialist ce cunoate bine msurile de reanimare a nou-nscutului. Anticipai necesitatea reanimrii. Dac este suspectat necesitatea msurilor de reanimare, atunci pot fi necesare: Solicitarea personalului suplimentar; Pregtirea echipamentului necesar Controlul echipamentului de reanimare Asigurarea confortului termic Conceptul de echip 16

2.Realizarea VAP, intubarea traheal; instrumente necesare pentru administrarea medicamentelor. Tactica ventilaiei artificiale la nou-nscui. Respiratia pulmonara artificiala A.Indicatii:VAP se incepe in cazul cind dupa efectuarea masurilor initiale la copil: *lipseste respiratia de sine statatoare(apnee) *respiratia de sine statatoare este inadecvata B.Tehnica VAP: VAP prin intermediul balonului(Ambu,Penlon,Laerdal,Blue Cross) cu sonda sau prin sonda endotraheala. VAP prin masca faciala: Se alege masca de dimensiuni necesare (s acopere nasul, gura, vrful brbiei) Se permeabilizeaz cile respiratorii Se poziioneaz corect capul Reanimatorul se plaseaz lateral sau la capul copilului Poziionarea Balonului i Mtii la Nivelul Feei: 1. Nu apsai masca pe fa 2. Nu sprijinii degetele sau pri ale minilor pe ochii copilului 3. Nu apsai pe gt (trahee) Efectul pozitiv a VAP: Ridicarea i coborrea vizibil a cutiei toracice Ascultativ respiraie simetric mbuntirea culorii tegumentelor i FCC Semnele de ameliorare: Creterea FCC mbuntirea culorii tegumentelor Respiraie autonom i eficient Dac se creeaz impresia c inspirul nou-nscutului este prea profund, poate fi din cauz c: Se folosete presiune mare de compresie Este pericol de dezvoltare a pneumotoraxului Lipsesc excursiile adecvate a cutiei toracice. Cauzele posibile: Lipsa etaneizrii pe faa pacientului Lipsa de permeabilitate a cilor aeriene Presiune de compresiune sczut INTUBAREA ORO-TRAHEAL : INDICAII Este prezent meconiul i copilul nu este viguros Este necesar ventilare cu PP timp ndelungat Ventilare ineficient cu balon i masc Este necesar masajul cardiac extern Este necesar administrarea adrenalinei Indicaii speciale: prematuritatea, administrarea surfactantului, hernie diafragmatic Intubaia Endotraheal: Echipament i Materiale: Echipamentul trebuie s fie curat, protejat de contaminare Sonde endotraheale sterile de unic folosin, preferabil cu diametrul uniform Marcajele centimetrice i ghidajul pentru corzile vocale sunt utile Fr balona Sonda Endotraheal: Mrimea Corespunztoare: Selectai mrimea sondei pe baza greutii i a vrstei de gestaie Luai n considerare scurtarea sondei pn la 13-15 cm Mandrenul este opional Mrimea sondei (mm) Greutatea Vrstagestaional 17

(diametrul intern) (g) (s\pt) 2.5 Sub 1,000 Sub 28 3.0 1,000-2,000 28-34 3.5 2,000-3,000 34-38 3.5-4.0 Peste 3,000 Peste 38 Adncimea de introducere a sondei Greutate (kg) (cm de la buza superioar) 1* 7 2 8 3 9 4 10 * Copii cu masa mai mic de 750 g - 6 cm Semnele poziionrii sondei: La fiecare ventilaie cutia toracic se ridic Respiraia este simetric pe ambele arii pulmonare La ventilaie nu are loc distensia stomacului Se formeaz condens pe sond n timpul expirului Pregtirea Laringoscopului: Materiale Selectai mrimea lamei Nr 0 pentru prematuri Nr 1 pentru nou-nscuii la termen Verificai lumina laringoscopului Conectai sursa de aspiraie reglat la 100 mm Hg Folosii sonde de aspiraie mari (mai mari sau egale cu 10 Fr) pentru secreii Sond de aspira]ie mic pentru sonda de intubaie Pregtii masca i balonul de reanimare Pornii oxigenul Luai stetoscopul Tiai leucoplastul sau pregtii dispozitivul pentru fixarea sondei de intubaie Etapele intubrii: Stabilizai capul Administrai oxigen n flux liber Glisai lama peste partea drept a limbii mpingei limba ctre partea stng a gurii Avansai vrful lamei pn n valecul Ridicai lama Vizualizai regiunea faringian Nu folosii micarea de basculare Corzile vocale apar ca fii verticale sau ca litera V inversat Presiunea n jos pe cricoid poate ajuta la aducerea glotei n raza vizual Poate fi necesar aspirarea secreiilor inei sonda n mna dreapt Ateptai deschiderea corzilor vocale Introducei vrful sondei pn ce reperul pentru corzile vocale ajunge la nivelul corzilor Limitai tentativele la 20 secunde PREPARATELE MEDICAMENTOASE: Indicaii pentru administrarea medicamentelor !!! FCC <60 n pofida VPP i MC timp de 30 sec Adrenalina (IIIC): indicaii 18

Frecvena cardiac mai mic de 60/min dup: 30 secunde de ventilaie asistat i 30 secunde de masaj cardiac extern i ventilaie asistat ________________ Total 60 secunde Not: Adrenalina NU este indicat naintea restabilirii ventilaiei adecvate Modaliti de administrare: Sonda endotraheal, Vena ombilical Adrenalina:Administrarea prin sonda endotraheal Se administreaz direct pe sonda endotraheal Se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr Diluie vs bolus Dup administrare, se iniiaz ventilaia cu presiune pozitiv Administrare prin vena ombilical: Plasarea cateterului n vena ombilical Calea de elecie Cateter de 3.5F sau 5F Tehnic steril Cateterul se introduce pe o distan de 2-4 cm Se aspir snge pe cateter Se introduce pe o distan mai mic la prematuri Introducerea n ficat poate cauza leziuni 3. Alimentaia copilului prematur. Metodele i tehnica alptrii n dependen de vrsta gestaional. Daca copilul poate fi alimentat pe cale orala, atunci i se adm hrana pe parcursul primeloe 2h si apoi peste 2-3h pt prevenirea hipoglicemiei. Daca nu se poate face rost de lapte atunci i se da apa cu glucoza. In dependenta de virsta gestationala avem urmatorele particularitati: a)Pina la 32 saptalimentarea se face de regula prin tubul naso-gastric. In timpul alimentarii copilul poate suge degetele mamei pentru a stimula tractul digestiv si in consecinta la cresterea greutatii copilului b) Intre 30-32 saptsunt apti sa primeasca hrana din canuta sau lingurita,chiar daca este hranit prin tub se poate incepe si adminitrarea hranei din canuta de 1-2 ori pe zi, astfel copilul poate profita din plin de placerea gustului. La copii poate aparea dorinta de-a incerca si late alimente. c) De la 32-36 saptcei care pot suge se recomanda de-a fi plasati la san,daca nu poate suge cu desavirsire atunci i se da extras din san. Odata ce copilul suge adecvat acesta se mentine la san atit timp cit face singur acest lucru,dup care i se poate da lapte din canuta d) De la 36 saptmajoritatea sint capabili de-asi asigura necesitatile de nutritive, in cazul dat se continua monitorizarea copilului si erificarea greutatii pentru certitudinea ca primeste cantitatea de lapte necesara. 4.Indicaiile i metodele de exsanguinotransfuzie. Inlocuirea celei mai mari parti a sangelui sau a globulelor rosii apartinand unui bolnav cu sange si globule rosii de la donatori. Principalele indicatii ale unei exsanguinotransfuzii sunt boala hemolitica a nou-nascutului, anemiile sau intoxicatiile grave, babesioza, drepanocitoza. Tehnica Exsanguinotransfuzia este practicata in mod manual la nou-nascut: un cateter este introdus in vena ombilicala pentru a permite alternativ punctiile sagvine la copilas si injectarile de sange sau de globule rosii de la donator. In alte cazuri (drepanocitoza), se poate utiliza un aparat de citafereza care permite eliminarea globulelor rosii ale bolnavului si restituirea catre el a altor elemente ale singelui sau, precum si a globulelor rosii sanatoase. Inlocuirea celei mai mari parti a sangelui sau a globulelor rosii apartinand unui bolnav cu sange si globule rosii de la donatori. Principalele indicatii ale unei 19

exsanguinotransfuzii sunt boala hemolitica a nou-nascutului, anemiile sau intoxicatiile grave, babesioza, drepanocitoza. BILETUL 7, 13, 27, 33 1. Pasul D a resuscitrii neonatale. Medicamentele folosite,reguli de administrare. Pasul D include administrarea medicamentelor. Astfel principalele grupuri de medicamente incluse in aceasta etapa sunt: adrenalina, volum-expanderi,bicarbonat de sodiu si naloxon. Pricipalele indicatii pentru administrarea medicamentelor sunt: FCC<60 in pofida VPP si MC timp de 30 sec. In cazul adrenalinei principalele indicatii sunt: FC <60/min dupa 30 sec de ventilare asistata si 30 sec de masaj cardiac extern in concordanta cu ventilarea asistata, in total trebuie sa fie 60 de sec. Adrenalina nu este indicata inaintea restabilirii ventilatiei adecvate,iar modalitatile de administrare a adrenalinei sunt: sonda endotraheala si vena ombelicala. Daca ne referim la administrare prin sonda endotrahela atunci putem remarca: se adm direct pe sonda,se pot utiliza sonde de gavaj de 5 Fr,dilutie vs bolus,iar dupa administrare se initiaza ventilarea cu presiune pozitiva. La administrarea prin vena ombelicala tinem cont de: plasarea cateterului n vena ombilical, calea de elecie cateter de 3.5F sau 5F si tehnic steril. Cateterul se introduce pe o distantade 2-4 cm,se aspira singe pe cateter,se introduce pe o distanta mai mica la prematuri si introducerea in ficat poate cauza diverse leziuni.Concentratia adrenalinei recomandata -1:10000,doza recomandata-0,1 la 0,3 ml/kg din solutie 1:10000,rata de administrarerapid,cit mai repede cu putinta. Cele mai importante efecte ale adrenalinei creste forta si frecventa contractiilor cardiace, vasoconstrictie periferica, se poate repeta la fiecare 3-5 min, se poate adm a doua dozaprin vena ombelicala daca prima doza a fost adm prin sonda endotraheala. Raspunsurile inadecvate la adm de adrenalina sunt FCC < 60 b/min , instalarea hipovolemiei ,acidozei metabolice severe. In cazul grupului de expansiune volemicaSolutia recomndata este serul fiziologic in doza de 10ml/kg,calea de adm este vena ombelicala, ratade adm recomandata este de 5-10 min. semnele care indica reexpansionarea volemica sunr: cresterea TA,pulsul adecvat si atenuarea palorii. Daca hipovelemia persista atunci se repeat adm de volum-expanderi si adm de bicarbonat de sodiu. Bicarbonatul de sodiu doza recomandata 2mEq/kg(4mL/kg din Solutia de 4,2%),calea de adm este vena ombelicala, concentratia recomandata este de 0,5 mEq/ml (sol de 4,2%),rata de adm lent nu mai repede de 1mEq/ml. Naloxona se adm la copii cu depresie respiratorie care provin din mame care au primit narcotice cu 4 ore inainte de nastere. Nu se adm naloxona daca mama este dependent de narcotice sau urmeaza tratament cu metadona,sau convulsii severe la NN. Doza de noloxona recomandata este de 0,1 mg/kg sau endotraheal sol de 1mg/ml. 2.Contraindicaiile alptrii la sn din partea mamei i copilului- absolute i temporare. Din partea mamei : a)absoluteinfectarea cu HIV b)temporarepatologia infectioasa in perioada acuta,decompesarea maladiilor somatice ale mamei,cancer la mama si aceasta primeste citostatice,diabetul zaharat cu intrebuintarea antidiabeticilor orale,boli psihice la mama in acutizare si candidoza mamelonului si areolei. Din partea copilului: a)absoluteerori de metabolism(fenilcetonuria,galactozemia) b)temporareafectiunile grave a NN ce necesita ventilare artificiala si alimentatie parenterala 3.Semnele de urgen n perioada neonatal. Cauzele copilului nelinitit. Diagnosticul diferenial. Tactica medical. Semnele de urgenta in perioada neonatala sun urmatoarele: cianoza,tonusul muscular scazut, depresie a efortului respirator, bradicardia,hipotermia, tensiunea arteriala scazuta, tahipnoe. Insa primul semn si cel mai important de intrerupere a functiilor vitale il reprezinta apneea care poate fi primara,secundara si mixta. Diagnosticul diferential al starilor de urgenta trebuie de efectuat cu urmatoarele patologii: 20

a)urgente neurologice-traumatisme,convulsiile si alte evenimente amenintatoare de viata. b)urgente respiratorii-bronsiolita c)urgente infectioase-septicemia, herpesul neonatal, infectii cutanate neonatale d)urgente gastrointestinale-volvus intestinal,apendicita acuta,stenoza hipertrofica de pilor, enterocolita necrozanta, megacolon toxic, imperforatia anala, ilesul meconial e)urgente hepatice-hiperbilirubinemia f)urgente metabolice-boli genetice de metabolism g)urgente endocrine si metabolice Tactica medicalain urgente neonatale primele masuri in reanimarea neonatala constau in uratoarele etape: permeabilizarea cailor respiratorii(pozitionarea nou-nascutului,dezobstructia gurii,nasului si uneori a traheei,in caz de necesitate introducerea sondei endotraheale);urmatoarea etapa consta in mentinerea respiratiei (stimularea tactila,la necesitate ventilare mecanica); si ultima etapa consta in mentinerea circulatiei (stimularea si mentinerea circulatiei sangvine prin masajul cardiac extern si utilizarea de medicamente) 4.Diagnosticul sepsisului neonatal- criterii cu valoare preductiv. In diagnosticul sepsisului se include urmatoarele metode: a)cercetari de laboratorinsamintari,teste pentru depistarea Ag,determinarea titrului de Ac, colorarea dupa Gram, calcularea leucocitelor si difereantierea lor, calcularea trombocitelor, substantele fazei acute b)cercetari radiologiceradiografia cutiei toracice, vizualizarea cailor urinare(EUS rinichilor,pielografia iv,cisturetrografia) c)alte cercetaricercetarea placentei(examenul obiectiv si histologia placentei). Biletul 8, 20, 28, 39 1.Ingrijirea nou-nascutului cu defecte si traume la nastere. Defectele moderate sau acute la nastere apar la 3-4% din copiii nou-nascuti,unele pot fi depistate la nastere, altele mai tirziu, iar altele niciodata. Nastere- uscarea copilului- evaluarea( respiratiei, FCC>100,greutatea .2500g,virsta gestationala.37sapt, defectelor si traumele la nastere)- clasificarea defecte/traume la nastere- tratament adecvat. Dehiscenta palatului dur: frecventa,poate implica buza superioara, sau buza inferioara si cerul gurii mono sau bilateral. Cea mai dificila si urgenta problema este dificultatea alaptarii. Daca defectul este mic alaptarea este posibila, daca defectul este mare mama trebuie sa-si stoarca laptele si sa hraneasca copilul cu lingurita sau cu seringa.In spitale se poate folosi un tub nazo-gastric. In consecinta copilul poate sa se dezvolte prost. Atrezia esofagului: este important ca nou-nascutul sa nu fie alimentat inainte de transferarea lui rapida la un centru chirurgical pentru inchiderea fistulei si indreptarea esofagului.Esofagul trebuie sa fie drenat in timpul transportarii. Picior plat: daca piciorul nu poate fi micsorat este necesara stringerea lui cu o banda. Daca aceasta operatiune este intreprinsa de indata ce copilul a fost nascut ea poate da rezultate bune. Anus imperforat: unii specialisti include aceasta malformatie in grupul de urgenta dar se poate astepta o zi sau doua pentru a permite aerului sa ajunga la capatul interior al rectului, astfel ca razele X sa poata determina lungimea atreziei. Unii copii au un anus acoperit cu piele dar chiar si in aceste cazuri operatia poate fi aminata pentru citeva zile. Traume la nastere: acest termen denota traumele mecanice care pot aparea si care nu pot fi evitate in timpul travaliului sau nasterii. Factorii de predispozitie include macrosomia, nasterea prematura, disproportiile cefalopelviene, distocia, travaliile prelungite, prezentatiile fesiere. Cefalohematomul: o hemoragie subperiostala care poate fi mare si bilaterala,este delimitata de un os,strict conturata. Singerarea este restrinsa de suturile dintre oase. Umflatura nu este vizibila timp de citeva ore dupa nastere, deoarece singerarea subperiostala este un proces lent.Singele din cefalohematom poate persista timp de mai multe saptamini, astfel prelungind icterul neonatal. 21

Hemoragia subaponeurotica- o hemoragie sub aponeuroza epicraniana, unde se acumuleaza o cantitate mare de singe. Umflaturile pot sa nu fie vizibile la copilul care sta intins pe spatesi are in regiunea occipitala o cantitate viscoasa de singe. Dupa citeva incercari repetate de extragere in vacuum poate sa se formeze o trauma. Tratementrul este conservativ, rar singerarea este acuta si necesita transfuzii de singe. Fractura claviculei:se observa mai des dupa distocia umarului sau nasterea copilului in prezentatie fesiera sau podalica.Fractura poate fi usor palpata,nu este necesara tratarea ei,se aplica pansament. 2. Avantajele alimentatie naturale Ajut la stabilirea unei relaii strnse mam-copil Asigur nevoile nutriionale ale copilului n LM exist o mare biodisponibilitate pentru unii nutrieni (fier) Compoziia LM se schimb cu vrsta copilului i n cursul fiecrei mese LM are componente antiinfecioase i antiinflamatorii Conine factori bioactivi Favorizeaz dominana Bifidobacteriilor n flora intestinal Alimentaia natural mai mult de 3 luni scade gravitatea infeciilor digestive Continuarea alimentaiei cu LM mai mult de 6 luni incidena alergiilor Laptele matern: Scade riscul pentru anumite boli la adult (obezitate, hipercolesterolemie, HTA) Crete performanele cognitive ale copilului Pierre Royer: LM are 3 caliti foarte cutate azi : preul cel mai mic calitatea cea mai bun modul de prezentare cel mai atractiv 3. Terapia intensiv a nou-nscutului n perioada postasfictic. A. Resuscitarea- ABC(dezobtruarea si asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii; respiratie, asigurarea ventilarii artificiale sau auxiliare; restabilirea si sustinerea activitatii cardiace si hemodinamice) B. Tratamentul encefalopatiei hipoxic- ischemice: monitorizarea functiilor organelor vitale, mentinerea TA normale; tens.intracraniene; profilaxia edemului cerebral: mentinerea oxigenarii adecvate pe baza indicilor monitorizarii transcutane si pulsoximetria,intretinerea unui nivel optim al pCO2 si al glucozei. C.Terapia parenterala: 1. Limitarea volumului lichidului administrat 50- 60ml/kg pu prematuri si 30 ml/kg pu nn la termen 2. Mentinerea nivelului ne Na in ser 3. Supravegherea diurezei si densitatii urinei (1012- 1015) 4.Prevenirea convulsiilor- cu fenobarbital, sau seduxen 0,1-0,3mg/kg i.v., difenin. 5.Suspectarea hemoragiei subarahnoidiene impune administrarea plasmei proaspat congelate cite 5- 10 ml/kg. 4. Retard de crestere intrauterina. Definitie: RCIU reprezint micorarea greutii corporale i/sau taliei la natere cu 10 centile sau mai mult de 2 comparativ cu indicele mijlociu pentru vrsta gestaional dat. Etiologia: - Factori materni: defecte de alimentatie, boala hipertonica, boli cronice somatice,edocrinopatii, antecedente obstetricale, deprinderi nocive ale mamei) - Factori placentari: anomalii placentare - Sarcina recenta si / sau parientate inalta - Adausul ponderal mic in timpul sarcinii in special in a doua jumatate - Maladii cronice cum ar fi malabsorbtia, DZ, patologia renala - Aportul inadecvat sau prost echilibrat asociat cu alcoolism, utilizarea subst.stupefiante, saracia Patogeneza n caz de aciune a factorilor nefavorabili n trimestrul II de sarcin varianta hipoplastic. n trimestrul III varianta hipotrofic. n caz de infecie intrauterin, afeciuni cromosomial i genice RCIU se 22

asociaz cu anomalii de dezvoltare sau stigme dezembrionale ce constituie varianta displastic. n literatura strin varianta displastic i hipoplastic constituie varianta simetric al RCIU, varianta hipotrofic - RCIU asimetric. 3 faze de formare a RCIU - Pn la 16 sptmni de gestaie - hiperplazia celular (RCIU simetric) - 17-32 sptmni de gestaie - asocierea hiperplaziei i hipertrofiei celulare (faza intermedial a RCIU) - dup 32 sptmni de gestaie - hipertrofia celular (RCIU asimetric) Clasificarea 1. Dup factorii etiologici 2. Dup varianta clinic 3. Dup gravitate materne hipotrofic uoar placentare hipoplastic medie fetale displastic grav asociate sau simetric i asimetric Forme clinice - Retard statural secundar-recunoaste mai multe cauze:organice,metabolice, psihoafective.Ele sunt evocate de cele mai multe ori de anamneza.Virsta osoasa in acest caz este itrziata dar apropiata de virsta staturala ceea ce sugereaza o posibila revenire in cazul care cauza este tratata - Retardul de origene osoasa.In acest caz virsta osoasa este egala cu virsta cronologica.Viteza de crestere este normala.Acest retard se asociaza cu malformatie sau cu boli cromozomiale. - Retardul de cauza endocrina.Viteza de crestere este foarte incetinita.Virsta osoasa este inferioara virstei cronologice dar egala staturale. - Retardul statural esential.Aspectul copilului este armonios,iar viteza de crestere normala. RCIUse asociaz cu anomalii de dezvoltare, asfexie, hipoxie intrauterin, aspiraii de meconiu, persistena circulaiei fetale, hipoglicemia, hipotermie, policitemie, dereglri de coagulare, hiperbilirubinemie. Pe parcursul I-ei luni de via la copii cu RCIU mai des se diagnostica anemia, dereglri hemoragice, dereglri metabolice. Dup datele S.Hakel i coautorii lui dereglri neurologice la copii cu RCIU se ntlnate n 10-30%, mai des dect la copii fr RCIU. Diagnosticul Se bazeaz pe datele USG efectuate n timpul sarcinii; masa i nlimea la natere, grosimea plicei i dup indicii: Indicele de cefalizaie= perm.cranian(cm)x100/masa (gr) coeficientul ponderostatural =masa la natere(gr)/ talie (cm) coeficientul masei=masa / mediana masei corporale Scriningul de laborator al dereglrilor dezvoltrii ftului intrauterin 1.Nivelul de gonadotropin horional n serul sanguin matern micorat - patologia placentei , sarcin oprit n evoluie sau iminen de avort mrit - sarcin multipl, abiraii cromozomiale 2. Nivelul extriolului liber sngele matern micorat-dereglri placentare i fetale 3. Nivelul alfa-fetoproteinei n serul sangvin matern mrit - anomalii de dezvoltare a ftului: nefroz cogenital, atrezia duadenal, gastroizis, omfalocele, meningocele, spina bifida, anencefalia,RCIU micorarea de 2 ori - S-m Down 4. PAPP-A test - aprecierea proteinei A sintizat n timpul graviditii micorat considerabil - S-m Down, S-m Edvard i alte anomalii. Ca test adugtor poate fi USG cu aprecierea grosimei spaiului cervical la ft de la 10 pn la 14 sptmni de gestaie, dac e marit indicele mai mult de 3mm se mrete riscul de RCIU. Doplerometria necesar de la 30 sptmni de gestaie pentru aprecierea strii cardiovasculare a ftului cu metoda ultrasono cardiotohografie. Examinarea copiilor cu RCIU Peste 2 ore dupa nasterea:analiza generala singelui, BAB, hematocrita, glucoza singelui. In dinamic necesar de apriciat la necesitate:bilirubina singelui si fractiile, nivelul proteinei generale si fractiile ei, ionograma, creatinina. 23

Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Micorarea coninutului de lizocime; Micorarea n plasm i n snge a fraciilor complimentului 3; Mrirea n plasm i n snge a fraciilor complimentului 4, acest factor acentuiaz protecia vedit a copiilor cu RCIU n potriva maladiilor virale,datorit normativelor normali ale herperilor proprii (D 16+) Indicii sistemului imun a nou nscuilor sntoi i cei cu RCIU Sistemul imun la copii cu RCIU se caracterizeaz prin: Predominarea nivelului de limfocite care au perdut aparatul receptiv,la limfocite cu fenotip dublu pozitiv D4+:D8+.n acela timp la nou-nscui sntoi raportul limfocitelor imature la zero constituie 3:1 Examinarea i conduita: Tratai asfixia dac este prezent. Msurai greutatea, circumferina capului i lungimea pentru a identifica tipul de RCIU. Examinarea fizic minuioas la anomalii i trsturi dismorfice. Glicemia i hematocritul pentru a depista hipoglicemia i policitemia. Ca ++ seric, leucocitele cu formul leucocitar i numrul de trombocite. Copiii cu RCIU din cauza factorilor placentari au consumul sporit de O2. Aceasta duce la o pierdere imperceptibil de ap n msur variat (maximum 20-30%). Compensai aceast pierdere mrind aportul intravenos de lichide. Aceti copii pot, de asemenea, necesita un aport caloric sporit (>150 ml/kg/zi i >100 kcal/kg/zi) pentru a obine creterea adecvat. Examinarea i tratamentul ulterioare vor depinde de anomaliile identificate la examenul anamnestic i obiectiv. Biletul 9, 18, 19, 29, 38 1. Ingrijirea nou-nascutilor supusi riscului de infectii. Scorul riscului dezvoltrii infeciei neonatale const din 2 faze: I faza SCORUL Durata perioadei alichidiene Temperatura corpului la mam Aprecierea dup Apgar la minutul 5 Caracterul lichidului amniotic Masa corpului copilului n grame 0 12 36,6 37,2 8 10 Curate 2500 1 12 - 24 37,3 37,8 57 colorate cu meconiu sau snge 1500 - 2500 2 24 37,8 5 purulente cu miros fetid 1500

Aprecierea const din dou faze notat n sistemul de trei puncte: dac 1 faz este egal cu 0 atunci nu e nevoe de apreciat a doua faz II faza Aspectul placentei 0 nu e chimbat 0-5 1 opalescen 6-15 2purulent

Cantitatea neutrofilelor n aspiratul gastric

15 sau prezena neutrofilelor cu incluziuni

24

bacteriene Temperatura corpului la mam peste 1 2 ore dup natere Cantitatea leucocitelor n sngele mamei n ziua cnd a nscut Analiza urinei mamei Starea copilului 36,6- 37,2 37,3- 37,8 >38,5

10000-15000

15000-20000 >20000

Steril satisfctoare

Bacterii sau leucocite instabil

Bacterii sau leucocite Tulburri respiratorii

n caz c 1 prima faz este apreciat cu 3 puncte i mai mult, sau a doua faz e egal cu un punct i mai mult- sunt necesare cercetri specifice i antibioticoterapia iniial pna la rezultatele hemoculturii i antibioticograma cu aprecierea sensibilitii. Test screening pt sepsis: 1. Leu < 5000 sau > 20000; 2. Raportul neutrofilelor imature la totale > 0,2; 3. Latex pozitiv al proteinelor C-reactive; 4. VSH >15mm. Test-screening + daca cel putin 2 indici sunt prezenti. Terapia=combinatie a tratamentului antimicrobian (penicilina+aminoglicozid, ampicilina+aminoglicozid) cu asistenta de suport (sprijin de nutritie, anturaj curat, terapie cu oxigen). Apoi terapia conform antibioticogramei (cefalosporine gen 3-4 cefalotin, cefotaxim 100mg/kg*4/zi; gentamicina, metronidazol). Daca prezenta infectiei a fost confirmat tratamentul va dura 10-14 zile (in meningita 1421 zile). Masuri de prevenire: spalarea miinilor de catre personalul medical, sistemul rooming de asistenta a mamei si copilului. De evitat (daca nu este necesar): aspirarea, tuburile endotraheale, cateterizarile, plasarea a 2 copii intr-un incubator. Instrumentele folosite curatate bine si sterilizate. 2. Boala hemolitic a nou nscutului. Definiia,criterii de diagnostic, fototerapia. BHNN-maladie conditionatabde conflictul imunologic cauzat de incopatibilitatea singelui fatului si al mamei in functie de antigenii eritrocitari. BHNN este inclusa in grupul icterelor dobindite de nou-nascuti si reprezinta producerea crescuta de bilirubina (cu preponderenta fractia indirecta). Simptome de baza: 1. Icter-apare in primele 5-10 h,dar poate fi si la nastere; 2. Anemia-gradul exprimarii coreleaza cu gravitatea evolutiei (Hb<150 g/l stare grava); 3. Hepatosplenomegalia-in caz de hemoliza grava se asociaza cu anasarca; 4. Anasarca fatului. Sindroame caracteristice: hipoproteinemia progresiva cu ascita si exudat pleural, detresa cardiorespiratorie cu dezvoltarea progresiva a edemului pulmonar, dereglarea circulatiei periferice, tulburarea ritmului cardiac, anemie grava, hipoglicemie secundara, acidoza. Laborator: reticulocitoza 10-40%, reactia Coombs + cu eritrocitele fatului, anemie, crestere in dinamica a bilirubinei indirecte (in caz de hepatita toxica-si a fractiei directe), monitorizarea nivelului glucozei. Fototerapia este bazata pe cresterea cantitatii de izomer bilirubinic tegumentar hidrosolubil, care nu necesita conjugare hepatica. Consta in expunerea la lumina fluorescenta cu lungimea de unda 450-460 nm. Efect-marirea excretiei bilirubinei din organism prin urina sau scaun, micsorarea toxicitatii bilirubinei indirecte si riscului de icter nuclear. In prize de 4-8h cu intrerupere 1-2h. Se poate practica o panfototerapie cu o durata de peste 12h pe zi (8h continuu si 3h pauza) la distanta lampa-copil 45cm si intensitate de 4microV/m2. Precautii: protejarea ochilor, buna hidratare, regim delactozat. 3. Etapele resuscitrii primare n sala de natere.

25

4. Efortul respirator este evaluat prin scorul Silverman Tiraj intercostal Bombare toracica Balans toracoabdominal miscari respiratorii sincrone 1 vizibil discreta miscari inspiratorii sincrone 2 marcat marcata miscari abdominale retractii toracice Aprecierea i clasificarea scorului Silverman -SDR de debut 0- 3 puncte SDR grav-mediu 4 6 puncte -SDR grav 7 9 puncte -SDR foarte grav 10 puncte 26 net audibil marcate audibil cu stetoscop discrete Geamat expirator Batai ale aripilor nasului absente

absent

absenta

absent

Biletul 10, 15, 30, 35 1. ngrijirea copilului cu greutate mic la natere. Masuri ce trebuie intreprinse in cazul copiilor cu GMN: 1. Asigurarea protectiei termice; 2. Asigurarea necesitatilor calorice; 3. Prevenirea si tratarea hipoglicemiei. Asigurarea protectiei termice Copiii cu GMN sint supusi riscului de hipotermie. Respectiv lucratorul medical trebuie: sa aplice cu grija principiile lantului cald, sa foloseasca tehnologii adecvate de mentinere a temperaturii corespunzatoare, sa ia temperatura copilului folosind termometre de marcaj mic. Urmatoarele metode de protectie termica duc la incalzirea copilului: A. Contact piele- piele Copilul gol este tinut linga corpul mamei intre sini. Mama il acopera cu un cearsaf.Poate fi implicat si tatal in aceasta metoda de incalzire. B. Saltelele umplute cu apa Saltelele umplute cu apa calda reprezinta o metoda noua de pastrare a caldurii copilului. Saltelel sint puse pe patucurile copiilor si sint umplute cu 5 litri de apa calda, o sursa electrica incalzeste apa pina la 36,537 grade. Copilul e situat in patuc, acoperit cu cearsaf. C. Incalzirea cu raze Acesti incalzitori sint niste elemente care asigura un anturaj cald printr-un transfer de raze calde in directia copilului. Se foloseste perioade mici de timp,citev are, deoarece e costisitoare. D. Incubatoarele incalzite cu aer Asigura un mediu cald, unde se poate controla temperatura,umiditatea, si furnizarea oxigenului. Umiditatea este asigurata de un rezervor de apa. Promovarea metodei Mama Kangaroo Mentine o termoreglare adecvata, faciliteaza alaptarea si permite monitorizarea bunastarii copilului. Mama tine copilul intr-un contact strins cu corpul ei, intr-o pozitie inclinata si verticala, oferind maxima protectie in timpul spitalizarii. Criterii de admitere pentru metoda Kangaroo: virsta de gestatie>30 sapt; greutatea la nastere> 1100g, conditii satisfacatoare ale sanatatii generale; copilu trebuie sa aiba cel putin o capacitate partiala de a suge. Toti copii din spitale trebuie sa fie examinati de cel putin 3 ori pe saptamina. 2. Diagnosticul diferenciat dintre sepsis precoce i tardiv. Sepsisul precoce: apare-pina la a 7-a zi de viata; virsta medie de aparitie-1h; complicatiile evolutiei sarcinii si nasterii-frecvente; sursa de microorganisme-caile de nastere ale mamei; evolutia clinica tipicafulminanta, simptomatic (apnee, tahipnee >60, SDR, pneumonie, tegumente surii, se includ organe si sisteme); complicatii-pneumonia, septicemia, meningita; letalitatea 10-15%. Sepsis tardiv: dupa a 7-a zi de viata; 27 zile; rare; caile de nastere ale mamei, mediu inconjurator postnatal; incet progresiva, focare inflamator purulente, temperatura instabila sau febra, apatie, hipotonie, voma, regurgitari, balonari; septicemia, meningita, osteoartrita; 2-6%. 3. Pasul D a resuscitrii neonatale. Medicamentele folosite,reguli de administrare. Indicaii pentru administrarea medicamentelor !!! FCC <60 n pofida VPP i MC timp de 30 sec Adrenalina (IIIC): indicaii Frecvena cardiac mai mic de 60/min dup: 30 secunde de ventilaie asistat i 30 secunde de masaj cardiac extern i ventilaie asistat Total 60 secunde Not: Adrenalina NU este indicat naintea restabilirii ventilaiei adecvate Modaliti de administrare: 1.Sonda endotraheal 2.Vena ombilical Administrare prin vena ombilical: plasarea cateterului n vena ombilical, cateter de 3.5F sau 5F, tehnic steril, cateterul se introduce pe o distan de 2-4 cm, se aspir snge pe cateter, se introduce pe o distan mai mic la prematuri, introducerea n ficat poate cauza leziuni. 0,1-0,3 ml/kg din solutie cu concentratia 1:10.000 intr-o seringa de 1 ml, cit de rapid posibil. 27

Crete fora i frecvena contraciilor cardiace, vasoconstricie periferic. Se poate repeta fiecare doz la interval de 3-5 minute. Se poate administra a doua doz prin vena ombilical, dac prima doz a fost administrat prin sonda enotraheal. Adrenalina: Rspuns inadecvat (Frecvena cardiac <60 bpm) Se verific eficacitatea ventilaiei, MCE, intubaiei traheale, administrrii adrenalinei. Se ia n considerare posibilitatea existenei hipovolemiei, acidozei metabolice severe. Semne de Hipovolemie: paloare dup oxigenare, puls slab (la frecven cardiac crescut\ sau sc\zut\), raspuns slab la reanimare, TA mic / perfuzie periferic slab. Expansiune Volemic: soluii acceptabile: ser fiziologic, soluie Ringer Lactat, singe O-negativ. Solutia recomandata: ser fiziologic 10ml/kg, in vena ombilicala, volumul estimat se aspira intr-o seringa mare, rata de administrare recomandata 5-10 minute. Volum-expanderi Semne care indic re-expansionarea volemic: creterea tensiunii arteriale, puls ntrit, paloarea se atenueaz Dac hipovolemia persist: se repet administrarea de volum-expandere, se administreaz bicarbonat de sodiu pentru suspiciunea existenei acidozei. Reanimarea prelungita-consecinte fiziologice: instituirea acidozei lactice, contractilitate cardiac slab, flux sanguin pulmonar redus. Suspiciunea de acidoz metabolic: administrarea de bicarbonat de sodiu este controversat, se utilizeaz numai dup ce instituie o ventilaie adecvat. Medicatia-bicarbonat de natriu: 2mEq/kg (4 ml/kg din solutia 4,2%); lent pina la 1 mEq/kg/min. Intreruperea masurilor de reanimare: convingei-v c procesele de reanimare snt adecvate; putei s v oprii dup 15 min de asistolie; in caz de prognostic neclar e necesar de evaluarea continu a strii, discuii cu prinii i echipa. 4. Principiile de tratament al SDR Profilactic: - evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata; - administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale). Curativ : Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala de nastere; se poate repeta la 12h. Masuri suportive : Mentinerea echilibrului termic; Monitorizarea parametrilor vitali; Oxigenoterapie functie de gazele sanguine si pulsoximetrie: -Pe masca -Sub cort cefalic -CPAP -Ventilatie mecanica (SaHbO2<88%, PaO2<45mmHG, PaCO2>60mmHg, pH<7,25 la FiO2 de 60%) Alimentatie parenterala cu restrictie de lichide; Antibioprofilaxie (ampicilina + gentamicina); Mentinerea Ht>41% - transfuzie de masa eritrocitara.

Biletul 11, 3 28

1. Controlul termic al nou-nscuilor. Cile de perdere de cldur la nou nscut,metode de prevenire a hipotermiei. Cile de perdere de cldur la nou nscut - Convecie, Conducie, Evaporare, Iradiere. Metode de protecie termic Uscarea prin stergerea nn si inlaturarea scutecelor umede Contactul piele-piele - punerea nou-nascutului n contact direct cu pieptul mamei, acoperirea capului nou-nascutului cu o bonet i inerea copilului mbracat. Plasarea nn sub o sursa de cldura radianta Sacul de polietilen - Pentru asigurarea controlului termic prematurii cu vrsta de gestaie pn la 28 spt (greutatea la natere sub 1500 g) sunt nvelii (pn la gt) ntr-un sac de polietilen care se nchide pentru a preveni pierderile de cldur i apoi plasai sub sursa de lumin radiant . mbrcai pe cap o bonet. Dac este disponibil, se poate folosi salteaua portabil. Monitorizai tC axilar care trebuie s fie 36,5C; Metoda Kangoroo Este aplicabil pentru toi nou-nscuii stabilizai cu greutatea de la 1,5 pn la 2,5 kg, ns n mod special este recomandat pentru ngrijirea continu a copiilor cu greutatea de la 1,5 pn la 1,8 kg. Studiile bazate pe dovezi au artat c metoda Kangoroo are un set de efecte benefice asupra sntii copiilor cu GMN (N.E.1; GR A), inclusiv creterea, adaosul ponderal i ratelor de alptare la sn, risc redus al infeciei nosocomiale i maladiilor severe (.1;A). Impactul metodei asupra RMN este de 0100%, 43-66% printre copiii cu GMN, reduce incidena morbiditii prin infecii cu 51%. 2. Metodele de alimentare a copiilor cu greutate mic la natere (GMN). VG,saptamini masa aprox metode de aliment pe cale orala < 30 tub nazogastric 30 32 alimentarea cu cana 32 34 +/- 1300 g alaptarea este posibila 34 38 +/- 1800g alaptarea este bine coordonata Alimentarea prin tub nazogastric in timp ce primeste hrana prin tub, copilul poate sa suga degetele mamei ceea ce duce la stimularea tractului gastro-intestinal. Alimentarea cu cana ii da posibilitatea copilului sa-si exerseze gura si sa incerce placerea gustului. Unii copii nu sunt in stare sa primeasca nici un fel de aliment,deci ei au nevoie de alimentatie intravenoasa pentru primele zile. 3. Pasul B a resuscitrii neonatale. Aparataj folosit,reguli de utilizare. Pasul B a resuscitrii neonatale mentinerea respiratiei include: - Stimularea tactila ( lovirea talpilor cu palma sau cu degetele, frictionarea blinda a spatelui) - La necesitate, ventilatie cu presiune pozitiva : balon cu masca balon si sonda endotraheala Respiratia pulmonara artficiala (VAP) - lipseste respiratia de sine statatoare (apnee) - respiratia de sinestatoare este neadecvata VAP prin masca: - alegerea corecta a mastii necesare - plasarea copilului in decubit dorsal cu capul in extensie usoara - aplicarea corecta a mastii - frecventa respiratiei - 40/ min ( 10 comprimari ale balonului Ambu in 15 sec) Contraindicatiile - suspectie de hernie diafragmala VAP prin sonda endotraheala Calibrul sondei in dependenta masa si viste gestationala 29

2,5 mm < 1000 g < 28 sapt 3 1000-2000 28 34 3,5 2000-3000 34 38 3,5-4 > 3000 > 38 Lungimea sondei 13 cm Indicatii: - suspectie de hernie diafragmala - aspiratia lichidului amniotic - neeficacitatea VAP prin masca on decurs de un min. 4. Boala hemolitic a nou nscutului(BHNN). Exanguinotransfuzia.Complicaiile bolii hemolitice. BHNN- o maladie conditionata de conflictul imunologic cauzat de incompatibilitatea singelui fatului si al mamei in functie de Ag eritrocitari. Se manifesta prin icter dobindit al nn. ( hiperbilirubinemie preponderent pe contul fractiei indirecte) Etiologie: BHNN este de obicei provocata de incompatibilitatea feto-materna in functie de sitemele de Ag Rh si AB0, mai rar dupa alte sisteme.Incompatibilitatea in sistemul AB0 ce duce la BHNN are loc de obicei in cazul in care grupa sanguina a mamei este 0(I) si a copilului este A(II). BHNN prin incompatibilitatea de factor Rh rezulta din sensibilizarea mamei Rh (-) la Ag D-rhesus, conditionat de sarcini repetate. In conflictul AB0 BHNN se poate manifesta chiar si la prima sarcina. Fiziopatologie: Actiunea primara a Ag-Rh asupra organismului are loc cel mai frecvent in timpul nasterii, avortului spontan sau medical, sau amniocentezei traumatice. Contact primar sensibilizarea organismului matern la Ag D-rhezus Contact secundar sinteza Ac Ig G de catre organismul matern, ce traverseaza bariera hematoplacentara si prin intermediul reactiei de hipersensibilitate de tip II (citolitica) determina hemoliza. Formele clinice ale incompatibilitatii Rh: a) antenatale: avorturi tardive, moartea intrauterina fatului b) neonatale: edematoasa anasarca fetoplacentara icterica icterul grav neonatal Phanenstiell anemica anemia grava Ceklin Complicatiile BHHN: intoxicatia bilirubinica encefalopatia bilirubinica icterul nuclear pareze, plegii, si alte dereglari neurologice sdr. hemoragic - sdr.edematos anemie grava afectiuni poliorganice sdr. de bila groasa dereglari metabolice

Exanguinotransfuzia se face cu singe de grupa 0 (I), Rh negativ pe cale ombilicala, prin cateter venos, o tehnica si o cantitatecorect indicata. Indicatii: 1. Icter instalat dupa nastere si Bilirubina (Bi) in singele ombilical este 85 mcmol/l 2. Ritmul de crestere al Bi peste 8,5 mcmol/l/h 3. Valoarea Bi nelegata de albumina (Bi intraeritrocitara) peste 8,0 mcmol/l 4. Nn. cu Bi> 340 mcmol/l (indeoendent de virsta copillului) 5. Anemie severa (hemoglobina < 150 g/l) 6. Reticulocitoza > 10% 7. Hematocritul < 0,5 8. reactia Coombs pozitiva Complicatiile exsanguinotransfuziei: 30

A) Precoce (acute): - hipocalcemia ca rezultat a legrii ionilor de calciu cu citratul - trombocitopenie, detrminat de agregarea trombocitelor n caz de folosire a sngelui citrat, srac n trombocite - hiperkaliemie (n volum neadecvat a sngelui exfuzat) - hipoxemie (dac este folosit snge conservat, ce se pstreaz - mai mult de 5-7 zile, care n rezultatul scderii coninutului de - 2,3-DPG se poate dezvolta defectul de aport insuficient al O2) B)Tardive: - anemie (cauze necunoscute) - dezvoltarea maladiei transplant ctre recipient ca cauz a nimerii limfocitelor donatoare la recipientul nou-nscut imunocompromitent. Biletul 12, 17, 32, 37 1. Strile de tranziie a nou nscutului.sindromul de persisten a circuitului fetal . Starile care apar in perioada de trecere a nou-nascutului de la viata intrauterina la cea extrauterina, poarta un caracter trecator si dispar in prima luna de viata (sau la sfarsitul perioadei de nou-nascut) se numesc stari tranzitorii. Icterul. In prima saptamina dupa nastere la unii copilasi poate aparea culoare galbuie la nivelul fetei si al ochilor, este un semn ca bilirubina este crescuta. El va dispare mai repede, daca copilul va fi alimentat mai des la sin (cel putin 8-10 ori pe zi in prima saptamina) si va fi expus sistematic razelor soarelui. Icterul fiziologic trece in aproximativ o saptamina, dar poate dura mai indelungat la copiii nascuti prematur. Modificari ale pielii. In primele saptamini pielea poate fi uscata si cu cruste, mai ales pe miini si pe picioare. De regula, aceste manifestari trec de la sine si nu necesita tratament. Eritemul asa zis toxic este o eruptie de pete rosii, punctiforme, ca niste cosuri mici, dar fara puroi. Nu necesita tratament si dispare in doua saptamini. Sudamina (roseata de la caldura) se manifesta prin eruptii marunte, cu virful albicios. Apare in locurile unde corpul transpira mai mult: pe frunte, dupa urechi, pe umeri si piept si in reggiunea axilara. Apare si atunci cind copilul este infasat prea gros. Pentru a preveni iritarea, imbracati copilul in hainute usoare si comode din bumbac care ar corespunde temperaturii camerei. Tamponati pielea cu apa calduta sau plante medicinale (romanita, dentita), ungeti cu ulei de catina locurile inrosite. Milia puncte marunte, alb-galbui care apar pe nas si obraji. Sunt cauzate de secretia sebaceica care astupa porii. Dispar de la sine in citeva saptamini. Acneea (cosurile) este o eruptie de bubite rosii pe pielea capului, fata si umeri. Se datoreaza secretiei crescute de sebum care astupa glandele pielii sub influenta cantitatii crescute de hormoni la nastere. Se mentine cel mult 3-4 saptamini. Cosurile nu sunt periculoase, dar se pot infecta daca pruncul se scarpina. Pentru a le preveni, vom inlatura grasimea de pe cap cu sampon pentru copii pe care il lasam 3-4 minute, apoi il clatim. Daca nou-nascutul devine agitat sau are febra consultati medicul. Eritemul fesier (opareala, dermatita de scutec) se intilneste foarte des la copiii sugari. Pielea fina a nounascutului transpira des, este iritata de urina si fecale. Aceleasi probleme pot aparea daca copilul va fi infasat, sau cind este spalat cu sapun sau sampon pentru maturi. Pentru ca nou-nascutul sa nu se opareasca, nu-l inveliti prea gros si nu-l infasati. Spalati-i de fiecare data funduletul cu apa calduta si sapun pentru copii, tamponati cu un prosop si lasati sa se usuce. Nu folositi talc sau acid boric pentru a trata eritemul. De mai mare ajutor este amidonul de porumb care nu irita pielea micutului. Daca opareala se agraveaza, consultati medicul. Crustele seboreice sau seboreia capului apar pe fontanela mare, pe crestet, pe sprincene, in spatele urechilor si la subsiori. Se instaleaza de la virsta de 2-3 saptamini si vor dispare pe la 3 ani. Ca sa inlaturati cojile ce apar, spalati capul o data pe saptamina cu sampon pentru copii si ungeti cu o crema pentru bebelusi. In cazul formelor mai grave pielea se maseaza cu ulei vegetal fiert si racit pentru a inmuia cojile. Ungeti fara teama si fontanelele, care, desi sunt moi, sunt rezistente. Dupa 15 minute crustele se inlatura usurel cu un pieptene cu dinti rari sau cu o periuta moale, apoi se spala cu sampon. 31

2. Diagnosticul diferenciat dintre sepsisul precoce i tardiv. Sepsis precoce - 2 factori risc antenatal confirmati, semne clinice sugestive, evolutie fulger-Nou nscut simptomatic, apnee, tahipnee>60/min, tiraj, SDR, tegumente surii; teste screening,PCRx2,hemocultura, Xraytorace. Criterii cu valoare preductiv: neutropenia - mai jos de 5000 mm3; n cifre absolute mai jos de 1750 m3;hemocultura pozitiv; Raportul VT > 0.25; ILI mai mare de 1,24;raportul b/ s mai mare ca 0,3; LEUCOPENIE/LEUCOCITOZ <5000 >20 000 MMC; Sepsis tardiv - 2 factori risc antenatal confirmati, semne clinice sugestive- evolutie latenta-semne inflamator purulente mai des meningita,EUNTemperatur instabil ori MST febr,apatie,hipotonie, vom,regurjitri,balonri, (1,A2;3,1); teste scrining,PCRx2,hemocultura, Xraytorace. Criterii cu valoare preductiv: neutropenia - mai jos de 5000 mm3; n cifre absolute mai jos de 1750 m3;hemocultura pozitiv; Raportul VT > 0.25; ILI mai mare de 1,24;raportul b/ s mai mare ca 0,3; LEUCOPENIE/LEUCOCITOZ <5000 >20 000 MMC; PCR>10 MG/L;VSH >15 MM/Ora; Hemocultura *,puncie lombar*Rx abdom.*,exam.urinei 3. Pasul C" al reanimrii nou-nscuilor. Masajul cardiac: Indicaiile masajului cardiac (MC) - FCC<60 dup VPP timp de 30 secunde Condiiile pentru efectuarea masajului cardiac exterm - Doar nsoit de ventilaie cu presiune pozitiv (VPP) Pentru efectuarea masajului cardiac sunt necesare 2 persoane - O persoan efectueaz masajul cardiac, Alt persoan efectueaz ventilaia cu balon i masc. Concordan ntre masajului cardiac i VPP - Raportul MC:VPP 3:1 (timp de 2 secunde); (120 evenimente pe minut- 90 de compresii toracice:30 ventilri) Sunt necesare 2 persoane: O persoan comprim toracele, O persoan continu ventilaia Poziionarea degetelor: Se aplic presiune n treimea inferioar a sternului, Se evit apendicele xifoid, Presiunea trebuie ndreptat pe stern i nu pe coaste, sau pe articulaiile condro-costale, Exist 2 tehnici a masajului cardiac, Tehnica policelor (IIIC), Tehnica celor dou degete. Presiunea i adncimea compresiunilor: Se comprim sternul cu o treime din diametrul antero-posterior a cutiei toracice. Durata compresiunii este mai scurt dect durata decompresiei. n faza de decompresie, degetele nu se ridic de pe locul compresiunilor. Profunzimea compresiilor trebuie s fie de aproximativ o treime din diametrul antero-posterior al toracelui. Durata compresiei mai scurt dect durata eliberrii de sub compresie. Tehnica policelui (Preferat) - Mai puin obositoare, Control mai bun al profunzimii compresiilor Tehnica celor dou degete - Mai uor de fcut de ctre un singur salvator, Mai bun pentru mini mici, Permite accesul la ombilic pentru medicaie Dac frecvena cardiac rmne sub 60 b/min n ciuda ventilaiei i a masajului cardiac adecvate efectuate timp de 30 secunde, administrai Adrenalina. 4. Tratamentul SDR. Complicaiile precoce i tardive. a. Profilactic: - evitarea nasterilor premature si a operatiei de cezariana nejustificata - administrarea unui corticosteroid sintetic cu 48-72 de ore antepartum tuturor pacientilor cu risc crescut pentru detresa respiratorie (exceptie fac cazurile de diabet, toxemie gravidica, boli renale). b. Curativ Etiologic administrarea de surfactant exogen natural sau sintetic care se poate face si profilactic din sala de nastere; se poate repeta la 12h. Masuri supportive - Mentinerea echilibrului termic; Monitorizarea parametrilor vitali; Oxigenoterapie functie de gazele sanguine si pulsoximetrie: Pe masca, Sub cort cephalic, CPAP, Ventilatie mecanica (SaHbO2<88%, PaO2<45mmHG, PaCO2>60mmHg, pH<7,25 la FiO2 de 60%); Alimentatie parenterala cu restrictie de lichide; Antibioprofilaxie (ampicilina + gentamicina); Mentinerea Ht>41% - transfuzie de masa eritrocitara Complicaiile: Precoce Infectiile, Hemoragia intaventriculara, Persistenta de canal arterial, Pneumotorax Tardive - Displazia bronhopulmonara, Retinopatia prematurului, Sechele neurologice de diferite grade.

32

Biletul 16, 36 1. Hipotermia - definiie, simptoamele, consecinele, factorii cauzali, factorii generali de risc, distribuia i incidena, msurile de profilaxie. Cauzele termogenezei sczute la prematuri: Suprafaa corporal mare fa de greutate Postura deflectat. Activitatea muscular redus esutul celular subcutanat redus esutul gras brun cantitativ redus Cantitatea de norepinefrin eliberat dup stressul de frig este mai mic Nu tolereaz aport energetic suplimentar pentru a asigura termogeneza Afeciunile pulmonare care se ntlnesc n 95% din cazuri limiteaz termogeneza prin creterea consumului de oxigen Termoliza este mrit pe seama iradierii tegumentare datorat particularitilor vascularizaiei pielii (dispunerea superficial a vaselor sangvine i prevalena vaselor dilatate) Toate acestea creaz posibilitatea unei rciri rapide a corpului prematurului. Termoliza se realizeaz prin : Convecie Iradiere Evaporare (are un ritm diminuat) Copilul prematur, comparativ cu cel nscut la termen se afl n condiii destul de nefavorabile, capacitatea sa de termogenez fiind sczut. Cile de cedare a cldurii Radiaie Convecie Conducie Evaporare Simptomele hipotermiei: Picioruele devin reci la palpare (ele devin reci nainte de se rci restul corpului); Capacitatea sczut a suptului imposibilitatea de a-l alpta; Reducere n micri somnolen; ipt slab. Hipotermia are urmtoarele complicaii: Hipoglicemie Acidoza metabolic cauzat de spasme vasculare periferice Dereglri de coagulare (hemoragii pulmonare) oc Apnee Hemoragii intraventriculare.

Msurile ce trebuie ntreprinse n cazul copiilor cu GMN: Asigurarea proteciei termice asigurarea necesitilor calorice prevenirea i tratarea hipoglicemiei Asigurarea proteciei termice Copiii cu GMN sunt supui riscului de hipotermie. Msurile: s aplice cu grij principiile lanului cald s foloseasc tehnologiile adecvate de meninere a temperaturii corespunztoare s ia temperatura copiilor, folosind termometrele cu marcaj mic s nclzeasc copilul hipotermic Urmtoarele metode de protecie termic duc la nclzirea copilului: Contactul piele-piele 33 Saltelele umplute cu ap

nclzitori cu raze Incubatoare nclzite cu aer 2. ngrijirea copilului cu greutate mic la natere . sunt nou-nscuii cu greutatea corporal mai mic de 2500 g indiferent de termenul de gestaie. Copiii cu greutate foarte mic la natere sunt nou-nscuii cu greutatea corporal mai mic de 1500 g i cu orice termen de gestaie. Copiii cu greutate extrem de mic la natere sunt nou-nscuii cu orice termen de gestaie i greutatea corporal mai mic de 1000 g Metode de alimentare a copiilor cu greutate mic la natere Sptmni, Greutatea Metode de vrsta de aproximativ alimentare pe gestaie cale oralnainte de 30 30 32 32 + 36 + +/- 1300 g +/- 1800 g Tub naso-gastric Alimentare cu can ori metoda tubului Alptarea e posibil Alptarea este bine coordonat

3.Pasul B al resuscitrii.Indicaiile pentru intubaie n sala de natere Pasul B a resuscitrii neonatale mentinerea respiratiei include: - Stimularea tactila ( lovirea talpilor cu palma sau cu degetele, frictionarea blinda a spatelui) - La necesitate, ventilatie cu presiune pozitiva : balon cu masca balon si sonda endotraheala Respiratia pulmonara artficiala (VAP) lipseste respiratia de sine statatoare (apnee) respiratia de sinestatoare este neadecvata VAP prin masca: alegerea corecta a mastii necesare plasarea copilului in decubit dorsal cu capul in extensie usoara aplicarea corecta a mastii frecventa respiratiei - 40/ min ( 10 comprimari ale balonului Ambu in 15 sec) Contraindicatiile suspectie de hernie diafragmala VAP prin sonda endotraheala Calibrul sondei in dependenta masa si viste gestationala 2,5 mm < 1000 g < 28 sapt 3 1000-2000 28 34 3,5 2000-3000 34 38 3,5-4 > 3000 > 38 Lungimea sondei 13 cm Indicatii: suspectie de hernie diafragmala aspiratia lichidului amniotic 34

neeficacitatea VAP prin masca on decurs de un min.

4. Diagnosticul sepsisului neonatal- criterii cu valoare preductiv. In diagnosticul sepsisului se include urmatoarele metode: a)cercetari de laboratorinsamintari,teste pentru depistarea Ag,determinarea titrului de Ac, colorarea dupa Gram, calcularea leucocitelor si difereantierea lor, calcularea trombocitelor, substantele fazei acute b)cercetari radiologiceradiografia cutiei toracice, vizualizarea cailor urinare(EUS rinichilor,pielografia iv,cisturetrografia) c)alte cercetaricercetarea placentei(examenul obiectiv si histologia placentei). Biletul 40 (aprox. cu B2 - punctele 1, 2, 3 coincid; 4 difera) 1. Prelucrarea bontului i a plgii ombilicale. Secionarea cordonului ombilical. Profilaxia oftalmiei neonatorum. Prelucrarea primar a bontului ombilical se face pe burta mamei pentru nu a ntrerupe contactul piele la piele ntre mam i copil i pentru susinerea alimentaiei la sn fr forarea nou-nscutului. Ca parte component a lanului curat, cordonul trebuie s fie tiat cu un instrument curat i legat strns cu o band de cauciuc curat; firul de mtas sau tifon nu strnje bontul i n timpul mumificrii poate provoca snjerri,este o surs de infectare. Metode de clemare abontului ombilical: 1. Bande neelastice de suturare ( fire de mtas sau bande de tifon): aceast metod este strict temporal,dup o or bontul se contract,micornduse n volum, pe cnd ligatura rmne intact i vasele snjereaz - riscul hemoragiilor, infectrii. 2. Cea mai sigur metod de clemare a bontului ombilical: banda de cauciuc. Dup clemarea cu ajutorul pensei Koher bontul ombilical se ligatureaz cu o band de cauciuc. 3. Clam de plastic: aceast metod este scump, nu se permite utilizarea repetat, provoac infectarea prin fisurarea tecumentelor adiacente . Prelucrarea cordonului dupa nastere: Pensarea se efectueaz cu dou pense sterile la distana de 10 cm de la cordonul ombilical i alta la 2-3 cm de la inelul ombilical. Cordonul ombilical se secioneaz cu foarfece sterile ntre cele dou pense stabilite. Efectuai secionarea cordonului ombilical nou-nscutului pe burta mamei.Aproximativ la 3 cm de la bontul ombilical se fixeaz banda de cauciuc, se fixeaz cordonul ombilical cu dou degete(mnui sterile) de la band i se elimin sngele din ombilic spre periferie aproximativ la 2 cm, apoi tiai cordonul la cel puin 1 cm de la banda de cauciuc, se usuc cu un tampon steril, se prelucreaz cu un dezinfectant (de ex. Iodonat); Ingrijirea postnatala a bontului: La nou nascut sanatos: Meninerea bontului deschis,curat i uscat; ndoirea scutecului mai jos de bontul cordului; La nou nascut bolnav in sectia RTI patologia nou nascutilor: Utilizarea antisepticilor, antibioticelor local numai n cazurile cnd copilul este izolat de mam i exist pericolul infectrii lui cu microorganisme intraspitaliceti. Oftalmia neonatorum-sulfat de Na 30%, unguent 1% tetraciclina si 0,5% eritromicina. Se recomanda totusi folosirea ung tetraciclini 1% care nu e daunator sau scump. Dezavantajul nitratului de argintprovoaca conjunctivita Boala hemoragica- la 0,5% din n-n-deficit de vit K. Poate sa apara riscul de sangerari gastro-intestinale sau alte sangerari. Deaceea se recomanda profilaxia cu vit K. Se administreaza oral 2 doze cate 2 mg una in ziua I si alta in ziua VII sau doar o doza intramuscular

35

Profilaxia TBC-vaccinarea BCG se afectueaza tuturor n-n m. mari de 4 zile cu greutate > 2500 si care nu sunt infectati. Imediat dupa injectare, la locul inocularii se formeaza papula de 6-8 mm care dispare in cateva min si in locul ei se form in 2-3 sapt un nodul acoperit de tegumente rosii si lucioase.

2. Cei 10 pai pentru primirea titlului de "Spital - prieten al copilului". n 1989, OMS i UNICEF au elaborat Declaraia comun Protejarea,ncurajarea i susinerea alptrii: rolul specific al serviciilor de maternitate. Acest document descrie modul specific n care maternitile pot promova alptarea. Cei Zece Pai pentru o alptare ncununat de succes sunt un rezumat al principalelor recomandri ale Declaraiei comune i reprezint baza pentru Iniiativa Spitalul Prieten al Copilului. Dac o maternitate dorete s fie desemnat Spital Prieten al Copilului, ea trebuie s respecte i s pun n aplicare toi cei 10 pai. 1. S aib o politic scris privind alptarea care s fie comunicat regulat ntregului personal de ngrijire. 2. S instruiasc ntregul personal de ngrijire n scopul aplicrii acestei politici. 3. S informeze toate gravidele despre avantajele alptrii i aspectele practice ale alptrii. 4. S ajute mamele s nceap alptarea n primele cinci minute dup natere sau imediat ce mama i revine dup anestezie (pentru naterile prin cezarian cu anestezie general). 5. S arate mamelor cum s alpteze i cum s menin secreia lactat chiar atunci cnd sunt desprite de copiii lor. 6. S nu ofere nou-nscuilor alimente sau lichide, altele dect laptele matern, cu excepia cazurilor cu indicaie medical. 7. S practice rooming-in-ul, care permite mamei i copilului s rmn mpreun 24 ore pe zi. 8. S ncurajeze alptarea la cererea copilului. 9. S nu ofere suzete sau tetine (biberon) copiilor care sug la sn. 10. S ncurajeze constituirea grupurilor de sprijin pentru mame i s orienteze mamele ctre aceste grupuri de sprijin la externarea din maternitate. n pachetul informativ pentru spitale este descris modalitatea de a introduce n practic cei Zece Pai. 3. Apneea primar i secundar. Apnee-oprirea respir pe 20 sec.Bradicardia si cianoza apar dup 20 sec de apnee.incidenta -25% din nn<2500 si 80%din nn<1000.Apnee-respir periodice,perioada de lipsa. a resp de 5-10sec urmate de perioada de respiratie t de 10-15sec.Apare la o perioada >24h nu se insoteste de bradicardie sau cianoza. Apnee central-absenta totala a vehicularii aerului si efortului respirator 2.factori aditionali- semne ale stabilitatii peretelui toracic si sistemului neuromuscular aferent peretelui toracic,oboseala diafragmatica,alterarea diferitelor nivele ale neurotransmitatorilor cerebrali. Apnee obstructiva-cauze-absenta fluxului aerian,continuarea efortului respirator, asociat cu blocajul cailor respiratorii 3.factori asociati-flexia gatului,malf congenitale faciale. Apnee mixta-cauza central precedata sau urmat de obstructia cailor respiratorii, combinatie ntre central si obstructiva.Cauze: infectii,af. respiratorii-hipoxia,aspiratia,obstructia cailor resp.sup.atelectazia,postextubatie,sdr detresei respiratorii,af ale SNC-convulsii,asfixii, hemoragii intracraniene,icter nuclear,medicamente-administrarea mamei de suflat de magneziu,analgezice,blocante antihipertensive b)administrarea nn de anticonvulsivante,prostaglandina E,narcotice,afectiuni metabolice,anemia,durerea,fracturi de clavicula,Coaste,Instabilitatea termic,reflux gastro-esofagian. Semne clinice:geamat,tahipnee,cianoza,schimbarea zgomotelor cardiace,auscultarea zg respiratorii,timpanism,TA majorata dac este tamponada sau ntoarcere venoasa,bradicardie. Diagnosticrenghenograma in 2 poziii-microcardie. Tratament-variaz cu dimensiunile-prevenirea in reanimarecofeina 10mg/kg corp-I doza,5mg/kg doza de susinere,diagnostic rapid,evaluarea rapida,stimularea tactila:pozitionarea pe burta,sonda oro-gastrica,15 pic de vanilina,pozitionarea in unghi cu capul ridicat,matrasuri,micsorarea temperaturii in incubator la limita minima a normei,tub de dren la prematuri,teofilina sau cofeina 0,2kg/corp,ventilatia asistata sub presiune cu concentratia micsorata de O2 pentru acumularea CO2 si stimularea centrului respirator 4.Icterul patologic- criterii de diagnostic 36

Prezena la natere sau apariia n prima zi, sau n a-2-a sptmn de via; dureaz mai mult de 7 - 10 zile la nounscuii maturi i 10 - 14 zile la prematuri; decurge ondulant (icterul tegumentelor i mucoaselor crete); dinamica creterii bilirubinei e mai mare de 8,5 mkmol/or sau 85 mkmol/zi; nivelul bilirubinei indirecte n serul sanguin ombilical; e mai mare de 60 mkmol/l la natere sau 85 mkmol/l ; n primele 12 ore de via, 171 mkmol/l la a 2 zi, valorile maximale ale bilirubinei indirecte n urmtoarele zile depesc nivelul de 205 - 222 mkmol/l; nivelul maxim al bilirubindiglucuronidei mai mare de 25 mkmol/l.

37

S-ar putea să vă placă și