Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Statul reprezinta principala institutie a sistemului politic, deoarece, prin intermediul sau, se realizeaza elementele esentiale ale organizarii si conducerii societa 151c24b ;ii. Datorita acestui fapt, problematica statului ocupa o importanta pondere n aria de investigatie a fenomenului politic. Trasaturile statului:1.este institutia politica cu cel mai nalt grad de organizare si structurare. Sub acest aspect, are trei componente: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Acestea sunt organizate att la nivel central, ct si local. Ele se folosesc de un aparat specializat constituit n diferite institutii: parlament, guvern, ministere etc. Prin gradul de organizare si institutionalizare, statul asigura, n principal, exercitarea puterii politice n societate.2.constituie o organizatie politica a unei comunitati umane pe baza unui teritoriu, delimitat prin frontiere stricte, ca expresie a vointei cetatenilor. 3.are caracter suveran. Suveranitatea este o calitate esentiala a unui stat independent de a nu depinde de nici o alta putere de stat si se exprima n dreptul inalienabil si indivizibil al statului de a stabili liber, conform propriei vointe, politica sa interna si externa, precum si masurile practice pentru realizarea acestor politici, respectnd totodata drepturile suverane ale celorlalte state. 4.este o institutie specializata, care asigura functionalitatea sociala prin contributii financiare ale cetatenilor, prin taxe si impozite.5.are caracter istoric , aparitia sa fiind impusa de nevoile sociale, de faptul ca o comunitate umana, ca sistem social global, nu poate sa existe si sa functioneze fara organizarea politica asigurata prin intermediul statului.6.are, de regula, caracter national, cel putin pentru epocile moderne si contemporane. 2.Dimensiunile(atributele)statului:teritoriul,populatia,aut oritatea(puterea)publica sau executiva,suveranitatea. Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. Desi, la prima vedere, teritoriul pare sa fie o notiune geografica, el reprezinta, de asemenea, un concept politic si juridic. Toate acestea reies din functiile pe care acesta le are:Teritoriul este factorul care permite situarea statului in spatiu, localizand in asa mod statul si delimitandul de altele.Prin intermediul teritoriului statul stabileste legaturile cu cei ce-l locuesc, definindule calitatea de apartinenta la statul respectiv, calitatea de supusenie sau de cetatenie.Teritoriul determina limitele extinderii puterii publice si contribuie la structurarea autoritatilor publice in dependenta de organizarea teritoriului.Teritoriul este simboul si factorul de protectie a ideii nationale. Populatia Populatia constituie dimensiunea demografica, psihologica si spirituala a statului. Un stat fara populatie nu poate sa existe , e de neconceput. Statul este o societate umana organizata, o societate stabilizata in interiorul frontiere permanente. Cei ce locuesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acesta ori calitatea de cetatean, de membru al statului respectiv, ori calitatea de strain, ori cea de apatrid.Dintre aceste trei categorii de persoane numai cetatenii se bucura de deplinatatea drepturilor si poseda deplinatatea obligatiilor stabilite de stat. Autoritatea (puterea) politica exclusiva sau suveranitatea.Aceasta constituie cel mai caracteristic element specific al statului. Puterea este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin:Posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe supreme.De a comanda.De a da ordine si necesitate de a se supune acestei comenzi. Prin urmare autoritatea presupune coordonarea, comanda si supunere.Puterea se infaptuieste sub mai multe forme. Ea poate fi nepolitica sau politica, nestatala sau statala etc. Intr-o societate exista mai multe categorii de putere:puterea familiara.Puterea unui colectiv.Puterea unui grup social.Puterea unor partide.Puterea altor organizatii socialpolitice. Puterea statala insa este cea mai autoritara putere. Ea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:Este un atribut al statului care se identifica cu forta. Aceasta forta s materializeaza in diverse institutii politico-juridice (autoritati publice, armata, politie, etc.).Are un caracter politic.Are o sfera generala de aplicare.Detine monopolul constrangerii: numai ea are posibilitatea sa foloseasca constrangerea si dispune de aparatul de constrangere.Puterea de stat este suverana. Suveranitatea statului constituie o alta conditie necesara pentru existenta statului modern. Pe aceasta o intelegem in doua moduri:1.suveranitate interna, adica insusirea puterii de stat de a-si impune comandamentele tuturor persoanelor si gruparilor umane de pe teritoriul sau fara a putea fi marginita in libertatea ei de actiune de o autoritate superioara sau concurenta. 2.suveranitatea externa, adica insusirea autoritatii publice de a reprezenta statul in raporturile sale de drept international in conditii de egalitate si fara vreun amestec din afara, insusire care se manifesta in special in dreptul de a incheia tratate si conventii internationale, de a trimite si primi reprezentanti diplomatici. 3.Scopul,sarcinile si functiile statului. Fiind principala instituie politic a societii, statului ii revine un loc de seam in societate. Putem meniona c formula cea mai concis prin care putem defini rolul i scopul statului este c acesta apr interesul general al tuturor cetenilor i al fiecruia in parte.In analizele efectuate de Immanuel Kant i Rene Casin se subliniaz c scopul principal al organizaiei politice statale il constituie aprarea drepturilor inalienabile ale omului. Referitor la scopul statului putem evidenia dou concepte eseniale: Prima este reprezentat de filosofia clasic greac pentru care scopul statului este nelimitat. Conform acestei concepii nu poate exista o sfer de activitate care n-ar prezenta vre-un interes pentru stat. Prtaii acestei concepii consider c orice activitate trebuie s fie disciplinar de stat.Cealalt concepie rezerv omului o activitate liber de orice dominaie din partea statului. Statul are ca scop ocrotirea dreptului i garantarea libertii. In aceast ordine de idei Heghel meniona Dac cetenilor nu le merge bine, dac scopul lor subiectiv nu este satisfcut, atunci statul st pe picioare slabe. Rolul

statului const in aprarea oranduirii de stat. De asemenea potrivit Constituiei Republicii Moldova, statul este obligat s ia msuri pentru ca orice om s aib un nivel de trai decent, care s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei lui, (art. 47, alin. 1.). Ins potrivit art. 47 alin 2, cetenii au dreptul din partea statului la asigurare in caz de omaj, boal, invaliditate, vduvie, btranee sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzisten.Deci, rolul i scopul statului se realizeaz prin funciile sale care, sant interne i externe. In analiza obiectivelor sale majore, statul are indatorirea s asigure ordinea i stabilitatea in societatea dat i s contribuie prin mijloacele sale proprii, la progresul economic, ethnic uman.Activitatea statului este caracterizat de funciile pe care acesta le indeplinete. Termenul funcie vine de la latinescul fonctio, care se traduce prin munc,deprindere, indeplinire. Funciile statului sint definite ca fiind direciile fundamentale de activitate a statului.In continuare vom caracteriza pe scurt urmtoarele funcii ale statului: Funciile interne1) funcia legislativ prin care statul prin organismele sale specializate adopt sistemul legislativ al societi;2) executiv care presupune realizarea activitii de organizare a executrii legilor i a altor decizii adoptate, 3) judectoreasc - prin care se supravegheaz aplicarea corect a legilor i sancionarea inclcrilor acestora, 4) economic ce const pe de o parte in faptul c statul este organizatorul direct al activitii economice in cazul proprietii de stat, iar pe de alt parte, asigur cadrul politic, organizatoric, i juridic prin care agenii economici ii desfoar activitatea, 5) social prin care se asigur condiii decente de trai tuturor cetenilor rii, prin msuri de protecie social, medical, etc. 6) cultural prin care se asigur condiii de instruire i educaie, de afirmare a capacitilor creative ale cetenilor,7) de aprare a ordinii sociale, care are o latur preventiv educativ prin care se sancioneaz actele antisociale,8) ecologic prin care se protejeaz mediul ambiant. Funciile externe Pe plan extern statul indeplinete funciile:1) de promovare a cooperrii cu celelalte state, 2 ) de statornicire a unor relaii de bun vecintate,3) de aprare a rii printr-o relaie de cooperare i parteneriat cu alte ri,4) aprarea independenei i suveranitii statale, a integritii teritoriale.Aceste funcii ale statului se exercit intr-un nou climat internaional, dominat de respect i incredere reciproc, de stim i sprijin mutual in efortul comun de propire panic a tuturor naiunilor lumii. De asemenea, ele contribuie la realizarea scopului fundamental pe care il are statul democratic i anume promovarea i aprarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor. 4.Forma statului.Forma de stat exprima modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a acestu continut. Laturile componente ale formei de stat sunt: forma de guvernamant, structura de stat si regimul politic. A)Forma de guvenamant constituie aspectul cel mai pregnant al statului. F de g reprezinta modul de constituire aorganelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin intermediul acestor organe si impartirea competentei intre ele. Clasificarea generala a formelor de stat dpdv al guvernamantului este in republici si monarhii. Teoria f de g este foarte veche. Aristotel impartea f de g in: monarhic (care degenereaza in tiranie), aristocratic (care degenereaza in oligarhie), democratic (care degeneraza in demagogie). In monarhie conducatorul nu este ales, pe cand seful statului in republica este ales (de parlament sau popor).B) Structura de stat inseamna impartirea interna a statului in unitati administrativ-terit sau in parti politice autonome. D acest pdv statele se impart in: state simple sau unitare si state compuse sau federative. In statele simple exista un singur parlament, un singur guvern, un singur rand de organe judecatoresti, o singura constitutie si o singura cetatenie. Impartirea interna a statului se face in acest caz in unitati admin-terit. In statele compuse (federative) exista mai multe randuri de organe, mai multe constitutii, iar impartirea este facuta in parti politice autonome, state componente ale federatiei.C) Regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si al mijloacelor de conducere a societatii, cu referire imediata la raporturile dintre stat si individ, la modul concret in care un stat asigura si garanteaza drepturile subiective. Din acest pdv.,statele sunt calificate drept state cu regimuri politice democratice si state cu regimuri politice autocratice. 5.Conceptul dreptului. 1.Def. d-lui Cuvintul drept provine de la latinescul directus drept, justete, echitate. In uzantele zilnece cuv. Dr. este folosit in mai multe sensuri. Insa doctrina jur. evedentiaza termenul cuv. dr. in 2 acceptiuni, si anume in sens filosofic si juridic. In sens filos. prezuma indatoria de a da sau de recunoaste fiecaruia ceea ce iirevine. In sens jur dr se folosemte la rindul sau in 2 sensuri dr obiectibv si dr subiectiv. Dr. obiect totalitatea norm-lor jur sau de conduit impuse subiec/r in cadrul vietii sociale. In anumite cazuri fiind aplicata forta de constringere a statului. Dr. subiec totalit dre/lor si oblig/r subiect/r a unui raport jur concret. Adica ceea ce pot pretinde unul de la celalt in cazul rapor/ui jur concret. Dr. sub rezulta din dr. obiect. Termenul cuv. obiectiv subintelege ceea ce nu depinde de vointa subiectilor, iar sub/v ceea ce depinde de vointa sub/lor. In literat de specialit se foloseste si term de dr pozitiv totalit actelor normative c/e s/t in vigoare la o anumita data pe un anumit teritoriu. Def. dr, prezinta sist norme/r de conduit adoptate si impuse de catre stat care orienteaza comportamentul uman in cadrul

relatiilor sociale stabilind dr-ri si oblig-ii jur respectarea obligaorie a carora e/e asigurata de forta coercitiva a statului. In evoluti sa dr cunoaste diverse conceptii si def/ii, spre exemplu fondatorii teotetici ai comunismului Marx si Engels au def dr ca o vointa a guvrnantilor ridicata la rangul de lege. 6.Principiile si functiile dreptului.2. Princiip/e, functiile. Termenul pricipiu provine de la lat pricipius- punct de pornire. In sens jur prin este o ide calauzitoare care se gaseste in actele normative respectarea carora e/e obig. Scopul prin dr se regaseste in semnificatia practica si normative lor indicind cum trebuie sa ne comportam in diferite imprejurari practice si cetreb sa facem. Trasaturile prin/r de dr: - prin/le fundamentale ale dr se regasesc in Legea suprema a Statului Constitutia; - prin/le difera de la un system national de dr la altul, insa in acelasi timp unul si acelasi sist de dr poate avea prin/ii commune; - pr fundamentale sunt niste idei diriguitoare. Prin/le dr se clasifica I 3 categ.: 1.prin constitutionale (caracter tuturor ram de dr); 2.pr interamurale (2, m.m. ramuri de dr); 3.pr ramurale (caracterist 1 ram de dr) Prin/ii generale (constitu) s/t:pr asigurarii bazelor legale si de functionare a societatii;pr libertatii si egalit;pr responsabilit;pr legalitatii;pr echitatii si justi. Functiile dr. s/t directiile ale actiunii mechanism/i jur la indeplin/ea carora participa intregul sist de dr, precum institutiile jur, ramurile de dr, norm/e jur. Functiile se clasif in: 1.F de institutionalizare jur a organizarii socialpolitice - se manifesta prin norm/e sale de dr c/e reglementeaza organizarea autorit-r publice ale statului, atrib/le lor, conlucrarea intre ele si modalitatea de exercitare a functiei executive, legislative, judecatoresti. 2.F de conservare, aparare si garantare a valorl/r sociale. 3.F educative- dr are menirea de a educa subiectii statului in spiritual legii prin norma jur. 4.F informative- statul informeaza societatea despre statutul jur al anumitor relatii sociale la o anumita periaoda de timp. Adica pune la cunostinta societatii cu privire la modificarea, emiterea si intrarea in vigoare tuturor actelor normative. 5.F de constringere- in urma nerespectarii norm/r jur dr aplica sanctiuni cu ajutor carora Statul asigura respectarea norm/r jur. 7.Izvoarele dreptului. 3.Izvoarele dr. notiunea de izv de dr este utilizata in m.m. seansuri: -izv material (real) si formal al dr; -izv scris si nescris al dr; -izv extern si intern al dr; -izv direct si indirect al dr. 1.Iz material-factori reali, sociali, politici, ideologici prin intermediul carora Statul da nastere unor reguli ce rezulta din necesitatile societatii; 2.Iz formal- total/ea act/r norm/ve eleaborate si adopt de catre S. Cutuma e/e un obicei j, practica judiciara si precedentul jud, doctrina, contrac normative, actul normat. Coranul este un iz formal in tarile islamice; 3.Iz direct-repezin modalitatea prin c/e norma j e/e exprimata.(actele si contact/e normat/ve); 4.Iz indirect-p/u a fi considerate iz de dr trebuie sa fie validate, adica sanctionate de catre autorit publica.; 5.Iz scrise-s/t acele iz c/e s/t formulate strict si determinate prin princip legiferarii.Constit devine iz de dr din momentul adoptarii si odata cu publicarea ei in M.O; 6.Iz nescris-nu necesita sa fie scrise si s/t iz neoficiale. 7.Iz intern-actele norm adoptate de catre S; 8.Iz externe - totalit Tratatelor Internat,Conventiile, Pactele, Acordurile Intern. Bilaterale. Iz/le de dr se privesc sub 3 aspecte: 1.In sens formal; 2. material; 3.sub forma de studiu. Actul normative e/e principalul iz official al dr. totalitatea de reguli adoptate si impuse de catre organ/le de S, respectarea carora e/e obligat/ie si in cazul necesitatii se aplica forta de constrain. a S. A.N. se clasif in: -legi; -acte subordinate legii. Legi: tratate Int. la c/e R.M. e/e parte, Constit., Legile-c/e pot fi: 1.L constitutionale; 2.L organice; 3.L ordinare. Ac. subordinate Legii: Hot. Parl.; decretele pressed., Guv., act/e minist/r., agentiilor, BNM, organizatiilor administrative publice locale, corporative(statutul, procesul-verbal al actionarilor, contrac de constituire, ordinele, regulam/l intern). Actul norm se aplica sub 3 aspecte: 1.in timp-actiunea act/I norm in timp e/e legat de data intrarii in vigoare si data incetarii valabilitatii (abrogarea sau caderea act in desuitudine).

Act. intra in vig. La data publ inM.O. sau cind e/e indicat expres in L. noua. Abrogarea: directa-in textul L noi e/e expres prevazut abrogarea legii vechi; indirect- cind in L noua se mentioaneaza ca prevederile altor acte norm contare dispozitiilor L noi se abroga. Desuitudinea L nu e/e abrog., insa datorita evolutie si dezvoltarilor social-econom. a tarii aceasta L nu m. poate fi aplicata. 2. actiunea L in spatiu- se aplica pe teritoriul administrativ al organului emitent (acte republican si locale); 3.aplicarea act asupra persoanei- L se aplica tuturor cetatenilor R.M., cetat. Straini si apatrizilor. Mai sunt acte norm care se aplica numai judecatorilor, avocatilor, deputatilor, presedintelui, studentilor, notarilor s.a. 8.Notiunile si trasaturile normei juridice.norma juridic trebuie definit ca o regul de comportare, general i impersonal,tipic, strict determinat i obligatorie, stabilit cu scopul de a apra, a consolida a dezvolta i a promova raportul i rinduiala social favorabil i convenabil majoritii i,totodat, de realizarea acea finalitate pe care o urmrete i o servete norma juridic i care, la nevoie, este asigurat prin fora de constringere a statului. Trasaturile caracteristice- prezinta acele elemente distinctive cu ajutorul carora putem diferentia c/e N.S. e o N.J. Deci se evidentiaza urmatoarele trasat caract:1.N.j. e/e instituita de catre S(norma juridical este adoptata de catre stat prin intermediul procedurii de legiferare a acestora de catre organelle investite in acest sens);2. N.j are un character obligatoriu(consta in aceea ca orice subiect de drept este obligat sa respecte norma juridical,astfel in cit caracterul obligatoriu nu trebuie confundat cu caracterul coercitiv al n.j);3. character tipic(consta in aceea ca n.j sunt impersonale,permanente si se aplica la un cerc nelimitat de subiecti si la solutionarea unor probleme concrete);4.caracter coercitiv. (reprezinta forta de constringere a statului prin intermediul organelor competente si prin aplicarea si proceduri legale stabilite la incalcarea normelor de drept). 9.Structura normei juridice. Ipoteza este acea parte a normei juridice care arat imprejurrile in care urmeaz s se aplice regula deconduit (dispoziia). Pentru a inelege mai bine coninutul i caracteristica acestei pri a normei juridice enunm un exemplu: potrivit codului penal roman legea penal se aplic infraciunilor svirite in afara teritoriului rii,dac fptuitorul este cetean roman sau dac, neavind nici o cetenie , are domiciliul in ar . Aici sunt descrise acele imprejurri in care urmeaz s se aplice dispoziiile privitoare la comportarea romanilor pe un teritoriu strin. Din exemplu dat rezult c ipoteza trebuie s fie parte component a oricrei norme juridice. Dispoziiea este acea parte a normei care arat conduita de urmat in anumite imprejurri date(in ipoteza descris de norm). Dispoziia poate prevedea obligaia de a sviri aciuni, sau poate stipula obligaia de abinere de la svirirea unor anumite aciuni. Totodat trebuie de precizat c dispoziia poate fi determinat sau relativ determinat. Dispoziia determinat este aceea in care conduita este categoric cerut de lege; ea este relativ determinat cand conduita este lsat la aprecierea raportului juridic. De pild, uciderea unei persoane se pedepsete cu inchisoare de la 10 la 20 ani. Sanciunea este acea parte a normei juridice care precizeaz urmrile nerespectrii normei juridice. Sanciunea se aplic in raport cu gravitatea inclcrilor svirite fiind o consecin a actelor de violare a legii. In raport de gravitatea a faptelor svirite se disting urmtoarele 4 categorii de sanciuni: sanciuni penale; sanciuni administrative, sanciuni disciplinare; sanciuni civile.Dup gradul de detrminare sanciunile sunt: absolut determinate, relativ determinate, altenative,cumulative. Sanciunile absolut determin ate nu pot fi micorate sau mrite de organul de aplicare. Un exemplu in acest sens il constituie acele prevederi din Codul Familiei roman care stipuleaz c bunurile dobindite in timpul cstoriei sunt bunuri comune ale soilor, i c orice convenie contrar e nul.Sanciunile relativ determinate prevd anumite limite de la un maxim, pe baza crora organele de aplicare urmeaz s aplice sanciunea concret. Sanciunile alternative sunt cele care dau posibilitatea organului de aplicare s aleag intre dou sau mai multe sanciuni. Este elocvent in acest sens exemplul prevederii potrivit creia reinerea de ctre un printe a copilului su minor, fr consimmintul celuilalt printe sau persoanei creia ia fost incredinat minorul, dac creterea i educarea copilului ar fi primejdioas , se pedepsete cu inchisoarea de la o lun la trei luni sau cu amend.Sanciunile cumulative stabilesc aplicarea cumulativ a mai multor msuri sancionrii pentru un anumit fapt antisocial, cum sunt, de pild, prevederile Codului penal roman privind aplicarea pedepsei cu deteniunea pe via i confiscarea total a averii, sau cu inchisoare de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi i confiscarea parial a averii pentru fapte de o gravitate deosebit.Sanciunea are un caracter educativ, urmrind indreptarea celui vinovat, i, totodat, unui preventiv, urmrind s determine abinerea de la svirirea faptelor antisociale. 10.Clasificarea normei juridice. Dup obiectul reglementrii normele juridice se clasific pe ramuri i instituii juridice. Din acest punct de vedere se cunosc norme juridice de drept constituional,norme de drept administrativ, norme de drept financiar,norme de drept civil, norme de dreptul muncii, norme de drept penal, etc.Dup fora lor juridic dup cum am artat anterior,

dup fora lor juridic normele se clasific in:legi, decrete, hotrari i ordonane ale Guvernului, ordine i instruciuni ale minitrilor, hotrari i dispoziii ale consiliilor locale, decizii ale comitetelor executive. Fora juridic cea mai mare aparine legilor, deoarece, ele eman de la organul suprem al puterii de stat. Legile pot fi fundamentale, organice, ordinare, extraordinare sau excepionale.Celelalte acte normative se emit, de ctre organelle competente, in baza legii i cu respectarea integral a prevederilor legii.Dup caracterul conduitei prescrise normele juridice se impart in: onerative, prohibitive, permisive.a) normele onerative stabilesc obligaia de a sviri anumite aciuni. De exemplu, in regulamentele de ordine interioar se stipuleaz c administraia este obligat s organizeze munca angajailor in cadrul planului de lucru al unitii respective, precizind locul de munc i atribuiile fiecruia, in raport cu capacitatea i specialitatea lor, s pun la dispoziia angajailor uneltele, materialele, piesele de schimb i in general cele necesare pentru indeplinirea serviciului, asigurind fiecruia cele mai bune condiii de munc pentru realizarea planului.b) Normele prohibitive interzic pur i simplu de a sviri anumite aciuni, care de obicei le gsim in dreptul penal. c) Normele permisive dau posibilitatea cetenilor s-i aleag singuri conduita de urmat. De pild, in cazul divorului, soii pot conveni asupra impririi bunurilor dobindite in timpul cstoriei. In cazul in care se ivesc neinelegeri, instana dispune evakuarea bunurilor i imprirea lor conform legii. Dup gradul lor de precizie i anume dup gradul de precizie al ipotezei normele juridice se impart in determinate, relativ determinate, nedeterminate.Dup gradul de precizie al dispoziiei, normele juridice se in: determinate, relativ determinate, norme de trimitere,norme in alb.Astfel norma de trimitere de norma care nu apare complet in cadrul aceluiai act normativ, fcindu-se trimitere la dispoziiile cuprinse in alte acte. Norma in alb este acea norm juridic care urmeaz a fi completat printr-un act normativ ce urmeaz s apar ulterior. 11.Actiunea n.j in timp,spatiu si asupra persoanelor. 1.Aciunea normei juridice in timp ne oblig s examinm: momentul intrrii in vigoare; aciunea normei(perioada in care se afl in vigoare); ieirea din vigoare. Intrarea in vigoare are loc la data publicrii sau la data cind norma respectic fost adus la cunotin. Dup promulgarea legilor, acestea trebuiesc publicate in Monitorul Oficial apentru a fi adus la cunotin. Ieirea din vigoare astfel c se cunosc trei modaliti prin care norma juridic iese din vigoare: ajungerea la termen, desuetudenea, abrogarea. Desuetudenea este acea modalitate de ieire din vigoare, determinat de trecerea timpului, de inactualitatea aplicrii unei norme datorit faptului c nu mai au obiect,cum este cazul la noi desfiinarea cooperativelor agricole de producie.Abrogarea care poate fi expres i tacit.Abrogarea expres - la rindul ei, este direct, cand legea stipuleaz nemijlocit acest lucru, i indirect, cind din textul actului normativ rezult aceasta. Abrogarea tacit este atunci cind o materie reglementat printr-o lege anterioar- face obiectu unei noi reglementri, printr-un alt act normativ. 2. Aciunea normei juridice in spaiu norma juridic acioneaz asupra teritoriului unui stat,incadrindu-se in limitele acestui teritoriu. In literatura de specialitate sa observat c aciunea legii in spaiu trebuie examinat sub aspect internaional i sub aspectul competenei teritoriale a organelor statului.Sub aspect internaional statutarea efectului legii in spaiu pornete de la faptul c statele sunt suverane asupra teritoriului lor. In virtutea acestui principiu, aciunea legilor unui stat se extinde asupra intregului su bteritoriu,excluzind totodat, aciunea legilor altor state.In literatura de specialitate sa obsrevat c acaiunea legii in spaiu trebuie examinat sub aspect internaional i sub aspectul competenei teritoriale a organelor statului.Sub aspect internaional, statutarea efectului legii in spaiu pornete de la faptul c statele sunt suveraneasupra teritoriului lor. 3. Aciunea normei juridice asupra persoanelor . In baza prevederilor constituionale, legile i celelalte acte normative se aplic in mod egal tuturo cetenilor.In ce prvete aciunea normei juridice asupra persoanelor,pot fi evideniate mai multe criterii de clasificare. Dup cercul de subieci al raportului juridic normele juridice pot fi:- Individuale (de pild, persoana fizic),Colective (de pild persoana juridic, statul, organele de stat). 12.Conceptul interpretarii normelor juridice. INJ presupune o faza a procesului de aplicare a dreptului,caracterizarea prin stabilirea exacta a sensului unei norme de drept prin intermediul unor mecanisme juridice realizate de catre organelle puterii de stat.Drept urmare,interpretarea normei juridice poate fi efectuata prin diverse metode si forme juridice stabilite in acest sens. Interpretarea dreptului este tocmai acea operatie logico-rationala, care tinde la lamurirea sensului legii sau al unui alt act normativ, si a continutului exact al acestora. 13.Formele interpretarii. n literatura de specialitate se face distincie ntre: 1. Interpretarea oficial numit i interpretare cu for juridic, ce este obligatorie. Aceasta poate fi: a) autentic este interpretarea dat de legiuitor (de organul emitent al normei juridice) fie n procesul elaborrii normelor juridice, fie, ulterior, n procesul aplicrii lor (cnd interpretarea se face prin aa-numitele norme de aplicare a legii). Acest gen de interpretare are caracter obligatoriu i general. b) cauzal este cea realizat de instanele judectoreti sau de organele administraiei publice n procesul aplicrii

actelor normative la spee concrete (interpretarea de caz). Acest gen de interpretare, de regul, nu are caracter general, dar este obligatorie pentru prile implicate n cauz. 2. Interpretarea neoficial (sau doctrinar) este cea dat n literatura de specialitate de specialitii n drept. 14.Metodele interpretarii. 1. Metoda gramaticala - are ca obiect stabilirea sensului comandamentului cuprins in norma juridica prin analiza gramaticala (sintactica si morfologica) a textului normei juridice. 2. Metoda sistematica - priveste modalitatea de stabilire a sensului unei norme juridice prin incadrarea sa in economia actului normativ din care face parte sau prin raportarea sa la economia altor acte normative. 3. Metoda istorica - urmareste sa explice intelesul normei juridice prin luarea in consideratie a ceea ce se cheama - occasio legis - imprejurarile social-istorice care au stat la baza elaborarii si adoptarii legii. 4. Metoda logica - este cea mai larg intalnita intre procedeele de interpretare a normei juridice. Interpretarea logica apare ca o desavarsire a celorlalte metode. Ea implica aprecieri rationale realizate prin operatiuni de generalizare, de analiza logica a textului normei juridice, de analogie, etc, prin aplicarea legilor logicii formale. 5. Analogia .Atunci cand organul de aplicare fiind sesizat cu solutionarea unei cauze, nu gaseste o norma corespunzatoare, el face apel fie la o norma asemanatoare = analogia legis = fie la principiile de drept = analogia juris =. In dreptul modern, judecatorul este obligat sa se pronunte si atunci cand legea este neclara sau tace. Aceasta regula este dictata de interesele ordinii publice si de autoritatea justitiei. 15.Conceptul raportului juridic. Raportul juridic este un raport social, stabilinduse de fiecare dat intre oameni. Omul nu poate tri decit in relaiile cu ali oameni, aceste relaii fiind foarte diverse: de la simplu contact la relaii care au la baz trsturi sau interese comune, nevoi de schimb i mai departe la cele menite s asigire conservarea i dezvoltarea sa ca fiin uman.Relaiile se pot stabili intre persoane individuale sau intre subieci colectivi. Din punct de vedere al obiectului putem distinge relaii sociale care vizeaz valori economice sau extra economice; dup plasarea n spaiu avem relaii sociale interne,private sau publice (in cadrul unui stat), i relaii internaionale inglobind relaii private sau publice care depesc frontierele unui stat. Aceste relaii multiple care constituie realitatea social sunt reglementate de reguli morale, de reguli de convieuire social, i de reguli de drept ce cuprind norme de constringere. 16.Premisele aparitiei raportului juridic. Premisele fundamentale ale apariiei raportului juridic sunt: existena normei juridice, subiectele de drept i faptele juridice. Orice raport juridic nseamn n acelai timp o conexiune ntre planul general i impersonal al normei juridice i planul concret al realitii n care prile sunt determinate i au anumite drepturi i obligaii bine individualizate. Putem conchide c raportul juridic este un raport social, concret istoric, voliional, reglementat de norma juridic, n cadrul creia participanii se manifest ca titulari de drepturi i obligaii prin exercitarea crora se realizeaz finalitatea normei juridice. 17.Structura raportului juridic.a) subiectele sau prile ntre care se leag raportul juridic civil. Sunt subiecte ale raporturilor juridice civile persoanele fizice i persoanelejuridice; b) coninutul, care este alctuit din drepturile i obligaiile prilor raportului juridic civil;c) obiectul, care cuprinde nsi prestaia (aciunea sau inaciunea) la care sunt ndreptite prile ori pe care acestea sunt inute s o svreasc(sau s se abin de la svrirea ei); cu alte cuvinte, obiectul raportul juridic civil const n conduita pe care o pot avea ori trebuie s o aib prile.Spunem c acestea sunt elemente constitutive n sensul c lipsa oricruia din ele face s nu ne aflm n faa unui raport juridic. Cu alte cuvinte, raportul juridic civil este de neconceput n afara existenei acestor trei elemente, care trebuie ntrunite cumulativ. 18.Conceptul si conditiile aparitiei raspunderii juridice. Termenul de rspundere in literatura juridic se folosete la fel ca i termenulresponsabilitate. Principiul responsabilitii este unul din cel mai fundamentat principiu.Termenul de rspundere juridic este prezent in toate ramurile dreptului, asigurand eficacitatea ordinii de drept prin care se inelege meninerea i asigurarea ordinii sociale, precum i stimularea atitudinei persoanei fa de respectarea legii.Dintr-o perspectiv mai larg rspunderea juridic poate fi apreciat ca o expresie specifi c a ideii de responsabilitate social uman creia fi ecare individ e obligat s-i asume i suporte consecinele aciunilor sau inaciunilor sale. Fiecrui om/individ, cand se nate, ii aparine dreptul de a tri; la randul su are obligaia de a-i lsa i pe alii s triasc. Prin aceasta apare i necesitatea de a respecta anumite norme morale, religioase, politice, culturale, juridice. Orice abatere de la aceste norme atrage dup sine o anumit form de rspundere. Oricrei forme de rspundere juridic ii aparin anumite condiii, temeiuri sau elemente fr de care individul nu poate fi atras la rspundere. Acestea sunt: a) conduita ilicit faptul illicit: reprezint condiia obiectiv a rspunderii juridice.Prin conduit ilicit se inelege o aciune sau inaciune care contravene prevederilor normei juridice. b) prejudiciul : rezultatul produs vizeaz consecinele svaririi faptei, daunelor societii sau unui individ. Expresia de prejudiciu aparine vorbirii curente i semnific paguba, dauna, tirbirea onorii, reputaiei, a prestigiului cuiva.

c) legtura cauzal dintre conduita ilicit i rezultatul produs. Pentru ca o persoan s poat fi tras la rspundere juridic nu este sufi cient s existe, pur i simplu, o fapt ilicit i un prejudiciu suferit de o persoan, ins este necesar ca intre conduita ilicit i rezultatul produs s fi e un raport de cauzalitate, in sensul c fapta ilicit a provocat apariia prejudiciului (aciuneasa s fi e cauza producerii efectului pgubitor pentru ordinea de drept). d) vinovia subiectului actului illicit: se manifest prin latura subiectiv a inclcrii dreptului. Orice aciune sau inaciune a omului se caracterizeaz nu numai prin anumite trsturi materiale, ci constituie o manifestare a voinei i contiinei sale. e) inexistena cauzelor sau imprejurrilor care inltur rspunderea juridic 19.Notiunea dreptului afacerilor.Dreptul afacerilor:este o ramura a dreptulul formata din totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile patrimoniale si relatiile nepatrimoniale dar strins legate de cele patrimoniale,care apar intre persoanele si/sau juridice,care practica activitate de intreprinzator cu scopul de a obtine un venit permanent,precum si relatiile de interventie a statului in aceasta activitate. 20.Obiectul dreptului afacerilor. Dr. Afacerilor reprezint un ansamblu de norme juridice care reglementeaz relaiile social patrimoniale si personal nepatrimoniale ce apar intre persoane n legatura cu desfurarea activitii de ntreprinztor. Obiectul dr. Afacerilor reprezint relaiile care apar n legtur cu activitatea economic aducatoare de profit ntre intreprinztori:a)relaiile ce apar n legtur cu dobindirea mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzator;b) relatiile ce apar intre intreprinzatori in legaturas cu desfasurarea acrivitatii economice ; c) relatii ce apar intre intreprinzator si stat; d) raporturi juridice patrimoniale. 21.Istoria dreptului afacerilor. . Dreptul afacerilor este o denumire modern a dreptului comercial. Pentru a studia evoluia lui, trebuie s apelm la istoria dezvoltrii dreptului privat i, desigur, a dreptului comercial.Adoptarea Codului comercial francez n 1807 a dus la divizarea dreptului privat n drept civil i drept comercial. Se crease o situaie n care raporturile juridice private erau reglementate concomitent de dou legi diferite, adic o situaie de dualism al dreptului privat.Dreptul civil este o ramur a dreptului care reglementeaz raporturile juridice patrimoniale i cele personale nepatrimoniale dintre persoanele private (fizice i juridice). Dreptul comercial apare ca un drept special fa de dreptul civil, este o ramur (subramur) a acestuia i reglementeaz raporturile juridice care apar ntre persoanele fizice i persoanele juridice n activitatea de ntreprinztor.Dei se afirm c dreptul comercial a aprut ca un drept al comercianilor (negustorilor) n condiiile statului feudal, la care a contribuit structura social, pe de o parte, i complexitatea dezvoltrii activitii comerciale i de ntreprinztor, pe de alt parte, unii cercettori ntrezresc norme ale dreptului comercial i n dreptului antic. Istoria dreptului comercial cunoate trei perioade de dezvoltare: veche (antic), a evului mediu, modern. 22. Izvoarele dreptului afacerilor. Izvoarele dr. Afacerilor reprezinta formele specifice de exprimare a normelor juridice, adica actele juridice in care sunt incadrate aceste norme. Izvoarele dr. Afacerilor pot fi clasificate dupa mai multe criterii: a) dupa actiunea in spatiu: 1.Izvoarele interne( legile elaborate de organelle RM) 2.Izvoare internationale (reprezinta toate acordurile si actele internationale in domeniul afacerilor la care RM e/e parte, Uzanele comerciale INCOTERMS 2000) b) Dupa forta juridica: 1.legi ( Legile sunt izvoarele principale-n dreptul afacerilor i sunt urmtoarele: Codul civil ntrat n vigoare n 2003. Codul fiscal,vamal,constitutia RM adoptata 29.07.1994;codul civil al RM adoptat in 2002;Legea 845 adoptata in 1992;Legea cu privire la patenta de intreprinzator;Legea cu privire la protectia concurentei ;Legea cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilor si organizatiilor ; 2.actele normative subordonate legii ; (hotaririle guvernului ;actele ministerelor si departamentelor ;actele BNM ;Actele comisiei nationale a valorilor imobiliare ;Actele corporative ;Actele autorizatiilor publice) Se mai cunosc si izv. ca : Obiceiul juridic (cutuma); practica judiciar i arbitral. 23. Principiile dreptului afacerilor. Principiul libertii activitii de ntreprinztor i are fundamentul n art.9 i 126 din Constituie, potrivit crora piaa, libera iniiativ economic i concurena loial suni factorii de baz ai economiei, precum i faptul c statul asigur libertatea comerului i activitii de ntreprinztor. Principiul concurenei loiale, de asemenea, i are fundamentul n dispoziiile art.9 i 126 din Constituie, prin care concurena este decretat ca un factor de baz al economiei statului i stabilete c statul sc oblig s asigure protecia concurenei loiale, ceea ce const n adoptarea unor msuri de protejare a ntreprinztorilor mpotriva aciunilor ilegale i duntoare ale concurenilor i mpotriva aciunilor autoritilor publice. Principiul inviolabilitii investiiilor persoanelor fizice i juridice. Dei rezult din alt principiul al dreptului civil, i anume inviolabilitatea proprietii private, principiul inviolabilitii investiiilor este consacrat n art.126 alin.(2) lit. h) din Constituie, deoarece investiii pot fi nu numai lucrurile asupra crora se instituie un drept de proprietate,

ci i drepturile, tehnologiile, inovaiile, ideile de afaceri i alte valori incorporale. Principiul libertii comerului, denumit libertatea de a revinde pentru a ctiga, este premisa esenial pentru desfurarea normal a circulaiei bunurilor, a valorilor i cunotinelor, fiind consacrat n art. 126, al. 2 din Constituie ca o obligaie fundamental a statului. Acest principiu exprim nevoia de a nltura orice obstacol de ordin economic, vamal, fiscal, de natur s incomodeze i s mpiedice aceast circulaie pentru participanii la comer. Principiul reglementrii activitii de ntreprinztor din partea statului.Reglementarea economiei i activitii de ntreprinztor din partea statului se efectueaz n orice ar, dar diferite sunt formele i metodele acestei reglementri, care sunt determinate de situaia politic, de nivelul dezvoltrii economice i sociale, tradiiile istorice, specificul naional, precum i de ali factori. 24.Notiunea activitatii de intreprinzator.Activitatea de intreprinzator este activitatea cu privire la fabricarea productiei,executarea lucrarilor si prestarea serviciilor desfasurate de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din propria initiativa,in numele lor propriu si sub raspunderea lor patrimoniala,cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri.Conform art.1 ,aliniatul 3 al legii cu privire la antreprenoriat si intreprinzator ,se mai considera activitate de intreprinzator ,activitatea in legatura cu crearea si utilizarea inovatiilor,rationalizarilor,descoperirilor stiintifice,operelor de arta si literare,conform si altor obiecte ale proprietatii intelectuale. 25.Dreptul de a desfasura activitatea de intreprinzator. Codul civil clasific persoanele juridice n persoane juridice cu scop lucrativ i persoane juridice cu scop nelucrativ (art. 55), dreptul de a desfura activitatea de ntreprinztor avnd-o cele cu scop lucrativ (societile comerciale, societile cooperatiste, ntreprinderile de stat i municipale).Lund n considerare importana acestei activiti, statul permite practicarea ei numai dup nregistrarea oficial. Prin nregistrare se urmresc mai multe scopuri: efectuarea unui control asupra persoanei care practic activitatea de ntreprinztor, contracararea activitii ilegale, inerea unei evidene statistice n vederea reglementrii economiei, promovarea politicii de impozitare, informarea publicului asupra identitii i capacitii persoanelor nregistrate. 26. Obligaia ntreprinztorilor de a obine licena. Procedura de obinere a licenei . Pentru obinerea licenei, conductorul ntreprinderii sau organizaiei ori persoana mputernicit de acesta sau persoana fizic depune la autoritatea de liceniere respectiv personal, prin scrisoare recomandat sau prin pot electronic (sub form de document electronic cu semntur digital) o declaraie de modelul stabilit de aceast autoritate, semnat de persoana care depune: a) declaraia, ce conine:denumirea, forma juridic de organizare, sediul, IDNO al ntreprinderii sau al organizaiei ori numele, prenumele, adresa i IDNP al persoanei fizice;genul de activitate, integral sau parial, pentru a crui desfurare solicitantul de licen intenioneaz s obin licen;asumarea pe propria rspundere de ctre solicitantul de licen a responsabilitii pentru respectarea condiiilor de liceniere la desfurarea genului de activitate pentru care se solicit licen i pentru veridicitatea documentelor prezentate. b) copia de pe certificatul de nregistrare de stat a ntreprinderii sau organizaiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice ; c) documentele suplimentare n conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementeaz activitatea liceniat pentru care se solicit licena. Documentele pot fi nsoite i de copii pe suport electronic. Documentele se depun n original sau n copie. Datele din documentele i informaiile depuse se verific prin procedura ghieului unic. Declaraia pentru eliberarea licenei i documentele anexate la ea se nregistreaz conform borderoului, a crui copie se expediaz (se nmneaz) solicitantului de licen, cu meniunea privind data nregistrrii declaraiei, autentificat prin semntura persoanei responsabile a autoritii de liceniere.Declaraia pentru eliberarea licenei nu se nregistreaz n cazul n care: a) aceasta a fost depus (semnat) de o persoan care nu are atribuiile respective; b) documentele au fost perfectate cu nclcarea cerinelor legislaiei. Despre refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen este informat n scris n cel mult 3 zile lucrtoare din ziua adresrii, indicndu-se temeiurile refuzului.Dup nlturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul nregistrrii declaraiei pentru eliberarea licenei, solicitantul de licen poate depune o nou declaraie, care se examineaz n modul stabilit.Autoritatea de liceniere, n baza declaraiei pentru eliberarea licenei i documentelor anexate, adopt decizia privind eliberarea licenei sau privind respingerea declaraiei n cel mult 5 zile lucrtoare de la data nregistrrii acesteia. 27.Obligatia intreprinzatorului de a tine contabilitatea. Persoanele fizice i juridice care practic activitatea de ntreprinztor sunt obligate prin art. 5 al Legii contabilitii, nr. 426/1995, s organizeze i s in contabilitatea proprie a activitii comerciale pe care o desfoar. Ca instrument principal al gestiunii patrimoniului, stocrii i analizei

rezultatelor obinute, contabilitatea trebuie s asigure : nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea i pstrarea informaiei cu privire la patrimoniu; controlul operaiunilor patrimoniale efectuate, al procedeelor de prelucrare utilizate i al exactitii datelor contabile; furnizarea informaiei necesare determinrii patrimoniului naional, executrii bugetului, precum i ntocmirii raportului financiar pe ansamblul economiei naionale. 28.Notiunea de patrimoniu. Patrimoniul reprezint totalitatea drepturilor si obligaiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in bani), privite ca o suma de valori active si pasive strns legate intre ele, aparinnd unor persoane fizice si juridice determinate. Deci, prin patrimoniu se nelege ansamblul drepturilor i obligailor unei persoane, care au sau reprezint o valoare pecuniar, adic se pot evalua n bani. Termenul patrimoniu mai este definit sub dou aspecte: n sens economic i n sens juridic. n sensul economic, patrimoniul desemneaz totalitatea bunurilor ce constituie averea unei persoane, iar n sens juridic, patrimoniul desemneaz totalitatea drepturilor i obligaiilor cu coninut economic, evaluate n bani, care aparin persoanei. 29.Componenta patrimoniului. n activul patrimoniului societii comerciale pot fi evideniate urmtoarele bunuri: a)Bunurile corporale sunt cele care au existen material, aspect i sunt percepute cu simurile omului (o cas, un autoturism). Potrivit articolul 285 al Codului civil, bunurile corporale sunt lucrurile (obiectele corporale) n raport cu care pot exista drepturi i obligaii juridice. a) Bunurile incorporale sunt cele care au o existen abstract, imaterial, ce nu cad sub simurile noastre. Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale, cum ar fi dreptul ntreprinztorului asupra denumirii de firm, asupra mrcii de producie sau de serviciu, drepturile de autor etc. b) Bunurile mobile. Codul civil n art. 288 clasific bunurile n mobile i imobile. Mobile se consider acele bunuri care nu au o aezare fix i stabil, fiind susceptibile de deplasare de la un loc la altul, fie prin ele nsele, fie cu concursul unei fore strine, cum sunt: animalele, lucrurile separate de sol etc. c) Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aezare fix i stabil, dup cum sunt: pmntul, cldirile i, n general, cele legate de sol, care nu pot fi mutate din loc n loc, fr s-i piard valoarea lor economic (o cas, un teren etc.). d) Din activul patrimoniului societii comerciale poate face parte i ntreprinderea ca complex patrimonial unic. n acest caz, se are n vedere sensul economic al ntreprinderii ca un complex patrimonial unic (ntreprindereobiect de drept), i nu cel juridic, de ntreprindere-subiect de drept. Prin ntreprindere-obiect de drept se nelege un bun complex ce cuprinde un ansamblu de bunuri corporale i incorporale, mobile i imobile. Mijloacele economice sunt compuse din totalitatea activelor materiale i bneti, care servesc la desfurarea activitii ntreprinztorului. Aceste active se prezint sub forma mijloacelor fixe i mijloacelor circulante . Mijloacele fixe sunt bunuri materiale care iau parte la mai multe cicluri de producie, consumndu-se treptat i transferndu-i parial valoarea asupra produselor fabricate, pe msura utilizrii lor (amortizare). Dup natura activitii lor economice, acestea se mpart n: active fixe productive i active fixe neproductive. Dup caracterul i destinaia lor n producie, activele fixe se mpart n: cldiri, utilaje, mijloace de transport etc. Mijloacele circulante sunt bunuri destinate s asigure continuitatea produciei i circulaia mrfurilor. Ele se consum n ntregime, n fiecare ciclu de producie, i schimb forma material i trec succesiv prin fazele de aprovizionare, producie i desfacere. Activele circulante se grupeaz n active circulante materiale, active circulante bneti i plasamente i active circulante n decontare. a) Activele circulante materiale sunt formate din: materii prime, materiale, combustibil, semifabricate, producie neterminat, produse finite, ambalaje; b) Activele circulante bneti sunt constituite din sume de bani aflate n casieria unitii, n conturi la diferite bnci, acreditive etc. c) Activele circulante n decontare sunt valori materiale sau bneti avansate de societate unor firme sau persoane fizice, care urmeaz s fie decontate ulterior (cambia, biletul la ordin, cecul etc.). Sursele mijloacelor economice,1 adic locul de provenien al acestora sau modul de dobndire. Din punct de vedre al surselor, mijloacele economice pot fi clasificate n:

Capital propriu fonduri bneti care reprezint capitalul social i fondurile proprii; f) Capital atras datorii bneti ale comerciantului fa de ali ageni economici sau fa de stat, provenite din decalajul format ntre data unor lucrri, prestri de servicii sau executarea de lucrri ori diverse alte obligaii de plat i momentul efectiv al plii. Prin urmare, n astfel de cazuri, ntre momentul primirii fondurilor bneti i achitarea lor trece o perioad de timp, n care sunt atrase n circuitul economic al comerciantului n cauz (de unde denumirea de capital atras). g) Creditele i mprumuturile de la bnci pentru sumele primite sub form de credite, n vederea acoperirii temporare a necesarului de fonduri bneti. 30.Sursele economice ale intreprinzatorului.Capitalul propriu si capitalul atras. Capitalul apartine intreprinzatorilor sau actionarilor (societate pe actiuni).Capitalul propriu este reprezentat mai intai de capitalul adus la inceput de intreprinzatori sau actionari, la care se adauga beneficiile nedistribuite si trecute la rezerva, precum si din suma dobandita din beneficial anului pentru amortizare. Capitalul se inscrie in pasivul unui bilant, intrucat constituie o datorie a intreprinzatorului sau a unei societati pe actiuni fata de intreprinzatorii si actionarii care au participat la formarea lor. Formarea materiala a capitalului se gaseste in activul bilantului sub forma cladirilor in care se desfasoara activitatile economice (masini, utilaje, instalatii) adica bunurile destinate activitatilor economice din care obtin alte bunuri. Dupa modelul de participare la activitatea economica in care se consuma si se inlocuiesc componentele capitalului, acesta se imparte in capital fix si capital circulant.Capitalul fix este format din bunuri (cladiri, utilaje, instalatii) care participa la mai multe cicluri de productie, se uzeaza treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare.Capitalul circulant este format din materii prime, combustibil, energie, care sunt consummate intr-un singur ciclu de productie si inlocuite la fiecare ciclu. Componentele capitalului sunt in permanenta supuse perfectionarii, actionand asupra acestora, pe o parte cerintele pietei, iar pe de alta parte posibilitatile oferite de realizarile cunoasterii umane. Capitalul atras.Datoriile bneti ale comerciantului fa de ali ageni economici sau fa de stat, provenite din decalajul format ntre data unor lucrri, prestri de servicii sau executarea de lucrri ori diverse alte obligaii de plat i momentul efectiv al plii. Fac parte din aceste fonduri datoriile comerciantului faa de ali ageni economici pentru mrfurile livrate, serviciile prestate sau lucrrile executate de acetia; obligaiile comerciantului fa de bugetul statului; obligaiile fa de angajai pentru sumele ce li se cuvin cu titlu de salariu. 31.Mijloace economice ale intreprinzatorului.Active fixe si active circulante.Active fixe. Bunuri materiale a caror valoare se transmite indirect produsului finit. Se au in vedere: cladiri ale intreprinderilor; - terenurile; - instalatii si diverse echipamente de investitii, cunoscute sub denumirea de mijloace fixe.Active circulante .Se consuma integral la prima lor utilizare, transmitandu-si valoarea asupra bunurilor produse, a serviciilor sau a lucrarilor realizate.Mai poarta denumirea si de active tangibile, deoarece ele au substanta materiala si se concretizeaza in : stocuri si productie in curs de executie, creante, titluri de plasament (investitii financiare pe termen scurt), disponibilitati banesti.Aceste active se afla intr-o continua miscare si reinnoire in cadrul procesului de productie. 32.Intreprinzatorii-subiecte ale dreptului afacerilor. Intreprinzatorii individuali sunt subiecte ale dreptului afacerilor. ntreprinztor individual este persoana fizic, cu capacitate deplin de exerciiu, cetean al Republicii Moldova, cetean strin sau apatrid, domiciliat n Republica Moldova, care practic activitate de ntreprinztor, n nume i pe risc propriu, fr a constitui o persoan juridic i este nregistrat n modul stabilit de lege.ntreprinztorul individual se prezint n raporturile juridice civile ca persoan fizic, ns asupra activitii de ntreprinztor se aplic regulile care reglementeaz activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ, dac din lege sau din esena raporturilor juridice nu rezult altfel. ntreprinztorul individual este n drept s practice orice activitate neinterzis de lege.

e)

33.Intreprinzatorul persoana fizica. - Titularul patentei de intreprinzator. Titular al patentei de ntreprinztor poate fi orice cetean al R.Moldova, cetean strin sau apatrid, cetenia persoanei care solicit patenta neavnd nici o importan. O cerin semnificativ, n cazul patentei de ntreprinztor, este principiul stabilirii de domiciliu, adic locuirea permanent pe teritoriul R.M. O alt cerin fa de titularul de patent este corespunderea abilitii personale cu cerinele de calificare necesare pentru practicarea genurilor de activitate indicat n patent. Un aspect important pentru dsfurarea activitii de ntreprinztor n temeiul patentei este lipsa necesitii de nregistrare a activitii sau de primire a licenei. Mai mult dect att, titularul de patent nu cade sub incidena cerinelor ce presupun prezentarea drilor de seam financiare i statistice, de inere a evidenei contabile i

financiare, de efectuare a operaiunilor i decontrilor de cas. Pentru a obine patenta de ntreprinztor, persoana fizic trebuie s se adreseze cu o cerere la Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliu sau din locul n care intenioneaz s desfoare activitatea (sau Primriei, dac n localitate nu exist oficiu al inspectoratului fiscal). La cerere se anexeaz urmtoarele acte: actul ce confirm calificarea solicitantului de patent; autorizarea autoritii publice locale; actele ce confirm dreptul asupra mijlocului de transport care va fi utilizat n activitatea de ntreprinztor; contractul de locaiune sau actul de proprietate; contractul de asigurare obligatorie i bonul de plat a taxei pentru patent. Activitatea de ntreprinztor individual n baza patentei de ntreprinztor este impozabil n felul urmtor n fiecare lun titularul patentei pltete o tax fix pentru patent. Aceast plat conine urmtoarele impozite: impozitul pe venit, taxa pentru utilizarea resurselor naturale, taxa pentru amplasarea unitilor comerciale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de transportare a cltorilor, precum i deducerile n bugetul de stat al asigurrilor sociale. Titularul patentei de ntreprinztor are urmtoarele obligaii: - s desfoare activitatea numai n locurile permise n aceste scopuri de autoritatea administraia publice locale; s respecte drepturile i interesele consumatorului; - s respecte cerinele legale impuse celor care desfoar genul de activitate respectiv, inclusiv normele sanitare, antiincendiare; - s afieze patenta sau copiile ei autentificate de notar vizibil n locurile unde i desfoar activitatea de ntreprinztor persoana fizic.La practicarea activitii de ntreprinztor n baza patentei de ntreprinztor deintorul patentei nu este n drept s angajeze lucrtori pentru desfurarea activitii, s ncheie tranzacii cu ntreprinderea individual a crei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale. ncetarea activitii n baza patentei de ntreprinztor se efectueaz n baza urmtoarelor condiii:- expirarea termenului pentru care a fost eliberat; - renunarea titularului de patent; - pierderea capacitii de munc; decesul titularului de patent; - aplicarea fa de titularul patentei a unor sanciuni administrative.Titularul de patent rspunde pentru obligaiile asumate n activitatea de ntreprinztor cu tot patrimoniul su, excepie fcnd bunurile care, potrivit legii, nu pot fi urmrite. -Intreprinzatorul individual. Intreprinztor individual este persoana fizic, cu capacitate deplin de exerciiu, cetean al Republicii Moldova, cetean strin sau apatrid, domiciliat n Republica Moldova, care practic care practic activitatea de ntreprinztor n nume propriu i din cont propriu, administreaz personal afacerile, emite independent decizii, asigur ntreprinderea cu cele necesare i poart rspundere pentru rezultatele ei. Procedura de nregistrare a .I. este prevzut de art.28-31 al Legii nr.220-XVI din 19.10.2007. Pentru nregistrarea de stat a ntreprinztorului individual, la oficiul teritorial al Camerei n a crui raz de desevire se afl sediul acestuia (viza de domiciliu), se depun urmtoarele documente:cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de Camera nregistrrii de Stat; buletinul de identitate a fondatorului sau reprezentantul acestuia, mputernicit prin procur autentificat n modul stabilit de lege; documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare. Oficiul teritorial al Camerei, n termen de 3 zile lucrtoare de la data depunerii documentelor, adopt decizia de nregistrare a ntreprinztorului individual. Decizia de fondare a ntreprinderii individuale trebuie s conin:datele de identificare a fondatorului: numele, prenumele, data i locul naterii, cetenia, domiciliul, numrul actului de identitate;denumirea de firm a ntreprinderii. Conform prevederilor art. 14 alin.(5) din Legea nr. 845/1992, n firma ntreprinderii individuale trebuie s se includ cuvintele: ntreprindere individual ori prescurtat . I. i numele, cel puin, a unui posesor. De pild, ntreprinderea individual Rotaru sau .I. Rotaru;sediul ntreprinderii, care poate fi domiciliul fondatorului ori un local nchiriat sau cumprat; data nfiinrii ntreprinderii, care este data nscrierii ei n Registrul de stat;genul de activitate a ntreprinderii;condiiile lichidrii ntreprinderii. nregistrarea de stat a ntreprinztorului individual nu se admite n cazul n care:persoana fizic este deja nregistrat n calitate de ntreprinztor individual; - persoana respectiv este lipsit, prin hotrrea instanei de judecat, de dreptul de a practica activitate de ntreprinztor; - n cazul n care pe numele persoanei au fost nregistrate anterior ntreprinderi care nu funcioneaz i care nu au fost lichidate n modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul public naional. n asemenea cazuri, oficiul teritorial al Camerei adopt decizia de a refuza nregistrarea de stat a ntreprinztorului individual. Ca form de organizare a activitii de ntreprinztor ntreprinderea individual poate fi utilizat: de comercianii locali care vnd mrfuri i produse cu amnuntul, de proprietarii de mici restaurante, cafenele, magazine de mezeluri, igri, buturi rcoritoare i alcoolice; de prestatorii individuali de servicii: frizeri, reparatori de nclminte, de aparatur tele-radio, de ceasuri i automobile; de micii productori locali (meteugari) de obiecte din ceramic, de butoaie, de mobil din lozie etc. ntreprinderea individual poate utiliza munca salariailor. Acetia, producnd i comercializnd mrfuri, prestnd servicii, devin reprezentaii fondatorului, i creeaz drepturi i obligaii, iar n cazul n care ncalc drepturile consumatorului, rspunderea n faa clientului o poart fondatorul. ntreprinderea este obligat s plteasc toate impozitele i taxele prevzute de legislaie. Patrimoniul ntreprinderii individuale este inseparabil de bunurile personale ale ntreprinztorului, care este obligat s in evidena contabil a veniturilor obinute din aceast

activitate, precum i evidena cheltuielilor suportate. Evidena va fi inut numai pentru mrfurile i producia destinat activitii economice, dar nu i pentru cele destinate uzului personal. Fondatorul ntreprinderii individuale rspunde nelimitat pentru obligaiile ntreprinderii individuale cu tot patrimoniul su, cu excepia bunurilor care nu pot fi urmrite. Ea i nceteaz activitatea la data radierii sale din Registrul de stat, pentru care fapt fondatorul depune o declaraie, indicnd data la care nceteaz s activeze ca ntreprinztor. -Gospodaria taraneasca. este o ntreprindere individual, bazat pe proprietatea privat asupra terenurilor agricole (denumite n continuare terenuri) i asupra altor bunuri, pe munca personal a membrilor unei familii (membri ai gospodriei rneti), avnd ca scop obinerea de produse agricole, prelucrarea lor primar, comercializarea cu preponderen a propriei producii agricole. Gospodria rneasca se poate constitui i dintr-o singura persoan fizic. Dreptul la constituirea gospodriei rneti l au persoanele fizice care au atins vrst de 18 ani, dispun de capacitate de exerciiu deplin i posed teren cu drept de proprietate privat. O persoan fizic poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodrii rneti. Pentru constituirea gospodriei rneti persoana fizic trebuie s depun o declaraie de constituire semnat de fondator i de potenialii membri ai acesteia n form autentic. n declaraia de constituire a gospodriei trebuie s se indice: a)denumirea complet i abreviat a gospodriei; b)sediul gospodriei; c)numele, prenumele, data naterii, cetenia i domiciliul fondatorului i al potenialilor membri ai ei, gradul de rudenie al acestora cu fondatorul; d)numerele de nregistrare, amplasarea i suprafaa, conform cadastrului bunurilor imobile, a terenurilor n proprietate individual sau proprietate comun, inclusiv a terenurilor din extravilan considerate grdini, precum i a terenurilor arendate; e)componena altor bunuri imobiliare care se transmit n proprietate comun membrilor gospodriei. Denumirea gospodriei rneti va conine cuvintele: gospodrie rneasc, numele fondatorului i sediul gospodriei. Sediul gospodriei rneti este n unitatea administrativ-teritorial de nivelul nti n a crei Primrie este nregistrat. Pentru nregistrarea gospodriei rneti, fondatorul prezint Primriei: a)declaraia de constituire;b)copiile de pe documentele ce confirm dreptul de proprietate privat al fondatorului i al potenialilor membri ai gospodriei asupra terenurilor; c) copiile de pe contractele de arend a terenurilor, dup caz, autentificate de secretarul Primriei; d) bonul de plat, pe contul Primriei, a taxei de nregistrare a gospodriei. n decursul unei sptmni din ziua prezentrii documentelor, Primria nregistreaz gospodria rneasc, efectund nscrieri de rigoare n Registrul gospodriilor rneti (de fermier), i elibereaz certificatul de nregistrare sau emite o decizie privind refuzul de a nregistra gospodria. Decizia motivat a Primriei privind refuzul de a nregistra gospodria rneasc se remite fondatorului n scris. Pot fi membri ai gospodriei rneti, n afar de conductor, urmtoarele persoane apte de munc: soul (soia), prinii, copiii, inclusiv adoptivi, fraii, surorile i nepoii lui care au atins vrsta de 16 ani. Primirea n gospodria rneasca se face cu acordul membrilor ei, iar ieirea se face la cerere i nu necesit acordul celorlaltor membri ai ei. 34.Notiune de persoana juridica cu scop lucrativ.Persoane juridice cu scop lucrativ sunt societile comerciale, ntreprinderile de stat i municipale, cooperativele de producie i cooperativele de ntreprinztor .Fondatorii societilor comerciale urmresc scopul de a obine beneficii din activitatea societii i a le mpri ntre ei cu titlu de dividend. Altfel spus, persoanele juridice cu scop lucrativ sunt constituite i gestionate de fondatori, asociai, membri, acionari pentru obinerea anumitor foloase materiale (legiuitorul a interzis donaiile dintre ele) 35.Clasificarea persoanelor juridice cu scop lucrativ: de drept public(intreprinderea de stat;intreprinderea municipala.);de drept privat: societatile comerciale : societati de persoane( societatea in nume colectiv;societatea in comandita) si societati de capital (societatea pe actiuni si srl); societatile cooperatiste:cooperativa de productie; cooperativa de intreprinzator. 36.Conditii generale de constituire a persoanelor cu scop lucrativ. Fondatorii societii comerciale. Constituirea societilor comerciale poate fi efectuat de ctre persoane fizice i juridice. Conform art. 31 al Legii nr. 1134/1997 privind societile pe aciuni, sunt considerai fondatori persoanele fizice i juridice care au luat decizia de a o nfiina. Fondatorii semnific persoanele care i asum riscul n contextul organizrii unei afaceri. Anume fondatorul este cel care determin obiectivele unei afaceri, fiind persoana care, avnd iniiativa constituirii unei afaceri, se angajeaz s reuneasc capitalul necesar constituirii i potenialul personal, precum i s ndeplineasc formalitile prevzute de lege n acest scop. La constituirea unei societi comerciale pot participa persoane fizice i juridice care nu sunt interzise prin lege sau hotrre judectoreasc. n conformitate cu legislaia n vigoare, fondatori pot fi ceteni ai R.Moldova, cetenii strini i apatrizii, persoane juridice naionale i strine, statul i unitile administrativteritoriale. Pentru ca persoana fizic s fondeze o societate comercial, ea trebuie s aib capacitatea deplin de exerciiu. Potrivit art. 20 alin.(l) din Codul civil, capacitatea deplin de exerciiu se dobndete la atingerea majoratului, adic la 18 ani. Dup mplinirea acestei vrste, persoana poate participa la fondarea unei societi comerciale i semna actul ei de constituire, cu excepia cazului de incapacitate, declarat n condiiile

art. 24 din Codul civil sau n alte cazuri de limitare prin lege sau hotrre judectoreasc a persoanei n capacitate. Elaborarea, aprobarea i autentificarea actelor constitutive. Constituirea persoanelor juridice poate fi divizate condiional n dou etape:etapa contractual(consensual);etapa de nregistrare. Etapa contractual (consensual)Etapa contractual este etapa iniial i ea poate fi divizat n urmtoarele perioade : elaborarea actelor constitutive;aprobarea actelor;autentificarea (semnarea) lor. Elaborarea i aprobarea actelor constitutive Punctul de plecare n constituirea unei ntreprinderi este ntocmirea actelor constitutive ale unei societi. Prin utilizarea termenului de act de constituire legiutorul desemneaz att actele unipersonale(declaraiile de constituire), ct cele pluripersonale (contractele). La o analiz a actului de constituire, se disting 4 caractere juridice, care ilustreaz c actul este solemn, plurilateral, cu titlul oneros i comutativ.a)Caracterul solemn al actului de constituire rezult din dispoziiile art. 107 al Codului civil, potrivit cruia acesta se autentific notarial. Nerespectarea solemnitii actului juridic atrage nulitatea lui (art.213). b)Caracterul plurilateral al a actului de constituire rezult din definiia legal a societii comerciale al crei capital social este constituit din participaiuni ale fondatorilor (membrilor). Folosind pluralul, legiuitorul a vrut s ilustreze c, de regul, societatea se constituie din mai multe persoane care doresc s lucreze n interes propriu, implicnd activitatea i bunurile acestora.Ca excepie, apar societile cu rspundere limitat (Codul civil, art. 145) i societile pe aciuni (art. 156) care pot fi constituite i de o singur persoan, iar actul lor de constituire va fi unilateral.c)Caracterul oneros al actului de constituire decurge din faptul c fiecare asociat nelege s devin membru al viitoarei entiti colective n scopul - vdit patrimonial de a obine o cot predeterminat din ctigul prezumabil sau, altfel spus, din foloasele ce ar putea deriva" i care trebuie mprite intre ei. d)Caracterul comutativ. Printre actele de natur oneroas al actelor de constituire se nscrie n categoria celor comutative, ntinderea obligaiilor pe care i le asum fiecare fondator nu depinde de un eveniment viitor (aleas), ci este cunoscut de pri, adic este cert i determinant la momentul semnrii contractului. Faptul c rezultatele economice ale activitii desfurate n comun se pot concretiza nu numai n beneficii, ci i n eventuale pierderi, nu transform contractul de societate ntr-o operaiune aleatorie.e)Caracterul comercial al actelor de constituire este determinat de obiectul de activitate al viitoarei societi care desemneaz activitatea de ntreprinztor preconizat de societate i care trebuie s fie indicat n actul de constituire. Totul ce face o societate comercial o face n scopul obinerii profitului, faptul acesta fiind de esen. Actele cu titlu gratuit constituie o excepie. El se face numai dac adunarea general a decis s atribuie o parte din profit realizrii scopurilor filantropice. 37.Inregistrarea de stat a persoanelor juridice cu scop lucrativ. Persoanele juridice, filialele si reprezentanele lor sunt nregistrate de ctre oficiile teritoriale ale Camerei nregistrrii de Stat n termen de pn la 5 zile lucrtoare de la data prezentrii tuturor documentelor necesare nregistrrii. De asemenea, nregistrarea persoanei juridice se efectuiaz i n regim de urgen (24 ore sau 4 ore), precum i n zi de odihn sau srbtoare.Pentru nregistrarea de stat a persoanelor juridice se prezint:buletinele de identitate ale fondatorilor sau reprezentanilor acestora, mputernicii prin procur autentificat n modul stabilit de lege, precum i al administratorului persoanei juridice;dovada achitrii taxei de nregistrare;cererea de nregistrare conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;hotrrea de constituire i actele de constituire ale persoanei juridice, n funcia forma juridic de organizare, n dou exemplare;avizul Comisiei Naionale a Pieii Financiare pentru societile de asigurare, fondurile nestatale de pensii i asociaiile de economii i mprumut. 38.Notiunea de societate in nume colectiv.SNC este societatea comerciala ,constituita din cel putin 2 persoane si nu mai mare de 20 de persoane fizice,ale carei membri practica in conformitate cu actul de constituire,activitate de intreprinzator in numele societatii si raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile acesteia.

care are puterea de reprezentare a societatii, legea prezuma ca dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator (art.45 din Legea nr.31/1990) c) Controlul gestiunii societatii Datorita numarului mic de asociati si a volumului redus al activitatii, societatea n nume colectiv nu are anumite persoane special desemnate pentru exercitarea controlului asupra gestiunii administratorilor, asa cum sunt cenzorii n societatile de capitaluri si, n anumite cazuri, n societatea cu raspundere limitata.

prejudiciile produse societii, va fi civil sau penal.n societatea cu r spundere limitat n care numrul asociailor sau capitalulsocial depete un anumit plafon se numesc obligatoriu, ca organ de control, cenzori.Ei mai sunt denumii comisari de conturi sau comisari de supraveghere. Cenzorii senumesc de adunarea asociailor. Societatea poate avea unul sau mai muli cenzori. Eiau urmtoarele obligaii: s supravegheze gestiunea societii; s verifice situaiile financiare; s comunice adunrii asociailor rezultatele controlului.

40.Notiunea de societate in comandita.SC este societatea comerciala in care,de rind cu membrii care activeaza in numele societatii,practica activitate de intreprinzator ,cel putin 2 persoane fizice si /sau juridice dar nu mai mult de 20 persoane fizice si /sau juridice, printre care o parte din asociati denumiti comanditati poarta raspundere solidara si nelimitata pentru obligatiile intreprinderii,iar cealalta parte din asociati denumita comanditari poarta raspundere in limitele aportului varsat la crearea intreprinderii,care si-au asociat bunurile sub aceeasi firma,in baza documentului de constituire incheiat dintre acestia.

41.Administrarea SC. Administrarea societii n comandit se exercit de ctre comanditai (art.138 alin.1 fraza I din Codul civil). Excluderea asociailor comanditari de la administrarea societii este menit s apere interesele terilor. Actele care angajeaz societatea nu pot fi ncheiate de asociaii comanditari, care au o rspundere limitat, ci numai de asociai comanditai, care rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale. Modul de conducere, de administrare i de reprezentare a societii de ctre comanditai este conturat de dispoziiile Codului civil referitoare la societatea n nume colectiv (art.138 alin.1 fraza a II-a din cod). Astfel, n lipsa unei stipulaii contrare n actul constitutiv, dreptul de a administra i reprezenta societatea aparine fiecrui comanditat. Asociaii, ns, vor putea decide ca administrarea i reprezentarea societii n comandit s fie efectuat n comun de ctre toi asociaii comanditai ori s fie delegat unuia sau mai multora dintre acetia. n ceea ce privete posibilitatea desemnrii unui ter n funcia de administrator, considerm c acest lucru nu este posibil la o societate n comandit, prevederile art.138 alin.1 din cod avnd un caracter imperativ. n cazul n care cnd prin actul constitutiv se stipuleaz c, n exercitarea prerogativelor de administratori ai societii, comanditaii vor lucra mpreun, decizia privind efectuarea oricrui act de administrare trebuie s fie adoptat cu consimmntul unanim al acestora.n principiu, comanditaii desemnai ca administratori vor putea avea iniiativa oricror operaiuni comerciale care se circumscriu celor efectuate n mod obinuit de societate, fr s aib nevoie n acest sens de acordul prealabil al celorlali asociai. Dac ns operaiunea proiectat depete limitele determinate de domeniul curent de activitate al societii administratorul va avea nevoie de acordul tuturor asociailor (art.138 alin.2 fraza a II-a din cod).

44.Particularitatile reorganizarii si lichiditatii SRL. Operatiunile de dizolvare si lichidare ale unei societati comerciale cu raspundere limitata presupun o serie de inregistrari in patrimoniul societatii in cauza, specifice etapei de dizolvare/lichidare in care aceasta se afla societatea. Dizolvarea si lichidarea societatii SRL de dizolva in urmatoarele cazuri:expirarea duratei societatii;imposibilitatea realizarii obiectului de activitate sau realizarea obiectivului propus;hotararea adunarii generale;falimentul societatii;micsorarea capitalului social sub limita legala, daca asociatii nu hotarasc completarea lui;incapacitatea, excluderea, retragerea sau moartea unuia dintre asociati cind datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la unul si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii nici de continuare cu un singur asociat.Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata societatii nu are efect fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii.Tertii pot face opozitie la dizolvarea in termen de 30 de zile aratat mai sus care se adreseaza instantei de la sediul societatii. Reorganizare este un procedeu juridic de transmitere a drepturilor i obligaiilor prin succesiune de la o persoan juridic la alta potrivit creia succesorul continu raporturile juridice n locul predecesorului su. Ca efect al reorganizrii se produce fie dizolvarea unor persoane juridice (absorbia), fie constituirea altora (separarea), fie c dizolvarea unora i constituirea altora se produc concomitent (contopirea i divizarea). Dizolvarea unor i constituirea altor persoane juridice nu apar ca un scop n sine al reorganizrii ci reprezint fenomene accesorii ale acestor operaiuni. O situaie cu totul deosibit se creeaz la transformare, deoarece la aceasta nu are loc nici dizolvarea i nici constituirea unei persoane juridice noi, ci aceeai persoan juridic i continu activitatea dar n alt form, n alt hain juridic.

42.Notiunea de societate cu raspundere limitata. Societate cu rspundere limitat este societatea comercial al crei capital social este divizat n pri sociale conform actului de constituire i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii. Societatea cu rspundere limitat poate fi constituit de una sau de mai multe persoane. Membrii societii cu rspundere limitat nu poart rspundere pentru obligaiile acesteia. Ei suport riscul pierderilor, ce rezult din activitatea societii, n limitele participaiunii lor la capitalul social. Societatea cu rspundere limitat are denumire deplin i poate avea denumire abreviat. Denumirea deplin i cea abreviat trebuie s includ sintagma n limba de stat societate cu rspundere limitat sau abrevierea S.R.L.

45.Notiunea de societate pe actiuni. Societate pe aciuni este societatea comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii snt garantate cu patrimoniul societii. ocietatea pe aciuni poate fi constituit de una sau de mai multe persoane. Acionarii nu rspund pentru obligaiile societii. Ei suport, n limitele participaiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezult din activitatea societii. Acionarul care nu a vrsat n termen aportul subscris rspunde subsidiar pentru obligaiile societii, n limita prii nevrsate. Societatea pe aciuni are denumire deplin i poate avea denumire prescurtat. n denumirea deplin i prescurtat trebuie s se includ sintagma n limba de stat societate pe aciuni sau abrevierea S.A..

39.Functionarea SNC. a)Deliberarile si deciziile asociatilorAvnd n vedere numarul mic al asociatilor n nume colectiv, legea nu institutionalizeaza adunarea generala a asociatilor acestei societati.Legea nr.31/1990 prevede ca deciziile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social n urmatoarele cazuri: - alegerea unuia sau mai multor administratori ai societatii, cu stabilirea puterilor, duratei nsarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin contractul de societate nu se dispune altfel (art.47); - revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, cu exceptia cazului cnd administratorii au fost numiti prin contractul de societate (art.47alin.2); - rezolvarea divergentelor dintre administratori cnd sunt obligati sa lucreze mpreuna sau a opozitiei unui asociat privind operatiile care depasesc operatiile obisnuite comertului pe care l exercita societatea (art.46 si art.48 alin.2); aprobarea bilantului societatii (art.56); - raspunderea administratorilor (art.56); b) Administratorii societatii Societatea n nume colectiv este administrata de unul sau mai multi asociati numiti n calitate de administrator, prin contractul de societate sau alesi n timpul functionarii societatii art.3 si art.47 din Legea nr.31/1990. Administratorii pot face toate operatiile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile stabilite prin contractul de societate. Daca prin contractul de societate nu s-a aratat administratorul

43.Structura organizatorica a SRL. Organizarea i funcionarea societii.Organele societii cu rspundere limitat sunt adunarea general,administratorii i cenzorii. Adunarea asociatilor decide n toate problemele careintereseaz societatea. Principalele atribuii ale adunrii asociailor sunt urmtoarele:s aprobe situaia financiar anual i s stabileasc repartizarea profitului net; s desemneze pe administratori i cenzori, s-irevoce i s le dea descrcare deactivitatealor;s decid urmrirea administratorilor i cenzorilor pentru daunelepricinuite societii, desemnnd i persoana nsrcinat s o exercite; s modifice actul constitutiv.Hotrrile adunrii generale se iau prin votul reprezentnd majoritatea absolut a asociailor i a prilor sociale, dac prin actul constitutiv nu se prevedealtfel. n cazul n care nu se ntrunesc majoritile stabilite, se va convoca o nou adunare. La a doua convocare, adunarea va decide cu majoritatea de voturi pronunate, oricare ar fi numrul de asociai i partea de capital reprezentat.Administrarea societii cu r spundere limitat se efectueaz de unul sau mai muli administratori sau gerani. Administratorii pot fi membri asociai sau specialiti neasociai. n dreptul elveian, dac prin statut nu se prevede altfel, fiecare asociat arecalitatea de a conduce i de a reprezenta societatea. Administratorii sunt numii prinactul constitutiv sau, ulterior, de adunarea general. De obicei, administratorii sunt desemnai pe o perioad nedeterminat. n tcerea actului constitutiv, se consider c alegerea lor coincide n timp cu durata societii.Atribuiile administratorilor sunt prevzute prin lege. Administratorii au capacitatea de mandatari. n limitele obiectului de activitate, administratorii sunt ndrituii s ncheie orice acte juridice necesare pentru funcionarea societii. Puterile administratorilor nu pot fi delegate. n activitatea pe care o desfoar, administratorii trebuie s acioneze numai n interesul societii. Rspunderea administratorilor,pentru

46.Constituirea societatii pe actiuni. n actul de constituire trebuie s se indice: a) numele, locul i data naterii, domiciliul, cetenia i datele din actul de identitate al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan fizic; denumirea, sediul, naionalitatea, numrul de nregistrare al fondatorului persoan juridica;b)denumirea societatii:c)obiectul de activitate:;d)participatiunile asociatilor,modul si termenul lor de varsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaiune n natur i modul de evaluare, dac au fost fcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuiile, modul de constituire i de funcionare a organelor societii; h) modul de reprezentare; i) filialele i reprezentanele societii; j) alte date, stabilite de lege pentru tipul respectiv de societate. n actul de constituire al societii pe aciuni trebuie s se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social; c) numrul, tipul i valoarea nominal a aciunilor; clasele de aciuni i numrul de aciuni de fiecare clas; d) mrimea aportului i numrul de aciuni atribuit fiecrui fondator; f) modul de inere a registrelor societii; g) ordinea de ncheiere a contractelor cu conflict de interese.

47.Organul executiv al societatii. Organul executiv asigur indeplinirea hotririlor adunrii generale a acionarilor i a deciziilor consiliului societii. Organul executiv al societii dirijeaz intreaga activitate a societii, cu excepia chestiunilor ce in de competena adunrii generale a acionarilor i a consiliului societii. Conducerea operativ este efectuat de ctre Organul Executiv Directorul Societii desemnat n funcie de ctre Consiliul Societii. 48.Organul de control al societatii pe actiuni. Au drept control asupra societatii:asociatii; cenzorii;auditorii financiari; auditorii interni si persoanele cu atributii de control financiar preventiv. 49.Capitalul social al societatii pe actiuni. Capitalul social al societii determin valoarea minim a activelor nete ale societii, care asigur interesele patrimoniale ale

creditorilor i acionarilor. Capitalul social al societii nu poate fi mai mic de 20000 lei. Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite n contul achitrii aciunilor i va fi egal cu suma valorii nominale (fixate) a aciunilor plasate, dac aceasta a fost stabilit. Dac valoarea aporturilor efectuate n contul plii aciunilor depete valoarea nominal (fixat) a aciunilor plasate, aceast depire constituie capitalul suplimentar al societii, care poate fi utilizat numai pentru majorarea, capitalului social al societii. Dac societatea a plasat aciuni a cror valoare nominal (fixat) nu a fost stabilit, capitalul social va fi egal cu valoarea sumar a aporturilor depuse n contul plii aciunilor. Mrimea capitalului social se indic n statut, bilan, registrul acionarilor i pe foaia cu antet ale societii. 50.Actiunile. Aciunea este un document, avnd una din formele prevzute la art.11 alin.(2), care atest dreptul proprietarului lui (acionarului) de a participa la conducerea societii, de a primi dividende, precum i o parte din bunurile societii n cazul lichidrii acesteia. Statutul societii va stabili aciunile plasate de societate. Aciunile plasate se nregistreaz n mod obligatoriu n Registrul de stat al valorilor mobiliare, inut de Comisia Naional a Pieei Financiare. Snt considerate lasate aciunile achitate n ntregime de primii lor achizitori (subscriitori), nregistrate n Registrul de stat al valorilor mobiliare i n registrul acionarilor societii. Aciunile societii pot avea valoare nominal care trebuie s se mpart la un leu. Toate aciunile ordinare ale societii vor avea valoare nominal egal. Valoarea nominal a aciunii se aprob de adunarea constitutiv sau de adunarea general a acionarilor i se indic n documentele de constituire ale societii i n alte documente prevzute de prezenta lege i de legislaia cu privire la valorile mobiliare. n cazul plasrii aciunilor a cror valoare nominal nu este determinat, adunarea general a acionarilor este n drept s fixeze valoarea aciunii n decizia de emitere a acestora. Valoarea fixat a aciunii nu se indic n documentele de constituire ale societii i se folosete la determinarea mrimii capitalului social. Valoarea nominal (fixat) a aciunii reflect partea de capital social al societii ce revine unei aciuni plasate. 51.Notiunea si esenta societatii cooperatiste. Cooperativ este asociaia benevol de persoane fizice i juridice, organizat pe principii corporative n scopul favorizrii i garantrii, prin aciunile comune ale membrilor si, a intereselor lor economice i a altor interese legale. Cooperativa nu poate avea mai puin de 5 membri. Calitatea de membru de cooperativ o poate avea persoana fizic de la vrsta de 16 ani i persoana juridic. Membrul cooperativei suport riscul ce rezult din activitatea acesteia n limita participaiunii deinute n patrimoniul ei, inclusiv partea nevrsat.Denumirea cooperativei trebuie s conin cuvntul cooperativ i s indice n limba de stat scopul principal al activitii sale. Particularitile i statutul juridic al diferitelor tipuri de cooperative, precum i drepturile i obligaiile membrilor lor se stabilesc de prezentul cod i de alte legi. 52.Cooperativa de intreprinzator. Cooperativa de ntreprinzator este o ntreprindere ce are scopul de a contribui la obinerea de ctre membrii si a profitului. Prin derogare de la aceasta prevedere, membri ai cooperativei agricole de ntreprinztor de prestari servicii pot fi persoanele care produc produse agricole n gospodariile personale auxiliare. Cooperativa de ntreprinztor este persoan juridic. Cooperativa de ntreprinztor raspunde pentru obligaiile asumate cu patrimoniul ei. Membrii cooperativei de intreprinzator i asum riscul pentru obligaiile cooperativei n limitele cotelor care le aparin, iar dac patrimoniul cooperativei este insuficient, poart rspundere suplimentar cu averea lor personal n limita stabilita de lege sau de statutul cooperativei.de obicei cooperatva de intreprinzator practica asa activitati cum:activitatea de cprelucrare;activitatea de economie;activitatea de imprumut. 53.Cooperativa de productie: Cooperativa de producie este o ntreprindere nfiinat n scopul desfurrii n comun a activitii de producie i a altei activiti economice, bazate preponderent pe munca personal a membrilor ei i pe cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia. Cooperativa de producie este o ntreprindere de drept privat cu scop lucrativ (inclusiv comercial). CP este persoan juridic. Pentru obligaiile societii toi asociaii poart rspundere solidar nelimitat cu ntreg patrimoniul lor, exceptndu-se bunurile care, n conformitate cu legislaia n vigoare, nu fac obiectul urmririi.Cooperativa de productie poate fi constituita de catre persoane fizice si juridice,fiind specific si acel fapt ca membrii ai cooperativei de productie pot fi persoane fizice care au atins virsta de 16 ani.Documentul de constituire a cooperativei de productie este statutul.Denumirea de firma 54.Intreprinderea de stat. Intreprinderea de stat este o intreprindere al carei capital social apartine in intregime statului.Intreprinderea de stat (in continuare intreprindere) este agent economic independent cu drepturi de persoana juridica, care, pe baza proprietatii de stat transmise ei in gestiune, desfasoara activitate de intreprinzator. Controlul asupra activitatii intreprinderii il exercita organelle administratiei de stat in conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, prezenta lege si cu alte acte legislative. Intreprinderea poarta raspundere pentru obligatiunile sale cu toate bunurile de care dispune. Organul administratiei de stat nu poarta raspundere pentru obligatiunile intreprinderii pe care a infiintat-o. Intreprinderea nu poarta raspundere pentru obligatiunile organului

administratiei de stat care a infiintat-o.Intreprinderea capata drepturi de persoana juridica din ziua inregistrarii ei la Camera inregistrarii de Stat a Departamentului Tehnologii Informationale. Intreprinderea are firma (denumirea) sa cu indicatia "intreprindere de stat" sau initialele "I.S." si a principalului gen de activitate, adresa, conturi de decontare, stampila cu stema de stat a Republicii Moldova si cu denumirea firmei si cuvintele "Republica Moldova". Pe hirtiile cu antetul intreprinderii se indica numarul de inregistrare. ntreprinderea este in drept sa deschida filiale si reprezentante, precum si, cu acordul organului administratiei de stat, care a fondat-o si al organului care exercita controlul asupra respectarii legislatiei antimonopol, sa intre in componenta asociatiilor concernelor, consortiilor si altor asociatii de stat ale intreprinderilor in baza contractelor incheiate cu alti agenti economici. 55.Intreprinderea municipala. ntreprinderea municipal este persoana juridic constituit n exclusivitate pe baza proprietii municipale care, prin utilizarea ei judicioas, produce anumite tipuri de mrfuri, execut lucrri i presteaz servicii, necesare pentru satisfacerea cerinelor fondatorului i realizarea intereselor sociale i economice ale colectivului de munc. Ea este n drept s practice orice gen de activitate neinterzis de lege. ntreprinderea municipal poate s practice anumite genuri de activitate ce constituie monopol de stat numai n baza licenelor eliberate, conform prevederilor legale.ntreprinderea municipal, ca orice persoan juridic, poate crea filiale i reprezentane. Conductorul filialei (reprezentanei) este numit n funcie de ctre conductorul ntreprinderii i i deruleaz activitatea n conformitate cu prevederile contractului. ntreprinderea poart rspundere pentru obligaiile filialelor i reprezentanelor, iar acestea poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii. 56.Notiunea de reorganizare a persoanei juridice. Reorganizarea societii comerciale poate interveni ori de cte ori n via apar noi cerine sau evenimente deosebite, precum majorarea sau reducerea capitalului social, prelungirea duratei de funcionare, excluderea unui asociat, schimbarea obiectului de activitate, schimbarea sediului. Asemenea schimbri se pot produce n condiii normale de funcionare i unanimitate a asociailor. Reorganizarea este o operaiune juridic complex de transmiterea drepturilor i obligaiilor prin succesiune de la o persoan juridic existent la o persoan juridic succesoare, care exist sau care ia natere prin reorganizare. 57.Reorganizarea prin fuziune. Fuziunea societilor comerciale duce la concentrarea capitalului i la crearea unei societi puternice din punct de vedere economic, care ar putea influena negativ concurena loial. Din acest considerent, statul stabilete unele restricii privind fuziunea societilor comerciale. Fuziunea este o operaiune prin care se realizeaz o concentrare a societilor comerciale. Ea are dou forme: absorbia i contopirea. Absorbia const n nglobarea de ctre o societate, a unei sau mai multor societi comerciale, care i nceteaz existena. Absorbia are ca efect ncetarea existenei persoanelor juridice absorbite i trecerea integral a drepturilor i obligaiilor acestora la persoana juridic absorbant.Contopirea const n reunirea a dou sau mai multor societi comerciale, care i nceteaz existena pentru constituirea unei societi comerciale noi. Societile comerciale, n cazul fuziunii prin contopire, precum i prin absorbie sunt obligate s elaboreze un proiect al contractului de fuziune. Contractul dat constituie un act juridic civil, bi sau multilateral, este ntocmit n form scris i urmeaz a fi semnat de ctre prile participante la fuziune. Specific contractului dat este faptul c n urma executrii lui, o parte (n cazul absorbiei) sau ambele pri, n cazul contopirii, i nceteaz existena sa n calitate de persoan juridic, formnd o nou persoan juridic. 58.Reorganizarea prin dezmembrare. Conform legislaiei n vigoare, persoana juridic este n drept s-i reorganizeze activitatea sa prin dezmembrare. Dezmembrarea este o operaiune tehnico-juridic de reorganizare, prin care o societate comercial se mparte n dou sau mai multe societi comerciale independente sau prin care dintr-o societate comercial se separ o parte, formnd o societate comercial independent.Dezmembrarea persoanei juridice se face prin divizare sau separare. Divizarea este o procedur de reorganizare prin care societatea comercial se divizeaz n dou sau mai multe societi comerciale, crend astfel noi societi. Divizarea persoanei juridice are ca efect ncetarea existenei acesteia i trecerea drepturilor i obligaiilor ei la dou sau mai multe persoane juridice care iau fiin. Separarea este o operaiune juridic de reorganizare prin care din componena unei societi comerciale care nu se dizolv i nu-i pierde personalitatea juridic se desprind i iau fiin una sau mai multe persoane juridice . Separarea are ca efect desprinderea unei pri din patrimoniul unei persoane juridice care nu-i nceteaz existen i transmiterea ei ctre una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau fiin. Dezmembrarea societii comerciale se produce n baza unui plan aprobat de adunarea general. Procedura de reorganizare prin dezmembrare parcurge urmtoarele etape:Negocierea i elaborarea planului de dezmembrare;Aprobarea lui de ctre organul suprem;Informarea Camerei nregistrrii de Stat;Informarea creditorilor;Inventarierea;Prezentarea actelor necesare;nregistrarea dezmembrrii. 59.Transformarea persoanei juridice. Transformarea societii comerciale este o form de organizare prin care aceasta i schimb forma organizatorico-juridic a activitii sale. Spre deosebire de reorganizarea societii prin fuziune i dezmembrare, transformarea nu este detaliat reglementat n Codul civil al Republicii Moldova, dar considerm c transformarea cuprinde urmtoarele etape:

Luarea hotrrii privind transformarea;Informarea creditorilor;Inventarierea;nregistrarea transformrii.Hotrrea privind reorganizarea societii comerciale prin transformare urmeaz s fie luat de ctre adunarea general a societii care urmeaz a fi supus transformrii. Considerm c ea se ia cu 2/3 din numrul total de voturi, dac actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare. n aceast etap se determin modalitatea i condiiile de reorganizare a societii prin transformare, i anume: se stabilete ordinea de schimbare a cotelor de participare a fondatorilor; se confirm statutul societii care urmeaz s fie reorganizat; se confirm actul de predare-primire. nregistrarea transformrii societii se efectueaz conform condiiilor generale. Reorganizarea persoanei juridice prin transformare se consider ncheiat din momentul nregistrrii de stat a persoanei juridice create ca urmare a transformrii. Actele de constituire ale persoanei juridice create ca urmare a transformrii vor conine dispoziii cu privire la preluarea, n baza actului de transmitere, a tuturor drepturilor i obligaiilor patrimoniale ale persoanei juridice reorganizate prin transformare.Persoana juridic reorganizat prin transformare i pstreaz numrul de identificare de stat 60.Notiunea de lichidare a persoanei juridice. Prin lichidare se neleg toate operaiunile, care au drept scop terminarea afacerilor n curs n momentul declarrii dizolvrii, astfel nct s se poat obine realizarea activ, plata pasivului i repartizarea activului patrimonial net ntre asociai. lichidarea este o perioad de durat variabil, pe care o traverseaz societatea de la dizolvarea sa i pn la distribuirea ctre asociai a activului disponibil i a clarificrii definitive a conturilor, perioad n care unul sau mai muli lichidatori vor definitiva operaiile anterioare ale societii, vor face n msura necesitii altele noi, vor plti debitele ctre creditori i vor transforma activul social 61.Lichidatorul persoanei juridice. Lichidatorul poate fi persoana desemnat de ctre adunarea general a societii sau de ctre instana de judecat n vederea efecturii operaiunilor de lichidare a societii comerciale. Conform Codului civil al R.M., lichidatorul poate fi orice persoan fizic major cu capacitate deplin de exerciiu, care are cetenia R.Moldova i domiciliaz pe teritoriul ei. Prin dispoziiile Legii R.M., nr. 845/1992 fa de lichidatori mai sunt naintate urmtoarele cerine suplimentare: s aib studii superioare; s posede cunotine n domeniu i s fie nregistrai n calitate de ntreprinztor individual.Cadrul normativ a Republica Moldova permite desemnarea mai multor lichidatori. Acetia vor reprezenta persoana juridic n comun, dac actul de constituire sau hotrrea judectoreasc prin care au fost desemnai nu prevede altfel. Din momentul n care lichidatorul a fost numit n funcie, el urmeaz s informeze Camera nregistrrii de Stat despre desemnarea sa, prezentnd hotrrea respectiv i comunicnd datele de identitate, cu prezentarea modelului de semntur. Din momentul intrrii n funcie a lichidatorului nici o aciune nu se poate exercita pentru societate sau contra acesteia dect n numele lichidatorilor sau mpotriva lor. ndat dup preluarea funciei, lichidatorul mpreun cu administratorul face i semneaz inventarul i bilanul n care constat situaia exact a activului i pasivului. Intrarea n funcie a lichidatorului desemneaz momentul prelurii responsabilitii de la administrator. Lichidatorul are aceleai mputerniciri, obligaii i responsabiliti ca i administratorul.Lichidatorul, ca i administratorul, este considerat mandatar al societii cu consecinele care decurg din aceast calitate. Lichidatorul i ndeplinete mandatul sub controlul cenzorilor societii, iar dac acetia nu exist, sub controlul asociailor.