Sunteți pe pagina 1din 23

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI MASTER ECONOMIA SI ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE

PROIECTAREA UNUI SISTEM LOGISTIC LA S.C. TOMULEANU S.R.L.

Student: Freitag Sabina An I, grupa 1331

BUCURESTI 2011

CUPRINS CAP. 1: Prezentarea generala a S.C. TOMULEANU S.R.L. 1.1. Scurt istoric, forma juridica, actionariat, obiect de activitate 1.2. Managementul practicat: structura organizatorica, structura de productie sau de produse si locul compartimentului logistic in societate CAP. 2: Analiza activitatii logistice desfasurate de S.C. TOMULEANU S.R.L. pe ultimii 3 ani 2.1. Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale 2.1.1. Piata furnizorilor de resurse materiale: structura produselor aprovizionate, cantitati, preturi,, termene de livrare, conditii de plata 2.1.2. Transportul si manipularea resurselor materiale: forma de transport si manipulare, ritmicitatea transporturilor, costuri de transport 2.1.3. Depozitarea si stocarea resurselor materiale: sistemul de depozitare, nivelul si structura costurilor, metode de urmarire si analiza a stocurilor, costurile de sotcare-depozitare, formele de alimentare a locurilor de consum 2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite 2.2.1. Canale de distributie practicate 2.2.2. Logistica de distributie 2.2.2.1. Transportul si manipularea produselor 2.2.2.2. Depozitarea si stocarea 2.2.2.3. Fluxul informational 2.3. Analiza costurilor totale logistice: pe total si in structura CAP. 3: Proiectarea unui sistem logistic performant la S.C. ALBALACT S.A. 3.1. Proiectarea asigurarii cu resurse materiale 3.2. Proiectarea distributiei produselor 3.3. Proiectarea costurilor, veniturilor si profiturilor din activitatea logistica

CAP. 1: Prezentarea generala a S.C. TOMULEANU S.R.L. 1.1. Scurt istoric, forma juridica, actionariat, obiect de activitate Statutul societatii a fost ntocmit n temeiul legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, n vederea organizrii i funcionrii Societaii Comerciale TOMULEANU S.R.L.. Forma juridic a agentului economic este de societate cu raspundere limitata i este persoan juridic ce i desfoar activitatea n conformitate cu legile n vigoare i cu statutul su. S.C. TOMULEANU S.R.L. este inscrisa in registrul comertului, reprezentata prin certificatul de inmatriculare cu nr. J17/397/1995 , avand numarul de inregistrare fiscala RO7128717, cu un capital social subscris si varsat de 480.000 RON, avand 4 actionari, fiecare cu o contributie de 25%. In conformitate cu clasificarea CAEN a agentilor economici activitatea societii Tomuleanu se concretizeaz n bar-restaurant, cod 5610. Debutul n viaa economic a societatii a fost fcut n anul 1995 sub denumirea de Restaurant Hazard, cu sediul in judetul Galati, Str. BRAILEI 159E. Inc de la nceput societatea i-a propus realizarea unei activiti economice care s corespund nevoilor pieii i care s dobndeasc, odat cu acumularea experienei att a adaptabilitii la noile cerine ct mai ales recunoaterea sa pe plan local. Schimbrile din peisajul economic local, noile tendine ale acesteia precum i concurena, sunt factori ce au determinat modificarea obiectivelor de nceput ale societii i adoptarea unor obiective noi. Astfel societatea cuprinde un bar-restaurant, o autoservire si o sala de joaca pentru copii. Conceptul de autoservire n restaurantele din Galai, apus nc de prin 1997, i-a fcut din nou apariia n acest restaurant. Atunci cand nimic nu prevestea revenirea n for a conceptului de plimb-tav, mai ales cnd exist o cretere a rigorilor n materie de restaurante, unul dintre patronii restaurantului Hazard, Mugurel Istrate, spune: Am constatat c persoanele care intrau n restaurantul meu nu mai aveau rbdarea s atepte minute ntregi pn s vin osptarul cu mncarea. Aa c am nceput s studiez piaa autoservirilor din ar. Am ateptat doi ani pn s gsesc formula perfect. Noiunea de plimb-tav nseamn, n opinia patronilor, s mnnci cu ochii. Oamenii vd ce mnnc, tocmai de aceea sunt mai atrai de acest concept. n plus, nu pierd foarte mult timp. Vin, mnnc, pleac, totul se petrece n 10-15 minute, mai spune omul care a reinviat conceptul de autoservire la Galai.

1.2. Managementul practicat: structura organizatorica, structura de productie sau de produse si locul compartimentului logistic in societate Organizarea reprezinta cea mai complexa componenta a managementului , aportul sau manifestandu-se in ceea ce priveste realizarea obiectivelor stabilite ca urmare a manifestarii functiei de previziune.

Organizarea ca functie a managementului se poate defini prin ansamblul actiunilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor materiale , umane si financiare pe care le are la dispozitie unitatea. Pentru utilizarea eficienta a factorilor de productie , managerul trebuie sa initieze actiuni si sa adopte decizii menite sa asigure raporturi si proportii optime intre toate categoriile de resurse , sa elaboreze si sa aplice in practica structuri rationale de organizare si sa practice cel mai potrivit sistem informational. Dupa cum se va observa din organigrama generala, activitatea societatii comerciale Tomuleanu este structurata pe urmatoarele compartimente: Departamentul de productie, avand un bucatar-sef, un bucatar principal si un bucatar secundar ce indeplinesc urmatoarele atributii: - coordonarea activitatii de aprovizionare si alcatuire de necesar de materii prime si gestionarea acesteia; - analize de oferte de sortimente, calitate si pret a materiilor prime; - coordonarea programului de lucru al personalului; - alcatuirea de meniuri pentru evenimente organizate in cadrul societatii cat si cele de catering ( mese organizate, receptii, cockt-ailuri, nunti, botezuri, aniversari); - alcatuirea de retete noi si elaborarea de oferte noi; - analize financiare (analiza de cost pentru materiile prime, materiale consumabile, utilitati, salarii). Departamentul de aprovizionare , care are urmatoarele atributii indeplinite de un administrator: - cunoasterea exacta a nevoilor unitatii; - determinarea cantitatilor de materii prime si materiale necesare pentru desfasurarea normala a activitatii; - incheiere de contracte; - receptia marfurilor achizitionate. Departamentul de vanzari , avand un director de vanzari, cu atributiile: - studierea pietei; - incheierea de contracte de catering cu beneficiarii; - gestionarea mijloacelor de transport (a parcului auto); - gestionarea vanzarilor; - previzionarea volumului si structurii vanzarilor viitoare de la o saptamana la alta; - efectuarea de situatii zilnice , saptamanale , lunare , anuale privind volumul si structura vanzarilor; - efectuarea de situatii cu privire la rentabilitatea produselor; - promovarea produselor si serviciilor. Departamentul de logistica al societatii ajuta in planificarea, realizarea si controlul fluxului de resurse materiale si de produse de la punctul de origine pana la cel de consum in vederea satisfacerii unei nevoi si in conditiile obtinerii de profit. Astfel parcul auto al acestui departament este alcatuit din: - 1 masina compartimentata, cu agregat frigorific pentru aprovizionare; - 2 masini de distributie a produselor finite catre clienti;

- 1 masina pentru directorul de vanzari pentru deplasarile catre colaboratori. Sala de joaca se afla in subordinea unui administrator care are ca atributii organizarea evenimentelor, a sarbatorilor sau a specacolelor, selectarea personalului, precum si promovarea acestora prin pliante sau media. Structura de produse a societatii, avand posibilitatea comandarii telefonice sau directe de pe site-ul restaurantului, dar si prin serviciile de catering, pune la dispozitie un meniu variat de mancaruri preparate precum: Ciorbe : 18% preparate de post : 10% preparate de porc : 10% preparate de pui : 10% preparate de vita : 10% preparate de peste : 5% salate aperitiv : 5% salate : 5% deserturi : 5% rotiserie & grill : 5% garnituri : 5% pizza : 10% auxiliare : 2%

CAP. 2: Analiza activitatii logistice desfasurate de S.C. TOMULEANU S.R.L. pe ultimii 3 ani 2.1. Analiza activitatii de asigurare cu resurse materiale 2.1.1. Piata furnizorilor de resurse materiale: structura produselor aprovizionate, cantitati, preturi, termene de livrare, conditii de plata Principalele categorii de resurse materiale i materii prime: Tabel 2.1.1.(1) Anul 2008 Categorii de resurse Cantitate Pre tone Lei/tona materiale Carne de pui si pasare Carcasa de porc Carne de porc (pentru tocat & gratare) Carcasa de vita Carne de vita de lucru Preparate din carne Peste (oceanic & de apa dulce) Faina Ulei Legume Cartofi Radacinoase Conserve Materiale auxiliare (membrane,slinguri, clipsuri,etichete,etc) Lactate 5.4 6.6 1.8 6800 6300 5500 Anul 2009 Cantitate Pre tone Lei/tona 7.2 9.2 2.4 7500 7700 6000 Anul 2010 Cantitate Pre tone Lei/tona 8.4 10.56 3.6 8000 8500 7000

3 1.2 1.2 1.8 3.6 0.9 1.8 8.4 3 5.4 25

5800 7000 7500 7900 1900 5000 2900 1500 4800 1900 1850

4.8 3 2.4 2.4 4.8 1.5 2.4 12 3.6 6.6 30

6500 8000 8200 8800 2500 5400 3200 2000 5600 2500 1950

6 3.6 4.2 4.2 6 2.4 3.6 24 4.8 7.2 35

7300 9000 8800 10000 3000 6000 3500 2500 6000 3000 2000

3.6

3000

4.2

3400

4.8

4000

Sursa: Prelucrare dup informaiile furnizate de societate

Din tabel reiese o crestere anuala a preturilor datorita influentelor pietii si a modificarii cererilor si ofertelor, ceea ce a dus inevitabil la o crestere a costurilor cu materiile prime si a resurselor materiale. Preocupat de ridicarea calitii produselor sale, conducerea managerial recunoate c numai prin aprovizionarea permanent cu materii prime i materiale auxiliare de cea mai bun calitate, prin investiie tehnologic modern i poate consolida i mentine pozitia pe piata. Principalii furnizori de materii prime si materiale auxiliare sunt reprezentati de producatori si abatoare, pentru care sunt respectate termenele si conditiile de livrare cu plata cash, precum si de retelele de supermarketuri de comert en-gros (METRO Cash and Carry) cu plata la ridicarea marfii. Colaborarea cu furnizorii se bazeaz n principal pe avantajul reciproc al prilor, ns n cazul n care preurile i cantitile nu corespund cu cele ale firmei, aceasta sisteaz comenzile i intrerup activitatea cu furnizorul. Datorit ndelungatei i bunei colaborri cu furnizorii, aprovizionarea cu materii prime se face ntr-un ritm constant neprezentnd riscuri pentru continuitatea procesului tehnologic de producie. n cadrul selectrii sau colaborrii cu furnizorii, firma analizeaz o serie de aspecte legate de: respectarea termenelor i condiiilor de livrare (produsele sa ajunga la data stabilita in stare buna); nivelul de implicare al firmelor n stabilirea i negocierea preurilor de vnzare; discount-urile i alte tipuri de reduceri oferite firmei la cumprare;

2.1.2. Transportul si manipularea resurselor materiale: forma de transport si manipulare, ritmicitatea transporturilor, costuri de transport Firma a acordat o mare atentie deciziilor pe care le-a luat cu privire la transport. Alegerea modului in care este efectuat transportul influenteaza promtitudinea livrarii si starea in care se afla bunurile cand ele ajung la destinatie. Alegerea modului de transport este o parte fundamentala a managementului distributiei si trebuie analizata cu atentie, datorita impactului sau asupra eficientei operationale a firmei. Esecul in identificarea celui mai potrivit mod de transport poate produce costuri mai mari decat cele necesare. Avand in vedere gradul mare de perisabilitate a materiei prime, acestea se preteaza la transportul rutier. Transportul resurselor materiale se face de catre societate cu ajutorul camioanelor frigorifice in tancuri de colectare, curate, uscate si fara mirosuri straine. Durata maxima de transport a carnii este de :

-la temperatura de +5+12C 1 ora carnea refrigerata si 2 ore carnea congelata; -la temperatura de +4+8C 3 ore carnea refrigerata si 4 ore carnea congelata; -la temperatura de 0+4C 24 ore carnea refrigerata si 8 ore carnea congelata; -la temperatura de -10C carnea congelata timp nelimitat. Mijloacele de transport vor fi controlate inainte de inceperea incarcarii de catre organele sanitare terinare. Ele vor fi curate si dezinfectate si vor dispune de utilajele necesare pentru transportul respectiv. Persoanele, adica cei care se ocupa cu transportul carnii sunt obligati sa poarte echipamente de protectie, acestea fiind realizate din materiale care se pot spala usor si care trebuie sa fie de culoare deschisa. Muncitorul care manupuleaza carnea in vehicule trebuie sa poarte cizme de culoare alba. Aceste persoane trebuie sa se supuna periodic la controale sanitare. Ritmicitea transporturilor si a manipularii resurselor materiale este de 2 ori pe zi, dimineata la ora 7 si dupa-amiaza intre orele 15 si 16. Costurile de transport pentru masina de aprovizionare ajung la aproximativ 78lei/zi (15l motorina*5.2lei/litru).

2.1.3. Depozitarea si stocarea resurselor materiale: sistemul de depozitare, nivelul si structura costurilor, metode de urmarire si analiza a stocurilor, costurile de sotcare-depozitare, formele de alimentare a locurilor de consu Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitatilor economice, intr-un anumit volum si o anumita structura, pe o perioada de timp determinata, cu un anumit scop. Ele sunt de fapt rezultatul activitatii de aprovizionare si de desfacere, al activitatii comerciale in general, care este dependenta de natura si caracteristicile materialelor si produselor, de conditiile si de modalitatile de furnizare si asigurare- transport, de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie, in scopul indeplinirii obiectivului de baza pe care fiecare agent economic si l-a propus. Evoluia stocurilor de materii prime i materiale Tabelul 2.1.3.(1) -leiINDICATOR Stocuri materii prime si materiale Cifra de afaceri neta % 2008 270.778 552.550 49 2009 233.239 470.357 49.58 2010 169.379 1.236.454 13.69

Sursa : Date prelucrate din balana de verificare Este de remarcat trendul oscilant al acestui indicator, dar care per total are tendin de descretere, ceea ce indic o mai bun utilizare a stocurilor.

Metoda FIFO ( primul intrat, primul iesit) asa cum arata si denumirea presupune ca in cadrul fisei de cont (fisa de magazie) si a raportului zilnic de productie, ordinea iesirilor sa fie in functie de vechimea pe care o are resursa materiala luata in calcul, adica materialul care are vechimea cea mai mare are prioritate la vanzare. Aceasta metoda este folosita de firma Tomuleanu deoarece resursele materiale sunt perisabile si are ca scop diminuarea perioadei de depozitare a materialelor. Obiectul depozitrii l constituie ceea ce se afl n stoc, adic resurse materiale ce urmeaz a fi utilizate n procesul de producie produsele finite ce urmeaz a fi vndute, semifabricatele (care au un regim special n agricultur i industria alimentar) etc. Depozitul face legtura ntre recoltarea, transportul, selectarea, ambalarea, pregtirea produciei, vnzarea resurselor materiale ( produselor finite) i poate fi definit din dou puncte de vedere: unul tehnic i altul economic. Recepionarea i depozitarea materiilor prime reprezint primul punct de control deoarece: Materiile prime sunt recepionate n stare congelat si refrigerate iar recepia acestora se face formal, cantitativ i calitativ. Condiiile obligatorii pe care trebuie s le ndeplineasc la recepia materiilor prime sunt stabilite i sunt aplicate conform enumerrii de mai jos: - s corespund strii termice (congelate, temperatura maxim ( -180C); - s fie transportat n condiii igienice (optic curat mijlocul auto care efectueaz transportul) - s corespund specificaiilor tehnice transmise (proprieti organoleptice, teste de prospeime) - s fie nsoit de documente corespunztoare; - s aib ambalajele integre ( s nu fie rupte, distruse de roztoare) ; - s nu conin corpuri strine (resturi de achii de lemn, plombe metalice, sticla, etc. ); - s fie etichetate i cu elemente de trasabilitate ; - s fie marcate cu marc de sntate. - crnurile pot proveni din surse diferite, deci pot avea caliti diferite, stri termice diferite i ncrctura microbiologic diferit; - manipulrile crnii pot contribui la creterea ncrcturii microbiologice. Din motivele enunate se impun urmtoarele: - temperatura de depozitare s fie ~ 1C; - carnea s aib temperatura de maximum + 4C n centrul termic; - umezeala relativ a aerului din depozit s fie corelat cu temperatura acestuia; - spaiile de recepie i depozitare s fie foarte bine igienizate, iar manipulrile reduse la minim. Depozitarea se face in 8 lazi frigorifice, 2 frigidere *1500L (aprox. 30mil/luna), 2 congelatoare *1500l (aprox. 100mil/luna), existand de asemenea si magazii separate pentru legume sau conserve cu rafturi de inox sau lemn. Pentru gaze cheltuielile se ridica la 60mil/luna in anotimpul rece si la 30mil/luna in anotimpul cald, iar pentru apa la aprox. 20mil/luna.

Elemente privind depozitarea Tabel nr. 2.1.3.(2) Nr crt Indicatori UM Valoare 1 Stocul maxim normat t 2 2 2 Cantitatea depozitata t/m 1 2 3 Suprafata de receptie m 60 2 4 Suprafata de livrare m 60 2 5 Suprafata birourilor m 40 2 6 Suprafata culoarelor interioare m 40 2 7 Suprafata sortare/calibrare m 60 2 8 Suprafata constuctii m 1200

2.2. Analiza activitatii de distributie a produselor finite Producia este un departament cheie, iar vnzrile ascendente ilustreaz cel mai bine preocuparea zilnic a ntreprinderii pentru calitate constant. Gama de produse oferite de firma Tomuleanu este foarte variat pentru toate gusturile i este mprit astfel: Ciorbe: Ciorba de burta Ciorba de burta Ciorba de zarzavat Ciorba de pui Ciorba de fasole cu afumatura Ciorba de vacuta Ciorba de perisoare Ciorba de purcel Supa de pui cu taitei Ciorba de fasole Preparate de post Fasole batuta Mancarica de ciuperci Varza la cuptor Zacusca de vinete Ardei cu ciuperci Ghiveci de legume Iahnie de cartofi Legume la gratar cu sos de lamaie Iahnie de fasole Rulada de ciuperci Bostanei cu smantana Chiftele de cartofi cu legume Legume pane Legume cu masline la cuptor

Mancare de praz cu masline Preparate de porc Ardei Umpluti Fasole cu ciolan Tocana ungureasca Chiftelute marinate Papricas de porc Sarmalute cu smantana Coasta de porc Rulada de porc Tochitura de porc Chiftelute Ciolan de porc la rotisor Friptura de purcel la tava Musaca de cartofi Rulouri de purcel cu ciuperci Tocana de ceapa cu porc Tocana de porc cu rosii Varza cu ciolan Muschi file umplut cu legume Tocana poloneza Tocana secuiasca Tocana rustica Tocana picanta de porc Snitel de porc Tocana la debretin Tochitura moldoveneasca cu mamaliguta Fleica de porc in sos picant Musaca de varza acra cu carne de porc Preparate de pui Aripioare picante Papricas de pui Pulpa de pui la tava Stroganof de pui Chilli con carne Piept la gratar Pulpa la rotisor Zingara de pui Ciulama de pui cu ciuperci Pui cu smantana Saramura de pui Tochitura maruntaie de pui Aripioare la rotisor Chiftelute de pui sos a la grec Ficatei cu sos brun Mixt de pui

Gordon Bleau Ostropel de pui Pui shanghai Snitel de pui Mancarica de pui cu ciuperci Pui cu legume la cuptor Pui tiganesc Pulpa pui in crusta de mustar Mncarica de ficatei cu ceapa Pui cu mazare Tochitura de pui Escalop Bernez Gulas de pui Pui francez Pui spaniol Medalion de pui cu vinete Aripioare de pui in sos de vin Pui haiducesc Perisoare de pui cu sos rosu Tigaie picanta Preparate de vita Zingara de vitel Pulpa de vita la tava Stufat de miel Coasta de vitel Gulas unguresc Limba de vitel sos de masline Tocana haiduceasca Tocana munteneasca de vitel Tocana la debretin Carne de vitel cu ciuperci Tocana bihoreana Mancare de vita a la Berna Vitel cu sos alb si legume Piept de vitel cu galuste Preparate de peste Saramura de crap Crap marinat Crap prajit Pastrav la gratar cu sos de lamaie Pangasius cu sos portughez Crap la gratar Macrou pe pat de legume Salau pane Scrumbie Macrou la gratar

Salate aperitiv Salata orientala Salata de telina cu piept de pui Salata de boeuf Salata de vinete Mozzarela cu rosii Salata austriaca Salata bulgareasca Salata de fasole rosie cu legume Salata de fasole mexicana cu pui Salata greceasca Salata mediteraneana Salata Hazard Salata de peste Salata San Daniele Salata de varza rosie cu mere Salata dietetica Salata de icre de crap Salata de vinete cu maioneza Salata orientala cu macrou marinat Salata ruseasca (in post) Salata de piept de pui cu porumb Salata italieneasca Salata de ciuperci cu porumb Salata vegetariana Salata de ciuperci Salata de cruditati Salata de paste cu afumatura Salata bucatarului Salate Muraturi Pepene murat Salata de vara Salata de varza Salata de sfecla rosie Castraveti in otet Gogosari in otet Salata de ardei capia Salata de varza murata Salata de varza rosie cu mere Salata verde Salata de varza alba Deserturi Brownie Placinta cu branza Cremsnit

Tort cu finetti Panna Cotta Tiramisu Ecler Prajitura cu caramel Salata de fructe Tort de branza cu fructe Prajitura cu ananas Tort de clatite Tarta de fructe Tortul casei Prajitura casei Salam de biscuiti Savarina Ciocolatina Choux a la creme Rotiserie & Grill Carnati de porc Ceafa de porc la gratar Piept de pui la gratar Pulpe la rotisor Pui la rotisor Aripioare la rotisor Garnituri Cartofi copti Cartofi pai Cartofi piure Cartofi taranesti Mamaliguta Orez cu legume Sote de ciuperci Cartofi condimentati Pilaf de orez Sote de legume Orez sarbesc Cartofi in crusta de mustar Auxiliare Ardei Iute Chifle Chifle Integrale Lamaie Maioneza Masline Smantana Telemea si Ou Usturoi

Mamaliguta Mustar Ketchup Spaghetti Spaghetti carbonara Spaghetti Arabiata (picante) Spaghetti Al Funghi Spaghetti cu sos rosu Spaghetti Pesto Spaghetti Bolognese Spaghetti A la Matriciana 2.2.1. Canale de distributie practicate Actualmente grupul tinta caruia societatea isi adreseaza produsele este reprezentat in exclusivitate de piata interna, pentru a stimula fluxurile comerciale si financiare ale pietelor din zona cu potential de absorbtie si de dezvoltare ridicat. Directorul de vanzari este cel care promoveaza produsele si urmareste vanzarile pentru a descoperi potentialii clienti. Cand se stabileste legatura cu un potential client, agentii de vanzari ai societatii se deplaseaza la sediul acestora pentru stabilirea conditiilor contractului de livrare si a negocia programul de distributie. Ulterior, toate programele certe de distributie sunt centralizate la sediul societatii si procesate pentru a stabili traseele cele mai eficiente pentru livrare. 2.2.2. Logistica de distributie 2.2.2.1. Transportul si manipularea produselor Transportul mrfurilor finite se realizeaz pe cale rutier cu ajutorul autovehiculelor. Transportul marfii se realizeaza cu masinile proprii ale societatii, avand un parc auto de 4 masini (60 000euro), inclusiv masini de ambalaj si caserole de transport (5000euro) care asigur transportul i distribuia produselor, o masina consumand aproximativ 8-10l motorina/zi. Masinile de distributie sunt masini igienizate si avizate de SANIPID, mancarea fiind ambalata in caserole de polipropilena, cu folie de plastic deasupra si transportate in genti termice. n funcie de comenzile primite i de zonele n care urmeaz a fi distribuite produsele se stabilesc rutele de transport. Astfel, inndu-se cont de cantitile i felul produselor ce urmeaz a fi livrate, se efectueaz ncrcarea autovehiculelor. n cazul n care o comand nu ocup ntregul spaiu al unui autovehicul, atunci se grupeaz dou comenzi ale agenilor de vnzri ce activeaz n zone apropiate. Distribuirea mrfurilor se realizeaz n sistem pre-sale, adic: agenii de vnzri preiau comenzile i ncheie contracte cu clienii, urmnd ca plata sa se faca in momentul livrarii. Intreaga politica de distributie este bazata pe principiul eficientei si, permanent, se are in vedere indeplinirea obiectivelor societatii : aducerea produsului la locul si timpul potrivit, in

cantitatea si calitatea potrivita pentru a mentine si conserva increderea pe care o au clientii in societate. 2.2.2.2. Depozitarea si stocarea Depozitarea se refer la amplasarea, proiectarea i alegerea spaiilor necesare conservrii mrfurilor pentru perioada cnd ele se afl n depozit. Depozitarea cuprinde activiti privind recepia produselor, pstrarea i protecia produselor i sortarea produselor. n funcie de cererile de distribuie mrfurile sunt grupate n loturi destinate unui beneficiar. Depozitarea produselor se face n conformitate cu normele ISO 9001, nseamnnd ca tot sistemul de depozitare respect normele de siguran igienico-sanitare cerute de Comunitatea Economica European, depozitul fiind dotat cu sisteme de aerisire. Pstrarea i depozitarea produselor se face n spaii curate, aerisite, curate i dezinfectate, ferite de razele solare si de surse directe de cldura i nghet, condiii care s permit meninerea stabilitaii parametrilor calitativi i a salubritii acestora. Se evit orice condiii de pstrare, depozitare i transport care ar putea afecta calitatea produselor depozitate, astfel nct utilizarea acestora s nu pun n pericol calitatea produselor si siguranta alimentara a consumatorului. Astfel mancarea preparata este stocata in gheneuri la 67C timp de 2 ore, iar apoi este ambalata pentru comenzi sau consumata in restaurant. Conform standardului european ISO 9001, depozitarea mrfurilor se realizeaz innduse cont de normele de siguran igienico-sanitare; depozitul este prevzut cu sisteme de aerisire i de iluminat. Pentru sigurana consumatorilor, SANIPIDUL inspecteaz locaia lunar.

2.2.2.3. Fluxul informational Conceptul de informaie este un concept de mare generalitate, ntlnindu-se n absolut toate activitile umane i n natur. Nu este posibil nici un sistem natural sau social fr schimb de informaii, att ntre sistemul respectiv i alte sisteme din spaiul exterior, ct i n interiorul sistemului propriu, ntre componentele acestuia. Un sistem informaional cuprinde mai multe fluxuri informaionale, precum i o mulime de conexiuni ce se stabilesc ntre diferite componente ale acestora. Managerii sunt reprezentai de acionarii firmei, ei avnd un rol deosebit de important n conducerea societii, celelalte departamente subordonndu-li-se lor. Ei hotarasc CE i CAT s se produc, avnd rolul de a organiza, coordona i comanda desfaurarea activitilor din intreprindere inand cont, nsa de dorinele, opiunile efilor departamentelor din subordine. Un alt rol al acestora const n faptul c ei urmresc reglementri legale care nu afecteaz activitatea de producie. Prospectarea, cercetarea, dezvoltarea : acestea trebuie sa conceap produsele corespunztor cerinelor calitative stabilite, s aleag materialele, s stabileasc caracteristicile

de calitate si toleran. Documentaia constructiv se va determina dup efectuarea probelor asupra prototipului. Principalul obiectiv al departamentului de aprovizionare se concretizeaz n asigurarea complet i complex a societatii cu resursele i echipamentele tehnice corespunztoare calitativ, la locul, la termenele solicitate i cu un cost minim, avand proprii distribuitori. Marketing-ul are o importan att de mare, nct nu poate fi tratat ca o funcie separata. El reprezint ntreaga afacere privit din punctul de vedere al rezultatului fiscal, adic prin prisma clientului ; cci succesul unei afaceri nu e determinat de productor, ci de client. Avnd n vedere aceste aspecte, compartimentul de marketing al societatii Tomuleanu are o serie de atribuii de ndeplinit; astfel ncat acesta trebuie sa studieze nevoile i dorinele clienilor din cadrul unor segmente de pia bine definite i s elaboreze oferte atragtoare pentru acetia. Astfel promovarea produselor si a serviciilor oferite se face prin publicitate la radio, televiziune, pliante sau chiar internet. Producia, compartiment foarte important, acesta trebuie sa se desfasoare cu respectarea stricta a condiiilor de calitate. eful acestuia i-a contact n permanen cu managerii, furniznd date i informaii privind volumul i structura produciei planificate, ealonarea fabricaiei n timp i spaiu Controlul calitii trebuie sa urmreasc calitatea materiei prime i a materialelor intrate n fabricaie,s verifice operaiile i lucrrile executate pe fluxul de producie, s controleze conformitatea produselor finite cu prevederile din STAS-uri, norme interne, contracte, sa execute masurtori i s asigure valorificarea datelor statistice privind calitatea, s analizeze rebuturile i s stabileasc aciunile de remediere. Personalul restaurantului cuprinde salariai ncadrati permanent sau temporar, prezeni la lucru, aflai n concediu sau n deplasare, precum i salariai abseni motivat sau nemotivat. ns, singura garanie n privina locului de munc pentru personalul companiei noastre deriv din calitate, productivitate ridicat si satisfacia clienilor notri. Astfel, angajaii trebuie sa nteleag c, de fapt, ei sunt proprietarii intreprinderii prin faptul c ei poart direct rspunderea prosperitii firmei ; datoria lor fiind de a obine cu mijloacele de care dispun, creterea continu a eficienei economice, fapt ce va avea drept consecina creterea nivelului de trai al individului i al societii. Departamentul de vnzri livreaz produsele finite din restaurant, strduindu-se s ofere clientului ,,cea mai bun soluie, comunicnd nevoile i ideile clienilor celor insrcinai cu crearea unor noi produse. Departamentul financiar-contabil este important pentru S.C. Tomuleanu S.R.L.; ba, chiar mai mult, putem spune ca este o funcie-cheie n intreprindere, aceasta ntrucat departamentul financiar rezolv o gam variat de probleme i are n componena sa, de regul, urmatoarele colective de lucru : casierie, plan financiar i analize economice-financiare, preuricalculaii, evidena mijloacelor baneti i a mprumuturilor, evidena clienilor. Departamentul contabilitaii se ocup n general de problemele contabilitii, existnd urmatoarele colective de lucru n cadrul acesteia : mijloace fixe i investiii, materiale-obiecte de inventar i produse, mrfuri i ambalaje, cheltuieli de producie i de circulaie, contabilitate generala.

Comunicarea eficace presupune existenta unui climat favorabil acesteia. Rol deosebil revine in acest sens managerilor.

2.3. Analiza costurilor totale logistice: pe total si in structura Dinamica elementelor din activul bilanului contabil fa de valorile nregistrate n anul 2008 Tabelul 2.3.(1) -%NR. CRT. 1 1.1 1.2 1.3 2 2.1 2.2 2.3 DENUMIREA ELEMENTULUI BILANTIER INDICELE FA DE ANUL 2008 N ANUL: 2009 105.66 44.30 105.66 113.33 71.25 66.97 86.32 94.01 2010 95.06 264.55 95.03 113.33 42.12 48.63 29.51

ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creane Casa si conturi la banci

Principalele rate de structur a activului


Tabelul 2.3.(2) -%NR. CRT 1 2 3 4 DENUMIRE Rata activelor imobilizate Rata imobilizrilor corporale Rata stocurilor Rata creanelor comerciale MODUL DE CALCUL (Active imobilizate/ Activ total) * 100 (Imobilizri corporale / Activ total) * 100 (Stocuri / Activ total) *100 (Creane / Activ total) * 100 2008 80.37 80.37 15.95 1.95 ANUL 2009 2010 85.86 90.23 85.86 10.80 71.70 90.22 9.16 -

Dinamica veniturilor din exploatare n perioada 2008-2010 Tabelul 2.3.(3) -%NR. CRT. 1 1.1 1.2 DENUMIREA INDICELE FA DE ANUL 2008, N ANUL: 2009 2010 95.49 251.03 149.23 396.05 108.25 274.07

CIFRA DE AFACERI NETA , din care: Producia vndut Venituri din vnzarea mrfurilor

Dinamica cheltuielilor de exploatare ntre anii 2008-2010

Tabelul 2.3.(4) -%NR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 7.1 7.2 8 DENUMIREA INDICELE FA DE ANUL 2008, N ANUL: 2009 2010 148.88 403.53 105.47 131.99 116.19 116.05 90.27 150.49 156.14 133.09 102.38 104.18 300.74 251.87 145.91 65.61 397.14 409.84 358.03 118.64

Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate Cheltuieli cu personalul, din care: - salarii si indemnizatii - privind asigurrile i protecia social Alte cheltuieli de exploatare

Structura cheltuielilor de exploatare ntre anii 2008-2010 Tabelul 2.3.(5) -leiNR. CRT. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 7.1 7.2 8 DENUMIREA Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) Cheltuieli privind mrfurile Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu impozite, taxe i vrsminte asimilate Cheltuieli cu personalul, din care: - salarii si indemnizatii - privind asigurrile i protecia social Alte cheltuieli de exploatare 2008 100.998 111.245 17.658 37.655 65.880 21.330 40.255 30.385 9.870 99.886 ANUL: 2009 150.369 117.333 23.308 43.755 76.460 19.255 60.582 47.446 13.136 102.272 2010 407.567 115.897 53.105 94.845 96.129 13.995 159.870 124.532 35.338 118.514

CAP. 3: Proiectarea unui sistem logistic performant la S.C. TOMULEANU S.R.L. Valorificarea oportunitatilor pietei si finalizarea efectiva a activitatii intreprinderilor producatoare de bunuri si servicii sunt conditionate de ajungerea marfurilor la consumatorii si

utilizatorii finali, de satisfacerea nevoilor pentru care au fost concepute. In spatiul si timpul care separa incheierea productiei de intrarea bunurilor/serviciilor in consum, se desfasoara un ansamblu de operatiuni si procese economice a caror orientare eficienta constituie obiectul unei componente a mixului de marketing - politica de distibutie. Politica de distributie cuprinde totalitatea deciziilor care se refera la o asigurare a treptelor de desfacere subordonate cu performantele intreprinderii. Conceptul de distributie se refera, mai intai, la "traseul" pe care il parcurg marfurile pe piata, pana ajung la consumatori; producatorul, intermediarii si consumatorul - participanti la deplasarea succesiva a marfurilor de-a lungul acestui traseu - alcatuiesc ceea ce in terminologia marketingului se numeste "canal de distributie". Distributia moderna s-a dezvoltat in detrimentul comertului traditional, producandu-se o concentrare a sectorului in toate tarile, iar marile grupuri cucerind considerabile cote de piata, asistand practic la internationalizarea intreprinderilor de distributie. O parte dintre acestea au optat pentru dominatia costurilor, in timp ce altele, mai inovante, s-au diferentiat si au elaborat noi formule comerciale, aplicand noi tehnologii informatice pentru a realiza economii de functionare si pentru a dispune de instrumente de analiza de marketing, stabilind noi raporturi cu furnizorii lor. Dezvoltarea cererii consumatorilor individuali si organizationali, cresterea exigentelor acestora, precum si diversificarea ofertei de bunuri si servicii, vor conduce la aparitia unor noi formule de distributie, a unor metode si tehnologii comerciale. In Romania, devin tot mai vizibile preocuparile de promovare a formulelor si metodelor de distributie moderne, in special in domeniul bunurilor de consum.preocuparile de promovare a formulelor si metodelor de distributie moderne, in special in domeniul bunurilor de consum. Proiectarea canalului de distributie incepe cu descoperirea valorii pe care clientii situati pe diferite segmente de piata o asteapta de la respectivul canal. Clientii asteapta, in general, ca sistemele de distributie ale furnizorului sa intalneasca una sau mai multe din urmatoarele conditii: - varietatea si disponibilitatea produsului; - furnizarea rapida si sigura; - acces usor la centrele de distributie. Firmele care recunosc aceste nevoi trebuie sa puna in aplicatie strategii ale canalului care sa permita o servire mai buna a clientului decat in cazul concurentei. Sistemele logistice se dedica concilierii distantelor spatiale si temporale intre alcatuirea si luarea in considerare a performantelor intreprinderii. Obiectivele legate de impartirea fizica a marfii pot fi desemnate, simplist, prin urmatoarea paradigma. Un sistem logistic are: - produsul potrivit; - in cantitatea potrivita; - la locul potrivit;

- la timpul potrivit; - cu calitatea potrivita, pentru a pune la dispozitie astfel costuri logistice minimale. Activitatea logistica incepe cu primirea unei comenzi din partea clientului. Comenzile sunt trimise prin agenti de vanzari. O data primite, comenzile trebuie prelucrate rapid si corect. Sistemul de procesare a comenzii pregateste facturile si trimite informatii referitoare la comanda catre cei care au nevoie de ele. Produsele expediate sunt insotite de documente de transport si de facturi, in timp ce copii ale acestor documente vor fi trimise mai multor departamente ale firmei. O problema decizionala centrala consta in precizarea marimii cantitatii depozitate. Din valorile experimentale ale logisticii se vor putea, intr-adevar, prognostica ciclurile de comanda ale clientilor si, pe aceasta baza, se va putea stabili cantitatea de siguranta pentru fiecare depozit, pentru a putea satisface eventualele suprapuneri de scurta durata ale cererii. Marimea cantitatii de siguranta depinde insa de urmatorii factori: - nivelul planificat al scopurilor de livrare; - ritmurile de comenzi ale clientilor; - atitudinea de aprovizionare din timp; - actiuni de stimulare a vanzarii si actiuni speciale ale distributiei; - dezavantajele de asteptat de pe urma nelivrarii, respectiv intarzierii in livrare; - perisabilitatea produselor etc. ntreprinderile sunt supuse legilor concurenei. Preul de vnzare este fixat de pia i nu exist profit dect dac costurile sunt suficient de mici. Occidentalii avnd adesea costuri cu 2030% mai ridicate dect omologii lor orientali se impune cu acuitate, n veder ea ridicrii competitivitii produselor, luarea de msuri care sa conduc la diminuarea acestora. Pentru a se obine o mai bun competitivitate, o ntreprindere poate s se angajeze numai pe dou ci, paralele i complementare: ameliorarea productivitii sale prin efectuarea de investiii; identificarea problemelor structurale, care genereaz costuri inutile, n vederea contracarrii cauzelor ce le genereaz. Aceste dou aciuni, dei se presupun una pe cealalta, nu trebuie obligatoriu s fie realizate n acelai timp. Principalele cauze ale necompetitivitii sunt: - amplasri neeficiente, trasee prea lungi; - probleme de calitate; - fiabilitate sczut; - formare necorespunztoare a personalului. Prezena cauzelor principale ale necompetitivitii se manifest prin urmtoarele consecine: - stocuri ridicate; - termene excesive; - ntrziere n livrri; - ngrmdire, dezordine; - lipsa motivaiei; - risip;

- proast utilizare a mijloacelor etc. Prin acionare asupra cauzelor prezentate se vor putea obine urmtoarele rezultate: - se rad supleea sistemului de producie; - ameliorarea productivitii muncii i a costurilor de producie; - se mbuntete eficacitatea; - se vor ctiga noi segmente de pia; - se vor diminua nevoile de investiii etc. De cativa ani, in cadrul gandirii productiei "Just in time", se discuta si despre efectele acesteia asupra depozitarii, ca si despre logistica. Scopul este de a se livra materia prima, materialele ajutatoare si utilajele necesare pentru productie exact in acel moment, si acestea sa fie chiar atunci utilizate, astfel incat costurile de depozitare sa fie minimizate. Modul de gandire din domeniul productiei poate fi trnspus, in acelasi mod, asupra problemelor transportului si logisticii. Ca urmare, n aplicarea concepiei JIT, vor exista cinci aciuni cheie de realizat: amplasri raionale; o fiabilitate maxim a utilajelor; o calitate ridicat a produciei; relaii de parteneriat cu clientii; formarea personalului. Nivelul stocurilor in cadrul societatii Tomuleanu influenteaza, de asemenea, satisfactia clientului. Problema de baza consta in gasirea unei cai de mijloc; cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici prea mici. Stocurile exagerat de mari determina costuri de depozitare ridicate si contribuie la uzura morala a produselor aflate in stoc. Stocurile mai mici decat cele necesare conduc la o penurie de produse, la cheltuieli de urgenta pentru expedierea sau producerea produselor, ca si la nemultumirea clientilor. In luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie sa puna in balanta costurile necesare mentinerii unor stocuri mai mari cu vanzarile si cu profiturile care vor rezulta din aceste stocuri. Deciziile legate de stocuri presupun cunoasterea momentului in care se va face comanda si a cantitatii care va fi comandata. Cantitati mai mari comandate implica comenzi mai putine, costuri reduse legate de comandarea produselor dar si costuri sporite impuse de stocuri mai mari. Societatea ar trebui sa-si reduca semnificativ stocurile si, implicit, cheltuielile legate de aceste stocuri apeland la sistemul logistic just-in.time. Prin acest sistem, isi asigura stocuri mici de produse care le ajung pentru cateva zile de operare. Aceste sisteme contribuie la semnificative economii de cheltuieli legate de stocarea si manipularea produselor. Prin mentinerea unui flux corespunzator de materii prime, semifabricate si produse finite, societatea poate spori eficienta activitatii de logistica, in paralel cu satisfacerea nevoilor clientilor. O imbunatatire a nivelului logistic ( de exemplu, timp de livrare mai scurt si pregatire de livrare mai buna) inseamna o curba a costurilor progresiv crescatoare. Cautat este acel nivel logistic care rezolva costuri mai mari prin cifre de afaceri mai mari. Pentru a mri eficacitatea activitii, se impune o adaptare mai mare a produciei i distribuiei la cerinele i nevoile clienilor. Acest lucru se poate realiza prin organizarea

unor cursuri de perfecionare n domeniul managementului i a marketingului pentru personalul de conducere, prin angajarea unor specialiti n marketing i, nu n ultimul rnd, prin crearea unui compartiment de marketing care ar cerceta nevoile clienilor. Pentru mbuntirea i permanentizarea comunicaiei dintre clieni i S.C. To Serv muleanu S.R.L se impune utilizarea unor modaliti de studiu a pieei: chestionarul i luarea n considerare a recomandrilor i ateptrilor consumatorilor. Pentru crearea unei mai bune legturi ntre firm si client ar fi benefic modificarea design-ului site-ului, crearea unei interfete mai prietenoase si introducerea unei optiuni de cautare/search pentru ca utilizatori acestuia s afle imediat daca produsul cutat se afl pe stoc iar dac nu, perioada de timp necesar comenzii. Pentru mbunttirea imaginii firmei propunem implementarea unor promotii si promovarea produselor noi aprute pe piat. Pentru reducerea costurilor cu carburantul firma ar trebui sa nnoiasc macar o parte a parcului su auto si s renunte la masinile vechi si uzate. Deasemenea ar trebui instalat un sistem GPS pe toate masinile firmei astfel sediul va avea controlul total asupra localizrii si ncrcturii fiecrei masini. Ar trebui focalizata mai mult vnzarea n mediul electronic deoarece nc se mai iau comenzi telefonic. Internetul poate favoriza colaborarea mai bun cu partenerii lantului de aprovizionare-livrare si poate crete gradul de implicare a consumatorului n dezvoltarea produsului i n interaciunea cu societatea.