Sunteți pe pagina 1din 53

FORESTIERA A SPECIEI 5. C E R C E T A RP CULTURA I R IV IN D NIA TOMENIOSA (rhunb.) PAULOW Steud.

S RADU ICAS Simeria, Dr ing. ing VCRISTESCU clr. ing.l. DUMITRU-TATARANU ICAS Bucuregti' 5.1. Introducere

privindculturaspecieiPaulownia Cercetdrile tomentosa [hunb.) Steud.s-au efectuat in perioada 1984-1986 in cadrul unei teme complexevizind introducereagi extindereain culturi a unor specii forestiere de interesindustrial deosebit,producdtoare propriide materii Cercetarile au urmdritsporirearesurselor de lemn cu utilizdri speciale. prin introducerea prime gi reducereaimportului acestora, in culturd,pe suprafelelimitate qi judicios alese, a unor specii de plante lemnoaseexotice,adaptabilela conditiile noastrepedoclimatice. 5.2. privindculturaspeciei Stadiulcunogtintelor (Thunb.) originard din China, Steud.este o specielemnoasd Paulownia tomentosa prin climatezonalefoartediversificate (de la moderat unde ocupd un areal caracterizat cu temperaturiminime cuprinse la moderat umede gi mezoterme), uscate-mezoterme ca arin culturSornamentali(parcuri) intre - 19"...+ 3,9"c. Ea a fost sporadicintrodusd bore solitar,in aliniamentestradale sau in mici grupe, pentru calitdtiledecorative gifrunzigbogat).Din cauzasensibilitiliila ger, mai deosebite(inflorescente mari,liliachii s-a conculturaei in scop forestier timpuriicare o girsescnelignificata, ales la ingheturile atit la noi cit gi in alteldri cu climatcontinental. sideratin trecutdrept neindicatd, Creqterearapidd in tinerele, capacitateade refacerea tulpinilor de la nivelul cenuqiu) lemnului(ugor, soluluidupd iernilein care parteaaerianddegerd,ca gi calitalile apt pentru utiliziri artizanale(cutii, bibelouri,mobilS),au generat in ultimul deceniu preocupariprivindculturaforestierd a acesteispecii,pentrulemn de lucrusau biomasA. Incepindcu anul 1971 s-au efectuatla Staliunea|.C.A.S. $tefanestilucrdriprivind producereapuietilorde Paulownla.in anul 197b, culturiledese de Paulowniapentru producereade biomasa vegetali (ldstaride 1 an gi rddicini de 3 ani) au produs in iar in martorulneirigat63 ms/anlha.Tot in conditiide irigatie,cregteride 75 m3lan/ha, cu puietiprodugila $tefinegtiin 5 ocoale anul 1973s-au efectuatplantaliiexperimentale ln ocoalelesilviceTisTismana, silvice(Baia Mare,Tauli-Magherug, $imian gi Braila). puielii plantali au degerat qi dispdrut in totalitate.in mana, Briila gi Tduli-Mdgherug celelalteocoale mentinereaa fost pa(iala. O altd culturd deas5, instalatain 1979 in *

dr.ing.l. Mugat, ing,L Nequ, cu: Ing. L Herta, dr.ing, C.Traci, in colaborare dr,ing.L Ungureanu ing. N. Dragul dinICAS, ingMaria Ralru, (OS. Baia Mare) (O.S. ing.D.CherecheE DrobetaTr. Severin), (O.S. Delta Dundrii), A. Ritiu Sicuieni), ing l. Albu(ICPP ing.

6l

Bdrigan pentru produclia de biomasd,exploatati pina in 1981, prezinti in prezent o inahime mediede 6,15m, un diametru mediude7,72 cm qi o starede vegetatie lincedd, cu fenomenede uscare. 5.3. Scopul cercetirilor Cercetdrile efectu?te in perioada anilor 1984-1986 au urmarit,in principal, precizarea oportunita{ii culturiispeciei Paulownia tomentosa in fondul forestier. In acest sens, au fost studiate culturilemai vechi pentru precizareaexigentelor ecologiceale speciei,tehnologiei gi urmirireacomponarii de producerea puietilor lor in culturiexperimentale. privind cultura speciei in laza de pepinierd s-au efectuat in Experimentarile staliunile gi Hemeiug, l.C.A.S. Simeria in solarii sau in liber. $tefdnegti, 5.4, Metodade lucru Cercetdrileau constat din investigatiicornplexede teren gi laborator,iar in cazul puielilorgi instalerii culturilor de testares-a utilizat metodaexperimentald. in exclusivitate gi inventariere In cadrul actiuniide identificare a exemplarelor existente in culturi parcuri,colectiidendrologice (plantatii, etc.) la data inceperiicercetarilor s-au completat figetip cu principalele precumgi cu localizarea elemente taxatorice ale exemplarelor, lor, inclusiv pedologice qi de vegetalie. condiliile fizico-geografice, In culturile experimentale(semdndturi,repicaje, plantalii pilot) s-au urmdrit: provenienlamaterialului, locul experimentArii, conditiilede lucru (solar,seri, pepinier5, substrat),data gi modul de instalare al culturii, (grame,bucdti puieli),evolulia cantitalile prindere,mentinere), culturii(rdsdrire, dimensiuni (indltimi, realizate diametre), lucrdride intretinereefectuategi observatiiprivind comportarea in culturd (stareade vegetalie, boli,ddundtori). climatice Analogiile s-au stabilitdupd metodologia elaborati de Dumitru-Tdtdranu l. (1979),luindu-sedrept criteriide bazd indicelemediu De Martoneqi durata perioadei de vegetatie,elementece definesctipurileclimaticezonale. 5.5. 5.5.1. Rezultateobtinute Caracterizarea silvoecologicd a speciei$i importanta ei economici.

Garacteristicidendrologice.Paulownia Steud.(PimpeilalisS tomentosaflhunb.) & Z.; P japonicaRev.;P recurvaRehd.)Arborede mdrimeall - lll-a.Lujerianualicenugiibruni,tomentogi. Frunzele de pe lujeriiscu4i lat ovate,scurt acuminate, la bazi cordate, intregi, pe tala superioari de un verde viu, cenuqiu tomentoase,pe tala inferioard, peri ramifica{i (dendroizi), cenugiu lanat-pdroase; cu ramuricapilarein lung pedicela}i, (fig.1.). amesteccu peri glandulogi Frunzele 3 - 5lobate,neregulat de pe luleriivigurogi piramidale dinlate,pe ambelefete abundentpiroase. Inflorescenle des tomentoase, de 25 - 40 cm lungime, cu axulprincipal de 20 - 38 cm qi ramuri de 3 - 15 cm (fig.1). laterale violetd in inteCorolacampanulatd(digitalis) de 5 - 6 cm lungime ,la bazAde 1 cm latime, rior cu striatiunigalbene;peri drepti articulati. Caliciucu lobi lat-ovati. Capsulaovoidd, femnoasd de 3 cm lungime, sunt mici, aripate, tornentoasa, scurt pedunculatd. Semintele circa1200- 2300buc.in fiecare capsuld. Masaa 1000seminte estede aprox.0,15g. cu o germinalie de 80 - 90 %.

VA
specieiP. tomentosa Arealul

/l

EE

Pdr neramificat sau slab ramificat

P d rd e n d r o i d lung pedunculat, de pe fata inferioard a frunzelor

(seria InflorescentE tip tementosa Paulownia)

P a rg l a n d u l o s

tomentosaOhunb) Steud.:arealulnatural$i detaliimorfologice Fig. 1 Paulownia Naturalarea and morphologicalparticularities

Orientau condus la in 1959in arealulnaturaldin Extremul intreprinse Cercetdrile (prov. Hebei,Schandong, din zonele nordice de Paulownia concluziaci populaliile '124" apa4inunei specii E long 30 40" lat. N 9i 108 Henan,Hubei)intre aproximativ posibild identificarea 9i in lara noastraa diferite Paulownia elongataHu. intruciteste 1. anexa din cheiade determinare acesteispecii,este recomandatir Henan, Hubei,Jiangxi,Fujian)intre aproximativ Areat natural: China(Shandong, -30" lat.N qi 109"...124"long.E. (fig.1) 24 OUservilii privind specia.CulturaspecieiinEuropaca gi la noi s-a facut nlai ales din care cauzdrezultatele de provenienle, firi testiri experimentale in scop ornamental, probabild,incd nesemprezenta se adaugd oblinute sunt foarte diferite.La aceasta de P tomentosadin Provenienlele gi elongata. P a speciei naiata, in uneleculturidin lari pentru RomAnia.dar sunt indicate mai ca cele qi apar provinciileShandong Henan din serie (elonspecii cele trei cu ales mai eliminatorii, necesaregi culturiexperimentale cele mai s5 nu realizeze posibil ca P tomentosa este intrucit gata, glabratagitomentosa) din RomAnia. climatice in condiliile bune performanle, speciei: Variabilitatea Caliciucu - Var.tomentosa.Frunzepe fala inferioarirelativmai pulin tomentoase. tipica. varietatea Reprezint5 Floriviolete. lobi lat-ovafi. intre150- 1300m. Shangong, Jiangxi, Hubei, maialesinprov.Fujian, Rdspindire: abundent gSlbui- Var. lanata(Dode) pe inferioard fala C. K. Schneid. Frunze purpurii. Floriviolete cu lobiaculi,mai lungi. Caliciu tomentoase. - 1800m. Poatefi considerat un ecotipde alprov.Hubeiintre12OO Rdspindire: titudineal specieitipice. - cv. Lilacina:(. titacina Sprague).P.fargesiiOsborn.non Franch) Lujerii de un an verzi, glandulogipdrogi, cei de 2 ani bruni. Frunze mai lung mai mici, de 25 - 3o cm. Corola pind la 7 cm, palid violetS.cu acuminate.Inflorescente pete gdlbui in interior,lobii superiori ai caliciuluiobtuzi, cei inferioriacuti. Capsula ovoidala, de 3 - 4 cm lungime^ pina la ovate,pe dos gSlbui- cv. Coreana(P coreana Nyski).Frunzecordiforme gdlbui' cu tubulin interior pdroase. Floriviolete lanate, din Coreea,s-a dovedita fi o dbservatii. Inilialdescrisdca speciebund, originard din inmullireclonali. de cultura,rezultata varietate Bucureqti in municipul 9i in alte 17 judele se Rispindire in culturi in RomAnia. in parcuri,gr5dini (fig,2), dar qi sub forma unor cultivate intilnescpeste 511 exemplare plantalii cu caracter forestier experimentalla l.C.A.S.$tefdnegti,O'S. Rugelu, O.S. Bdrdgan. |.C.A.S. $imian,O.S.BaiaMaregiStaliunea

E
l i L

- =: o o= E or3
a1

o'o tstr
-a h.{ tol {rJ

O'a

x x x
3

q dl

ET ot

o o s rr t I r I t

o o o o Cl r r I In In

.g = o'tr
a

qx
F g 't I P '4

o oo

E-k

o< a
t;I <l

.EE
d

= o (L
N ri\

"j

5-

iI

xl
t?

:lgt

I.\)r'4

A.i_(k

A')4?
{ 9-':

ad:
l

? t sF..)<<
I .:: =-t--ia--

"'{ 3r
-r9
I I

fi{.
I
9
ff \t

3 t",

91

Exigenteecologice in arealul natural gi in culturi.Arealnaturalcaracterizatprin climate diverse, de la moderat uscate, mezoterme,la moderat umede qi umede iarna. In cuprinsularealului in toate cazurilecu deficit de precipitatii mezoterme. iar cele medii maximeintre 3,9", + 190... intre medii minimevariazA temperaiurile tJmiditatea iar durataperioadeide ...830/", de 64% este a aerului relativd +310 ... 42,7". vegetlliede8-12luni. prezintagelivuriqi alte vitimari ale exemplarelor in culturilede la noi majoritatea timspeciimai alesla inghelurile a acestei sensibilitate ceea ce denotdmarea trunchiului degera tinere Exemplarele lignificali. incomplet purircare o surprindde reguldcu lujerii de multe ori de la nivelulsolului,dar ldstiresc vigurosin anul urmator.Prin asemenea tulpini frumos conformate,elagate pe succesiverezultdin anii favorabili autorecepdri sunt frumos conarbori,trunchiurile de alti sau clddiri de citivametri.in locuriaddpostite mari. dimensiuni qiin multecazuride formate cu cele indigene acesteispecii comparativ foliare permitcaracterizarea Analizele pulin fald de fosfor qi exigentd foarte azot, in de conlinutul ca o specie exigentdfali potasiu gi foarte exigentdfafd de conlinutulde calciu.Deqi aceste exigenlede nutrilie Paulownlanu-gi poate procura azotul cu sint asemandtoarecu cele ale salcimului, sdrace. staliunile poate valorifica deci nu fixatoare ajutorulbacteriilor 9i indicAfaptul cd ea specii acestei exigentele sintetizeazd care Formulaecologicd este euterma, factori celorlalli sub raportul iar are un arealde culturdcampestru(colinar), mezohigrofita(mezofita). eutrofa, eubazici, heliofila, mezofild(pluviofilS), Valoarea economici a speciei. Paulowniaa fost extinsdmai ales in cultura oreste un imin arealulnaturalP tomentosa cu un arbore cu deosebitecalitdli. namentala (comparabil ugor foarte Lemnul pe suprafele. mari cultivat de lemn, producirtor portant mobileigi pentruarticolesportive(in specu al lemnuluide Balsa)estefolositin industria pe piafa mondiali. La noi s-au fdcut solicitate foarte palete pentru masi) de tenis cial stabilinpentruIndustrla Lemnului gi Proiectdri de Cercetdri cadrul Institutului cercetiriin pldcilor aglomerate, producerea posibile a lemnului: de utilizare du-se ca domenii Au fost considerate obiectesportive. mobild,furnirtehnic qi estetic,piese clestrungarie, dar cu miezdin ronspecii, pldcile cu fele din PA.L.din diverse celulare de mare interes din tulpinide 1 - 2 ani etc. oblinute delede Paulownia Din cauza fibrelorfoafte scurte lemnul nu poate fi folositpentru producereapasnu a dat rezulde la Fabricade chibrituriBucureqti telor papetare.Nici experimentarea tate satisfacetoare.in sfirgit, datoriti densitilii foarte reduse a lemnului, unele Pentruacestease retinein special rezismecanicesint nesatisfdcatoare. caracteristici ansamblate in cazulobiectelor ceea ce ridici problema tenla micd la smulgerea cuielor, astfel. prin cregterea rapidi, a fost experimentati Specia aldturlde altele.caracterizate plopilor. bune,superioare pentru producerede biomasdcu rezultate Orient pentru impregnarea in E>rltremul Seminteleconlin un ulei foarte apreciat japoneze. lacurilor unor materiifine qi care intrdin compunerea

i inl.C.A.S e f e c t u a td ee i n g .A . C o s t e a E ii n g .T . l v a n s c hd

92

5.5.2.

(rdspindire, Culturiexistente comportare, creqteri)

Pentruprecizarea rdspindirii specieiin culturaforestieri sau ornamentala s-a organizatpnn inspectoratele silvice,o anchetdpe baza de chestionar la care au rdspuns afirmativun numdr de 19 inspectorate. Alte 7 ISJ-uri(Alba,Bistrila-Nesaud, Covasna, Dimbovila,Salaj qi Suceava)au comunicatca nu au identificatnici un exemplar de Paulowniainrazalor de activitate. gi completateprin investigatii Datelecentralizate efectuatede colectivul temei au fost centralizate in tabelul 1. Din tabel reiese cd intr-un numAr de 18 judete gi in municipiul Bucureqti s-au semnalatun numdr de 514 exemplare sub formd de arbori solitari, mici grupe qi aliniamente gi gradini, in parcuri dar gi sub formaunor incerciride culturdforestierisituatela Rugelu(O.S.Buzau), Staliunea ICASBaragan, O.S.$imian, O.S. Baia Mare qi ICAS$tefineqti.Virsteleacestorexemplare sint variate.de la 3 la 40 (60)ani. Exemplarele de virstecuprinse intre 15 - 30 ani sint maioritare. inallimile atinse in culturanu depigesc decit in cazuriexceptionale 15 - 16 m, iar po4iuneaelagatea trunchiuluieste sub 6 - 7m. lzolat,s-au inregistrat diametremaximede 90 cm; in mod curenttulpinilenu depigesc insa 40 - 58 cm. Majoritatea exemplarelor depistateprezinta gelivuriEi alte vatameriale trunchiului, ca urmarefireascaa sensibilitatii specierfati de ger. Aceste vdtamaritavorizeaz\, putrezirea putregaiuldeztrunchiurilor de Paulownia, Unele exemplaredoborite pentru voltindu-serapid pe lemnul moale gi pulin rezistent. analizeprezentauscorburi mari in interiorultulpinii.in stare izolateqi in aliniamente scurteqi o coroand+ simetricd. in locuriadipostitede cladiri speciaa produstrunchiuri gi se pot formatrunchiuridrepte, sau alti vegetalieprotectoare, speciapoatesupravielui evidente de celemai multeori. cu gelivuri 5.5.3. Particularitilileculturiispecieiinpepiniere privindstabilirea Cercetdrile tehniciide culturdin pepinierda acesteispecii s-au gi sporadicin alte unitili (Simeria, efectuatin principalla Statiunea Hemeiug, Stefenegti gi al Babadaggi alte puncte). Cele mai bune sub aspectul reugitei culturilor in pepiniera puiefilor Simeria(fig,8) gi Hemeiug. dezvoftarii s-au obtinutla Staliunile $tefdnegti, culturiiin pepinieri a speciei ln cele ce urmeazi se prezintApafticularitalile pe Paulowniatomentosa baza experientei staliunilor|.C.A.S.participante la rezolvarea terltei, irr speciala Staliunii $tefdnegti. S-au folosit seminle recoltatela $tefdnegti, llia gi Zam, din exemplarecu caracteristicifenotipicesuperioareEi consideratemai rezistentela ger. Semintelese recolProbele de germinafiearati o putere teazi in timpul iernii (ianuarie- februarie). germinativd de 88 - 95%in cazulsemintelor toamnagi pastrate in pungi,ca 9i la recoltate seminlelerecoltatede pe arbori in luna ianuarie.SeminAturiles-au fdcut in aprilie,in din70"/"humus (de tei) gi 30 % nisip de riu.Adincimea solar"pe mediinutritive constituite paturilor nutritive a fost de 2o cm. Dupi udareapatuluinutritivcu 20 - 4o llmzqi zvintarea prin imprigtiere,folosind norma seminfelor lui s-a procedat,in aceiagizi, la semdnarea de 12,5glm2. s-au folositgi norme mai mari(14g; 209; 25 g) sau mult mar mici In alte experiente (2 g). Dupa semSnare, semtnleles-au acoperitcu un strat foarte subtire (2-3mm)constituitdintr-unamestecde nisip fin qi humus cernut,in pA4i egale.Dupd acoperirea semintelor. culturaa fost protejati cu gretarede lemn cu 50% spalii libere,fixatela 2 - 5 93

au fost udatezilniccu 2 '3 | apd/m-,cu o Semirrdturile culturilor. cm de la suprafafa semindturilorsd fie permanentreavana' cu sitirfind,in aga fel incit suprafata stropitoare 0,1%cu 5llm', operaliecare a mai cu Topsin tratat puiefii s-au lmediatdupa rasirire, de 10 cm, o partedin ei atins indltimea puielii au Cind luniiiunie. la mijlocul fost repetatd aprox 150ex' la m2' patul vegetativ in menlinindu-se s-auscos din semindturd9i s-aurepicat, in semdnatura un an puietii s-au 9i !inut Repicareapuielilor.Pinain anul 1984 puiefilor in verde. repicarea apoi s-au repicat. incepind din anul 1984 s-a efectuat in solar,in virsta de Aceasti lucrares-a practicatatit cu puieliiobfinutidin semdndturi in Repicarea anterioo. anul in verde 3 luni,cit qi cu puielide 1 an (repicatiin aproximativ jur in puietii aveau inSllimea jumdtali cind a lunii iulie, verde s-a ficut in peribadaprimei re 3 l u n i q i d e 2 0 x 1 5 c m ,i n c a z u l d e 1 2 x 8 c m i n c a z u lp u i e t i l od d e 1 Oc m , l a s c h e m a cu grdtarede lemn cu 50 % spalii puietii acoperit s-au puietilor de 1 an. Dupd repicare pini la inceputullunii sepapAlm2, 3 | 2 cu iiO"re,iar in continuareau fost udali zilnic puielilor9i scoase creqterii pe mdsura de umbrireau fost ridicate tembne.Gratarele de intrelinere lucrdri executat s-au mai definitivla inceputultoamnei.in toate repicajele de mobilizare). gi doua lucrirri (plivirea buruienilor in verde qi repicalcu puieti de 1 an) s-a mai amintite(repicaj in afara variantelor de 2 ani qi rarirea puie!ilordin semandturi puielior din qi repicarea experimentat puietiim'?. la aprox.150 semanaturi se constatdcd prin repicareain verde, in perioada 15 ln urma experimentdrilor in solarse reducetimpul obtinuti de cel pulin10 cm indllime iulie I 5 august,a puielilor de 1 an. a puielilor repicare vechi de de producerecu un an, fatd de procedeulmai puieti apli 400 300 pot obline dintr-unmetrupatratde semdnirturidin solarse Totodata se ei nerepicati, de repicatin verde,in timp ce dacd aceqtipuieli se lasa pina toamna cei decit mai mici de dimensiuni gi nu mai rdmindecit 150 200 ex. puieli/m'?, elimind 15 cm, in timp ce numai de 1 an este de semindtura din puiefilor repicati.iniltimea $i in variantele puiefiirepicaf i in verde ating47 cm la fineleprimuluisezon de vegetatie. numai 150 au rimas verde) in repicaj (pentru rdrit s-au 9i puielii din semdndturd in care (46 cm inalfime in verde puielilor repicati Qi 5 mm similare cregteri ex/m2 s-au obtinut puieli apti de 150 cel mult obtin ani se de 2 puielilor repicarea cu in variantele diametru). privinta primul In an. puielii risdditiin din prin 66 % eliminare pierd plantatla m2,dar se se oblin in cazul primeiperioade perioadeide repicarein verde,cele mai bune rezultate - 15 sepperioada a doua (1Saugust in puiefii repicali in timp ce itS irtl" 15 august), gi nefiindapli de plantatla fineleanuluimai de cregtere tembrie)nu mai au timp suficient trebuie tinuti un an, in decursulcdruia se elimindpartialqi cresc prea inalfi in schema iniliala de repicare. De aceea, atunci cind repicaielese fac totuqi dupd 1 august schemelede repicarese vor mirri 1a,20x 20 cm sau cel pulin Ia 20 x 15cm' Experimentarile privind cultura speciei in pepiniera scot in evidenti caracterul heliofil' asigurdriiunui spatiu corespunzitor de rapiditatea de creEtere gi deci necesitatea nutritie gi legat de aceste insugiri,diferentiereadimensional69i autoeliminarea puielitor in culturd, care se manifesti pe tot parcursul sezonului de vegetatie cu mari. de dimensiuni (frunzelor) vegetative intensitate deosebitir Qidatoriti organelor

94

O altd particularitate a speciei o constituieslaba rezistentd fati de primele ingheturiale puietilornelignificati, cdrorale degeratulpinap?nd la nivelul solului. Daca culturile au fost acoperite cu frunzesau paie sau dacd iernileau fost blinde,o mare pane din ridacini igi mentrn vitalitatea gi din muguriidorminzi din zona coletului se pot forma tulpininoiin primavara urmdtoare. Fenomenul se poaterepetamai multiani daca puietii rdmin in acetasiculturd,clar numirul lor se reduce considerabil datoritaautoeliminarii naturalegi gerului.Dateleexperimentale obtinutescot in evidentdaceste particularitAli (menlineri de 30 - 50% peste iarnA,diminuaremasivda numaruluide exemplare in curturile clasice de Paulownia,in care nu s-a practicat repicajulsau ririrea timpurie. Mentionimca la fineleanului'1986 se dispunea la Statiunea de o cantitate de $tefdneqtl aproximativ 3000 buc. puieti, pentruplantatiile din prim5vara puielilor 1987. Numdrul disponibilila inceputulanuluiurmatoravea sd fie insa influentat gi pierde comportarea derileinregistrate pesteiarna. 5.5.4. Componareaspecieiin plantatiile experimentale 5.5.4.1 . Plantatii din perioada 1g7Z- 1g7S incerciri de culturi forestierd cu aceastaspecie s-au efectuatincepind din anul 1973.Din perioadarespective s-au mentinut in culturanumai plantatiile fdcutein o.S. BuzSu- la Rugetu, O"s. $imian- ostrovulcorbului,o.s. BaiaMaregi statiuneaLC.A.s, Bardgan,unde s-a realizat o culturdcJeasd pentruproducerea de biomasa. Au degeratsr disparutin totalitateculturileefectuate in aceiagiperioaddin ocoaleiesilviceTismana, BrailaEi Tduti-Magherug. in tabelul2 se prezint5localizarea, conditiile stationale Qirezuttateleculturiiacesteispeciiin plantatiile mai vechi,instalate pina in 1982gi a celor instalatein cadrultemeide fatd,incepindcu anul 1983. in O.S.Buzdu,U.P' I Rugeiuu.a.6.1au tost plantate ?n1973un numarde 56 ex. oe Paulowniain cadrul unui bloc experimental, la schemade 5 x 5 m, in vecinitatea uner culturide plop euramerican "R 16" cultivat in aceiaqi schema,pe un sol de tipul cernoziom cambic.La virstade 12 ani se mentineau paulownia 96% din puietiiplantati. realiza un diametru mediude 22,2 cm gi 7,5 m indltime cu un trunchide numai2,5 - 3,5 m lungime, in timp ce plopul"R .16"-avea diametrul de 20,9cm, dar atingea inaltimi medii totale9i ale trunchiului de 16,5m. in schemade culturdmentionata, paulownia prezinta coroane largi gi cite 3 - 5 cricr brne dezvoltate, incepinO cle ia indltimearle 2,5 - 3,5 m. Este de mentionatca spre deosebirede plop, care a fost elagat,la paulownianu s-au practic3tlucrdride elagaisau de formarea trunchiului. In O.S. $imian - Ostrovul Corbuluimentinerea plantafiei a fost de numai 6,6%, .16 inregistrindu-se la virsta de 14 ani un diametru mediude cm Eiinahimea mediede 10,5m. In O.S.BaiaMare s-au mentinut in 5 punctede culturdun numdrde 20 exemplare din cele 180 ex. plantatein1973(mentinere 11:r%). Petotal,diametrulmediu este de (14) 21,8cm (33cm) si ?naltimile de 7 - 11 m, din caretrunchiul propriu-zis are numai3 - 5 m. La Stafiunea l.C.A.S. Bdrdgan, culturadeasd (1,5x 1,5 m) instalate pentruobttnerea de biomasi a fost exploatat5 cu randament pini in anul t g6t. in anul i g8z, ta O ani de la incetareaexploatdrii de tip cring,culturaa atinsindltimimedii de 4,6 m si diametre de 6,2 cm, prezentind o stare de vegetaliedestul de activS,dar diminuatad'e secetele dinultimiiani. Pe total,menlinerea actualda exemplarelor de Paulownia \n plantatiile experimentale instalate in perioada1972 -1975 este de 50,7%.
95

din perioada1983- 1986 5.5.4.2. Plantatii la l.c.A'S Cornetu, tomentosa cu Paulownia s-au efectuatplantaliiexperimentale (sf' Gheorghe 9i 9i DeltaDundrii o.s. coqava,o.s. corabia,o.s. sascut,lcAS Hemeiuq din pot trage ce se concluzirle incit astfel 3 ani, de 1 virsta au culturi Aceste Letea), lor au un caractercu totul preliminar. comportarea Analizinddatele din tabelul2 constatamcd prindereapuietilorla plantarea variat intre30 "' 67 lo' ?nlimitefoartelargi,de la 38 ... 73%,iar mentinerea intre fiind cuprinse prinderile au fost qi mai variabile, in culturilelin DeltaDundrii j o a s e ( 1 a p Ec eu ) l ie i n t e r d u n e Pu . i e l ici u l t i v ap 1 6 . . . 9 1% , i a r m e n l i n e r i l e i n t r e 0 . . . 5 4 % primul Mentinerea an' in in intregime, excesde apd pindin lunileiunie iulieau dispdrut in iernilerelativblinde)partea dupa 2 - 4 ani a coboritsub 36 %. in fiecareiarnd (inclusiv urmitoare' Acest aeriani a degeratcomplet,parte din puieli lastirind de ios primavara probabilAin putin lucru dovedegtec;l reugitain cultura a acestei specii este foarte
c o n d i 'in t i i l ep e d o c l i m a t i c ed i n D e l t a D u n a r i i ' restul culturilor instalate, pe baza experientei acumulate se p o a t e , d e

in culturS redusi a speciei contape o mentinere asemenea, puietilor ca plantarea facemmentiunea a plantatiilor Asupratehnicii de instalare cm, in 30 x 30 x 30 gropi de la coletde cel putin1,0cm s-afdcutin de 1 an cu diametrul 10 lapa/puiet puiefiis-au udat cu aprox. 9i s-a Dupa plantare, din toamna. sol desfundat la lastar un singur practacat recepareatulpinilorla nivelulsolului.in luna mai s-a ldsat qi indepdrtind valoros in acest scop ldstarulcel mai fiecare puiet recepat,alegindu-se restullistarilorprin fringere. care au apiirutintre in lunileiunie qi iuli" s-u, indepdrtatqi alli lastarisuplimentari plantalii noi qi s-a prin timp. [n primdvarainului al doilea puielii uscali s-au inlocuit de 2 ani (indiferent de La puie!iicu tulpini tuturor exemplarelor. procedat la receparea g elagat. s-au restul tulpinii, 4 ramuri vii la virful virsta riddcinii) s-au ldsat numai o Aceastd operatie s-a repetat gi in urmdtotii2 - 3 ani, pind cind tulpinileprezenlau primelor ramurl. poniuneelagatS de cel pulin4 m de la sol pini la inse4ia a specieiin culturi. Zone de cultura cleextindere 5.5.5. Perspective izolategi mici biogrupeinexistenesub formd de exemplare culturilor Cercetarea qi culturaforestieri a ci introducerea stalatein ultimuldeceniu,conduce la constatarea ei sensibilitAtii datorita riscuri de acestei specii pentru lemn de lucru este insoliti addpost de culturd largi scheme (ger).Fa necesitir Ei pronuntate fatd de factoriiclimatici special'in primii ani. Se estimeazi cd in pertoadaurmdtoareeste indicatacontinuarea sub forma de biogrupeQialiniamente experimentale a plantaliilor de instalare activitatii pure pe suprafetemarl'cu Plantatiile la adapostulunor culturipreexistente. dispersate, optima de plantarepentru Schema exceptiaculturilorpentru biomasi sint neindicate. 3,5 x 3,5 m(cu elagare mult cel m sau x2,5 2,5 de lemn de lucrupare a fi de obtineiea de Paulownia). a exemplarelor arlificiald naturalal specreinumaicel moderat arealului caracteristice Dintretipurileclimatice corespondentepe teritoriul gdsesc mezoterm umed uscat mezoterm gi moderat evapotranspiratiei ale mari prin 9i prezenta valorile principal in degi ele Oitera RomAniei, natural' in arealul ca gi iarna numai nu sezoanele toate in de precipitatii deficitelor

vo

Referitorla zonele din tara indicate pentru cultura experimentali a speciei Paulowniatomentosa,se poate deosebi o zond considerata mai favorabilaculturilor (zona de vaforabilitate A) corespunzind tipurilorclimaticelb - lla cu perioade de vegetalie egale sau mai mari de g luni, cu mentiunea ca in aceasta zona evapotranspiratia potentialS atingevalorimai ridicatecjecit in arealulnatural, deficitele de precipitatii se pot inregistra in toate anotimpurile nu numai iarna ca in arealulnaturalsr, in sfirqit'cd temperaturile minimepot fi mai cobor?te. Acesteparticularitati zonaleimplica masurari de protectie. ln acestsens se va tine seamagi de fenomenete meteorologice locale(curenlicalzi,uscati,curentireci,temperaturi minimeabsotute etc.)ce pot constituifactoriilimitativi. in a doua zona (B), corespunzind tipurilorclimatice ll b-lll-aqi cu perioadeoe vegetatie de 8 - 9 luni, se pot efectua numai culturi experimentale pentru testarea favorabilitatii zonei respective. culturile ?nspaliiintravilane nu s?nt incluse in aceastd zonare. care,de regula,nu trebuie sa depaqeascd domeniultipului climatic lll. In cadrulzonelorde mai sus amplasarea culturilor urmeaza a se face numai pe solurile careasigurd exigenlele de nutritie ale speciei. Filialele silviceqi formatiile zonalecaracterizate printipurile climatice lb -llc sint indicatein tabelul 3.

97

ZONAREA ECOLOGICA A CULTURILOR EXPERIMENTALE DE PAULOWNIA TOMENTOSA' ECOLOGICAL ZONNING OF EXPERIMENTAL OF CULTURES PAULOWNIA TOMENTOSA

Regiunea, subregiunea Nr-rmir Filiale Eisectorulecologic(formalia) pentruculturi experimentale indicatd curent silvice O . 2 . 9( ;O . 1 . 9 ) 1 .Arad N . 1 . 9(;N . 1 . 6 . N . 1 . 7 ) 2.ArgeE (O.2.9) 3. Bihor M , 2 . 9M ; .1.10 Brdila 4.M.2.9 5. Buziu M ; . 1 . 9(;N . 1 . 6 ) M . 2 . 9M ; .1.10 6.Cilaragi M.1.10 constanla 7.; .1.7) N . l . 9 ;( N . 1 . 6N 8.Dimbovita )E ; . 2 . 7E : .2.e) N . 2 . e( ;N.2.7.( e.Dolj M.2.9. Galati 1 0 .; .1.7) N . 1 . 9(;N . 1 . 6 N 1 1 .Giurgiu E.2.9) Gorl 12,ff.2.7: M . 2 . 9M ; .1.10 lalomita 1 3 .(N.2.7); (E.2.7; N.2.9; E.2.9) Mehedinli 14.; .1 . 7 ) ;( D . 2 . 7 ; D . 2 . s ) N . 1 . 9(;N . 1 . 6 N Olt 1 5 .' 1 6. ; .1.7) N . 1 . 9(;N . 1 . 6 N Prahova ; .1.7) N . 1 . 9( ; N . 1 . 6N Teleorman 1 7 .(O.1.e) Timiq 1 8 .M.1.10 1 9 .Tulcea (E.2.7; E.2.9) Vilcea 20. M.2.9 Vrancea 21.; .1.7) ; N . 1 . 6N S e c t o r uA l g r i c olll f o v N . 1 . 9 ( 2 2 .5.6. Concluzii

Paulowniatomentosaeste o specie originari din zonele calde, subtropicaleale dar care s-a dovedita avea un in Europa mai ales in scop ornamental, Chinei,cultivatd efectuatela noi au stabilitposibilitatea lemn foarte valoros.Cercetirile experimentale tehnice, plicilor aglomerate, furnirelor mobilei, acestuiapentru confecfionarea folosirii obiectelor sportive etc. Cercetarileau permis stabilireardspindiriiactuale in tara a peste 500 exemplare, sub 30 ani, cu inalfimice nu majoritatea speciei,identificindu-se

pentru gi sectoare ecologrce gdsit subregiuni silvice nu s-au filialeior in restul (5) tomentosa. Paulownia a speciei cultura experimentala

103

pe 6 - 7 rr, diametre elagate 15 - 16 mindllimegi trunchiuri decit excep!ional depdgesc gelivurigi prezintd, coroaneneregulate, exemplarelor de pirrdla 4O - 58 cm. Majoritatea lor deosebitAla care scot in evidentdsensibilitatea alte vdtdmdri ale trunchiului, coborite. temperaturile un au mai fost inventariate vegetindin spalii intravilane, ln afard de exemplarele in O.S. Buzdu (Rugetu)O.S. $imian in culturide tip forestjer numdr de 241 exemplare pentruproducerea gi O.S.Baia Mare,precumqi o culturaspeciala (Ostrovul Corbului) BdrAgan. l.C,A.S. la Statiunea biomasei S-a putut stabili ca specia are un areal de culturi campestru - colinar,este Deqiexigenlele mezohigrofitA). eutrofS, (pluviofila), eubazicd, heliofila, eutermi, mezofilS. nu-gi poate procura de nutrilie sint asemindtoare cu cele ale salcimulu| Paulowrria azotul cu ajutorul bacteriilorfixatoare gi nici nu poate valorifica solurile sdrace. semdndturile efectuate au urmdrit stabilireatehnologiiloroptime de producere a a fi semdnareain solar.repicareain puielilor,cea mai indicatd metode dovedindu-se de'10 cm), umbrirea9i verde (iulie- august)a puielilor(cind acegtiaating indllimea a culturilor. udareapermanentd proprii Culturaspecieiintaza de pepinieri a pus in evidenidunele padicularitdli acestei specii: caracterul heliofil,creqterealuxuriantda puielilor - deci necesitatea timpuriiqi redusd la ingheturile rezistenta unui spatiu de nutriliesuficient, asigurdrii capacitateatulpinilorvetamatede a se reface in anul urmdtor din mugurii din zona coletulur. noi sub formi de in perioada1984 - 1986 au fost instalateculturiexperimentale cu un numAr total de 3910 puieli biogrupe,la addpostulunor culturi preexistente, in propo4iede 47,8%. a circa6,2 ha) care s-au menlinut (echivalentul nou instalateau in culturivechi gi suprafeteexperimentale Cercetirile efectuate in culturiforestierea acesteispecii subtropicale ci intoducerea condusla concluzia in vederea productiei de lemn este insotiti de riscuri gi completdiferitdde cea a gi adapostspecial, astfel ea cereschemelargide culturd temperate; din climate speciilor de aceea cd in perioadaurmdtoareeste indicata cel pulin in primii ani. Se apreciazA sub formd de biogrupe9l allnlamente. de culturiexperimentale instalSrii continuarea zonelorfavorabile urmeazi a se face in limitele acestorculturiexperimentale Instalarea qi de nutritieale de exigentele locali indicate,linindu-seseama de factoriimeteorologici preexistente, fiind unor culturi addpostul la speciei.Aceste culturiurmeazda fi instalate Schema pentru biomasd). culturile pe (exceptind pure suprafele mari culturile neindicate pentrulemn de lucrupareali2,5 x 2,5 cel pentruobtinerea arborilor optimi de plantare artificial. elagajului mult 3,5 x 3,5m,cu aplicarea la zona de pilot va fi restrinsA unor biogrupegi suprafeleexperimentale Instalarea A. favorabilitate

104

5.7. Anexa 1

Cheie de determinare a speciilorde Paulownia


1a.

1b.
zd.

2b.

3 a. 3 b.

4 a.

4 b.

5 a. 5 b.

(cimdpaniculatA) Inflorescenta cu 3 sau mai multeperechide ramuriprincipale, (ramurile fie piramidale inflorescenfei descrescde la bazdspre virfulpanicului) (ramurile fie cilindrice de lungime egald). Cimelung paniculate, cu 3 - 5 ftori; pedunculul tloral ...2 cimei+ egalcu pedunculul slab ramificatd, lnflorescenta numaispre bazd cu 1 - 2 perechide ramuriprin(SECTIA cipalelaterale. Cimesesilesau subsesile 3 Kawakamii Hu) ... 5 Floarecu corolacampanulatd, de tip Digitalis, de 5 Capsulasferic-ovoidd. 6(7,5) cm lungime(SECTIA 1 Paulownia Hu) ...3 Corolain Capsulaalungit-elipsoidald sau + ovoidald, spre bazdingustatd. Dode) ... .P.fortunei 2 Fortuneana formi de pilnie,de I - 10 cm lungime(SECTIA Hemsl. Frunzepe fa{ainferioaricu peri ramifica}i cenugii-bruni. Lujeritomentoqi, (dendroizi) perilorcapilare. Corolacu peri drepfi.arramurile lung pedicelali; S & Z. ticulati.... P tomentosa Frunzepe fala inferioard cu peri ramificati Lujeriglabri,bruni sau rogii-bruni. (dendroizi) aproape sesili, scurteqi groase. sesilisau cu ramuri Corolacu peri glandulogisau cu periglandulogiin amestec cu periramificati. pe fata inferioarA glabre sau ovoidale, Frunzele de pe lujeriiscu4i cordiforme foartescurt pedicelali. sau cu peri izolaiiramificafi, Calciuladinc lobatcu gitul Corola de 5,5 cm lungime, cu periglandulogi ...P mai scurtsau egalcu lobii. globrataRehd. pe fala inscu4i alungit-eliptice de pe lujerii sau alungitcordiforme, Frunzele terioar A des tomentoase, slab lobatcu gitul de doui ori mai lung decit lobii,Corolavioleti, de Caliciul cu peri ramificaliin amesteccu peri glanduloqi ... P elon6,5 - 7,5 cm lungime, gata sh. Y Hu Corolalarg campanulati,de 3 - 4 cm lungime. Frunzepe dos in timpulinfloririi 3 - 5 lobate,..P.kawakamii lto lanatglandulospdroase, ovate,lat cordiforme, pind la 5,5 - 7 cm lungime.Frunzepe dos lanat Corolaingust campanulatS, pdroasealungitobavate, sau cordate,nelobate...P fargesiiFranch. trunghiate

10s

5.8. Bibliografie 1. Chancerel, L. 2. Dumitri u-Tatdranu, L 1920 1979 Flore forestidredu globe Edit GauthierVillars, Paris,1920 a clirnei din arealul O mebdA de caracterizare naturalas speciilor forestiereexotice.in Revts'94, nr. ta Padurilor, anul 6 noiembriep. 342 - 348 decembrie,1979, Dekorativnaia dendrologhia. Lesnaia promiglenosti, Moskva,1974 Handbuch fijr Laubgeh1lze. Ed. Paul Parey, Berlin 1962 indrumdritehnicepentru extinderea in culturaa speciilor lemnoase exotice. MinisterulSilviculturii,Bucure$ti,1984 5.9. Listafigurilor gi uneledetalii Fig.1. Paulownia tomentosa Steud. Arealul natural morfologice: fl-hunb.) growing. Fig.2. Culturi de Paulownia tomentosa. Paulownia tomentosa

3. Kolesnikov, A.l 4. Krussmann,G. 5.+++

1974 1962 1984

5.1O. Summary regardingforest culture of Researches Tomentosa(Thunb)Steud Paulownia


regardingforestcultureof Paulownia Researches tomentosawere carriedout between1984-1986. somewoodThe purposewas to bringand extend, withinthe culture, yieldingspecieswith severalspecialutilizations. The carriedout experimental reserches veneers, established technical the possibility for its use to make chipboards, furniture, One objectsfor sport,etc. lt was established the spreadingof this speciesin our country. found over 500 trees, most of them under 30 years old, with heightsusuallylowerthan one in15 m and diameters up to 40 - 58 cm. Asidefrom the treesgrowingin localities ventoriedother 241 trees within culturesof a forest type and a specialcultureto produce biomass. The accomplishedsowings intended to establishthe best technologiesto quallties which produceplants. phase,outlined some particular The culture, at seedling growth of plants- so, an ensurcharacterize luxuriant this species:heliophile character, against early frosts and the ing of an enough large nutritionspace, low resrstance zone.Carcapacity of damagedstemsto restore nextyearof the buds aroundthe collar areasled to the conexperinrental riedout reserches on oldercultures and new installed in orderto yieldwood, is in forestcultures, clusion species that bringing this subtropical accompanied by rrsks. One considers that in the next periodit is good to be continued culturesas biogroupsand aligments. the installation of the experimental 106